4.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 202/48

(1)

În conformitate cu articolul 104 din tratat, statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)

Pactul de stabilitate și creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)

Procedura de deficit excesiv (PDE) prevăzută la articolul 104 din tratat, clarificată prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (1), care face parte din Pactul de stabilitate și creștere, prevede adoptarea unei decizii privind existența unui deficit excesiv. Protocolul privind procedura de deficit excesiv anexat la tratat prevede dispoziții suplimentare referitoare la aplicarea procedurii de deficit excesiv. Regulamentul (CE) nr. 3605/93 al Consiliului (2) prevede norme și definiții detaliate pentru aplicarea dispozițiilor respectivului protocol.

(4)

Reforma din 2005 a Pactului de stabilitate și creștere a căutat să-i întărească eficacitatea și bazele economice, precum și să protejeze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Ea avea ca obiectiv garantarea faptului că situația economică și bugetară este pe deplin luată în considerare în toate etapele PDE. Astfel, Pactul de stabilitate și creștere constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide ținând cont de situația economică.

(5)

Potrivit articolului 104 alineatul (5) din tratat, Comisia adresează Consiliului un aviz în cazul în care consideră că într-un stat membru există sau poate să apară un deficit excesiv. Luând în considerare raportul său întocmit în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) din tratat și avizul emis de Comitetul economic și financiar în conformitate cu articolul 104 alineatul (4) din tratat, Comisia a concluzionat că în România există un deficit excesiv. În consecință, Comisia a transmis Consiliului un aviz în acest sens cu privire la România la 13 mai 2009 (3).

(6)

În conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din tratat, Consiliul trebuie să ia în considerare orice eventuale observații ale statului membru în cauză, înainte de a decide, pe baza unei evaluări globale, dacă există sau nu un deficit excesiv. În cazul României, evaluarea globală conduce la concluziile expuse în prezenta decizie.

(7)

Conform datelor referitoare la procedura de deficit excesiv comunicate de autoritățile române în aprilie 2009 și validate ulterior de Eurostat, nivelul deficitului public al României a atins 5,4 % din PIB în 2008, depășind astfel valoarea de referință de 3 % din PIB. Deficitul nu s-a situat aproape de valoarea de referință de 3 % din PIB, iar depășirea valorii de referință nu poate fi calificată drept excepțională, în sensul dispozițiilor tratatului și ale Pactului de stabilitate și creștere. Mai concret, nu este o consecință unei situații excepționale sau a unei încetiniri semnificative a creșterii economice în 2008 în sensul dispozițiilor tratatului și ale Pactului de stabilitate și creștere. În ciuda încetinirii creșterii din ultimul trimestru al anului, creșterea PIB s-a accelerat în 2008 la o rată de 7,1 %, comparativ cu rata de 6 % din 2007 și cu mult peste rata creșterii potențiale. În plus, depășirea valorii de referință nu poate fi considerată temporară. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2009, se preconizează ca deficitul public să atingă 5,1 % din PIB în 2009 și, în condițiile menținerii politicilor actuale, 5,6 % în 2010. Această prognoză se bazează pe o creștere de – 4,0 % a PIB-ului în 2009 și de 0 % în 2010. Previziunile serviciilor Comisiei țin seama de măsurile pentru anul acesta din bugetul pe 2009 aprobat în februarie 2009 și de măsurile suplimentare adoptate de guvern în aprilie 2009. Criteriul deficitului prevăzut de tratat nu este îndeplinit.

(8)

Datoria publică brută rămâne cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, situându-se la un nivel estimat de 13,6 % din PIB în 2008. Cu toate acestea, în conformitate cu previziunile serviciilor Comisiei din primăvara 2009, se estimează că raportul datorie-PIB va crește la 18 ¼ % în 2009 și la 22 ¾ % în 2010.

(9)

În conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere, s-a acordat atenția cuvenită reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem multipilon ce include un pilon obligatoriu, finanțat în totalitate. În timp ce implementarea acestor reforme conduce la o deteriorare temporară a poziției bugetare, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice se îmbunătățește în mod evident. Conform estimărilor autorităților române, costurile nete ale acestei reforme se ridică la 0,2 % din PIB în 2008, 0,3 % în 2009, 0,4 % în 2010 și 0,4 % în 2011. Conform Pactului de stabilitate și creștere, aceste costuri pot fi luate în considerare pe o bază lineară degresivă pentru o perioadă tranzitorie și doar în situațiile în care deficitul rămâne aproape de valoarea de referință, ceea ce nu este cazul pentru România. În orice caz, deficitul public ajustat pentru costul reformei pensiilor în 2008 va fi cu mult peste 3 % din PIB.

(10)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, decizia Consiliului privind existența unui deficit excesiv adoptată în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din tratat poate lua în considerare „factori relevanți” numai dacă este îndeplinită dubla condiție ca deficitul să rămână apropiat de valoarea de referință și ca depășirea valorii de referință să fie temporară. Această dublă condiție nu este îndeplinită în cazul României. Prin urmare, în etapele care conduc la adoptarea prezentei decizii nu sunt luați în considerare factori relevanți,