This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32008R0261
Council Regulation (EC) No 261/2008 of 17 March 2008 imposing a definitive anti-dumping duty on imports of certain compressors originating in the People’s Republic of China
Regulamentul (CE) nr. 261/2008 al Consiliului din 17 martie 2008 privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite compresoare originare din Republica Populară Chineză
Regulamentul (CE) nr. 261/2008 al Consiliului din 17 martie 2008 privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite compresoare originare din Republica Populară Chineză
JO L 81, 20.3.2008, p. 1–20
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(HR)
No longer in force, Date of end of validity: 21/03/2010
Relation | Act | Comment | Subdivision concerned | From | To |
---|---|---|---|---|---|
Corrected by | 32008R0261R(01) | (BG, CS, DA, DE, EL, EN, ES, ET, FI, FR, HU, IT, LT, LV, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, SV) | |||
Corrected by | 32008R0261R(02) | (BG, CS, DA, DE, EL, EN, ES, ET, FI, FR, HU, IT, LT, LV, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, SV) | |||
Corrected by | 32008R0261R(03) | (DA) |
20.3.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 81/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 261/2008 AL CONSILIULUI
din 17 martie 2008
privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite compresoare originare din Republica Populară Chineză
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,
având în vedere propunerea prezentată de către Comisie, după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
A. PROCEDURA
1. Inițierea
(1) |
La 20 noiembrie 2006, Comisia a primit o plângere privind importurile de anumite compresoare originare din Republica Populară Chineză (RPC), înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Federazione ANIMA/COMPO (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 50 %, din totalul producției comunitare de anumite compresoare. |
(2) |
Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și prejudiciile materiale, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri. |
(3) |
La 21 decembrie 2006, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
2. Măsurile provizorii
(4) |
Având în vedere necesitatea examinării anumitor aspecte ale anchetei, s-a decis continuarea anchetei fără a institui măsuri provizorii. |
3. Părțile vizate de procedură
(5) |
Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, reprezentanții din RPC, producătorii reclamanți din Comunitate, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere. S-a acordat dreptul la audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că existau motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. |
(6) |
Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze o cerere de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți ca fiind vizați, precum și reprezentanților din RPC. Paisprezece producători-exportatori, incluzând grupuri de societăți afiliate, au solicitat aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau a unui tratament individual, în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile pentru tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Un producător-exportator a solicitat doar aplicarea unui tratament individual. |
(7) |
Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, de importatori și producători din Comunitate, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate eșantioane în anchetă pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
(8) |
Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori din RPC, importatorilor și producătorilor din Comunitate li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă (1 octombrie 2005-30 septembrie 2006). |
(9) |
În ceea ce privește producătorii-exportatori, s-a ales, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion în baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi de anumite compresoare către Comunitate care poate fi anchetat în mod rezonabil în timpul disponibil. Pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori, Comisia a selectat cele șase societăți sau grupuri de societăți afiliate (denumite în continuare „societățile incluse în eșantion”) cu cel mai mare volum de export către Comunitate. În ceea ce privește volumul de export, cele șase societăți incluse în eșantion reprezintă 93 % din totalul volumului de export de anumite compresoare din RPC către Comunitate în decursul perioadei de anchetă. Părțile vizate au fost consultate, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, și nu au ridicat nicio obiecție. |
(10) |
În ceea ce privește producătorii comunitari, dat fiind că numai trei grupuri de societăți au cooperat la anchetă, s-a decis că eșantionarea nu este necesară. |
(11) |
În ceea ce privește importatorii, dat fiind că numai un importator a cooperat la anchetă, s-a decis că eșantionarea nu este necesară. |
(12) |
S-au trimis chestionare tuturor societăților selectate pentru eșantionare și tuturor celorlalte părți cunoscute ca fiind vizate. S-au primit răspunsuri complete de la șase producători-exportatori din RPC, de la trei producători din Comunitate și de la un importator. Un producător comunitar a răspuns numai la chestionarul de eșantionare. Nu s-au primit răspunsuri la chestionare de la alte părți interesate. |
(13) |
Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili practicile de dumping, prejudiciul produs și interesul comunitar și a efectuat verificări la sediul următoarelor societăți:
|
(14) |
Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii-exportatori cărora este posibil să nu li se aplice tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, a avut loc o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, Brazilia în cazul de față, la sediul următoarelor societăți:
|
4. Perioada de anchetă
(15) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2005 și 30 septembrie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”). |
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. Produsul în cauză
(16) |
Produsele în cauză sunt compresoare cu piston, având debitul de până la 2 m3 pe minut, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „compresor” sau „produsul în cauză”), încadrate în mod normal la codurile NC ex84144010, ex84148022, ex84148028 și ex84148051. |
(17) |
Compresorul se compune dintr-o pompă acționată printr-un motor electric fie în mod direct, fie printr-un mecanism de transmisie prin curea. În cele mai multe cazuri, aerul presurizat se pompează într-un rezervor printr-un regulator de presiune și un tub de cauciuc. Compresoarele, în special cele mari, pot avea roți pentru a fi mobile. Se pot vinde separat sau cu accesorii pentru pulverizarea, curățirea sau umflarea roților și a altor obiecte. |
(18) |
Avizul de inițiere a acestei proceduri s-a referit și la pompe de compresoare cu piston. Ancheta a arătat că pompele de compresoare cu piston reprezintă unul (dar nu singurul) dintre componentele esențiale ale compresoarelor anchetate (acestea reprezintă – în funcție de model – între 25 % și 35 % din costul total al produsului final), precum și faptul că acestea se pot vinde atât separat, cât și asamblate pe alte compresoare care nu fac obiectul prezentei anchete. De asemenea, ancheta a arătat că acestea nu au aceleași caracteristici tehnice și fizice ca și compresoarele complete și că nu se utilizează în aceleași scopuri. Compresorul complet conține și alte componente de bază (de exemplu, rezervorul, motorul). Căile de distribuție și percepția clientului privind pompa, pe de o parte, și un compresor complet, pe de altă parte, diferă, de asemenea. Prin urmare, se constată că, în acest caz, pompele de compresoare cu piston nu ar trebui considerate ca fiind produsul în cauză. |
(19) |
Produsul în cauză se utilizează pentru acționarea unor dispozitive alimentate cu aer sau pentru pulverizarea, curățirea sau umflarea roților și a altor obiecte. Ancheta a arătat că, în ciuda diferențelor privind forma, materialele și procesul de producție, diferitele tipuri ale produsului în cauză au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt utilizate în general în aceleași scopuri. Prin urmare, se consideră că acestea constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri. |
2. Produsul similar
(20) |
Conform constatărilor din cadrul anchetei, compresoarele produse și vândute de industria comunitară în cadrul Comunității, compresoarele produse și vândute pe piața internă din RPC și pe piața internă din Brazilia, care au reprezentat țări analoage, precum și compresoarele produse în RPC și vândute în Comunitate au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilizare de bază. |
(21) |
Toate aceste compresoare sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
C. DUMPINGUL
1. Generalități
(22) |
Paisprezece societăți sau grupuri de societăți s-au făcut cunoscute, reprezentând 100 % din totalul de exporturi către CE ale produsului în cauză. Prin urmare, nivelul cooperării a fost ridicat. Treisprezece societăți sau grupuri de societăți au cerut aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, iar o societate a cerut aplicarea unui tratament individual. Astfel cum s-a menționat la considerentul 9 de mai sus, șase societăți au fost selectate pentru eșantionare pe baza volumului exporturilor lor. |
2. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață
(23) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu punctele 1-6 din articolul menționat, în cazul producătorilor cu privire la care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. |
(24) |
Pe scurt și numai în scopul facilitării trimiterilor, sunt prezentate mai jos în rezumat criteriile de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață:
|
(25) |
Cinci societăți sau grupuri de societăți ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion au solicitat inițial aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns, în termenul stabilit, la cererea de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru producătorii-exportatori. Toate aceste grupuri includeau atât producători ai produsului în cauză, cât și societăți afiliate producătorilor și implicate în vânzarea produsului în cauză. Într-adevăr, este o practică constantă a Comisiei să examineze dacă un grup de societăți afiliate, analizat în ansamblul său, îndeplinește condițiile de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Următoarele grupuri au cerut aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.
|
(26) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți menționați anterior, incluși în eșantion, Comisia a solicitat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile comunicate în cererea de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, la sediul societăților vizate, după cum a considerat că este necesar. |
(27) |
Ancheta a arătat că nu s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru trei din cei cinci producători-exportatori chinezi menționați anterior care au solicitat acest lucru, întrucât niciuna dintre aceste societăți sau grup de societăți nu a îndeplinit criteriul nr. 2, conform sintezei de la considerentul 24. Pe lângă aceasta, unul dintre grupurile de societăți nu a îndeplinit nici criteriul nr. 3. |
(28) |
Două societăți sau grupuri de societăți (FIAC și Nu Air) au îndeplinit toate criteriile, conform sintezei de la considerentul 24, și astfel li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. |
(29) |
O societate (Taizhou), care face parte din grupul de societăți (Hongyou/Taizhou), și încă o societate (Wealth Shanghai/Nantong Wealth) nu au putut demonstra faptul că îndeplineau criteriul nr. 2, conform sintezei de la considerentul 24, întrucât nu aplicau practici și norme contabile conforme cu standardele internaționale. Prin urmare, grupului de societăți (Hongyou/Taizhou) și societății (Wealth Shanghai/Nantong Wealth) nu li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. |
(30) |
O societate (Xinlei) nu a putut demonstra îndeplinirea criteriului nr. 2, conform sintezei de la considerentul 24, întrucât practicile și normele contabile nu erau conforme cu standardele internaționale. Pe lângă aceasta, societatea nu a putut demonstra în totalitate că a plătit pentru dreptul de utilizare a terenului. Astfel nu a îndeplinit nici criteriul nr. 3, conform sintezei de la considerentul 24. În consecință, nu i s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. |
(31) |
Un importator independent a obiectat față de aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru Nu Air, invocând anumite neconcordanțe în conturile auditate pentru anii 2004 și 2005. Cu toate acestea, Nu Air a putut demonstra că nu au existat neconcordanțe și a clarificat problemele ridicate de importator. În consecință, această obiecție a fost respinsă. |
(32) |
Același importator a obiectat față de aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în cazul FIAC, în baza faptului că, în anul 2002, societatea negociase un acord preliminar cu autoritățile regionale prin care li s-ar fi dat spre utilizare un lot de teren fără plată pentru o perioadă maximă de trei ani, până la finalizarea formalităților de expropriere. Cu toate acestea, acordul a expirat fără ca FIAC să fi utilizat acest lot sau să fi obținut un titlu de proprietate pentru acest teren. Pe de altă parte, FIAC a putut demonstra că a plătit chirie pentru spațiile folosite în activitățile sale. În consecință, acest argument se respinge. |
(33) |
O societate (Hongyou) din grupul de societăți (Hongyou/Taizhou) a obiectat că nu ar trebui să i se refuze aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață din cauza unor probleme dintr-o altă societate (și anume Taizhou). Cu toate acestea, pe baza Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (3), Hongyou și Taizhou trebuie considerate părți afiliate. Prin urmare, întrucât nu s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață societății Taizhou, nici societății Hongyou nu i s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață |
(34) |
Pe baza celor de mai sus, trei din cele cinci societăți sau grupuri de societăți chineze incluse în eșantion, care au solicitat aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, nu au demonstrat că îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. |
(35) |
Prin urmare, s-a considerat că ar trebui să se aplice tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru două societăți (FIAC și Nu Air) și să li se refuze celorlalte trei societăți/grupuri de societăți. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a obiectat la concluziile serviciilor Comisiei. |
3. Tratamentul individual (TI)
(36) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră în sfera de aplicare a acestui articol se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
(37) |
Toți producătorii-exportatori care au solicitat aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au solicitat și aplicarea unui tratament individual, în cazul în care nu li se aplică tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Una dintre societăți (Anlu) a solicitat numai aplicarea unui tratament individual. |
(38) |
Din cele patru societăți sau grupuri de societăți incluse în eșantion, cărora fie nu li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (Xinlei, Honyou/Taizhou, Wealth Shanghai/Nantong Wealth), fie nu au solicitat aplicarea acestui tratament (Anlu), trei societăți sau grupuri de societăți (Xinlei, Anlu și Wealth Shanghai/Nantong Wealth) îndeplineau toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) și li s-a putut aplica un tratament individual. |
(39) |
S-a constatat că Taizhou nu a reușit să demonstreze că îndeplinea cumulativ toate criteriile pentru acordarea tratamentul individual, astfel cum sunt stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Mai precis, problemele grave privind sistemul de contabilitate al societății au împiedicat verificarea îndeplinirii criteriului stabilit la articolul 9 alineatul (5) litera (b) din regulamentul de bază, conform căruia prețurile la export, cantitățile exportate, clauzele și condițiile de vânzare se stabilesc în mod liber. |
(40) |
Astfel, solicitarea Taizhou de aplicare a tratamentului individual a fost respinsă. |
4. Valoarea normală
4.1. Societăți sau grupuri de societăți cărora li s-ar putea aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață
(41) |
În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a stabilit într-o primă etapă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, pentru producătorii-exportatori selectați pentru eșantionare, cărora li s-ar putea aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață dacă vânzările lor pe piața internă ale produsului în cauză către clienți independenți sunt reprezentative, și anume dacă volumul total al unor astfel de vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Comunitate. Având în vedere faptul că cele două societăți sau grupuri de societăți aproape că nu au înregistrat vânzări pe piața internă, s-a considerat că produsul nu s-a vândut în cantități reprezentative, astfel încât să furnizeze o bază corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale. |
(42) |
Întrucât vânzările pe piața internă nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În acest sens, Comisia a aplicat o valoare normală determinată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost determinată pe baza costurilor de producție ale societăților sau grupurilor de societăți pentru produsul în cauză. Pentru determinarea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, se adaugă la costurile de fabricație o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „cheltuieli VAG”), precum și pentru profit. Cheltuielile VAG și profitul nu s-au putut stabili pe baza părții introductive a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, întrucât niciuna dintre societăți sau grupuri de societăți nu a înregistrat vânzări reprezentative pe piața internă. Nu s-au putut stabili pe baza articolului 2 alineatul (6) litera (a), deoarece nu a existat altă societate căreia i s-ar fi putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Pe lângă aceasta, cheltuielile VAG și profiturile nu s-au putut stabili pe baza articolului 2 alineatul (6) litera (b), întrucât niciuna dintre societăți sau grupuri de societăți nu a înregistrat vânzări reprezentative din aceeași categorie generală de produse, în cadrul operațiunilor comerciale normale. Prin urmare, cheltuielile VAG și profiturile au fost determinate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) (denumită în continuare „orice altă metodă rezonabilă”) pe baza cheltuielilor VAG și a profiturilor înregistrate de producătorul cooperant din țara analoagă. Informațiile publice disponibile au arătat că marja de profit nu a depășit profitul realizat de ceilalți producători cunoscuți ai aceleiași categorii generale de produse (adică mașini electrice) în RPC în timpul PA. |
4.2. Societăți sau grupuri de societăți cărora nu li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață
(43) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a aplicat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață se stabilește pe baza prețurilor sau a valorii normale determinate într-o țară analoagă. |
(44) |
În avizul de inițiere, Comisia a indicat intenția de a folosi Brazilia ca țară analoagă corespunzătoare, în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind acest aspect. Nicio parte interesată nu a obiectat față de această propunere. |
(45) |
Există patru producători cunoscuți în Brazilia, care produc aproximativ 220 000 de compresoare pe an și importă aproximativ 30 000 de unități. Comisia a solicitat cooperarea tuturor producătorilor cunoscuți din Brazilia. |
(46) |
Doi producători brazilieni au cooperat la anchetă. Unul dintre aceștia este afiliat producătorului comunitar, FIAC Group. Ancheta a arătat că acest producător practica, în general, prețuri ridicate, în special datorită faptului că producea un număr redus de compresoare sofisticate pentru scopuri medicale, acestea nefiind direct comparabile cu produsul în cauză. Datorită caracteristicilor foarte diferite ale produsului și ale pieței, ar fi dificilă stabilirea ajustărilor necesare în vederea utilizării acestor date ca și valoare normală pentru compresoarele produse în RPC. S-a constatat că al doilea producător cooperant din Brazilia producea modele de compresoare comparabile cu cele exportate către Comunitate de producătorii-exportatori chinezi. Prin urmare, pentru stabilirea valorii normale pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a aplicat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, s-au utilizat prețurile de pe piața braziliană a modelelor comparabile ale acestui producător brazilian, vândute în cadrul operațiunilor comerciale normale. |
5. Prețul de export
(47) |
Producătorii-exportatori efectuau vânzări la export către Comunitate fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale afiliate sau independente localizate în interiorul sau în afara Comunității. |
5.1. Societăți sau grupuri de societăți cărora li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau un tratament individual
(48) |
În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au efectuat fie direct către clienți independenți din Comunitate, fie prin intermediul societăților comerciale independente, prețurile la export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
(49) |
În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au efectuat prin intermediul societăților comerciale afiliate din Comunitate, prețurile de export s-au stabilit pe baza primelor prețuri de revânzare ale acestor comercianți afiliați către clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Acolo unde vânzarea a fost realizată prin intermediul societăților afiliate din afara Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza primului preț de revânzare către clienți independenți din cadrul Comunității. |
5.2. Societăți sau grupuri de societăți cărora nu li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață
(50) |
Din motivele explicate mai sus la considerentul 29, nu s-au putut utiliza datele privind vânzările la export pentru stabilirea marjelor individuale de dumping în cazul celor două societăți exportatoare chineze incluse în eșantion, cărora nu li s-a acordat nici tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și nici un tratament individual (Taizhou/Honyou Group). Prin urmare, marja de dumping a fost calculată astfel cum este prezentat la considerentul 55. |
6. Comparația
(51) |
Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe bază franco fabrică și la același nivel comercial. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețurile de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. |
(52) |
Pe această bază, în cazul producătorilor-exportatori chinezi cărora li s-a putut aplica tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață/tratamentul individual, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, diferențele de nivel comercial, costurile de transport și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile creditului și costurile postvânzare (cauțiune/garanție). În cazul celorlalte societăți s-a efectuat o ajustare medie bazată pe ajustările menționate anterior. |
(53) |
Pentru vânzările furnizate prin comercianți afiliați din afara Comunității, a fost aplicată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazul în care s-a demonstrat că aceste societăți îndeplinesc funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Această ajustare s-a bazat pe costurile VAG ale societăților comerciale, alături de datele privind profitul obținute de un comerciant independent din Comunitate. |
7. Marjele de dumping
(54) |
Marjele de dumping, exprimate în procente din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:
|
(55) |
În cazul celor două societăți incluse în eșantion, cărora nu li s-a aplicat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și nici tratamentul individual, marja de dumping s-a calculat ca medie ponderată a marjelor stabilite pentru cele trei societăți sau grupuri de societăți cărora li s-a aplicat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, dar nu și tratamentul individual. |
(56) |
Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion, marja de dumping a fost calculată ca medie ponderată a marjelor stabilite pentru toate societățile incluse în eșantion. |
(57) |
Având în vedere nivelul ridicat de cooperare (100 %) menționat la considerentul 22, s-a stabilit pentru întreg teritoriul țării o marjă de dumping medie având cel mai înalt nivel aplicabil în cazul oricărei societăți incluse în eșantion. |
D. PREJUDICIUL
1. Producția comunitară
(58) |
Având în vedere definiția industriei comunitare, astfel cum este stabilită la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, în momentul inițierii anchetei au fost incluse în definiția producției comunitare rezultatele următorilor producători comunitari:
|
(59) |
Doi dintre producătorii reclamanți au încetat cooperarea la scurt timp după inițierea procedurii și nu au răspuns la chestionarul de eșantionare. |
(60) |
Ancheta a arătat că toate cele trei (grupuri de) societăți cooperante au importat un volum ridicat al produsului în cauză pentru revânzare pe piața comunitară, pe lângă producția lor comunitară proprie. După cum se arată în anchetă, toate societățile cooperante au decis delocalizarea unei părți din producție, cel puțin a părții celei mai afectate de importurile în creștere din RPC care fac obiectul unui dumping. Importurile (grupurilor de) societăților cooperante s-au efectuat în cea mai mare parte de la societățile-soră afiliate sau filialele stabilite în RPC. |
(61) |
Astfel, s-a examinat dacă, în ciuda volumului importurilor respective, centrul de interes al societăților a fost în interiorul Comunității. |
(62) |
În ceea ce privește volumul importurilor producătorilor cooperanți din Comunitate, s-a stabilit că două dintre aceste (grupuri de) societăți (societatea A și B) au importat cantități în creștere, dar relativ scăzute ale produsului în cauză (în timpul perioadei luate în considerare, volumul revânzărilor produsului vizat originar din RPC a fost inferior vânzărilor nete respective ale producției proprii a acestor societăți). Pe lângă aceasta, acele societăți și-au păstrat sediul și activitățile de cercetare și dezvoltare în interiorul Comunității. Prin urmare, s-a concluzionat că centrul de interes al societăților A și B este în continuare în Comunitate și că, în ciuda importurilor din RPC, acestea ar trebui considerate ca făcând parte din producția comunitară. |
(63) |
În ceea ce privește celălalt grup de societăți cooperante (societatea C), s-a stabilit că, în perioada luată în considerare, nu doar a crescut semnificativ proporția importurilor produsului vândute pe piața comunitară, dar și că, începând din 2005, această proporție a depășit volumul producției și vânzării produsului similar în cadrul Comunității. În timpul perioadei de anchetă, volumul de revânzări ale produsului în cauză originar din RPC a reprezentat marea majoritate a vânzărilor totale ale societății C pe piața comunitară. |
(64) |
S-a luat în considerare opțiunea dacă, în ciuda volumului semnificativ de importuri, acestea ar putea fi considerate complementare gamei de produse sau ca având un caracter temporar. Cu toate acestea, se pare că importurile societății C nu pot fi considerate complementare gamei de produse, acestea fiind bazate pe o decizie strategică de externalizare a producției produsului în cauză către RPC, o manevră prin care se urmărește reducerea costului de producție și dobândirea capacității de a concura cu celelalte importuri din RPC. S-a stabilit că, în timpul perioadei de anchetă, multe dintre modelele produse în RPC au fost produse și în Italia de o altă societate a aceluiași grup. Prin urmare, compresoarele produse în RPC se aflau în concurență directă cu cele produse de același grup în Italia. Având în vedere cele de mai sus și luând în considerare semnificația revânzării produselor importate în cadrul vânzărilor totale ale societății C, nu s-a putut concluziona că centrul de interes al societății C pentru fabricarea produsului în cauză este în continuare în interiorul Comunității. Părea foarte probabil ca societatea C să continue sau chiar să mărească importurile de produs similar din țara în cauză pentru revânzare pe piața comunitară, ceea ce ar însemna că societatea C ar trebui considerată mai degrabă un importator decât un producător comunitar. |
(65) |
Prin urmare, s-a concluzionat că societatea C nu ar trebui inclusă în definiția producției comunitare. |
(66) |
În concluzie, producția comunitară de anumite compresoare, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost definită ca reprezentând întreaga producție a tuturor societăților menționate la considerentul 58, mai puțin producția societății C. În lipsa cooperării unui număr de producători și asamblori din Comunitate, producția a fost estimată pe baza informațiilor colectate în timpul anchetei și a datelor furnizate în plângere. |
2. Industria comunitară
(67) |
Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri înaintate de federația italiană ANIMA reprezentând patru societăți producătoare de compresoare și un producător care a susținut plângerea (astfel cum este prezentat în detaliu la considerentul 58 de mai sus). În ciuda lipsei de cooperare, menționate mai sus, din partea celor două societăți reclamante și a excluderii unui producător comunitar din definiția producției comunitare, s-a concluzionat că cei doi producători comunitari care au cooperat în mod corespunzător în cadrul procedurii reprezintă o proporție importantă din totalul producției comunitare, în acest caz, aproximativ 50 %. Prin urmare, se consideră că cei doi producători cooperanți constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(68) |
Ceilalți producători enumerați în plângere și descriși la considerentul 58, mai puțin societatea exclusă din definiția producției comunitare, vor fi denumiți în continuare „ceilalți producători comunitari”. Niciunul dintre acești producători comunitari nu s-a opus plângerii. |
3. Consumul comunitar
(69) |
Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului de vânzări al societății C și a producției industriei comunitare destinate pieței comunitare, a datelor referitoare la volumul importurilor pe piața comunitară obținute de la Eurostat și, în ceea ce privește vânzările altor producători comunitari, din informațiile disponibile în plângere. |
(70) |
De-a lungul perioadei luate în considerare, piața comunitară a produsului în cauză și a produsului similar a scăzut cu 6 %, ajungând la aproximativ 3 066 000 de unități în perioada de anchetă. Mai exact, consumul comunitar a scăzut cu 7 % în 2004, înainte de a crește ușor cu 1 punct procentual în 2005, și s-a stabilizat la acest nivel în perioada de anchetă. Scăderea consumului comunitar poate fi atribuită vânzărilor aflate în scădere ale producătorilor comunitari și reducerii importurilor care provin din alte țări terțe (în principal din Statele Unite și Japonia).
|
4. Importuri care provin din țara în cauză
(a) Volumul
(71) |
Volumul importurilor produsului în cauză în Comunitate a crescut masiv între 2003 și PA. Acesta a crescut în perioada luată în considerare cu 182 % și a atins un nivel de peste 1 600 000 de unități. Mai exact, importurile din țara vizată au crescut cu 66 % între 2003 și 2004, cu 110 puncte procentuale în 2005 și cu 6 puncte procentuale în PA. |
(b) Cota de piață
(72) |
Cota de piață pe care o au exportatorii din țara vizată a crescut cu mai mult de 35 de puncte procentuale de-a lungul perioadei luate în considerare și a atins un nivel de 53 % în perioada de anchetă. Cota de piață a exportatorilor chinezi a crescut, între 2003 și 2004, cu 13 puncte procentuale și cu alte 20 de puncte procentuale în 2005. În perioada de anchetă, cota de piață a exportatorilor din țara vizată a crescut ușor cu încă un punct procentual.
|
(c) Prețurile
(i) Evoluția prețurilor
(73) |
Prețurile de import ale produsului în cauză, indicate în tabelul de mai jos, se bazează pe date, prezentate de către exportatorii cooperanți și verificate de-a lungul anchetei. În timpul perioadei luate în considerare a avut loc o creștere a prețului mediu de import al produsului în cauză originar din RPC, acesta crescând cu 6 % între 2003 și PA. Tendința prețului de a crește reprezintă probabil o urmare a schimbării în gama de produse, din moment ce producătorii chinezi au început în mod treptat să producă și să exporte compresoare mai avansate și mai scumpe.
|
(ii) Subcotarea prețurilor
(74) |
În ceea ce privește tipurile comparabile de produs în cauză, a fost făcută o comparație între prețurile medii de vânzare practicate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și cele ale industriei comunitare. În acest sens, au fost comparate prețurile franco fabrică ale industriei comunitare pentru clienții independenți, fără a fi luate în considerare reducerile și taxele, cu prețurile CIF frontieră comunitară ale producătorilor-exportatori din RPC, ajustate corespunzător pentru a ține seama de cheltuielile de descărcare și de vămuire. Având în vedere faptul că industria comunitară își vinde în mod normal producția comunitară direct vânzătorilor cu amănuntul, în timp ce bunurile chinezești sunt vândute vânzătorilor cu amânuntul prin intermediul importatorilor și/sau comercianților afiliați sau independenți, a fost făcută o ajustare a prețului de import acolo unde este cazul, în vederea garantării unei comparații la același nivel de comerț. Comparația a arătat că, pe perioada de anchetă, produsul în cauză a fost vândut în cadrul Comunității la un preț inferior prețului industriei comunitare, subcotarea variind între 22 % și 43 %, în funcție de exportatorul vizat. |
5. Situația industriei comunitare
(75) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici relevanți care influențează situația industriei comunitare. |
(76) |
Având în vedere faptul că industria comunitară include numai doi producători, datele privitoare la aceasta sunt prezentate sub formă de indici și/sau de limite pentru a menține caracterul confidențial al acestora, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. Se reamintește faptul că datele prezentate mai jos se referă doar la produsul similar fabricat în Comunitate de către industria comunitară, excluzând prin aceasta pompele individuale și compresoarele fabricate de către societățile afiliate ale industriei comunitare în RPC și revândute ulterior în Comunitate. |
(a) Producția
(77) |
Producția industriei comunitare a scăzut în mod semnificativ între 2003 și perioada de anchetă. Mai exact, a scăzut cu 16 % în 2004, cu încă 23 de puncte procentuale în 2005 și cu alte 7 puncte procentuale în perioada de anchetă. În perioada de anchetă, volumul de producție al industriei comunitare a variat între 300 000 de unități și 400 000 de unități.
|
(b) Capacitatea și ratele de utilizare a capacității
(78) |
Capacitatea de producție a crescut ușor cu 3 % între 2003 și 2004, a crescut cu încă 9 puncte procentuale în 2005 și s-a stabilizat la acest nivel în timpul perioadei de anchetă. Creșterea capacității de producție în 2005 poate fi atribuită investițiilor făcute de către un producător comunitar într-o linie suplimentară de producție pentru compresoare destinate unui segment mai mare de piață. Pe parcursul perioadei de anchetă, capacitatea de producție a industriei comunitare a variat între 600 000 și 800 000 de unități. |
(79) |
Rata de utilizare a capacității industriei comunitare a scăzut în mod constant în timpul perioadei luate în considerare, iar în perioada de anchetă se afla la mai puțin de jumătate din nivelul său din 2003. Acest lucru reflectă o scădere a nivelului de producție. Pe parcursul PA, rata de utilizare a capacității industriei comunitare a variat între 40 % și 50 %.
|
(c) Stocurile
(80) |
Nivelul stocurilor de lichidare a crescut cu 37 % în 2004, cu încă 45 de puncte procentuale în 2005, și apoi a scăzut cu 138 de puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, stocurile industriei comunitare au variat între 10 000 și 20 000 de unități. Având în vedere faptul că producția produsului similar în Comunitate este în cea mai mare parte executată la comandă, nivelul stocurilor nu este considerat a fi un indicator de prejudiciu util pentru acest produs.
|
(d) Volumul de vânzări
(81) |
Pe parcursul perioadei luate în considerare, vânzările producției industriei comunitare pe piața comunitară au scăzut constant. Mai exact, acestea au scăzut cu 19 % în 2004, cu încă 24 de puncte procentuale în 2005 și cu încă 9 puncte procentuale în PA. Pe parcursul PA, volumul de vânzări al industriei comunitare a variat între 200 000 de unități și 300 000 de unități.
|
(e) Cota de piață
(82) |
Cota de piață a industriei comunitare a scăzut în mod constant de-a lungul perioadei luate în considerare. Mai exact, indicele care reflectă evoluția cotei de piață a industriei comunitare a scăzut cu 13 % în 2004, cu 27 de puncte procentuale în 2005 și cu încă 9 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, cota de piață a industriei comunitare a variat între 5 % și 10 %.
|
(f) Creșterea
(83) |
Între 2003 și PA, în timp ce consumul comunitar a scăzut cu 6 %, volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a scăzut puternic cu 52 %. Pe parcursul perioadei luate în considerare, piața industriei comunitare aproape s-a redus la jumătate, în timp ce importurile care fac obiectul unui dumping au câștigat mai mult de 35 de puncte procentuale din cota de piață, ajungând la 53 %. Prin urmare, se concluzionează că nu a avut loc o creștere de care industria comunitară să poată profita. |
(g) Ocuparea forței de muncă
(84) |
Nivelul ocupării forței de muncă în industria comunitară a scăzut în mod constant de-a lungul perioadei luate în considerare. A scăzut cu 10 % în 2004, cu încă 16 puncte procentuale în 2005 și cu încă 5 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, ocuparea forței de muncă din industria comunitară dedicată producției și vânzării produsului similar varia între 150 și 200 de persoane.
|
(h) Productivitatea
(85) |
Productivitatea forței de muncă din industria comunitară, calculată în termeni de rezultat (unități) pe persoană angajată pe an, a scăzut cu 7 % în 2004, cu încă 10 puncte procentuale în 2005 și cu încă 5 puncte procentuale în PA. Pe parcursul perioadei de anchetă, productivitatea industriei comunitare a variat între 1 500 și 2 000 de unități pe angajat. Scăderea constantă a productivității reflectă scăderea producției, care a scăzut într-un ritm mai rapid decât ocuparea forței de muncă corespunzătoare, pe parcursul perioadei luate în considerare.
|
(i) Costurile forței de muncă
(86) |
Costul mediu al forței de muncă per angajat a crescut cu 8 % între 2003 și 2004 și s-a stabilizat la acest nivel în 2005, înainte să scadă ușor cu 1 punct procentual în PA. Creșterea din 2004 s-a datorat, în special, unei creșteri salariale negociate de către unul dintre producătorii industriei comunitare ca urmare a unei diferend cu sindicatele sale. În plus, această creștere salarială negociată a fost precedată de o grevă în 2003, și orele neplătite rezultate, în comparație cu anii următori, au scăzut oarecum costul anual al forței de muncă.
|
(j) Factori care influențează prețurile comunitare
(87) |
Prețurile de vânzare unitare ale producției industriei comunitare pentru clienții independenți au crescut cu 20 % între 2003 și PA. În special, prețul mediu de vânzare a crescut cu 9 % în 2004, cu încă 13 puncte procentuale în 2005, înainte de a scădea ușor cu 2 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, prețul mediu unitar a variat între 100 și 150 EUR.
|
(88) |
Creșterea prețului mediu unitar reflectă reorientarea parțială treptată a producției către un segment superior al pieței, adică cel al unor modele ale produsului similar de calitate mai bună, performanță mai bună, capacitate mai mare, prin urmare, modele mai scumpe cu costuri mai mari. |
(89) |
Având în vedere volumul și nivelul subcotării prețurilor, aceste importuri au reprezentat cu siguranță un factor care a afectat prețurile. |
(k) Rentabilitatea și randamentul investițiilor
(90) |
Pe parcursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea vânzărilor în Comunitate a producției industriei comunitare, exprimată ca procent din vânzările nete, a rămas negativă, dar s-a îmbunătățit de-a lungul perioadei luate în considerare. Rentabilitatea negativă s-a îmbunătățit în 2004 și apoi în 2005, când nivelul pierderilor s-a aflat aproape la cel mai scăzut nivel, dar s-a deteriorat ușor în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, rentabilitatea industriei comunitare a variat între – 3 % și – 10 %.
|
(91) |
Randamentul investiției, care corespunde profitului exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat tendința rentabilității, descrisă anterior. De asemenea, a rămas negativ în perioada luată în considerare. Acesta s-a îmbunătățit în 2004 și apoi în 2005, înainte de a se deteriora ușor în PA. În PA, rentabilitatea investițiilor a variat între – 30 % și – 15 %. |
(l) Fluxul de numerar
(92) |
Fluxul de numerar net pentru activitățile aflate în desfășurare a rămas, de asemenea, negativ pe parcursul perioadei luate în considerare, dar s-a îmbunătățit în mod vizibil și a fost doar ușor negativ în perioada de anchetă, variind între – 100 000 și 0 EUR.
|
(m) Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului
(93) |
Investiția anuală a industriei comunitare în producția de produs similar a crescut în 2004 cu 72 % și cu încă 75 de puncte procentuale în 2005, înainte de a scădea ușor cu 7 puncte procentuale în perioada de anchetă. Investiția netă pe parcursul perioadei de anchetă a fost, cu toate acestea, relativ scăzută și a variat între 1 300 000 EUR și 2 300 000 EUR. Creșterea poate fi atribuită unei investiții făcute de unul dintre producătorii comunitari pentru leasingul unei noi clădiri în vederea centralizării și modernizării procesului de producție, precum și unor investiții făcute de industria comunitară în vederea întreținerii și reînnoirii echipamentului existent dar, și în echipamente și module noi, în încercarea de a îmbunătăți competitivitatea produsului lor față de importurile care fac obiectul unui dumping din China.
|
(94) |
Nu s-a furnizat niciun tip de element de probă Comisiei cu privire la o abilitate redusă sau crescută de a mobiliza capital de-a lungul perioadei luate în considerare. |
(n) Amploarea marjei de dumping
(95) |
Date fiind volumul, cota de piață și prețul importurilor din țara în cauză, impactul marjelor de dumping actuale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil. |
(o) Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare
(96) |
Datorită lipsei de informații privind existența practicilor de dumping anterioare situației evaluate în cadrul prezentei proceduri, acest factor nu a fost considerat ca fiind pertinent. |
6. Concluzii privind prejudiciul
(97) |
Între 2003 și PA, volumul importurilor produsului în cauză, originar din RPC, care fac obiectul unui dumping, a crescut cu 182 %, iar cota lor de piață în cadrul Comunității a crescut cu mai mult de 35 puncte procentuale. Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping au fost cu mult inferioare celor ale industriei comunitare pe parcursul perioadei luate în considerare. Mai mult, pe parcursul perioadei de anchetă, prețurile produselor importate din RPC au dus la subcotarea considerabilă a prețurilor industriei comunitare. Pe o bază medie ponderată, subcotarea prețurilor a variat, în PA, între 22 % și 43 %. |
(98) |
Anumiți indicatori au înregistrat o dezvoltare pozitivă între 2003 și perioada de anchetă. Prețul unitar mediu de vânzare a crescut cu 20 %, indicatorul capacității de producție a crescut cu 12 % și a existat o creștere în investiții de 140 %. Cu toate acestea, a fost arătat în considerentele 78, 88 și 93 de mai sus că aceste evoluții se datorează unor motive speciale. În plus, după cum s-a indicat mai sus în considerentul 90, pe parcursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea a arătat semne de revenire, în timp ce pierderile au scăzut semnificativ între 2003 și perioada de anchetă. Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că rentabilitatea a rămas negativă, iar nivelul pierderilor în perioada de anchetă nu poate fi considerat neglijabil. |
(99) |
Pe parcursul perioadei luate în considerare, s-a constatat o deteriorare importantă a situației industriei comunitare. Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ între 2003 și PA: volumul producției a scăzut cu 46 %, utilizarea capacității s-a înjumătățit, vânzările industriei comunitare au scăzut cu 52 % și cota de piață corespunzătoare aproape s-a înjumătățit, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 31 % și productivitatea a scăzut cu 22 %. |
(100) |
Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
E. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
1. Introducere
(101) |
În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost verificați și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar mai putea prejudicia industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. |
2. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
(102) |
Creșterea mare a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, cu 182 % între 2003 și PA, și a cotei corespunzătoare de piață din cadrul Comunității, cu aproximativ 35 de puncte procentuale, precum și subcotarea constatată (între 22 % și 43 % în PA) au coincis, în general, cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare, după cum se explică în considerentul 99. În plus, prețurile de dumping au fost, în medie, cu mult mai mici decât cele ale industriei comunitare de-a lungul perioadei luate în considerare. Se consideră că aceste importuri care fac obiectul unui dumping au exercitat o presiune asupra prețurilor, în sensul scăderii acestora, și au împiedicat industria comunitară să crească propriile prețuri de vânzare până la nivelul necesar obținerii de profit și că importurile care fac obiectul unui dumping au avut un impact negativ semnificativ asupra situației industriei comunitare. Mai mult, se pare că industria comunitară a pierdut o parte importantă a cotei sale de piață în favoarea acestui volum sporit de importuri care fac obiectul unui dumping. Volumul scăzut de vânzări a condus la o creștere relativă a costurilor fixe ale IC, ceea ce a avut un impact negativ asupra situației financiare, de asemenea. Prin urmare, există o legătură de cauzalitate clară între importurile provenind din RPC și prejudiciile materiale suferite de către industria comunitară. |
3. Efectele altor factori
(103) |
După cum se poate observa în tabelul de mai jos, pe parcursul perioadei luate în considerare, a avut loc o scădere cu 33 % a volumului de vânzări la export, care, cu toate acestea, nu a fost la fel de accentuată ca scăderea vânzărilor la nivel comunitar, descrise în considerentul 81 de mai sus. Pe parcursul perioadei de anchetă, vânzările la export au variat între 100 000 și 150 000 de unități. Prețul mediu unitar al vânzărilor la export a rămas stabil între 2003 și perioada de anchetă și a variat între 100 și 150 EUR.
|
(104) |
Având în vedere stabilitatea prețurilor pe piețele de export și scăderea relativ scăzută a volumului de export, se consideră că, chiar dacă activitatea de export ar fi putut să contribuie la prejudiciile suferite de către industria comunitară, nu ar fi putut să o facă la un asemenea nivel, încât să rupă legătura de cauzalitate. |
(105) |
O parte interesată a susținut că această creștere a costurilor producției industriei comunitare nu ar fi putut fi determinată doar de creșterea prețului materiilor prime (în special a părților metalice), ci și din alte cauze, indicând prin aceasta un prejudiciu autoprovocat. Trebuie specificat faptul că partea interesată nu a specificat cauzele care ar indica un prejudiciu autoprovocat. |
(106) |
După cum a arătat ancheta, costurile unitare de producție ale industriei comunitare au crescut cu aproximativ 8 % între 2003 și PA. Creșterea poate fi atribuită în parte creșterii aparente a prețului materiilor prime. Ancheta a arătat că anumite părți din creșterea costului se datorează structurii deteriorate a costului și, în special, a costurilor fixe unitare, care au crescut ca rezultat al reducerii semnificative a numărului de unități produse. Cu toate acestea, partea cea mai mare a creșterii trebuie atribuită creșterii evidente a prețului componentelor utilizate pentru producerea modelelor din segmentul superior al pieței. |
(107) |
Totuși, creșterea costului de producție unitar mediu a fost mai mult decât compensată prin creșterea prețului de vânzare unitar mediu (a se vedea considerentul 87) care a determinat o îmbunătățire (deși tot negativă) a rentabilității, după cum a fost prezentat în considerentul 90. S-a considerat, prin urmare, că creșterea costului de producție nu a contribuit la prejudiciul suferit de producătorii comunitari. |
(108) |
Având la bază date Eurostat, volumul importurilor în Comunitate ale produsului similar originare din restul lumii (adică cu excepția RPC) a scăzut cu 33 % în 2004, cu 7 puncte procentuale în 2005, înainte de a-și reveni ușor cu 9 puncte procentuale în PA. În ansamblu, scăderea între 2003 și perioada de anchetă ajunge la 31 %. Cota de piață corespunzătoare deținută de către importurile din restul lumii a scăzut de la 35 % în 2003 la 26 % în PA. |
(109) |
Nu au fost disponibile informații amănunțite cu privire la prețul importurilor din restul lumii. Având în vedere faptul că datele de la Eurostat nu țin cont de gama de produse, nu au putut fi utilizate aceste date pentru a face o comparație rezonabilă cu prețurile industriei comunitare. Ancheta nu a oferit nicio indicație conform căreia să rezulte faptul că prețurile importurilor din restul lumii ar subcota prețurile comunitare. |
(110) |
Având în vedere scăderea volumului și a cotei de piață și având în vedere lipsa oricăror elemente de probă care să ateste contrariul, se conchide că importurile din restul lumii nu au produs prejudicii, cel puțin semnificative, industriei comunitare.
|
(111) |
După cum prevede considerentul 65, un producător din Comunitate a fost exclus din definiția producției comunitare. În plus, anumiți producători și asamblori nu au cooperat la aceste proceduri (a se vedea considerentul 58). Pe baza informațiilor obținute în cursul anchetei de la producătorii cooperanți și a plângerii, se estimează că volumele de vânzări ale acestor producători din Comunitate pentru piața comunitară se aflau la nivelul de aproximativ 1 000 000 de unități în anul 2003 și au scăzut semnificativ de-a lungul perioadei luate în considerare, atingând un nivel de 400 000 de unități în PA. În mod similar, cota de piață corespunzătoare a scăzut de-a lungul perioadei luate în considerare de la 31 % în 2003 la 13 % în PA. Prin urmare, acești producători nu au avut de câștigat în ceea ce privește volumul de vânzări sau cota de piață în detrimentul industriei comunitare. Din contră, în mod similar industriei comunitare, aceștia au pierdut o mare parte din vânzări și din cota de piață în detrimentul importurilor care fac obiectul unui dumping din China. |
(112) |
Având în vedere cele de mai sus și absența unor informații contrare, se poate concluziona că ceilalți producători comunitari nu au contribuit la prejudiciul suferit de către industria comunitară.
|
(113) |
După cum rezultă din considerentul 70, consumul a scăzut cu aproape 200 000 de unități sau 6 % de-a lungul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, pe parcursul aceleiași perioade, scăderea vânzărilor industriei comunitare pe piața comunitară a fost mult mai accentuată atât în termeni absoluți (vânzările au scăzut cu între 250 000 și 300 000 de unități) cât și în termeni relativi (vânzările au scăzut masiv cu 52 %). În același timp, în timp ce industria comunitară a pierdut aproape jumătate din cota sa de piață (a se vedea considerentul 82), cota de piață a compresoarelor chinezești a crescut cu 35 de puncte procentuale (a se vedea considerentul 71). Se poate concluziona, prin urmare, că scăderea consumului nu a produs prejudiciul suferit de către industria comunitară. |
4. Concluzie privind legătura de cauzalitate
(114) |
Coincidența de timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, creșterea corespunzătoare a cotelor de piață și subcotarea constatată și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei comunitare trimite la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul important suferit de industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
(115) |
Ancheta a demonstrat faptul că rezultatele la export ale industriei comunitare este posibil să fi contribuit într-un grad scăzut la prejudiciul suferit, dar nu într-o asemenea măsură, încât să rupă legătura de cauzalitate. Alți factori cunoscuți au fost analizați, dar nu s-a dovedit că ar fi contribuit la prejudiciul suferit. Creșterea costului unitar al producției industriei comunitare s-a constatat a fi mai mult decât compensată de creșterea simultană a prețului de vânzare și s-a considerat, în consecință, că nu ar fi putut să contribuie la prejudiciul suferit. În ceea ce privește importurile din alte țări terțe, având în vedere volumele și cota de piață în scădere a acestora și imposibilitatea unei comparații adecvate a prețurilor cu prețurile comunitare, s-a concluzionat că aceste importuri nu au produs niciun prejudiciu. În ceea ce privește concurența din partea altor producători comunitari, având în vedere scăderea volumului lor de vânzări și cota de piață pierdută în fața importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a stabilit că activitatea acestora nu a contribuit la prejudiciul suferit. În ceea ce privește scăderea consumului, având în vedere faptul că a fost mai puțin importantă decât cea înregistrată de vânzările producătorilor comunitari în Comunitate și că a coincis cu creșterea semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, s-a concluzionat că această scădere, în sine, nu a produs prejudiciul în cauză. |
(116) |
Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți care au un efect asupra situației industriei comunitare, de la efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează că importurile din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
F. INTERESUL COMUNITAR
(117) |
Consiliul și Comisia au analizat dacă există motive întemeiate pentru a concluziona că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz particular. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Consiliul și Comisia au analizat impactul probabil al măsurilor asupra tuturor părților în cauză. Serviciile Comisiei au trimis inițial o informare finală în sensul articolului 20 alineatul (4) prima teză din regulamentul de bază în care recomandau neimpunerea măsurilor. În conformitate cu această informare, anumiți operatori, în special doi producători cooperanți din Comunitate, au adus anumite argumente care au condus la o reexaminare a chestiunii. Argumentul cel mai important dintre acestea va fi discutat mai jos. |
1. Interesul producătorilor cooperanți din Comunitate
(118) |
Fără a aduce atingere definiției industriei comunitare (a se vedea considerentul 67), este important de reținut faptul că, după cum se menționează în considerentul 60, toate grupurile de societăți cooperante din Comunitate au creat instalații de producție în RPC și au importat cantități din ce în ce mai mari ale produsului în cauză în vederea revânzării acestuia pe piața comunitară. Astfel cum se menționează în considerentul 58, un grup de societăți a vândut instalațiile sale de producție din Comunitate unei alte societăți în 2007, adică după perioada de anchetă. Având în vedere faptul că este vorba de un eveniment petrecut după PA și că, pe parcursul perioadei luate în considerare, acest grup fabrica produsul similar în Comunitate, interesele sale sunt aduse în discuție în cadrul acestei rubrici și se face referire la acesta ca la un producător comunitar. |
(119) |
Ancheta a evidențiat că, în cazul în care nu vor fi impuse măsuri, este probabil ca industria comunitară să continue să sufere prejudicii. Într-adevăr, este foarte posibil ca situația industriei comunitare să continue să se deterioreze și să aibă loc un declin ulterior al cotei sale de piață. |
(120) |
Pe de altă parte, în cazul în care ar fi impuse măsuri, acest lucru ar putea permite o creștere a prețurilor și/sau a volumului de vânzări (și a cotei de piață), ceea ce ar oferi, la rândul ei, industriei comunitare, posibilitatea de a-și îmbunătăți situația financiară și economică. |
(121) |
În ceea ce privește evoluția posibilă a cotei de piață a industriei comunitare, trebuie reținut faptul că toți producătorii cooperanți au susținut în timpul procedurii că această creștere va produce o inversare a procesului curent de delocalizare și mutarea (unei părți a acesteia cel puțin) producției înapoi în Comunitate. |
(122) |
În această privință, analiza datelor detaliate trimise de doi producători cooperanți din Comunitate și filialele afiliate din RPC au arătat în mod clar faptul că, datorită situației economice speciale dominante din RPC în ultimii ani, au existat diferențe importante de cost în favoarea fabricării produsului în cauză destinat pieței comunitare în RPC, mai degrabă decât în Comunitate. Aceste diferențe și dumpingul practicat de către exportatorii chinezi în Comunitate este posibil să fi determinat toți producătorii cooperanți din Comunitate să-și delocalizeze (o parte din) producția în primul rând. |
(123) |
S-a examinat, prin urmare, dacă impunerea unor taxe antidumping, care, în cazul exportatorilor afiliați ai producătorilor menționați în considerentul 122, sunt relativ scăzute, nu ar schimba, în ceea ce privește cel puțin doi producători cooperanți, principalii parametri economici care au condus la procesul de delocalizare. S-a stabilit că costul total al compresoarelor vândute în Comunitate și produse în RPC (inclusiv, printre alte, costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, cheltuielile de navlosire, taxele convenționale și o posibilă taxă antidumping) ar fi în aceeași ordine de mărime, deși ușor mai redus, ca și costul total de producție și vânzare a compresoarelor similare în Comunitate. |
(124) |
În plus, aceste două societăți și-au reiterat poziția conform căreia, în cazul în care măsurile ar diminua nivelul de reducere al prețului determinat de produsele chinezești care fac obiectul unui dumping, acestea s-ar afla în poziția de a crește și/sau de a reîncepe producția în Comunitate utilizând capacitățile existente neutilizate. |
(125) |
Prin urmare, nu poate fi exclus faptul că, astfel cum a fost susținut de către doi dintre producătorii cooperanți în observațiile ulterioare notificării, acești producători și-ar putea folosi substanțialele capacități neutilizate din Europa. Acest lucru pare să fie posibil, având în vedere faptul că măsurile propuse aproape ar nivela costurile bunurilor livrate pe piață, produse în RPC și în Comunitate. Prin urmare, nu poate fi exclus faptul că acești producători își vor crește producția în Comunitate ca și consecință a impunerii de măsuri. În cele din urmă, nu poate fi exclus faptul că, în cazul în care taxele asupra exporturilor provenite de la producătorii afiliați din RPC ar reduce diferența dintre costul bunurilor livrate pe piața comunitară, produse în RPC și în Comunitate, acești producători ar prefera să nu concentreze toată producția în afara Comunității în vederea specializării producției anumitor modele în anumite locații sau în vederea diversificării riscului. |
(126) |
În ceea ce privește un al treilea producător cooperant, societatea sa afiliată din RPC nu a fost inclusă în eșantionul reprezentativ pentru calcularea marjei de dumping și va fi încadrat, prin urmare, în cazul impunerii de măsuri, la taxa medie de 51,6 % aplicabilă societăților cooperante neincluse în eșantionul reprezentativ. Având în vedere faptul că nu a fost inclus în eșantion, Comisia nu deține informații verificate referitoare la costurile de producție ale acestei societăți chineze. Prin urmare, nu poate fi exclus faptul că, în cazul costului total al compresoarelor vândute în Comunitate și produse în RPC (inclusiv, printre altele, costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, cheltuielile de navlosire, taxele convenționale și posibilele taxe antidumping), ar depăși costul total de producție și vânzare a compresoarelor similare în Comunitate. |
(127) |
În urma notificării, asociația italiană a fabricanților de compresoare care a înaintat plângerea (ANIMA) a subliniat necesitatea unor măsuri antidumping în vederea permiterii producătorilor să continue producția în Comunitate și să supraviețuiască din punct de vedere economic. Aceștia au subliniat faptul că, chiar dacă furnizorii chinezi afiliați unor producători europeni ar fi supuși unor taxe antidumping suficient de mari, ei ar continua să sprijine impunerea de măsuri. |
(128) |
A fost întreprinsă o evaluare a beneficiului potențial adus industriei comunitare în cazul impunerii de măsuri. A fost menționat faptul că neimpunerea de măsuri ar putea conduce la o deteriorare suplimentară a situației industriei comunitare și la un declin suplimentar al cotei sale de piață. Acest lucru ar determina, probabil, pierderea unor locuri de muncă, precum și a investiției care a fost făcută pentru a construi capacitatea de producție în Comunitate. De asemenea, aceste elemente, deși dificil de cuantificat, trebuie să fie luate în considerare în evaluarea generală a interesului comunitar. Pe de altă parte, în cazul în care ar fi impuse taxe antidumping, nu poate fi exclus faptul că poate avea loc o creștere a producției comunitare, implicând probabil o relocalizare a unei părți a producției înapoi în Comunitate. Acest lucru ar putea conduce la o creștere a locurilor de muncă și poate avea un impact suplimentar asupra industriei din amonte, furnizând produse semifabricate producătorilor comunitari de compresoare. |
2. Interesul altor producători comunitari
(129) |
Acești producători nu au cooperat la efectuarea anchetei. Cota de piață a acestora este similară celei deținute de către industria comunitară. Având în vedere lipsa de cooperare și faptul că majoritatea acestor producători nu și-au construit o poziție clară referitoare la aceste proceduri, nu există indicații cu privire la care ar fi interesul acestor producători. În urma notificării, un producător necooperant și doi producători reclamanți care nu au mai continuat cooperarea în această procedură (a se vedea considerentul 59), precum și Asociația italiană a fabricanților de compresoare (ANIMA) au reafirmat argumentele menționate la considerentul 127 de mai sus. Aceștia au declarat în mod clar că sunt în favoarea impunerii de măsuri. |
3. Interesul importatorilor (independenți), al consumatorilor și al altor operatori economici din Comunitate
(130) |
În perioada de anchetă, singurul importator independent cooperant a importat aproximativ 20 % din totalul importurilor comunitare ale produsului în cauză originar din RPC. În absența unei cooperări alternative și având în vedere procentul de mai sus, acest importator este considerat reprezentativ pentru situația importatorilor independenți. Această parte cooperantă a indicat faptul că este împotriva impunerii de măsuri antidumping pentru importul acestui produs specific din RPC. Pe parcursul perioadei de anchetă, activitatea de revânzare a produsului în cauză a reprezentat între 2 % și 8 % din cifra de afaceri totală a societății acestui importator. În ceea ce privește forța de muncă, între 30 și 70 de persoane sunt implicate direct în cumpărarea, comercializarea și revânzarea produsului în cauză. |
(131) |
A fost urmărită cooperarea din partea asociațiilor de consumatori, precum și a tuturor vânzătorilor cu amănuntul, a distribuitorilor, a comercianților și/sau a altor operatori economici cunoscuți implicați în lanțul de distribuție în Comunitate. Cu toate acestea, nu s-a obținut nicio cooperare. Având în vedere faptul că doar un importator independent a cooperat în cadrul acestei proceduri și având în vedere lipsa de participare a oricărui alt operator economic din Comunitate sau asociație de consumatori, s-a considerat adecvat să se analizeze un impact general potențial al măsurilor posibile asupra tuturor acestor părți. În general, s-a ajuns la concluzia că situația consumatorilor și a tuturor operatorilor economici implicați în lanțul de distribuție din Comunitate ar putea fi afectată în mod negativ de măsurile posibile. |
4. Concluzie privind interesul Comunității
(132) |
Pentru motivele menționate la considerentele 125 și 126, în acest caz specific nu poate fi exclus faptul că producătorii cooperanți din Comunitate ar putea profita de oportunitatea de a beneficia de pe urma măsurilor prin recuperarea unei părți a producției pierdute datorită dumpingului prejudiciabil prin folosirea capacităților neutilizate. |
(133) |
Este recunoscut faptul că impunerea de măsuri ar putea avea un efect negativ asupra consumatorilor și a tuturor agenților economici din lanțul de distribuție din Comunitate. Cu toate acestea, este clar, de asemenea, faptul că, dacă producția comunitară este crescută (și, prin urmare, este probabil ca numărul persoanelor angajate în această producție în Comunitate să crească), măsurile ar aduce anumite avantaje Comunității. |
(134) |
Articolul 21 din regulamentul de bază se referă la nevoia de a acorda o atenție specială nevoii de a corecta efectele de denaturare a schimburilor comerciale ale dumpingului prejudicios și de a restabili competiția efectivă, deși această dispoziție specială trebuie privită în contextul general al examinării interesului Comunității, după cum se prevede în articolul menționat anterior. Prin urmare, efectele impunerii de măsuri sau neimpunerii de măsuri asupra tuturor părților interesate trebuie să fie analizate. |
(135) |
În concluzie, având în vedere marjele mari de dumping și prejudiciu, se consideră că, în acest caz particular, pe baza informațiilor trimise, nu există elemente de probă suficiente pentru a concluziona că posibila impunere de măsuri ar fi, în mod clar, disproporțională și împotriva interesului comunitar. |
(136) |
În cazul în care, totuși, în pofida impunerii taxelor, situația existentă înaintea impunerii de măsuri (în special cota de piață de 53 % a importurilor din RPC și cota de piață relativ mică a producătorilor cooperanți din Comunitate) rămâne neschimbată, costul posibilei taxe, care trebuie suportat de consumatori și agenții economici din Comunitate (incluzând importatorii, comercianții și vânzătorii cu amănuntul), poate fi considerat, pe termen lung, mai mare decât avantajul care îi revine industriei comunitare. Prin urmare, măsurile vor fi impuse timp de doi ani și vor fi impuse anumite cerințe de raportare, în special producătorilor comunitari. |
G. MĂSURILE DEFINITIVE
(137) |
Nivelul măsurilor antidumping ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxelor necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să realizeze un profit dinainte de impozitare care poate fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Având în vedere faptul că, de-a lungul întregii perioade luate în considerare, industria comunitară nu a obținut profit de pe urma produsului similar, s-a considerat că o marjă a profitului de 5 %, obținută de această industrie de pe urma altor produse din aceeași categorie pe care le-au produs și vândut pe parcursul perioadei de anchetă, reprezintă un nivel adecvat pe care industria comunitară ar putea să îl obțină și de pe urma produsului similar în absența dumpingului prejudiciabil. |
(138) |
Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea, pe tip de produs, a prețului de import mediu ponderat, astfel cum a fost stabilit în cazul calculării reducerii de preț, cu prețul neprejudiciat al produsului similar vândut de către industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciat a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare pentru industria comunitară, astfel încât să reflecte marja de profit menționată anterior. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF. |
(139) |
Comparația prețurilor menționată mai sus a demonstrat că marjele de prejudiciu calculate sunt între 61,3 % și 160,8 %, iar în cazul tuturor societăților sunt mai mari decât marjele de dumping respective. Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping definitivă în cazul importurilor de anumite compresoare originare din RPC, la nivelul marjelor de dumping. |
(140) |
Prin urmare, nivelurile taxelor antidumping ar trebui să fie următoarele:
|
(141) |
Procentele de taxă antidumping individuale specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta anchetă. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Astfel, aceste procente de taxă (spre deosebire de taxa națională aplicabilă la „toate celelalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societățile menționate, adică de entitățile legale specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice societate al cărei nume și a cărei adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate unei astfel de societăți, nu pot beneficia de respectivul procent și vor fi supuse taxelor aplicabile la nivel național. |
(142) |
Orice cerere de aplicare a unui procent de taxă antidumping individuală pe societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. La nevoie, regulamentul va fi modificat corespunzător printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de taxe individuale. |
(143) |
Măsurile sunt impuse în vederea permiterii producătorilor comunitari să se redreseze după efectul prejudiciat al dumpingului. În măsura în care ar exista un dezechilibru inițial între avantajul potențial pentru producătorii comunitari și costul pentru consumatori și alți operatori economici din Comunitate, acest dezechilibru ar putea fi compensat printr-o creștere și/sau reîncepere a producției în Comunitate. Cu toate acestea, după cum s-a menționat deja mai sus, având în vedere impactul poverii presupuse de posibilele taxe și având în vedere faptul că scenariul imaginat de creștere a producției în Comunitate poate să nu se materializeze, se consideră prudent, în asemenea circumstanțe excepționale, limitarea existenței măsurilor la o perioadă de doar 2 ani. |
(144) |
Această perioadă ar trebui să fie suficientă pentru ca producătorii comunitari să crească și/sau să reînceapă producția în Europa, în același timp fără a pune serios în pericol situația consumatorilor și a altor agenți economici din Comunitate. Se consideră că această perioadă de doi ani va fi cea mai potrivită pentru a analiza dacă impunerea de măsuri a avut, într-adevăr, efectul de creștere a producției în UE și, prin aceasta, de echilibrare a efectelor negative asupra importatorilor și a consumatorilor. |
(145) |
De asemenea, se consideră oportun ca situația de pe piața comunitară să fie atent monitorizată după impunerea de măsuri, în vederea unei posibile revizuiri a măsurilor în mod rapid, în cazul în care va fi evident că taxele nu își au efectul scontat, adică acela de a permite asigurarea viabilității producătorilor existenți pe termen scurt și de a îmbunătăți situația lor economică și financiară pe termen mediu. |
(146) |
În acest scop, producătorii comunitari vor fi invitați de către Comisie să raporteze periodic privind evoluția unor indicatori-cheie economici și financiari. De asemenea, importatorii și alți agenți implicați pot să fie invitați sau pot oferi astfel de informații din proprie inițiativă. Pe baza acestor date, Comisia va face o evaluare periodică a situației importatorilor și a producției comunitare, pentru a se afla în poziția de acționa rapid, dacă este cazul. |
(147) |
Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se recomande impunerea unor taxe antidumping definitive. De asemenea, părților le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări. Comentariile transmise de părți au fost atent luate în considerare și, acolo unde a fost cazul, concluziile au fost modificate în consecință. Tuturor părților li s-au oferit răspunsuri detaliate la comentariile transmise. |
(148) |
În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, menționate în anexa la acest regulament, trebuie făcute dispoziții pentru ca media ponderată a taxei impuse societăților din urmă să fie aplicată fiecărui nou exportator care ar fi, în alte condiții, îndreptățit la o revizuire în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se impune o taxă antidumping definitivă la importurile de compresoare cu piston (excluzând pompele de compresoare cu piston), cu un debit care nu depășește 2 metri cubi (m3) pe minut, încadrate la codurile NC ex84144010, ex84148022, ex84148028 și ex84148051, (codurile TARIC 8414401010, 8414802219, 8414802299, 8414802811, 8414802891, 8414805119 și 8414805199) originare din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei antidumping aplicabil prețului net, franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, al produselor prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos este fixat după cum urmează:
Societatea |
Taxa |
Coduri adiționale TARIC |
Zhejiang Xinlei Mechanical & Electrical Co. Ltd., Wenling |
77,6 % |
A860 |
Zhejiang Hongyou Air Compressor Manufacturing Co. Ltd., Wenling și Taizhou Hutou Air Compressors Manufacturing Co. Ltd., Wenling |
76,6 % |
A861 |
Shanghai Wealth Machinery & Appliance Co. Ltd., Shanghai și Wealth (Nantong) Machinery Co., Ltd., Nantong |
73,2 % |
A862 |
Zhejiang Anlu Cleaning Machinery Co., Ltd., Taizhou |
67,4 % |
A863 |
Nu Air (Shanghai) Compressor și Tools Co. Ltd., Shanghai |
13,7 % |
A864 |
FIAC Air Compressors (Jiangmen) Co. Ltd., Jiangmen |
10,6 % |
A865 |
Societăți cooperante care nu au fost incluse în eșantion (enumerate în anexă) |
51,6 % |
A866 |
Toate celelalte societăți |
77,6 % |
A999 |
(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
(4) În cazul în care orice nou producător-exportator din Republica Populară Chineză oferă Comisiei suficiente probe care să dovedească faptul că:
— |
nu a exportat în Comunitate produsul descris la alineatul (1) în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2005 și 30 septembrie 2006 („perioada de anchetă”); |
— |
nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor antidumping impuse prin acest regulament; |
— |
a exportat, într-adevăr, către Comunitate produsul în cauză după perioada de anchetă pe care se bazează măsurile sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă a produsului în cauză către Comunitate, |
— |
operează în condițiile unei economii de piață după cum prevede articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază sau, în mod alternativ, că îndeplinește condițiile pentru a i se aplica o taxă individuală în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul respectiv, |
Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, la propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ, poate modifica alineatul (2) prin adăugarea noilor producători-exportatori în lista societăților cooperante neincluse în eșantion și supuse astfel mediei ponderate a taxei de 51,6 %.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică până la 21 martie 2010.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 martie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
I. JARC
(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).
(2) JO C 314, 21.12.2006, p. 2.
(3) JO L 253, 11.10.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 214/2007 (JO L 62, 1.3.2007, p. 6).
ANEXĂ
PRODUCĂTORI-EXPORTATORI CHINEZI COOPERANȚI NEINCLUȘI ÎN EȘANTION
Codul adițional TARIC A866
Fini (Taishan) Air Compressor Manufacturing Co., Ltd. |
Taishan |
Lacme Dafeng Machinery Co., Ltd. |
Dafeng |
Qingdao D&D Electro Mechanical Technologies Co., Ltd. și Qingdao D&D International Co., Ltd. |
Qingdao |
Shanghai Liba Machine Co., Ltd. |
Shanghai |
Taizhou Sanhe Machinery Co., Ltd. |
Wenling |
Taizhou Dazhong Air Compressors Co., Ltd. |
Wenling |
Taizhou Shimge Machinery & Electronic Co., Ltd. |
Wenling |
Quanzhou Yida Machine Equipment Co., Ltd. |
Quanzhou |