This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 01992L0023-20060101
Council directive 92/23/EEC of 31 March 1992 relating to tyres for motor vehicles and their trailers and to their fitting
Consolidated text: Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor
Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor
No longer in force
- Date of document:
- 01/01/2006
- Date of effect:
- 01/01/2006
- Author:
- Not available
- Form:
- Text consolidat
- Additional information:
- LASTMODIN 32005L0011
- Link
- Link
- Link
- Select all documents mentioning this document
- Consolidation: basic act:
- 31992L0023
1992L0023 — RO — 01.01.2006 — 003.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
DIRECTIVA 92/23/CEE A CONSILIULUI din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor (JO L 129 14.5.1992, p. 95) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
DIRECTIVA 2001/43/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 27 iunie 2001 |
L 211 |
25 |
4.8.2001 |
|
|
DIRECTIVA 2005/11/CE A COMISIEI Text cu relevanță pentru SEE din 16 februarie 2005 |
L 46 |
42 |
17.2.2005 |
|
Astfel cum a fost modificat prin:
|
C 241 |
21 |
29.8.1994 |
DIRECTIVA 92/23/CEE A CONSILIULUI
din 31 martie 1992
privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor
Articolul 1
În sensul prezentei directive, se înțelege prin:
— „pneu”: orice pneu nou, inclusiv un pneu de iarnă prevăzut cu găuri pentru știfturi, original sau de schimb, destinat montării la vehiculele reglementate de Directiva 70/156/CEE. Această definiție nu reglementează pneurile de iarnă cu știfturi;
— „vehicul”: orice vehicul care este reglementat de Directiva 70/156/CEE;
— „producător”: orice deținător al unei mărci comerciale pentru vehicule sau pneuri.
Articolul 1a
(1) Cerințele stabilite în anexa V se aplică pneurilor destinate montării la vehicule folosite pentru prima dată la 1 octombrie 1980 sau ulterior acestei date.
(2) Cerințele stabilite în anexa V nu se aplică:
(a) pneurilor a căror categorie de viteză este mai mică de 80 km/h;
(b) pneurilor al căror diametru nominal al jantei este mai mic sau egal cu 254 mm (sau codul 10) sau este de 635 mm sau mai mare (codul 25);
(c) pneurilor de rezervă temporare de tip T definite la punctul 2.3.6 din anexa II;
(d) pneurilor proiectate să fie montate numai la vehicule înmatriculate pentru prima dată înainte de 1 octombrie 1980.
Articolul 2
(1) Statele membre acordă omologarea CE de tip, în condițiile stabilite în anexa I, tuturor tipurilor de pneuri care îndeplinesc cerințele din anexa II și le atribuie un număr de omologare în conformitate cu specificațiilor din anexa I.
(2) Statele membre acordă omologarea CE de tip, în condițiile stabilite în anexa I, tuturor tipurilor de pneuri care îndeplinesc cerințele din anexa V și le atribuie un număr de omologare în conformitate cu specificațiile din anexa I.
(3) Statele membre acordă omologarea CE de tip, în condițiile stabilite în anexa III, tuturor vehiculelor în ceea ce privește pneurile, dacă pneurile în cauză (inclusiv pneurile de rezervă, după caz) îndeplinesc cerințele din anexa II și cele privind vehiculele stabilite în anexa IV și atribuie oricărui astfel de vehicul un număr de omologare în conformitate cu specificațiile din anexa III.
Articolul 3
Autoritățile de omologare competente ale fiecărui stat membru trimit autorităților celorlalte state membre, în termen de o lună de la acordarea sau refuzul ►M1 omologarea CE de tip ◄ a unei componente (pneu) sau unui vehicul, o copie a certificatului de omologare al cărui model figurează în apendicele din anexele I și III și, la cererea acestora, procesul verbal de testare a oricărui tip de pneu omologat.
Articolul 4
Statele membre nu pot interzice sau restrânge introducerea pe piață a unei pneu care poartă marca de ►M1 omologarea CE de tip ◄ .
Articolul 5
Statele membre nu pot să refuze acordarea ►M1 omologarea CE de tip ◄ sau a omologării naționale unui vehicul din motive legate de pneurile acestuia dacă acestea au marca de ►M1 omologarea CE de tip ◄ și sunt montate în conformitate cu cerințele din anexa IV.
Articolul 6
Statele membre nu pot să refuze sau să interzică comercializarea, înmatricularea, introducerea în circulație sau utilizarea unui vehicul din motive legate de pneuri dacă acestea au marca de ►M1 omologarea CE de tip ◄ și sunt montate în conformitate cu cerințele din anexa IV.
Articolul 7
(1) Dacă un stat membru estimează, pe baza unui ansamblu de elemente probante, că un tip de pneu sau de vehicul, chiar dacă este în conformitate cu cerințele prezentei directive, prezintă un pericol din punct de vedere al siguranței, acesta poate, pe teritoriul său, să interzică provizoriu sau să supună unor condiții speciale introducerea pe piață a acestui tip de pneu sau de vehicul. El informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta, precizând motivele deciziei sale.
(2) Comisia procedează, în termen de 6 săptămâni, la consultarea statelor membre interesate, apoi își dă fără întârziere avizul și ia măsurile corespunzătoare.
(3) În cazul în care Comisia consideră că sunt necesare adaptări tehnice ale directivelor, aceste adaptări sunt adoptate de către Comisie sau de către Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10. În acest caz, statul membru care adoptă măsuri de salvgardare poate să le mențină până la intrarea în vigoare a aceste adaptări.
Articolul 8
(1) Statul membru care a procedat la ►M1 omologarea CE de tip ◄ a unui vehicul sau a unei componente (pneu) ia toate măsurile necesare pentru supravegherea, în măsura în care acest lucru este necesar, a conformității producției cu tipul omologat, dacă este nevoie în colaborare cu autoritățile de omologare competente ale altor state membre. În acest scop, acest stat membru poate în orice moment să procedeze la controlul vehiculelor sau a pneurilor în vederea stabilirii conformității acestora cu cerințele prezentei directive. Acest control se va efectua prin sondaj.
(2) Dacă acest stat membru constată că mai multe vehicule sau pneuri care au aceeași marcă de ►M1 omologarea CE de tip ◄ nu sunt conforme cu tipul omologat, el ia măsurile necesare pentru asigurarea conformității producției. Aceste măsuri pot duce, în cazul în care neconformitatea este sistematică, la retragerea ►M1 omologarea CE de tip ◄ . Autoritățile menționate adoptă aceleași dispoziții dacă sunt informate de autoritățile competente de omologare ale unui alt stat membru asupra existenței unui defect de conformitate.
(3) Autoritățile de omologare competente ale statelor membre se informează reciproc, cu ajutorul formularului care figurează în apendicele la anexele I și III și în termen de o lună, cu privire la orice retragere a unei ►M1 omologarea CE de tip ◄ , precum și cu privire la motivele care justifică această măsură.
Articolul 9
Orice decizie luată în temeiul dispozițiilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive, prin care se refuză sau se retrage ►M1 omologarea CE de tip ◄ a unui pneu sau a unui vehicul din cauza montării pneurilor și având drept obiect interzicerea introducerii pe piață sau a utilizării acestuia, trebuie să prevadă cu precizie motivele pe care se întemeiază. Aceasta se notifică celui interesat, cu arătarea căilor de atac prevăzute de legislația în vigoare în statele membre și a termenelor în care acestea pot fi exercitate.
Articolul 10
Modificările necesare pentru adaptarea cerințelor din anexe la progresul tehnic sunt adoptate în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.
Articolul 10a
(1) Începând cu 4 februarie 2003, statele membre:
(a) nu pot să refuze acordarea omologării CE sau a omologării naționale unui tip de vehicul sau a unui tip de pneu;
(b) nu pot să interzică înmatricularea, vânzarea sau introducerea în circulație a vehiculelor sau vânzarea, introducerea în circulație sau utilizarea pneurilor
din motive legate de pneuri și de montarea acestora la vehicule noi, dacă vehiculele sau pneurile în cauză îndeplinesc cerințele stabilite în prezenta directivă, astfel cum este modificată prin Directiva 2001/43/CE ( 9 ).
(2) Începând cu 4 august 2003, statele membre nu mai pot acorda omologarea CE și refuză acordarea omologării națională acelor tipuri de pneuri care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentei directive și care nu îndeplinesc cerințele prezentei directive, astfel cum sunt modificate prin Directiva 2001/43/CE.
(3) Începând cu 4 februarie 2004, statele membre nu mai pot acorda omologarea CE și omologarea națională a unui tip de vehicul, din motive legate de pneurile lor sau de montarea acestora, dacă nu se îndeplinesc cerințele prezentei directive, astfel cum sunt modificate prin Directiva 2001/43/CE.
(4) Începând cu 4 februarie 2005, statele membre:
(a) consideră că nu mai sunt valabile, în sensul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE, certificatele de conformitate care însoțesc vehiculele noi în conformitate cu dispozițiile directivei în cauză, dacă nu se îndeplinesc cerințele prezentei directive, astfel cum sunt modificate prin Directiva 2001/43/CE;
(b) refuză înmatricularea sau interzic vânzarea ori introducerea în circulație a vehiculelor noi care nu îndeplinesc cerințele prezentei directive, astfel cum sunt modificate prin Directiva 2001/43/CE.
(5) Începând cu 1 octombrie 2009, dispozițiile prezentei directive, astfel cum este modificată prin Directiva 2001/43/CE, se aplică, în sensul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 70/156/CEE, tuturor pneurilor care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentei directive, cu excepția pneurilor din clasele C1d și C1e, cărora li se aplică începând cu 1 octombrie 2010 și, respectiv, 1 octombrie 2011.
Articolul 11
(1) Statele membre adoptă și publică dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iunie 1992. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o anumită trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 1 ianuarie 1993.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă.
Articolul 12
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
LISTA ANEXELOR
|
ANEXA I |
Dispoziții administrative pentru omologarea CE de tip a pneurilor |
|
Apendicele 1 |
Fișa de informații privind omologarea CE a unui tip de pneu |
|
Apendicele 2 |
Certificat de omologare CE de tip (pneuri) |
|
Apendicele 3 |
Fișa de informații privind omologarea CE a unui tip de pneu cu privire la emisiile sonore pneu/drum |
|
Apendicele 4 |
Certificat de omologare CE de tip (emisii sonore pneu/drum) |
|
ANEXA II ( 10 ) |
Cerințe privind pneurile |
|
Apendicele 1 |
Figură explicativă |
|
Apendicele 2 |
maxime corespunzătoare care urmează să fie suportată |
|
Apendicele 3 |
Schema inscripțiilor de pe pneu |
|
Apendicele 4 |
Relația dintre indicele de presiune și unitățile de presiune |
|
Apendicele 5 |
Janta de măsurare, diametrul exterior și valoarea grosimii în secțiune a pneurilor corespunzătoare anumitor denumiri de dimensiuni |
|
Apendicele 6 |
Metoda de măsurare a dimensiunilor pneurilor |
|
Apendicele 7 |
Modul de operare în încercările de încărcare/viteză |
|
Apendicele 8 |
Variația capacității de încărcare în funcție de viteză; pneuri pentru vehiculele utilitare cu structură radiala și diagonală |
|
ANEXA III |
Dispoziții administrative privind omologarea vehiculelor referitoare la montarea pneurilor acestora |
|
Apendicele 1 |
Fișa de informații pentru un vehicul |
|
Apendicele 2 |
Certificatul de omologare CE pentru un vehicul |
|
ANEXA IV |
Cerințe privind vehiculele referitoare la montarea pneurilor |
|
ANEXA V |
Emisii sonore pneu/drum |
|
Apendicele 1 |
Metoda de încercare pentru nivelurile sonore pneu/drum |
|
Apendicele 2 |
Raport de încercare |
|
ANEXA VI |
Specificații privind poligonul de încercare |
ANEXA I
DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE PENTRU OMOLOGAREA CE DE TIP A PNEURILOR
1. CERERE DE OMOLOGARE CE A UNUI TIP DE PNEU
|
1.1. |
Cererea de omologare CE a unui tip de pneu în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE se înaintează de către producătorul pneului.
|
|
1.2. |
Producătorul poate solicita extinderea omologării CE de tip 1.2.1. pentru a include tipuri de pneuri modificate, în cazul omologărilor CE de tip în temeiul anexei II și/sau 1.2.2. pentru a include dimensiuni suplimentare de pneuri și/sau nume de marcă sau descrieri comerciale ale producătorului modificate și/sau profiluri modificate ale benzii de rulare, în cazul omologărilor CE de tip în temeiul anexei V. |
|
1.3. |
Autoritatea de omologare poate accepta laboratoarele producătorilor de pneuri ca laboratoare de încercare autorizate în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE. |
2. INSCRIPȚII
2.1. Mostrele pentru un tip de pneu prezentat pentru omologarea CE de tip trebuie să poarte marca comercială sau denumirea solicitantului astfel încât să fie vizibile și rezistente la ștergere și trebuie să prevadă un spațiu suficient pentru aplicarea mărcii de omologarea CE de tip în conformitate cu prevederile punctului 4 din prezenta anexă.
3. OMOLOGAREA CE DE TIP
|
3.1. |
În cazul în care un tip de pneu, prezentat în conformitate cu punctul 1.1.1 anterior, îndeplinește cerințele anexei II, i se acordă omologarea CE de tip în temeiul articolului 4 din Directiva 70/156/CEE și i se atribuie un număr de omologare CE de tip.
|
|
3.2.1. |
Decizia de acordare, extindere, refuzare sau retragere a omologării sau de încetare definitivă a producției unui tip de pneu în temeiul anexei V trebuie comunicată statelor membre în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Directiva 70/156/CEE. |
|
3.3. |
Fiecărui tip de pneu omologat i se atribuie un număr de omologare CE de tip. Același stat membru nu poate să atribuie același număr unui alt tip de pneu. În special, numerele de omologare atribuite în temeiul anexei II trebuie să fie diferite de numerele de omologare CE de tip atribuite în temeiul anexei V. |
4. MARCAREA OMOLOGĂRII CE DE TIP
|
4.1. |
Orice pneu care este conform cu tipul pentru care s-a acordat omologarea CE de tip în temeiul prezentei directive trebuie să poarte marca de omologare CE de tip corespunzătoare. |
|
4.2. |
Marca de omologare CE de tip va fi constituită din litera minusculă „e” încadrată într-un dreptunghi, urmată de numărul distinctiv atribuit statului membru care a acordat omologarea de tip, prevăzut în anexa VII la Directiva 70/156/CEE. Numărul de omologare CE de tip va fi constituit din numărul de omologare CE de tip care figurează pe certificatul completat pentru tipul respectiv, precedat de două cifre: „00” pentru pneurile pentru vehicule utilitare, „02” pentru pneurile pentru autoturisme.
|
|
4.3. |
Mărcile și numerele de omologare CE de tip și orice mărci suplimentare cerute în anexa II punctul 3, acestea din urmă pentru omologarea de tip în temeiul cerințelor din anexa II, trebuie să fie aplicate în conformitate cu prescripțiile de la punctul în cauză. |
|
4.4. |
Numerele de omologarea atribuite în temeiul anexei V trebuie să fie urmate de sufixul „s”, unde „s” este prescurtarea pentru zgomot (sunet). |
|
4.5. |
Mai jos este prezentat un exemplu de marcă de omologare CE de tip:
Pneul care poartă marca de omologare CE de tip prezentată anterior este un pneu pentru vehicule utilitare (00) care îndeplinește cerințele CE (e) pentru care s-a acordat marca de omologare CE de tip în Irlanda (24) cu numărul 479 în temeiul anexei II și în Italia (3) cu numărul 687-s în temeiul anexei V. Notă: Numerele „479” și „687” (numere de omologare ale mărcii CE) și numărul „24” și cifra „3” (grup de litere și numere ale statelor membre care au acordat omologarea CE) sunt numai cu titlu orientativ. Numerele de omologare trebuie aplicate în apropiere de dreptunghi și pot fi amplasate deasupra, sub, la stânga sau la dreapta acestuia. Caracterele numărului de omologarea trebuie să fie amplasate de aceeași parte a literei „e” și orientate în același sens. |
5. MODIFICAREA UNUI TIP DE PNEU
5.1. În cazul în care un tip de pneu omologat în temeiul anexei II sau în temeiul anexei V a suferit modificări, se aplică dispozițiile articolului 5 din Directiva 70/156/CEE.
5.2. În cazul în care a fost modificat profilul benzii de rulare a unui pneu, în cazul omologărilor de tip în temeiul anexei II, nu se consideră necesară repetarea încercărilor prescrise în anexa II.
5.3. În cazul în care unei game de pneuri omologate în temeiul anexei V i se adaugă alte dimensiuni de pneuri sau alte mărci comerciale, autoritatea de omologarea hotărăște dacă este necesară repetarea încercărilor.
5.4. În cazul modificării profilului benzii de rulare a unei game de pneuri omologate în temeiul anexei V, se repetă încercările pentru o serie reprezentativă de mostre, cu excepția cazului în care autoritatea de omologare consideră că respectiva modificare nu afectează emisiile sonore pneu/drum.
6. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
6.1. Regulile generale de asigurare a conformității producției se adoptă în conformitate cu dispozițiile stabilite în articolul 10 din Directiva 70/156/CEE.
6.2. În special, atunci când se efectuează verificări în conformitate cu apendicele I la anexa V pentru a verifica conformitatea producției, dacă nivelul sonor al pneului încercat nu depășește valorile limită stabilite la punctul 4.2 din anexa V cu mai mult de 1 dB(A), se consideră că producția respectă cerințele prevăzute la punctul 4 din anexa V menționată anterior.
Apendicele 1
FIȘA DE INFORMAȚII NR. … PRIVIND OMOLOGAREA CE A UNUI TIP DE PNEU
(Anexa II la Directiva 92/23/CEE)
Apendicele 2
CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP
(pneuri)
MODEL
[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
Apendicele 3
FIȘA DE INFORMAȚII NR. … PRIVIND OMOLOGAREA CE A UNUI TIP DE PNEU CU PRIVIRE LA EMISIILE SONORE PNEU/DRUM
(Anexa V la Directiva 92/23/CEE)
Informațiile următoare trebuie furnizate, după caz, în triplu exemplar și să includă o listă de cuprins. Desenele, în cazul în care există, trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau sub formă de pliant cu acest format. În cazul funcțiilor comandate cu microprocesor trebuie furnizate informații relevante în legătură cu performanțele acestora.
1. GENERALITĂȚI
1.1. Denumirea producătorului:
1.2. Numele și adresa solicitantului:
1.3. Adresa sau adresele uzinelor producătoare:
1.4. Numele comercial, descriere sau descrierile comerciale ori marca sau mărcile de comerț folosite pentru omologarea solicitată pentru un anume tip de pneu:
2. PNEURI
2.1. Clasificarea pneurilor: (clasa C1, clasa C2 sau clasa C3)
2.2. Categoria de utilizare: (normale, de zăpadă sau speciale)
2.3. Informații detaliate privind caracteristicile principale, din punctul de vedere al implicațiilor pentru emisiile sonore pneu/drum, și privind profilul (profilurile) benzii de rulare folosite pentru o gamă dată de pneuri de diferite dimensiuni. Acestea pot fi sub formă de desen, fotografie sau descriere, dar trebuie să fie suficiente pentru a permite autorității de omologare sau serviciului tehnic să determine dacă orice modificare ulterioară a caracteristicilor principale va afecta în mod negativ emisiile sonore pneu/drum.
Notă: Efectele modificărilor aduse detaliilor secundare ale profilului benzii de rulare și ale celor de construcție asupra emisiilor sonore pneu/drum vor fi determinate în timpul verificărilor privind conformitatea producției
2.4. Structura pneului
2.5. Lista denumirilor profilurilor benzii de rulare: (a se specifica, pentru fiecare marcă comercială sau denumire comercială, toate indicațiile care figurează în denumirea pneurilor în conformitate cu punctul 2.17. din anexa II la Directiva 92/23/CEE, adăugând, după caz, în cazul pneurilor de clasă C1, mențiunea „Reinforced” sau „Extra Load”).
Apendicele 4
ANEXA II
CERINȚE PRIVIND PNEURILE
1. DEFINIȚII
2. În sensul prezentei directive se înțelege prin:
|
2.1. |
„tipul pneului”: pneurile care nu prezintă între ele diferențe esențiale, în ceea ce privește aspecte precum:
|
|
2.2. |
„pneuri pentru zăpadă”: pneuri al căror desen al benzii de rulare și structură sunt proiectate înainte de toate pentru a asigura un comportament mai bun decât al pneurilor normale în noroi și în zăpadă proaspătă sau în curs de topire. Desenul benzii de rulare al pneurilor de zăpadă este în general caracterizat de elemente de crestătură și de matriță masive, mai distanțate unul de celălalt decât la pneurile normale; |
|
2.3. |
„structura unui pneu”: caracteristicile tehnice ale carcasei unui pneu. Se disting în special structurile următoare:
|
|
2.4. |
„talon”: element al unui pneu a cărui formă și structură îi permite să se adapteze jantei și să mențină pneul pe aceasta ( 11 ); |
|
2.5. |
„inserție metalică”: firele care formează țesătura pânzei într-un pneu (11) ; |
|
2.6. |
„pânză”: un strat constituit din inserții metalice cauciucate, dispuse paralel unele față de altele (11) ; |
|
2.7. |
„carcasă”: partea unui pneu alta decât banda de rulare și cauciucul lateral care, în stare umflată, suportă greutatea (11) ; |
|
2.8. |
„banda de rulare”: partea unui pneu care intră în contact cu solul (11) ; |
|
2.9. |
„parte laterală”: partea unui pneu care, excluzând banda de rulare, este vizibilă atunci când pneul, montat pe o jantă, este văzut din lateral (11) ; |
|
2.10. |
„zona de bază a părții laterale”: zona de sub linia de maximă a grosimii în secțiune care este vizibilă atunci când pneul, montat pe o jantă, este văzut din lateral (11) ; |
|
2.11. |
„crestătura benzii de rulare”: spațiu între două nervuri sau două elemente în relief ale sculpturii (11) ; |
|
2.12. |
„valoarea grosimii în secțiune”: distanța liniară între exteriorul părților laterale ale unui pneu umflat, fără a include relieful constituit de inscripții, decorații, cordoane sau nervuri de protecție (11) ; |
|
2.13. |
„grosimea totală”: distanța liniară între exteriorul părților laterale ale unui pneu umflat, inclusiv inscripțiile, decorațiile, cordoanele sau nervurile de protecție (11) ; |
|
2.14. |
„înălțimea grosimii în secțiune”: distanța egală cu jumătatea diferenței care există între diametrul exterior al pneului și diametrul nominal al jantei (11) ; |
|
2.15. |
„raportul nominal de aspect Ra”: multiplul cu o sută al numărului obținut din împărțirea înălțimii nominale a grosimii în secțiune, exprimată în milimetri, la valoarea nominală a grosimii în secțiune, exprimată în milimetri; |
|
2.16. |
„diametrul exterior”: diametrul total al pneului nou umflat (11) ; |
|
2.17. |
„desemnarea dimensiunilor unui pneu”:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2.18. |
„diametrul nominal al jantei (d)”: diametrul jantei pe care un pneu este destinat să fie montat ( 12 ); |
|
2.19. |
„jantă”: suportul pentru un pneu și cameră de aer sau pentru un pneu fără cameră de aer, pe care se sprijină taloanele pneului (12) ; |
|
2.20. |
„jantă teoretică”: janta fictivă a cărei lărgime ar putea fi egală cu x ori valoarea nominală a grosimii în secțiune a pneului. Valoarea „x” trebuie să fie justificată de producătorul de pneuri; |
|
2.21. |
„jantă de măsurare”: janta pe care trebuie să fie montat pneul pentru a efectua măsurătorile dimensionale; |
|
2.22. |
„jantă de testare”: janta pe care trebuie montat pneul pentru a efectua testările; |
|
2.23. |
„desprindere”: desprinderea bucăților de cauciuc de pe banda de rulare; |
|
2.24. |
„dezlipirea firelor răsucite”: separarea inserției metalice de învelișul care o înconjoară; |
|
2.25. |
„dezlipirea pânzelor”: separarea între pânze adiacente; |
|
2.26. |
„dezlipirea benzii de rulare”: separarea de carcasă a benzii de rulare; |
|
2.27. |
„indicatori de uzură”: excrescențe existente în interiorul crestăturilor benzii de rulare și concepute pentru a semnala în mod vizual gradul de uzură a acesteia din urmă; |
|
2.28. |
„indice al capacității de încărcare”: unul sau două numere indicând sarcina pe care o poate suporta pneul montat simplu sau montat la o roată dublă la viteza caracteristică categoriei de viteză în care se clasează când este montat în conformitate cu cerințele de utilizare specificate de producător. Lista acestor indici și a maselor corespunzătoare figurează în anexa II apendicele 2;
|
|
2.29. |
„categorie de viteză”: exprimată prin simbolul categoriei de viteză așa cum este indicat în tabelul care figurează la punctul 2.29.3;
|
|
2.30. |
„tabelul variației încărcării în funcție de viteză”: tabel care figurează în anexa II apendicele 8 și indică, în funcție de indicii de capacitate de încărcare și de simbolurile categoriilor de viteză nominale, variațiile de încărcare pe care le poate suporta un pneu atunci când este utilizat la viteze diferite de cea corespunzătoare simbolului său de categorie de viteză;
|
|
2.31. |
„încărcare maximă”: masa maximă pe care o poate suporta un pneu;
|
|
2.32. |
„pneuri pentru autoturisme”: un pneu conceput în mod principal, dar nu exclusiv pentru autoturisme (vehicule automobile din categoria M1) și remorcile acestora (01 și 02); |
|
2.33. |
„pneuri pentru vehicule utilitare”: un pneu conceput în principal, dar nu exclusiv, pentru vehicule altele decât autoturismele (vehicule din categoriile M2, M3, N) și remorcile acestora (03 și 04); |
|
2.34. |
„presiunea la sol a pneurilor (F/Ac)” sarcina unitară medie pe care pneul o transmite prin suprafața sa de contact șoselei; este exprimată prin raportul dintre forța verticală (F) aplicată, în condiții statice, pe axa șoselei și suprafața de contact (Ac) a pneului măsurate la pneul umflat la presiunea maximă recomandată de tipul de utilizare vizat. Este exprimată în kN/m2; |
|
2.35. |
„suprafața de contact a pneului (Ac)”: suprafața plană conținută în perimetrul virtual al amprentei pneului. Este exprimată în m2; |
|
2.36. |
„perimetru virtual al amprentei pneului”: curba poligonală convexă care încercuiește cea mai mică suprafață conținând toate punctele de contact între pneu și sol; |
|
2.37. |
„presiunea de umflare la rece”: presiunea internă a pneului la temperatura ambiantă, cu excepția oricărei presiuni crescute ca urmare utilizării pneului. Este exprimată în bar și/sau în kPa. |
3. CERINȚE PRIVIND INSCRIPȚIILE
|
3.1. |
Pe pneuri trebuie să fie aplicate:
|
” de cel puțin 20 mm în diametru sau cuvântul „REGROOVABLE”, ștanțat sau tipărit în relief pe fiecare parte laterală;|
3.2. |
Apendicelele 3 oferă un exemplu de inscripționare a unui pneu. |
|
3.3. |
Între altele, pneul trebuie să poarte marca de ►M1 omologarea CE de tip ◄ al cărei model figurează în anexa I punctul 4.5. |
AMPLASAREA INSCRIPȚIILOR
|
3.4. |
Inscripțiile luate în considerare la punctele 3.1 și 3.3 trebuie marcate clar și lizibil ștanțate sau în relief, pe cele două părți laterale și cel puțin în zona de jos a părții laterale, astfel:
|
|
(4.) |
|
(5.) |
|
(6.) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Apendicele 1
Figură explicativă
(a se vedea anexa II, punctele 2 și 6.1)
Apendicele 2
LISTA SIMBOLURILOR INDICILOR DE CAPACITATE DE ÎNCĂRCARE (IC) ȘI MASA MAXIMĂ ADMISIBILĂ CORESPUNZĂTOARE CARE URMEAZĂ SĂ FIE SUPORTATĂ (KG)
(a se vedea anexa II, punctul 2.28)
|
IC |
Masa maximă |
|
0 |
45 |
|
1 |
46,2 |
|
2 |
47,5 |
|
3 |
48,7 |
|
4 |
50 |
|
5 |
51,5 |
|
6 |
53 |
|
7 |
54,5 |
|
8 |
56 |
|
9 |
58 |
|
10 |
60 |
|
11 |
61,5 |
|
12 |
63 |
|
13 |
65 |
|
14 |
67 |
|
15 |
69 |
|
16 |
71 |
|
17 |
73 |
|
18 |
75 |
|
19 |
77,5 |
|
20 |
80 |
|
21 |
82,5 |
|
22 |
85 |
|
23 |
87,5 |
|
24 |
90 |
|
25 |
92,5 |
|
26 |
95 |
|
27 |
97,5 |
|
28 |
100 |
|
29 |
103 |
|
30 |
106 |
|
31 |
109 |
|
32 |
112 |
|
33 |
115 |
|
34 |
118 |
|
35 |
121 |
|
36 |
125 |
|
37 |
128 |
|
38 |
132 |
|
39 |
136 |
|
40 |
140 |
|
41 |
145 |
|
42 |
150 |
|
43 |
155 |
|
44 |
160 |
|
45 |
165 |
|
46 |
170 |
|
47 |
175 |
|
48 |
180 |
|
49 |
185 |
|
50 |
190 |
|
51 |
195 |
|
52 |
200 |
|
53 |
206 |
|
54 |
212 |
|
55 |
218 |
|
56 |
224 |
|
57 |
230 |
|
58 |
236 |
|
59 |
240 |
|
60 |
250 |
|
61 |
257 |
|
62 |
265 |
|
63 |
272 |
|
64 |
280 |
|
65 |
290 |
|
66 |
300 |
|
67 |
307 |
|
68 |
315 |
|
69 |
325 |
|
70 |
335 |
|
71 |
345 |
|
72 |
355 |
|
73 |
365 |
|
74 |
375 |
|
75 |
387 |
|
76 |
400 |
|
77 |
412 |
|
78 |
425 |
|
79 |
437 |
|
80 |
450 |
|
81 |
462 |
|
82 |
475 |
|
83 |
487 |
|
84 |
500 |
|
85 |
515 |
|
86 |
530 |
|
87 |
545 |
|
88 |
560 |
|
89 |
580 |
|
90 |
600 |
|
91 |
615 |
|
92 |
630 |
|
93 |
650 |
|
94 |
670 |
|
95 |
690 |
|
96 |
710 |
|
97 |
730 |
|
98 |
750 |
|
99 |
775 |
|
100 |
800 |
|
101 |
825 |
|
102 |
850 |
|
103 |
875 |
|
104 |
900 |
|
105 |
925 |
|
106 |
950 |
|
107 |
975 |
|
108 |
1 000 |
|
109 |
1 030 |
|
110 |
1 060 |
|
111 |
1 090 |
|
112 |
1 120 |
|
113 |
1 150 |
|
114 |
1 180 |
|
115 |
1 215 |
|
116 |
1 250 |
|
117 |
1 285 |
|
118 |
1 320 |
|
119 |
1 360 |
|
120 |
1 400 |
|
121 |
1 450 |
|
122 |
1 500 |
|
123 |
1 550 |
|
124 |
1 600 |
|
125 |
1 650 |
|
126 |
1 700 |
|
127 |
1 750 |
|
128 |
1 800 |
|
129 |
1 850 |
|
130 |
1 900 |
|
131 |
1 950 |
|
132 |
2 000 |
|
133 |
2 060 |
|
134 |
2 120 |
|
135 |
2 180 |
|
136 |
2 240 |
|
137 |
2 300 |
|
138 |
2 360 |
|
139 |
2 430 |
|
140 |
2 500 |
|
141 |
2 575 |
|
142 |
2 650 |
|
143 |
2 725 |
|
144 |
2 800 |
|
145 |
2 900 |
|
146 |
3 000 |
|
147 |
3 075 |
|
148 |
3 150 |
|
149 |
3 250 |
|
150 |
3 350 |
|
151 |
3 450 |
|
152 |
3 550 |
|
153 |
3 650 |
|
154 |
3 750 |
|
155 |
3 875 |
|
156 |
4 000 |
|
157 |
4 125 |
|
158 |
4 250 |
|
159 |
4 375 |
|
160 |
4 500 |
|
161 |
4 625 |
|
162 |
4 750 |
|
163 |
4 875 |
|
164 |
5 000 |
|
165 |
5 150 |
|
166 |
5 300 |
|
167 |
5 450 |
|
168 |
5 600 |
|
169 |
5 800 |
|
170 |
6 000 |
|
171 |
6 150 |
|
172 |
6 300 |
|
173 |
6 500 |
|
174 |
6 700 |
|
175 |
6 900 |
|
176 |
7 100 |
|
177 |
7 300 |
|
178 |
7 500 |
|
179 |
7 750 |
|
180 |
8 000 |
|
181 |
8 250 |
|
182 |
8 500 |
|
183 |
8 750 |
|
184 |
9 000 |
|
185 |
9 250 |
|
186 |
9 500 |
|
187 |
9 750 |
|
188 |
10 000 |
|
189 |
10 300 |
|
190 |
10 600 |
|
191 |
10 900 |
|
192 |
11 200 |
|
193 |
11 500 |
|
194 |
11 800 |
|
195 |
12 150 |
|
196 |
12 500 |
|
197 |
12 850 |
|
198 |
13 200 |
|
199 |
13 600 |
|
200 |
14 000 |
Apendicele 3
SCHEMA INSCRIPȚIILOR DE PE PNEU
(a se vedea anexa II, punctul 3.2)
PARTEA A: PNEURI PENTRU AUTOTURISME
Exemplu de inscripție care figurează pe tipurile de pneuri introduse pe piață după notificarea acestei directive
Aceste inscripții definesc un pneu:
— care are o valoare nominală a grosimii în secțiune de 185;
— care are un raport nominal de aspect de 70;
— cu o structură radială (R);
— care are un diametru nominal al jantei de 14;
— cu o capacitate de încărcare de 580 kg, ceea ce corespunde indicelui de încărcare 89 care figurează la apendicele 2;
— din categoria de viteză T (viteză maximă 190 km/h);
— care este destinat să fie montată fără cameră de aer (tubeless);
— de tipul „pentru zăpadă”;
— fabricat în timpul celei de-a douăzeci și cincea săptămâni a anului 1993.
Poziționarea și ordinea inscripțiilor care formează desemnarea pneului trebuie să fie următoarele:
(a) desemnarea dimensiunilor, care cuprind valoarea nominală a grosimii în secțiune, raportul nominal de aspect, simbolul tipului de structură (dacă este cazul) și diametrul nominal al jantei, trebuie să fie grupate cum este indicat în exemplul anterior: 185/70 R 14;
(b) indicele de încărcare și simbolul categoriei de viteză trebuie să fie situate în apropierea desemnării dimensiunilor. Aceștia îi pot preceda sau urma, sau pot să fie plasați deasupra sau dedesubt;
(c) cuvintele „tubeless”, „reinforced” și simbolul „M + S” pot fi depărtați de desemnarea dimensiunilor.
PARTEA B: PNEURI PENTRU VEHICULE UTILITARE
Aceste inscripții definesc un pneu:
— care are o valoare nominală a grosimii în secțiune de 250;
— care are un raport nominal de aspect de 70;
— cu o structură radială (R);
— care are un diametru nominal al jantei de 508 mm, al cărui simbol este 20;
— cu o capacitate de încărcare de 3 250 kg în montare simplă și de 2 900 kg pe roți duble, ceea ce corespunde indicilor de capacitate de încărcare 149 și respectiv 145 din apendicele 2;
— din categoria de viteză nominală J (viteză de referință 100 km/h);
— care poate fi utilizat, între altele, în categoria de viteză L (viteză de referință 120 km/h) cu o capacitate de încărcare de 3 000 kg în montare simplă și de 2 725 kg pe roți duble, ceea ce corespunde indicilor de capacitate de încărcare 146 și respectiv 143 din apendicele 2;
— care urmează a fi folosit fără cameră de aer (tubeless);
— de tipul „pentru zăpadă;”
— fabricat în timpul celei de-a douăzeci și cincea săptămâni a anului 1991 și;
— care trebuie să fie umflat la 620 kPa pentru testările de anduranță încărcare/viteză, simbolul PSI al acestei presiuni fiind 90.
Poziționarea și ordinea inscripțiilor care formează desemnarea pneului trebuie să fie următoarele:
(a) desemnarea dimensiunilor, care cuprinde valoarea nominală a grosimii în secțiune, raportul nominal de aspect, simbolul tipului de structură (dacă este cazul) și diametrul nominal al jantei, trebuie să fie grupată așa cum este indicat în exemplul anterior: 250/70 R 20;
(b) indicii de încărcare și simbolul categoriei de viteză trebuie să fie situați împreună în apropierea desemnării dimensiunilor. Aceștia îi pot urma sau preceda, sau pot să fie plasați deasupra sau dedesubt;
(c) cuvintele „tubeless”, „REGROOVABLE” și simbolul „M + S” pot fi depărtați de desemnarea dimensiunilor;
(d) în cazul aplicării anexei II punctul 6.2.5 indicii de capacitate de încărcare și simbolul categoriei de viteză suplimentară trebuie să fie indicați în interiorul unui cerc în apropierea indicilor de capacitate și de încărcare nominală și a simbolului de categorie de viteză care figurează pe partea laterală a pneului.
Apendicele 4
RELAȚIA DINTRE INDICELE DE PRESIUNE ȘI UNITĂȚILE DE PRESIUNE
(a se vedea anexa II, apendicele 7, partea B punctul 1.3)
|
Indice de presiune (PSI) |
bar |
kPa |
|
20 |
1.4 |
140 |
|
25 |
1.7 |
170 |
|
30 |
2.1 |
210 |
|
35 |
2.4 |
240 |
|
40 |
2.8 |
280 |
|
45 |
3.1 |
310 |
|
50 |
3.4 |
340 |
|
55 |
3.8 |
380 |
|
60 |
4.2 |
420 |
|
65 |
4.5 |
450 |
|
70 |
4.8 |
480 |
|
75 |
5.2 |
520 |
|
80 |
5.5 |
550 |
|
85 |
5.9 |
590 |
|
90 |
6.2 |
620 |
|
95 |
6.6 |
660 |
|
100 |
6.9 |
690 |
|
105 |
7.2 |
720 |
|
110 |
7.6 |
760 |
|
115 |
7.9 |
790 |
|
120 |
8.3 |
830 |
|
125 |
8.6 |
860 |
|
130 |
9.0 |
900 |
|
135 |
9.3 |
930 |
|
140 |
9.7 |
970 |
|
145 |
10.0 |
1 000 |
|
150 |
10.3 |
1 030 |
Apendicele 5
JANTA DE MĂSURARE, DIAMETRUL EXTERIOR ȘI VALOAREA GROSIMII ÎN SECȚIUNE A PNEURILOR CORESPUNZĂTOARE ANUMITOR DESEMNĂRI DE DIMENSIUNI
(a se vedea anexa II punctele 6.1.1.2 și 6.1.2.2.)
PARTEA A: PNEURI PENTRU AUTOTURISME
TABELUL 1
Pneuri cu structură diagonală
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (1) (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (1) (în mm) |
|
Seria Super Ballon |
|||
|
4.80-10 |
3.5 |
490 |
128 |
|
5.20-10 |
3.5 |
508 |
132 |
|
5.20-12 |
3.5 |
558 |
132 |
|
5.60-13 |
4 |
600 |
145 |
|
5.90-13 |
4 |
616 |
150 |
|
6.40-13 |
4.5 |
642 |
163 |
|
5.20-14 |
3.5 |
612 |
132 |
|
5.60-14 |
4 |
626 |
145 |
|
5.90-14 |
4 |
642 |
150 |
|
6.40-14 |
4.5 |
666 |
163 |
|
5.60-15 |
4 |
650 |
145 |
|
5.90-15 |
4 |
668 |
150 |
|
6.40-15 |
4.5 |
692 |
163 |
|
6.70-15 |
4.5 |
710 |
170 |
|
7.10-15 |
5 |
724 |
180 |
|
7.60-15 |
5.5 |
742 |
193 |
|
8.20-15 |
6 |
760 |
213 |
|
Seria Low Section |
|||
|
5.50-12 |
4 |
552 |
142 |
|
6.00-12 |
4.5 |
574 |
156 |
|
7.00-13 |
5 |
644 |
178 |
|
7.00-14 |
5 |
668 |
178 |
|
7.50-14 |
5.5 |
688 |
190 |
|
8.00-14 |
6 |
702 |
203 |
|
6.00-15 L |
4.5 |
650 |
156 |
|
Seria Super Low Section (2) |
|||
|
155-13/6.15-13 |
4.5 |
582 |
157 |
|
165-13/6.45-13 |
4.5 |
600 |
167 |
|
175-13/6.95-13 |
5 |
610 |
178 |
|
155-14/6.15-14 |
4.5 |
608 |
157 |
|
165-14/6.45-14 |
4.5 |
626 |
167 |
|
175-14/6.95-14 |
5 |
638 |
178 |
|
185-14/7.35-14 |
5.5 |
654 |
188 |
|
195-14/7.75-14 |
5.5 |
670 |
198 |
|
Seria Ultra Low Section |
|||
|
5.9-10 |
4.5 |
483 |
148 |
|
6.5-13 |
4.5 |
586 |
166 |
|
6.9-13 |
4.5 |
600 |
172 |
|
7.3-13 |
5 |
614 |
184 |
|
(1) Pentru toleranță a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
(2) Sunt admise următoarele desemnări: |
|||
TABELUL 2
Pneuri cu structură radială
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (1) (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (1) (în mm) |
|
5.60 R 13 |
4 |
606 |
145 |
|
5.90 R 13 |
4.5 |
626 |
155 |
|
6.40 R 13 |
4.5 |
640 |
170 |
|
7.00 R 13 |
5 |
644 |
178 |
|
7.25 R 13 |
5 |
654 |
184 |
|
5.90 R 14 |
4.5 |
654 |
155 |
|
5.60 R 15 |
4 |
656 |
145 |
|
6.40 R 15 |
4.5 |
690 |
170 |
|
6.70 R 15 |
5 |
710 |
180 |
|
140 R 12 |
4 |
538 |
138 |
|
150 R 12 |
4 |
554 |
150 |
|
150 R 13 |
4 |
580 |
149 |
|
160 R 13 |
4.5 |
596 |
158 |
|
170 R 13 |
5 |
608 |
173 |
|
150 R 14 |
4 |
606 |
149 |
|
180 R 15 |
5 |
676 |
174 |
|
(1) Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5. |
|||
TABELUL 3
Seria milimetrică – Radial
|
Desemnarea dimensiunilor (2) |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (1) (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (1) (în mm) |
|
125 R 10 |
3.5 |
459 |
127 |
|
145 R 10 |
4 |
492 |
147 |
|
125 R 12 |
3.5 |
510 |
178 |
|
135 R 12 |
4 |
522 |
184 |
|
145 R 12 |
4 |
542 |
|
|
155 R 12 |
4.5 |
550 |
155 |
|
125 R 13 |
3.5 |
536 |
127 |
|
135 R 13 |
4 |
548 |
137 |
|
145 R 13 |
4 |
566 |
147 |
|
155 R 13 |
4.5 |
578 |
157 |
|
165 R 13 |
4.5 |
596 |
167 |
|
175 R 13 |
5 |
608 |
178 |
|
185 R 13 |
5.5 |
624 |
188 |
|
125 R 14 |
3.5 |
562 |
127 |
|
135 R 14 |
4 |
574 |
137 |
|
145 R 14 |
4 |
590 |
147 |
|
155 R 14 |
4.5 |
604 |
157 |
|
165 R 14 |
4.5 |
622 |
167 |
|
175 R 14 |
5 |
634 |
178 |
|
185 R 14 |
5.5 |
650 |
188 |
|
195 R 14 |
5.5 |
666 |
198 |
|
205 R 14 |
6 |
686 |
208 |
|
215 R 14 |
6 |
700 |
218 |
|
225 R 14 |
6.5 |
714 |
228 |
|
125 R 15 |
3.5 |
588 |
127 |
|
135 R 15 |
4 |
600 |
137 |
|
145 R 15 |
4 |
616 |
147 |
|
155 R 15 |
4.5 |
630 |
157 |
|
165 R 15 |
4.5 |
646 |
167 |
|
175 R 15 |
5 |
660 |
178 |
|
185 R 15 |
5.5 |
674 |
188 |
|
195 R 15 |
5.5 |
690 |
198 |
|
205 R 15 |
6 |
710 |
208 |
|
215 R 15 |
6 |
724 |
218 |
|
225 R 15 |
6.5 |
738 |
228 |
|
235 R 15 |
6.5 |
752 |
238 |
|
175 R 16 |
5 |
686 |
178 |
|
185 R 16 |
5.5 |
698 |
188 |
|
205 R 16 |
6 |
736 |
208 |
|
(1) Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
(2) Pentru anumite anvelope, janta poate fi exprimată în milimetri: |
|||
TABELUL 4
Seria „70” – Radial (1)
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (1) (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (1) (în mm) |
|
145/70 R 10 |
3.5 |
462 |
139 |
|
155/70 R 10 |
3.5 |
474 |
146 |
|
165/70 R 10 |
4.5 |
494 |
165 |
|
145/70 R 12 |
4 |
512 |
144 |
|
155/70 R 12 |
4 |
524 |
151 |
|
165/70 R 12 |
4.5 |
544 |
165 |
|
175/70 R 12 |
5 |
552 |
176 |
|
145/70 R 13 |
4 |
538 |
144 |
|
155/70 R 13 |
4 |
550 |
151 |
|
165/70 R 13 |
4.5 |
568 |
165 |
|
175/70 R 13 |
4.5 |
580 |
176 |
|
185/70 R 13 |
5 |
598 |
186 |
|
195/70 R 13 |
5.5 |
608 |
197 |
|
205/70 R 13 |
5.5 |
625 |
204 |
|
145/70 R 14 |
4 |
564 |
144 |
|
155/70 R 14 |
4 |
576 |
151 |
|
165/70 R 14 |
4.5 |
592 |
165 |
|
175/70 R 14 |
5 |
606 |
176 |
|
185/70 R 14 |
5 |
624 |
186 |
|
195/70 R 14 |
5.5 |
636 |
197 |
|
205/70 R 14 |
5.5 |
652 |
206 |
|
215/70 R 14 |
6 |
665 |
217 |
|
225/70 R 14 |
6 |
677 |
225 |
|
235/70 R 14 |
6.5 |
694 |
239 |
|
245/70 R 14 |
6.5 |
705 |
243 |
|
145/70 R 15 |
4 |
590 |
144 |
|
155/70 R 15 |
4 |
602 |
151 |
|
165/70 R 15 |
4.5 |
618 |
165 |
|
175/70 R 15 |
5 |
632 |
176 |
|
185/70 R 15 |
5 |
648 |
186 |
|
195/70 R 15 |
5.5 |
656 |
197 |
|
205/70 R 15 |
5.5 |
669 |
202 |
|
215/70 R 15 |
6 |
682 |
213 |
|
225/70 R 15 |
6 |
696 |
220 |
|
235/70 R 15 |
6.5 |
712 |
234 |
|
245/70 R 15 |
6.5 |
720 |
239 |
|
(*1) Date dimensionale care se aplică anumitor pneuri. Pentru noi omologări, se aplică dimensiunile calculate după dispozițiile din anexa II punctele 6.1.1.1 și 6.1.2.1. (1) Pentru toleranță a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5. |
|||
TABELUL 5
Seria „60” – Radial (1)
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (1) (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (1) (în mm) |
|
165/60 R 12 |
5 |
504 |
167 |
|
165/60 R 13 |
5 |
530 |
167 |
|
175/60 R 13 |
5.5 |
536 |
178 |
|
185/60 R 13 |
5.5 |
548 |
188 |
|
195/60 R 13 |
6 |
566 |
198 |
|
205/60 R 13 |
6 |
578 |
208 |
|
215/60 R 13 |
6 |
594 |
218 |
|
225/60 R 13 |
6.5 |
602 |
230 |
|
235/60 R 13 |
6.5 |
614 |
235 |
|
165/60 R 14 |
5 |
554 |
167 |
|
175/60 R 14 |
5.5 |
562 |
178 |
|
185/60 R 14 |
5.5 |
574 |
188 |
|
195/60 R 14 |
6 |
590 |
198 |
|
205/60 R 14 |
6 |
604 |
208 |
|
215/60 R 14 |
6 |
610 |
215 |
|
225/60 R 14 |
6 |
620 |
220 |
|
235/60 R 14 |
6.5 |
630 |
231 |
|
245/60 R 14 |
6.5 |
642 |
237 |
|
265/60 R 14 |
7 |
670 |
260 |
|
185/60 R 15 |
5.5 |
600 |
188 |
|
195/60 R 15 |
6 |
616 |
198 |
|
205/60 R 15 |
6 |
630 |
208 |
|
215/60 R 15 |
6 |
638 |
216 |
|
225/60 R 15 |
6.5 |
652 |
230 |
|
235/60 R 15 |
6.5 |
664 |
236 |
|
255/60 R 15 |
7 |
688 |
255 |
|
205/60 R 16 |
6 |
654 |
208 |
|
215/60 R 16 |
6 |
662 |
215 |
|
225/60 R 16 |
6 |
672 |
226 |
|
235/60 R 16 |
6.5 |
684 |
232 |
|
(*1) Date dimensionale care se aplică anumitor pneuri. Pentru noi omologări, se aplică dimensiunile calculate după dispozițiile din anexa II punctele 6.1.1.1 și 6.1.2.1. (1) Pentru toleranță a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5. |
|||
TABELUL 6
Pneuri „high flotation” – structură radială
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (1) (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (1) (în mm) |
|
27 × 8.50 R 14 |
7 |
674 |
218 |
|
30 × 9.50 R 15 |
7.5 |
750 |
240 |
|
31 × 10.50 R 15 |
8.5 |
775 |
268 |
|
31 × 11.50 R 15 |
9 |
775 |
290 |
|
32 × 11.50 R 15 |
9 |
801 |
290 |
|
33 × 12.50 R 15 |
10 |
826 |
318 |
|
(1) Pentru toleranță vezi anexa II punctul 6.1.4 și 6.1.5. |
|||
PARTEA B: PNEURI PENTRU VEHICULE UTILITARE
TABELUL 1
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
MONTATE PE JANTE ÎNCLINATE LA 5° SAU PE JANTE CU BAZĂ PLATĂ
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
6.50 R 20 |
5.00 |
860 |
181 |
|
7.00 R 16 |
5.50 |
784 |
198 |
|
7.00 R 18 |
5.50 |
842 |
198 |
|
7.00 R 20 |
5.50 |
892 |
198 |
|
7.50 R 16 și/sau A16 sau 1-16 |
6.00 |
802 |
210 |
|
7.50 R 17 și/sau A17 sau 1-17 |
6.00 |
852 |
210 |
|
7.50 R 20 și/sau A20 sau 1-20 |
6.00 |
928 |
210 |
|
8.25 R 16 și/sau B16 sau 2-16 |
6.50 |
860 |
230 |
|
8.25 R 17 și/sau B17 sau 2-17 |
6.50 |
886 |
230 |
|
8.25 R 20 și/sau B20 sau 2-20 |
6.50 |
962 |
230 |
|
9.00 R 16 și/sau C16 sau 3-16 |
6.50 |
912 |
246 |
|
9.00 R 20 și/sau C20 sau 3-20 |
7.00 |
1 018 |
258 |
|
10.00 R 20 și/sau D20 sau 4-20 |
7.50 |
1 052 |
275 |
|
10.00 R 22 și/sau D22 sau 4-22 |
7.50 |
1 102 |
275 |
|
11.00 R 16 |
6.50 |
980 |
279 |
|
11.00 R 20 și/sau E20 sau 5-20 |
8.00 |
1 082 |
286 |
|
11.00 R 22 și/sau E22 sau 5-22 |
8.00 |
1 132 |
286 |
|
11.00 R 24 și/sau E24 sau 5-24 |
8.00 |
1 182 |
286 |
|
12.00 R 20 și/sau F20 sau 6-20 |
8.50 |
1 122 |
313 |
|
12.00 R 22 |
8.50 |
1 174 |
313 |
|
12.00 R 24 și/sau F24 sau 6-24 |
8.50 |
1 226 |
313 |
|
13.00 R 20 |
9.00 |
1 176 |
336 |
|
14.00 R 20 și/sau G20 sau 7-20 |
10.00 |
1 238 |
370 |
|
14.00 R 22 |
10.00 |
1 290 |
370 |
|
14.00 R 24 |
10.00 |
1 340 |
370 |
Pentru toleranțe: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 2
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
MONTATE PE JANTE ÎNCLINATE LA 5° SAU PE JANTE CU BAZĂ PLATĂ
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
7.00-16 |
5.50 |
774 |
198 |
|
7.00-20 |
5.50 |
898 |
198 |
|
7.50-16 și/sau A16 sau 1-16 |
6.00 |
806 |
210 |
|
7.50-17 și/sau A17 sau 1-17 |
6.00 |
852 |
210 |
|
7.50-20 și/sau A20 sau 1-20 |
6.00 |
928 |
213 |
|
8.25-16 și/sau B16 sau 2-16 |
6.50 |
860 |
234 |
|
8.25-17 și/sau B17 sau 2-17 |
6.50 |
895 |
234 |
|
8.25-20 și/sau B20 sau 2-20 |
6.50 |
970 |
234 |
|
9.00-16 |
6.50 |
900 |
252 |
|
9.00-20 și/sau C20 sau 3-20 |
7.00 |
1 012 |
256 |
|
9.00-24 și/sau C24 sau 3-24 |
7.00 |
1 114 |
256 |
|
10.00-20 și/sau D20 sau 4-20 |
7.50 |
1 050 |
275 |
|
10.00-22 și/sau D22 sau 4-22 |
7.50 |
1 102 |
275 |
|
11.00-20 și/sau E20 sau 5-20 |
8.00 |
1 080 |
291 |
|
11.00-22 și/sau E22 sau 5-22 |
8.00 |
1 130 |
291 |
|
11.00-24 și/sau E24 sau 5-24 |
8.00 |
1 180 |
291 |
|
12.00-18 |
8.50 |
1 070 |
312 |
|
12.00-20 și/sau F20 sau 6-20 |
8.50 |
1 120 |
312 |
|
12.00-22 și/sau F22 sau 6-22 |
8.50 |
1 172 |
312 |
|
12.00-24 și/sau F24 sau 6-24 |
8.50 |
1 220 |
312 |
|
13.00-20 |
9.00 |
1 170 |
342 |
|
14.00-20 și/sau G20 sau 7-20 |
10.00 |
1 238 |
375 |
|
14.00-22 și/sau G22 sau 7-22 |
10.00 |
1 290 |
375 |
|
14.00-24 și/sau G24 sau 7-24 |
10.00 |
1 340 |
375 |
|
15.00-20 |
11.25 |
1 295 |
412 |
|
16.00-20 |
13.00 |
1 370 |
446 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 3
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
8 R 17.5 |
6.00 |
784 |
208 |
|
8.5 R 17.5 |
6.00 |
802 |
215 |
|
9 R 17.5 |
6.75 |
820 |
230 |
|
9.5 R 17.5 |
6.75 |
842 |
240 |
|
10 R 17.5 |
7.50 |
858 |
254 |
|
11 R 17.5 |
8.25 |
900 |
279 |
|
7 R 19.5 |
5.25 |
800 |
185 |
|
8 R 19.5 |
6.00 |
856 |
208 |
|
8 R 22.5 |
6.00 |
936 |
208 |
|
9 R 19.5 |
6.75 |
894 |
230 |
|
9 R 22.5 |
6.75 |
970 |
230 |
|
9.5 R 19.5 |
6.75 |
916 |
240 |
|
10 R 19.5 |
7.50 |
936 |
254 |
|
10 R 22.5 |
7.50 |
1 020 |
254 |
|
11 R 19.5 |
8.25 |
970 |
279 |
|
11 R 22.5 |
8.25 |
1 050 |
279 |
|
11 R 24.5 |
8.25 |
1 100 |
279 |
|
12 R 19.5 |
9.00 |
1 008 |
300 |
|
12 R 22.5 |
9.00 |
1 084 |
300 |
|
13 R 22.5 |
9.75 |
1 124 |
320 |
TABELUL 4
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
8-19.5 |
6.00 |
856 |
208 |
|
9-19.5 |
6.75 |
894 |
230 |
|
9-22.5 |
6.75 |
970 |
230 |
|
10-22.5 |
7.50 |
1 020 |
254 |
|
11-22.5 |
8.25 |
1 054 |
279 |
|
11-24.5 |
8.25 |
1 100 |
279 |
|
12-22.5 |
9.00 |
1 084 |
300 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 5
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
„WIDE BASE” MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
14 R 19.5 |
10.50 |
962 |
349 |
|
15 R 19.5 |
11.75 |
998 |
387 |
|
15 R 22.5 |
11.75 |
1 074 |
387 |
|
16.5 R 19.5 |
13.00 |
1 046 |
425 |
|
16.5 R 22.5 |
13.00 |
1 122 |
425 |
|
18 R 19.5 |
14.00 |
1 082 |
457 |
|
18 R 22.5 |
14.00 |
1 158 |
457 |
|
19.5 R 19.5 |
15.00 |
1 134 |
495 |
|
21 R 22.5 |
16.50 |
1 246 |
540 |
TABELUL 6
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
„WIDE BASE” MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
15 -19.5 |
11.75 |
1 004 |
387 |
|
15 -22.5 |
11.75 |
1 080 |
387 |
|
16.5-19.5 |
13.00 |
1 052 |
425 |
|
16.5-22.5 |
13.00 |
1 128 |
425 |
|
18 -19.5 |
14.00 |
1 080 |
457 |
|
18 -22.5 |
14.00 |
1 156 |
457 |
|
19.5-19.5 |
15.00 |
1 138 |
495 |
|
21 -22.5 |
16.50 |
1 246 |
540 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 7
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
DE SERIE „80” MONTATE PE JANTE ÎNCLINATE LA 5° SAU JANTE CU BAZĂ PLATĂ
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
12/80 R 20 |
8.50 |
1 008 |
305 |
|
13/80 R 20 |
9.00 |
1 048 |
326 |
|
14/80 R 20 |
10.00 |
1 090 |
350 |
|
14/80 R 24 |
10.00 |
1 192 |
350 |
|
14.75/80 R 20 |
10.00 |
1 124 |
370 |
|
15.5 /80 R 20 |
10.00 |
1 158 |
384 |
TABELUL 8
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
DE SERIE „70” MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
9/70 R 22.5 |
6.75 |
892 |
229 |
|
10/70 R 22.5 |
7.50 |
928 |
254 |
|
11/70 R 22.5 |
8.25 |
962 |
279 |
|
12/70 R 22.5 |
9.00 |
999 |
305 |
|
13/70 R 22.5 |
9.75 |
1 033 |
330 |
TABELUL 9
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
DE SERIE „80” MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
12/80 R 22.5 |
9.00 |
1 046 |
305 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctul 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 10
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
PENTRU VEHICULE UTILITARE UȘOARE MONTATE PE JANTE CU DIAMETRUL DE 16″ SAU MAI MARE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
6.00 R 16 C |
4.50 |
728 |
170 |
|
6.00 R 18 C |
4.00 |
782 |
165 |
|
6.50 R 16 C |
4.50 |
742 |
176 |
|
6.50 R 17 C |
4.50 |
772 |
176 |
|
6.50 R 17 LC |
4.50 |
726 |
166 |
|
6.50 R 20 C |
5.00 |
860 |
181 |
|
7.00 R 16 C |
5.50 |
778 |
198 |
|
7.50 R 16 C |
6.00 |
802 |
210 |
|
7.50 R 17 C |
6.00 |
852 |
210 |
TABELUL 11
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
PENTRU VEHICULE UTILITARE UȘOARE MONTATE PE JANTE CU DIAMETRUL DE 16″ SAU MAI MARE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
6.00-16 C |
4.50 |
730 |
170 |
|
6.00-18 C |
4.00 |
786 |
165 |
|
6.00-20 C |
5.00 |
842 |
172 |
|
6.50-16 C |
4.50 |
748 |
176 |
|
6.50-17 LC |
4.50 |
726 |
166 |
|
6.50-20 C |
5.00 |
870 |
181 |
|
7.00-16 C |
5.50 |
778 |
198 |
|
7.00-18 C |
5.50 |
848 |
198 |
|
7.00-20 C |
5.50 |
898 |
198 |
|
7.50-16 C |
6.00 |
806 |
210 |
|
7.50-17 C |
6.00 |
852 |
210 |
|
8.25-16 C |
6.50 |
860 |
234 |
|
8.90-16 C |
6.50 |
885 |
250 |
|
9.00-16 C |
6.50 |
900 |
252 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 12
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
PENTRU VEHICULE UTILITARE UȘOARE MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 5° – CU
Diametrul jantei de 12″-15″
(DROP CENTRE)
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
Seria „Super balloon” |
|||
|
5.60 R 12 C |
4.00 |
570 |
150 |
|
6.40 R 13 C |
5.00 |
648 |
172 |
|
6.70 R 13 C |
5.00 |
660 |
180 |
|
6.70 R 14 C |
5.00 |
688 |
180 |
|
6.70 R 15 C |
5.00 |
712 |
180 |
|
7.00 R 15 C |
5.50 |
744 |
195 |
|
Seria „Low Section” |
|||
|
6.50 R 14 C |
5.00 |
640 |
170 |
|
7.00 R 14 C |
5.00 |
650 |
180 |
|
7.50 R 14 C |
5.50 |
686 |
195 |
PNEURI PENTRU VEHICULE UTILITARE UȘOARE MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
7 R 17.5 C |
5.25 |
752 |
185 |
|
8 R 17.5 C |
6.00 |
784 |
208 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 13
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
PENTRU VEHICULE UTILITARE UȘOARE MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 5°
Diametrul jantei 12″-15″
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
Seria „super balloon” |
|||
|
5.20-12 C |
3.50 |
560 |
136 |
|
5.60-12 C |
4.00 |
572 |
148 |
|
5.60-13 C |
4.00 |
598 |
148 |
|
5.90-13 C |
4.50 |
616 |
158 |
|
5.90-14 C |
4.50 |
642 |
158 |
|
5.90-15 C |
4.50 |
668 |
158 |
|
6.40-13 C |
5.00 |
640 |
172 |
|
6.40-14 C |
5.00 |
666 |
172 |
|
6.40-15 C |
5.00 |
692 |
172 |
|
6.40-16 C |
4.50 |
748 |
172 |
|
6.70-13 C |
5.00 |
662 |
180 |
|
6.70-14 C |
5.00 |
688 |
180 |
|
6.70-15 C |
5.00 |
714 |
180 |
|
Seria „low section” |
|||
|
5.50-12 C |
4.00 |
552 |
142 |
|
6.00-12 C |
4.50 |
574 |
158 |
|
6.00-14 C |
4.50 |
626 |
158 |
|
6.50-14 C |
5.00 |
650 |
172 |
|
6.50-15 C |
5.00 |
676 |
172 |
|
7.00-14 C |
5.00 |
668 |
182 |
|
7.50-14 C |
5.50 |
692 |
192 |
|
Seria „balloon” |
|||
|
7.00-15 C |
5.50 |
752 |
198 |
|
7.50-15 C |
6.00 |
780 |
210 |
|
Seria „milimetrică” |
|||
|
125-12 C |
3.50 |
514 |
127 |
|
165-15 C |
4.50 |
652 |
167 |
|
185-14 C |
5.50 |
654 |
188 |
|
195-14 C |
5.50 |
670 |
198 |
|
245-16 C |
7.00 |
798 |
248 |
|
17-15 C sau |
5.00 |
678 |
178 |
|
17-380 C |
5.00 |
678 |
178 |
|
17-400 C |
19 × 400 mm |
702 |
186 |
|
19-400 C |
19 × 400 mm |
736 |
200 |
|
21-400 C |
19 × 400 mm |
772 |
216 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 14
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
PENTRU VEHICULE UTILITARE UȘOARE MONTATE PE JANTE „DROP CENTRE” (DC) DE 5°
Seria milimetrică
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
125 R 12 C |
3.50 |
510 |
127 |
|
125 R 13 C |
3.50 |
536 |
127 |
|
125 R 14 C |
3.00 |
562 |
127 |
|
125 R 15 C |
3.50 |
588 |
127 |
|
135 R 12 C |
4.00 |
522 |
137 |
|
135 R 13 C |
4.00 |
548 |
137 |
|
135 R 14 C |
4.00 |
574 |
137 |
|
135 R 15 C |
4.00 |
600 |
137 |
|
145 R 10 C |
4.00 |
492 |
147 |
|
145 R 12 C |
4.00 |
542 |
147 |
|
145 R 13 C |
4.00 |
566 |
147 |
|
145 R 14 C |
4.00 |
590 |
147 |
|
145 R 15 C |
4.00 |
616 |
147 |
|
155 R 12 C |
4.50 |
550 |
157 |
|
155 R 13 C |
4.50 |
578 |
157 |
|
155 R 14 C |
4.50 |
604 |
157 |
|
155 R 15 C |
4.50 |
630 |
157 |
|
155 R 16 C |
4.50 |
656 |
157 |
|
165 R 13 C |
4.50 |
596 |
167 |
|
165 R 14 C |
4.50 |
622 |
167 |
|
165 R 15 C |
4.50 |
646 |
167 |
|
165 R 16 C |
4.50 |
672 |
167 |
|
175 R 13 C |
5.00 |
608 |
178 |
|
175 R 14 C |
5.00 |
634 |
178 |
|
175 R 15 C |
5.00 |
660 |
178 |
|
175 R 16 C |
5.00 |
684 |
178 |
|
185 R 13 C |
5.50 |
624 |
188 |
|
185 R 14 C |
5.50 |
650 |
188 |
|
185 R 15 C |
5.50 |
674 |
188 |
|
185 R 16 C |
5.50 |
700 |
188 |
|
195 R 14 C |
5.50 |
666 |
198 |
|
195 R 15 C |
5.50 |
690 |
198 |
|
195 R 16 C |
5.50 |
716 |
198 |
|
205 R 14 C |
6.00 |
686 |
208 |
|
205 R 15 C |
6.00 |
710 |
208 |
|
205 R 16 C |
6.00 |
736 |
208 |
|
215 R 14 C |
6.00 |
700 |
218 |
|
215 R 15 C |
6.00 |
724 |
218 |
|
215 R 16 C |
6.00 |
750 |
218 |
|
225 R 14 C |
6.50 |
714 |
228 |
|
225 R 15 C |
6.50 |
738 |
228 |
|
225 R 16 C |
6.50 |
764 |
228 |
|
235 R 14 C |
6.50 |
728 |
238 |
|
235 R 15 C |
6.50 |
752 |
238 |
|
235 R 16 C |
6.50 |
778 |
238 |
|
17 R 15 C sau |
5.00 |
678 |
178 |
|
17 R 380 C |
5.00 |
678 |
178 |
|
17 R 400 C |
19 × 400 mm |
698 |
186 |
|
19 R 400 C |
19 × 400 mm |
728 |
200 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 15
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
„WIDE BASE” PENTRU VEHICULE UTILITARE UNIVERSALE, DE ȘOSEA, DE TEREN ȘI PENTRU ACTIVITĂȚI AGRICOLE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
10.5-18 MPT |
9 |
905 |
270 |
|
10.5-20 MPT |
9 |
955 |
270 |
|
12.5-18 MPT |
11 |
990 |
325 |
|
12.5-20 MPT |
11 |
1 040 |
325 |
|
14.5-20 MPT |
11 |
1 095 |
355 |
|
14.5-24 MPT |
11 |
1 195 |
355 |
|
7.50-18 MPT |
5.50 |
885 |
208 |
TABELUL 16
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
„WIDE BASE” PENTRU VEHICULE UTILITARE UNIVERSALE, DE ȘOSEA, DE TEREN ȘI PENTRU ACTIVITĂȚI AGRICOLE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
10.5 R 20 MPT |
9 |
955 |
276 |
|
12.5 R 20 MPT |
11 |
1 040 |
330 |
|
14.5 R 20 MPT |
11 |
1 095 |
362 |
|
14.5 R 24 MPT |
11 |
1 195 |
362 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 17
Pneuri pentru vehicule utilitare
PNEURI CU STRUCTURĂ RADIALĂ
PENTRU REMORCI JOASE, DE ȘOSEA
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
5.00 R 8 |
3.00 |
467 |
132 |
|
6.00 R 9 |
4.00 |
540 |
160 |
|
7.00 R 12 |
5.00 |
672 |
192 |
|
7.50 R 15 |
6.00 |
772 |
212 |
|
8.25 R 15 |
6.50 |
836 |
234 |
|
10.00 R 15 |
7.50 |
918 |
275 |
TABELUL 18
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
PENTRU REMORCI JOASE, DE ȘOSEA
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
6.00- 9 |
4.00 |
540 |
160 |
|
7.00-12 |
5.00 |
672 |
192 |
|
7.00-15 |
5.00 |
746 |
192 |
|
7.50-15 |
6.00 |
772 |
212 |
|
8.25-15 |
6.50 |
836 |
234 |
|
10.00-15 |
7.50 |
918 |
275 |
|
200 -15 |
6.50 |
730 |
205 |
TABELUL 19
PNEURI CU STRUCTURÃ DIAGONALÃ
DE SERIE „75” MONTATE PE JANTE ÎNCLINATE LA 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
7.25/75-16.5 sau 7.25-16.5 |
5.25 |
695 |
182 |
|
8.00/75-16.5 sau 8.00-16.5 |
6.00 |
724 |
203 |
|
8.75/75-16.5 sau 8.75-16.5 |
6.75 |
752 |
224 |
|
9.50/75-16.5 sau 9.50-16.5 |
7.50 |
781 |
245 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 20
Pneuri pentru vehicule utilitare
STRUCTURĂ DIAGONALĂ
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ MONTATE PE JANTE CU BAZĂ PLATĂ SAU ÎN DOUĂ PIESE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
3.00-4 |
2.10 |
255 |
81 |
|
4.00-4 |
2.50 |
312 |
107 |
|
4.00-8 |
2.50 |
414 |
107 |
|
5.00-8 |
3.00 |
467 |
132 |
|
6.50-10 |
5.00 |
588 |
177 |
|
7.00-9 |
5.00 |
562 |
174 |
|
7.50-10 |
5.50 |
645 |
207 |
|
8.25-10 |
6.50 |
698 |
240 |
|
10.50-13 |
6.00 |
889 |
275 |
|
10.50-16 |
6.00 |
965 |
275 |
|
11.00-16 |
6.00 |
952 |
272 |
|
14.00-16 |
10.00 |
1 139 |
375 |
|
15 × 4.5-8 |
3.25 |
385 |
122 |
|
16 × 6-8 |
4.33 |
425 |
152 |
|
18 × 7-8 (1) |
4.33 |
462 |
173 |
|
21 × 4 |
2.32 |
565 |
113 |
|
21 × 8-9 |
6.00 |
535 |
200 |
|
23 × 9-10 |
6.50 |
595 |
225 |
|
22 × 4.5 |
3.11 |
595 |
132 |
|
23 × 5 |
3.75 |
635 |
155 |
|
25 × 6 |
3.75 |
680 |
170 |
|
27 × 6 |
4.33 |
758 |
188 |
|
27 × 10-12 |
8.00 |
690 |
255 |
|
28 × 6 |
3.75 |
760 |
170 |
|
28 × 9-15 |
7.00 |
707 |
216 |
|
(8.15-15) |
7.00 |
707 |
216 |
|
29 × 7 |
5.00 |
809 |
211 |
|
29 × 8 |
6.00 |
809 |
243 |
|
9.00-15 |
6.00 |
840 |
249 |
|
2.50-15 |
7.50 |
735 |
250 |
|
3.00-15 |
8.00 |
840 |
300 |
|
(1) Marcat și ca 18 × 7. |
|||
STRUCTURĂ RADIALĂ
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Diametrul exterior (în mm) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) |
|
6.50 R 10 |
5.00 |
588 |
177 |
|
7.00 R 15 |
5.50 |
746 |
197 |
|
7.50 R 10 |
5.50 |
645 |
207 |
|
15 × 4.5 R 8 |
3.25 |
385 |
122 |
|
16 × 6 R 8 |
4.33 |
425 |
152 |
|
18 × 7 R 8 |
4.33 |
462 |
173 |
|
560 × 165 R 11 |
5.00 |
560 |
175 |
|
680 × 180 R 15 |
5.00 |
680 |
189 |
Pentru toleranță: a se vedea anexa II punctele 6.1.4 și 6.1.5.
TABELUL 21
Pneuri pentru camioane, autobuze, remorci și vehicule destinate transportului de persoane de uz multiplu în utilizări rutiere normale
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ
MONTATE PE JANTE „DROP-CENTRE” SAU „SEMI-DROP-CENTRE” DE 5°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (în mm) (1) |
Diametrul exterior |
||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Șosea (în mm) (2) |
Noroi și zăpadă (în mm) (2) |
||
|
6.00-16 LT |
6.00 R 16 LT |
4.50 |
173 |
732 |
743 |
|
6.50-16 LT |
6.50 R 16 LT |
4.50 |
182 |
755 |
767 |
|
6.70-15 LT |
6.70 R 15 LT |
5.00 |
191 |
722 |
733 |
|
7.00-13 LT |
7.00 R 13 LT |
5.00 |
187 |
647 |
658 |
|
7.00-14 LT |
7.00 R 14 LT |
5.00 |
187 |
670 |
681 |
|
7.00-15 LT |
7.00 R 15 LT |
5.50 |
202 |
752 |
763 |
|
7.00-16 LT |
7.00 R 16 LT |
5.50 |
202 |
778 |
788 |
|
7.10-15 LT |
7.10 R 15 LT |
5.00 |
199 |
738 |
749 |
|
7.50-15 LT |
7.50 R 15 LT |
6.00 |
220 |
782 |
794 |
|
7.50-16 LT |
7.50 R 16 LT |
6.00 |
220 |
808 |
819 |
|
8.25-16 LT |
8.25 R 16 LT |
6.50 |
241 |
859 |
869 |
|
9.00-16 LT |
9.00 R 16 LT |
6.50 |
257 |
890 |
903 |
|
D78-14 LT |
DR 78-14 LT |
5.00 |
192 |
661 |
672 |
|
E78-14 LT |
ER 78-14 LT |
5.50 |
199 |
667 |
678 |
|
C78-15 LT |
CR 78-15 LT |
5.00 |
187 |
672 |
683 |
|
G78-15 LT |
GR 78-15 LT |
6.00 |
212 |
711 |
722 |
|
H78-15 LT |
HR 78-15 LT |
6.00 |
222 |
727 |
739 |
|
L78-15 LT |
LR 78-15 LT |
6.50 |
236 |
749 |
760 |
|
F78-16 LT |
FR 78-16 LT |
5.50 |
202 |
721 |
732 |
|
H78-16 LT |
HR 78-16 LT |
6.00 |
222 |
753 |
764 |
|
L78-16 LT |
LR 78-16 LT |
6.50 |
236 |
775 |
786 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 8 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 8 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
|||||
TABELUL 22
Pneuri pentru camioane, autobuze, remorci și vehicule destinate transportului de persoane de uz multiplu în utilizări rutiere normale
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ
MONTATE PE JANTE „DROP-CENTRE” DE 15°
TABELUL 22.1
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Bandă de rulare pentru șosea (mm) (2) |
Noroi și zăpadă (mm) (2) |
||
|
7-14.5 LT |
— |
6.00 |
185 |
677 |
— |
|
8-14.5 LT |
— |
6.00 |
203 |
707 |
— |
|
9-14.5 LT |
— |
7.00 |
241 |
711 |
— |
|
7-17.5 LT |
7 R 17.5 LT |
5.25 |
189 |
758 |
769 |
|
8-17.5 LT |
8 R 17.5 LT |
5.25 |
199 |
788 |
799 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși valoarea grosimii în secțiune indicată anterior cu 8 %. (2) Toleranța + 8 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
|||||
TABELUL 22.2
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Bandă de rulare pentru șosea (mm) (2) |
Noroi și zăpadă (mm) (2) |
||
|
8.00-16.5 LT |
8.00 R 16.5 LT |
6.00 |
203 |
720 |
730 |
|
8.75-16.5 LT |
8.75 R 16.5 LT |
6.75 |
222 |
748 |
759 |
|
9.50-16.5 LT |
9.50 R 16.5 LT |
6.75 |
241 |
776 |
787 |
|
10-16.5 LT |
10 R 16.5 LT |
8.25 |
264 |
762 |
773 |
|
10-17.5 LT |
10 R 17.5 LT |
8.25 |
264 |
787 |
798 |
|
12-16.5 LT |
12 R 16.5 LT |
9.75 |
307 |
818 |
831 |
|
30 × 9.50-16.5 LT |
30 × 9.50 R 16.5 LT |
7.50 |
240 |
750 |
761 |
|
31 × 10.50-16.5 LT |
31 × 10.50 R 16.5 LT |
8.25 |
266 |
775 |
787 |
|
33 × 10.50-16.5 LT |
33 × 12.50 R 16.5 LT |
9.75 |
315 |
826 |
838 |
|
37 × 10.50-16.5 LT |
37 × 14.50 R 16.5 LT |
11.25 |
365 |
928 |
939 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 7 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 8 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
|||||
TABELUL 23
Pneuri pentru camioane, autobuze și remorci în utilizare rutieră normală
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ
MONTATE PE JANTE „DROP-CENTRE” DE 15°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
|||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Bandă de rulare pentru șosea (mm) (2) |
Bandă de rulare ranforsată (mm) (2) |
Noroi și zăpadă (mm) (2) |
||
|
Pneuri cu grosime în secțiune normală |
||||||
|
7 -22.5 |
7 R 22.5 |
5.25 |
178 |
878 |
— |
894 |
|
8 -19.5 |
8 R 19.5 |
6.00 |
203 |
859 |
— |
876 |
|
8 -22.5 |
8 R 22.5 |
6.00 |
203 |
935 |
— |
952 |
|
9 -22.5 |
9 R 22.5 |
6.75 |
229 |
974 |
982 |
992 |
|
10 -22.5 |
10 R 22.5 |
7.50 |
254 |
1 019 |
1 031 |
1 038 |
|
11 -22.5 |
11 R 22.5 |
8.25 |
279 |
1 054 |
1 067 |
1 037 |
|
11 -24.5 |
11 R 24.5 |
8.25 |
279 |
1 104 |
1 118 |
1 123 |
|
12 -22.5 |
12 R 22.5 |
9.00 |
300 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
|
12 -24.5 |
12 R 24.5 |
9.00 |
300 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
|
12.5-22.5 |
12.5 R 22.5 |
9.00 |
302 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
|
12.5-22.5 |
12.5 R 24.5 |
9.00 |
302 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
|
Pneuri „wide-base” |
||||||
|
14 -17.5 |
14 R 17.5 |
10.50 |
349 |
907 |
— |
921 |
|
15 -19.5 |
15 R 19.5 |
11.75 |
389 |
1 005 |
— |
1 019 |
|
15 -22.5 |
15 R 22.5 |
11.75 |
389 |
1 082 |
— |
1 095 |
|
16.5-19.5 |
16.5 R 19.5 |
13.00 |
425 |
1 052 |
— |
1 068 |
|
16.5-22.5 |
16.5 R 22.5 |
13.00 |
425 |
1 128 |
— |
1 144 |
|
18 -19.5 |
18 R 19.5 |
14.00 |
457 |
1 080 |
— |
1 096 |
|
18 -22.5 |
18 R 22.5 |
14.00 |
457 |
1 158 |
— |
1 172 |
|
19.5-19.5 |
19.5 R 19.5 |
15.00 |
495 |
1 138 |
— |
1 156 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 6 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 5 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
||||||
TABELUL 24
Pneuri pentru camioane, autobuze și remorci în utilizare rutieră normală
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ
MONTATE PE JANTE „DROP-CENTRE” DE 5°
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
|||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Bandă de rulare pentru șosea (mm) (2) |
Bandă de rulare ranforsată (mm) (2) |
Noroi și zăpadă (mm) (2) |
||
|
— |
8R14LT |
7.00 |
216 |
667 |
— |
— |
|
9-15LT |
— |
8.00 |
254 |
744 |
755 |
— |
|
10-15LT |
10R15LT |
8.00 |
264 |
773 |
783 |
— |
|
10-16LT |
— |
8.00 |
264 |
798 |
809 |
— |
|
11-14LT |
— |
8.00 |
279 |
752 |
763 |
— |
|
11-15LT |
11R15LT |
8.00 |
279 |
777 |
788 |
— |
|
11-16LT |
— |
8.00 |
279 |
803 |
813 |
— |
|
12-15LT |
— |
10.00 |
318 |
823 |
834 |
— |
|
— |
9R15LT |
8.00 |
254 |
744 |
755 |
752 |
|
24 × 7.50-13LT |
24 × 7.50R13LT |
6.00 |
191 |
597 |
609 |
604 |
|
27 × 8.50-14LT |
27 × 8.50-14LT |
7.00 |
218 |
674 |
685 |
680 |
|
28 × 8.50-15LT |
28 × 8.50-15LT |
7.00 |
218 |
699 |
711 |
705 |
|
29 × 9.50-15LT |
29 × 9.50-15LT |
7.50 |
240 |
724 |
736 |
731 |
|
30 × 9.50-15LT |
30 × 9.50-15LT |
7.50 |
240 |
750 |
761 |
756 |
|
31 × 10.50-15LT |
31 × 10.50-15LT |
8.50 |
268 |
775 |
787 |
781 |
|
31 × 11.50-15LT |
31 × 11.50-15LT |
9.00 |
290 |
775 |
787 |
781 |
|
32 × 11.50-15LT |
32 × 11.50-15LT |
9.00 |
290 |
801 |
812 |
807 |
|
33 × 12.50-15LT |
33 × 12.50-15LT |
10.00 |
318 |
826 |
838 |
832 |
|
35 × 12.50-15LT |
35 × 12.50-15LT |
10.00 |
318 |
877 |
888 |
883 |
|
37 × 12.50-15LT |
37 × 12.50-15LT |
10.00 |
318 |
928 |
939 |
934 |
|
31 × 13.50-15LT |
31 × 13.50-15LT |
11.00 |
345 |
775 |
787 |
781 |
|
37 × 14.50-15LT |
37 × 14.50-15LT |
12.00 |
372 |
928 |
939 |
934 |
|
31 × 15.50-15LT |
31 × 15.50-15LT |
12.00 |
390 |
775 |
787 |
781 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 6 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 6 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
||||||
TABELUL 25
Pneuri pentru camioane, autobuze și remorci în utilizare rutieră normală
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ
MONTATE PE JANTE ÎN MAI MULTE PIESE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
|||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Bandă de rulare pentru șosea (mm) (2) |
Bandă de rulare ranforsată (mm) (2) |
Noroi și zăpadă (mm) (2) |
||
|
6.50-20 |
6.50R20 |
5.00 |
184 |
878 |
— |
1 049 |
|
7.00-15TR |
7.00R15TR |
5.50 |
199 |
777 |
— |
962 |
|
7.00-17 |
7.00R17 |
5.50 |
199 |
828 |
— |
843 |
|
7.00-18 |
7.00R18 |
5.50 |
199 |
853 |
— |
868 |
|
7.00-20 |
7.00R20 |
5.50 |
199 |
904 |
— |
919 |
|
7.50-15TR |
7.50R15TR |
6.00 |
215 |
808 |
— |
825 |
|
7.50-17 |
7.50R17 |
6.00 |
215 |
859 |
— |
876 |
|
7.50-18 |
7.50R18 |
6.00 |
215 |
884 |
— |
981 |
|
7.50-20 |
7.50R20 |
6.00 |
215 |
935 |
— |
952 |
|
8.25-15TR |
8.25R15TR |
6.50 |
236 |
847 |
855 |
865 |
|
8.25-17 |
8.25R17 |
6.50 |
236 |
898 |
906 |
915 |
|
8.25-20 |
8.25R20 |
6.50 |
236 |
974 |
982 |
992 |
|
9.00-15TR |
9.00R15TR |
7.00 |
259 |
891 |
904 |
911 |
|
9.00-20 |
9.00R20 |
7.00 |
259 |
1 019 |
1 031 |
1 038 |
|
10.00-15TR |
10.00R15TR |
7.50 |
278 |
927 |
940 |
946 |
|
10.00-20 |
10.00R20 |
7.50 |
278 |
1 054 |
1 067 |
1 073 |
|
10.00-22 |
10.50R22 |
7.50 |
278 |
1 104 |
1 118 |
1 123 |
|
11.00-15TR |
11.00R15TR |
8.00 |
293 |
958 |
972 |
977 |
|
11.00-20 |
11.00R20 |
8.00 |
293 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
|
11.00-22 |
11.00R22 |
8.00 |
293 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
|
11.00-24 |
11.00R24 |
8.00 |
293 |
1 186 |
1 201 |
1 206 |
|
11.50-20 |
11.50R20 |
8.00 |
296 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
|
11.50-22 |
11.50R22 |
8.00 |
296 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
|
12.50-20 |
12.00R20 |
8.50 |
315 |
1 125 |
— |
1 146 |
|
12.50-24 |
12.00R24 |
8.50 |
315 |
1 226 |
— |
1 247 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 6 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 6 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
||||||
TABELUL 26
Pneuri pentru camioane și remorci pentru circulația rutieră cu viteze limitate
PNEURI CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ ȘI RADIALĂ
MONTATE PE JANTE ÎN MAI MULTE PIESE
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
||
|
Structură diagonală |
Structură radială |
Șosea (mm) (2) |
Noroi și zăpadă (mm) (2) |
||
|
13.00-20 |
13.00R20 |
9.00 |
340 |
1 177 |
1 200 |
|
14.00-20 |
14.00R20 |
10.00 |
375 |
1 241 |
1 266 |
|
14.00-24 |
14.00R24 |
10.00 |
375 |
1 343 |
1 368 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 6 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 6 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
|||||
TABELUL 27
Pneuri pentru „camping-cars” care circulă în traficul rutier
CU STRUCTURĂ DIAGONALĂ
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior (mm) (2) |
|
Pneuri montate pe jante „drop-centre” de 15° |
|||
|
7-14.5 MH |
6.00 |
185 |
677 |
|
8-14.5 MH |
6.00 |
203 |
707 |
|
9-14.5 MH |
7.00 |
241 |
711 |
|
Pneuri montate pe jante „drop-centre” și „semi drop centre” de 5° |
|||
|
7.00-15 MH |
5.50 |
202 |
752 |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 8 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 8 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
|||
TABELUL 28
Pneuri pentru utilaje miniere și forestiere care circulă cu intermitențe în traficul rutier
STRUCTURĂ DIAGONALĂ
|
Desemnarea dimensiunilor |
Lățimea jantei de măsurare (țoli) |
Valoarea grosimii în secțiune (mm) (1) |
Diametrul exterior |
|
|
Banda de rulare – tracțiune (mm) (2) |
Banda de rulare – extra (mm) (2) |
|||
|
Pneuri montate pe jante „drop-centre” de 15° |
||||
|
7.00-20 ML |
5.50 |
199 |
919 |
— |
|
7.50-20 ML |
6.00 |
215 |
952 |
— |
|
8.25-20 ML |
6.50 |
236 |
992 |
— |
|
9.00-20 ML |
7.00 |
259 |
1 038 |
1 063 |
|
10.00-20 ML |
7.50 |
278 |
1 073 |
1 099 |
|
10.00-22 ML |
7.50 |
278 |
1 123 |
1 150 |
|
10.00-20 ML |
7.50 |
278 |
1 174 |
1 200 |
|
11.00-20 ML |
8.00 |
293 |
1 104 |
1 131 |
|
11.00-22 ML |
8.00 |
293 |
1 155 |
1 182 |
|
11.00-24 ML |
8.00 |
293 |
1 206 |
1 233 |
|
12.00-20 ML |
8.50 |
315 |
1 146 |
1 173 |
|
12.00-24 ML |
8.50 |
315 |
1 247 |
1 275 |
|
13.00-20 ML |
9.00 |
340 |
1 200 |
— |
|
13.00-24 ML |
9.00 |
340 |
1 302 |
— |
|
14.00-20 ML |
10.00 |
375 |
1 266 |
— |
|
14.00-24 ML |
10.00 |
375 |
1 368 |
— |
|
Pneuri montate pe jante care au talonul în totalitate înclinat |
||||
|
11.00-25 ML |
8.50 |
298 |
1 206 |
1 233 |
|
12.00-21 ML |
8.50 |
315 |
1 146 |
1 175 |
|
12.00-25 ML |
8.50 |
315 |
1 247 |
1 275 |
|
13.00-25 ML |
10.00 |
351 |
1 302 |
— |
|
14.00-21 ML |
10.00 |
375 |
1 266 |
— |
|
14.00-25 ML |
10.00 |
375 |
1 368 |
— |
|
Pneuri montate pe jante „drop-centre” de 15° |
||||
|
9-22.5 ML |
6.75 |
229 |
992 |
— |
|
10-22.5 ML |
7.50 |
254 |
1 038 |
— |
|
11-22.5 ML |
8.25 |
279 |
1 073 |
— |
|
11-24.5 ML |
8.25 |
279 |
1 123 |
— |
|
12-22.5 ML |
9.00 |
300 |
1 104 |
— |
|
Pneuri montate pe jante „drop-centre” de 15° |
||||
|
14-17.5 ML |
10.50 |
349 |
921 |
— |
|
15-19.5 ML |
11.75 |
389 |
1 019 |
— |
|
15-22.5 ML |
11.75 |
389 |
1 095 |
— |
|
16.5-19.5 ML |
13.00 |
425 |
1 068 |
— |
|
16.5-22.5 ML |
13.00 |
425 |
1 144 |
— |
|
18-19.5 ML |
14.00 |
457 |
1 096 |
— |
|
18-22.5 ML |
14.00 |
457 |
1 172 |
— |
|
19.5-19.5 ML |
15.00 |
495 |
1 156 |
— |
|
23-23.5 ML |
17.00 |
584 |
1 320 |
— |
|
(1) Grosimea totală a pneului poate depăși cu 8 % valoarea grosimii în secțiune indicată anterior. (2) Toleranța + 6 % din diferența între diametrele exterioare indicate anterior și diametrul nominal al jantei. |
||||
Apendicele 6
METODA DE MĂSURARE A DIMENSIUNILOR PNEURILOR
(a se vedea anexa II, punctul 6.1.3)
PARTEA A: PNEURI PENTRU AUTOTURISME
|
1.1. |
Se montează pneul pe janta de măsurare indicată de producător în conformitate cu anexa I apendicele 1 punctul 6.11. |
|
1.2. |
Se reglează presiunea în modul următor:
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
2. |
Se menține anvelopa montată pe jantă la temperatura ambiantă timp de cel puțin 24 de ore, mai puțin excepția prevăzută la anexa II punctul 6.2.3. |
|
3. |
Se reglează presiunea la valoarea specificată la punctul 1.2. |
|
4. |
Se măsoară cu ajutorul unui compas, luându-se în considerare grosimea nervurilor sau cordoanelor de protecție, grosimea totală în șase puncte egal depărtate; se reține ca valoare a grosimii totale valoarea maximă măsurată. |
|
5. |
Se determină diametrul exterior măsurând circumferința maximă și împărțind această valoare la π (3,1416). |
PARTEA B: PNEURI PENTRU VEHICULE COMERCIALE
|
1. |
Se montează anvelopa pe janta de măsurare indicată de producător în conformitate cu anexa I apendicele 1 punctul 6.11 și se umflă la presiunea specificată de producător în conformitate cu anexa I apendicele 1 punctul 6.12. |
|
2. |
Se păstrează anvelopa montată pe jantă la temperatura ambiantă a locului de testare timp de cel puțin 24 de ore. |
|
3. |
Se reglează presiunea la valoarea specificată la punctul 1. |
|
4. |
Se măsoară cu ajutorul unui compas, luându-se în considerare grosimea nervurilor sau a cordonului de protecție, grosimea totală în șase puncte egal depărtate; se reține drept grosime totală valoarea maximă măsurată. |
|
5. |
Se determină diametrul exterior prin măsurarea circumferinței maxime și prin împărțirea acestei valori la π (3,1416). |
Apendicele 7
MODUL DE OPERARE ÎN TESTĂRILE DE ÎNCĂRCARE/VITEZĂ ( 14 )
(a se vedea anexa II punctul 6.2)
PARTEA A: PNEURI PENTRU AUTOVEHICULE
1. Pregătirea pneurilor
|
1.1. |
Se montează un pneu nou pe janta de testare indicată de producător în conformitate cu anexa I apendicele 1 punctul 6.11. |
|
1.2. |
Se umflă la presiunea corespunzătoare care figurează în tabelul următor:
Presiunea de testare (bar)
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1.3. |
Producătorul poate solicita, prin motivarea acestui lucru, să se folosească o presiune de umflare diferită de cea care figurează la punctul 1.2. În acest caz, pneul este umflat la această presiune (a se vedea anexa I apendicele 1 punctul 6.14). |
|
1.4. |
Se păstrează ansamblul pneu și roată la temperatura ambientală a locului de testare timp de cel puțin trei ore. |
|
1.5. |
Se aduce presiunea pneului la cea specificată la punctul 1.2 sau 1.3. |
2. Executarea testării
|
2.1. |
Se montează ansamblul pneu și roată pe un ax de testare și se sprijină pe suprafața exterioară a unui volant neted cu diametrul de 1,70 m ± 1 % sau de 2 m ± 1 %. |
|
2.2. |
Se aplică pe axa de testare o forță egală cu 80 % din:
|
|
2.3. |
Pe toată durata testării presiunea pneului nu este corectată, iar forța de testare este menținută constantă. |
|
2.4. |
Pe toată durata testării, temperatura în locul de testare trebuie să fie menținută între 20 și 30 °C sau, cu acordul producătorului, o temperatură mai ridicată. |
|
2.5. |
Se efectuează testarea în mod continuu, în conformitate cu următoarele indicații:
|
3. Metode de testare echivalente
Dacă este utilizată o metodă, alta decât cea descrisă la punctul 2, trebuie să se demonstreze că metoda de testare este echivalentă cu aceasta.
PARTEA B: PNEURI PENTRU VEHICULE UTILITARE ( 15 )
1. Pregătirea pneului
|
1.1. |
Se montează un pneu nou pe janta de testare specificată de producător, în conformitate cu anexa I apendicele 1 punctul 6.11. |
|
1.2. |
Se utilizează, pentru testare un pneu cu cameră de aer, o cameră de aer nouă sau un ansamblu nou compus din cameră de aer, valvă și flap (dacă este cazul). |
|
1.3. |
Se umflă pneul la presiunea corespunzătoare indicelui de presiune specificat de producător în conformitate cu anexa I apendicele 1 punctul 6.14. |
|
1.4. |
Se menține ansamblul format din pneu și roată la temperatura ambientală din localul de testare timp de cel puțin trei ore. |
|
1.5. |
Se aduce presiunea pneului la nivelul celei specificate la punctul 1.3. |
2. Executarea testării
|
2.1. |
Se montează ansamblul pneu și roată pe un ax de testare și se aplică pe fața exterioară a unui tambur motor de testare neted cu un diametru de 1,70 m ± 1 % a cărui suprafață este cel puțin la fel de lată ca banda de rulare a pneului. |
|
2.2. |
Se aplică axei de testare o serie de forțe de testare exprimate în procente din încărcarea indicată în apendicele 2, în fața indicelui de încărcare inscripționat pe partea laterală a pneului, în conformitate cu programul de testări încărcare/viteză care figurează în continuare. Când pneul comportă indici de capacitate de încărcare pentru utilizarea simplă sau pe roți duble, încărcarea de referință pentru utilizarea simplă va fi aleasă ca bază pentru forțele de testare. |
|
2.3. |
Pe toată perioada testării, presiunea pneului nu trebuie corectată și forța de testare trebuie să fie menținută constantă pe parcursul fiecăreia dintre cele trei faze ale testării. |
|
2.4. |
În timpul testării, temperatura localului de testare trebuie să fie menținută la o valoare situată între 20 °C și 30 °C sau, cu acordul producătorului, la o valoare mai ridicată. |
|
2.5. |
Programul testării încărcare/viteză trebuie să fie aplicat fără întrerupere. |
3. Metode de testare echivalente
Dacă este utilizată o metodă diferită de cea descrisă la punctul 2, trebuie să se demonstreze că metoda de testare este echivalentă cu aceasta.
PROGRAM DE TESTARE ÎNCĂRCARE/VITEZĂ
|
Indice de încărcare |
Simbolul categoriei de viteză a pneului |
Viteza tamburului de probă (rotații/minut) (1) |
Încărcătura aplicată pe volan în % ale încărcăturii corespunzând indicelui de încărcare |
|||
|
Structura radială |
Structura diagonală |
7 h |
16 h |
24 h |
||
|
122 și mai mare |
F |
100 |
100 |
66 % |
84 % |
101 % |
|
G |
125 |
100 |
||||
|
J |
150 |
125 |
||||
|
K |
175 |
150 |
||||
|
L |
200 |
– |
||||
|
M |
225 |
– |
||||
|
121 și mai mic |
F |
100 |
100 |
|||
|
G |
125 |
125 |
||||
|
J |
150 |
150 |
||||
|
K |
175 |
175 |
||||
|
L |
200 |
175 |
70 % |
88 % |
106 % |
|
|
|
|
|
4 h |
6 h |
|
|
|
M |
250 |
200 |
75 % |
97 % |
114 % |
|
|
N |
275 |
– |
75 % |
97 % |
114 % |
|
|
P |
300 |
– |
75 % |
97 % |
114 % |
|
|
(1) Pneurile speciale (a se vedea anexa II punctul 2.1.3) trebuie să fie testate la o viteză egală cu 85 % din viteza tamburului de testare indicată mai sus pentru pneurile echivalente cu tipul normal. |
||||||
Apendicele 8
VARIAȚIA CAPACITĂȚII DE ÎNCĂRCARE ÎN FUNCȚIE DE VITEZĂ
Pneuri pentru vehicule utilitare
CU STRUCTURĂ RADIALĂ ȘI DIAGONALĂ
(a se vedea anexa II, punctele 2.30, 2.31 și 6.2.4)
|
Viteza (km/h) |
Variația capacității de încărcare (%) |
|||||||||
|
Toți indicii de încărcare |
Indici de încărcare (1) ≥ 122 |
Indici de încărcare (1) ≤ 121 |
||||||||
|
Simbolul categoriei de viteză |
||||||||||
|
F |
G |
J |
K |
L |
M |
L |
M |
N |
P (2) |
|
|
0 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
|
5 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 90 |
+ 90 |
+ 90 |
+ 90 |
|
10 |
+ 80 |
+ 80 |
+ 80 |
+ 80 |
+ 80 |
+ 80 |
+ 75 |
+ 75 |
+ 75 |
+ 75 |
|
15 |
+ 65 |
+ 65 |
+ 65 |
+ 65 |
+ 65 |
+ 65 |
+ 60 |
+ 60 |
+ 60 |
+ 60 |
|
20 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
+ 50 |
|
25 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 42 |
+ 42 |
+ 42 |
+ 42 |
|
30 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 35 |
+ 35 |
|
35 |
+ 19 |
+ 19 |
+ 19 |
+ 19 |
+ 19 |
+ 19 |
+ 29 |
+ 29 |
+ 29 |
+ 29 |
|
40 |
+ 15 |
+ 15 |
+ 15 |
+ 15 |
+ 15 |
+ 15 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 25 |
+ 25 |
|
45 |
+ 13 |
+ 13 |
+ 13 |
+ 13 |
+ 13 |
+ 13 |
+ 22 |
+ 22 |
+ 22 |
+ 22 |
|
50 |
+ 12 |
+ 12 |
+ 12 |
+ 12 |
+ 12 |
+ 12 |
+ 20 |
+ 20 |
+ 20 |
+ 20 |
|
55 |
+ 11 |
+ 11 |
+ 11 |
+ 11 |
+ 11 |
+ 11 |
+ 17, 5 |
+ 17, 5 |
+ 17, 5 |
+ 17, 5 |
|
60 |
+ 10 |
+ 10 |
+ 10 |
+ 10 |
+ 10 |
+ 10 |
+ 15, 0 |
+ 15, 0 |
+ 15, 0 |
+ 15, 0 |
|
65 |
+ 7, 5 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
+ 13, 5 |
+ 13, 5 |
+ 13, 5 |
+ 13, 5 |
|
70 |
+ 5, 0 |
+ 7, 0 |
+ 7, 0 |
+ 7, 0 |
+ 7, 0 |
+ 7, 0 |
+ 12, 5 |
+ 12, 5 |
+ 12, 5 |
+ 12, 5 |
|
75 |
+ 2, 5 |
+ 5, 5 |
+ 5, 5 |
+ 5, 5 |
+ 5, 5 |
+ 5, 5 |
+ 11, 0 |
+ 11, 0 |
+ 11, 0 |
+ 11, 0 |
|
80 |
0 |
+ 4, 0 |
+ 4, 0 |
+ 4, 0 |
+ 4, 0 |
+ 4, 0 |
+ 10, 0 |
+ 10, 0 |
+ 10, 0 |
+ 10, 0 |
|
85 |
– 3 |
+ 2, 0 |
+ 3, 0 |
+ 3, 0 |
+ 3, 0 |
+ 3, 0 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
+ 8, 5 |
|
90 |
– 6 |
0 |
+ 2, 0 |
+ 2, 0 |
+ 2, 0 |
+ 2, 0 |
+ 7, 5 |
+ 7, 5 |
+ 7, 5 |
+ 7, 5 |
|
95 |
– 10 |
– 2, 5 |
+ 1, 0 |
+ 1, 0 |
+ 1, 0 |
+ 1, 0 |
+ 6, 5 |
+ 6, 5 |
+ 6, 5 |
+ 6, 5 |
|
100 |
– 15 |
– 5 |
0 |
0 |
0 |
0 |
+ 5, 0 |
+ 5, 0 |
+ 5, 0 |
+ 5, 0 |
|
105 |
|
– 8 |
– 2 |
0 |
0 |
0 |
+ 3, 75 |
+ 3, 75 |
+ 3, 75 |
+ 3, 75 |
|
110 |
|
– 13 |
– 4 |
0 |
0 |
0 |
+ 2, 5 |
+ 2, 5 |
+ 2, 5 |
+ 2, 5 |
|
115 |
|
|
– 7 |
– 3 |
0 |
0 |
+ 1, 25 |
+ 1, 25 |
+ 1, 25 |
+ 1, 25 |
|
120 |
|
|
– 12 |
– 7 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
125 |
|
|
|
|
|
0 |
– 2, 5 |
0 |
0 |
0 |
|
130 |
|
|
|
|
|
0 |
– 5 |
0 |
0 |
0 |
|
135 |
|
|
|
|
|
|
– 7, 5 |
– 2, 5 |
0 |
0 |
|
140 |
|
|
|
|
|
|
– 10 |
– 5 |
0 |
0 |
|
145 |
|
|
|
|
|
|
|
– 7, 5 |
– 2, 5 |
0 |
|
150 |
|
|
|
|
|
|
|
– 10 |
– 5 |
0 |
|
155 |
|
|
|
|
|
|
|
|
– 7, 5 |
– 2, 5 |
|
160 |
|
|
|
|
|
|
|
|
– 10 |
– 5 |
|
(1) Indicii capacității de încărcare la utilizările în simplu (a se vedea anexa II punctul 2.28.2). (2) Nu sunt autorizate variații de încărcare la mai mult de 160 km/h. Pentru simbolurile categoriilor de viteză „Q” și mai mari, categoria de viteză corespunzătoare simbolului categoriei de viteză (a se vedea anexa II punctul 2.29.3) indică viteza maximă autorizată pentru pneu. |
||||||||||
ANEXA III
DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE PRIVIND OMOLOGAREA VEHICULELOR REFERITOARE LA MONTAREA PNEURILOR ACESTORA
1. CEREREA DE ►M1 OMOLOGAREA CE DE TIP ◄ A UNUI TIP DE VEHICUL
|
1.1. |
Cererea de omologare a unui vehicul privind pneurile acestuia este prezentată de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul acestuia. |
|
1.2. |
Aceasta este însoțită de o descriere în trei exemplare a tipului de vehicul și a pneurilor în ceea ce privește desemnarea dimensiunilor acestora, categoria de viteză și indicele capacității de încărcare, inclusiv eventuala (eventualele) unitate (unități) de schimb cu utilizare temporară, cu care poate fi echipat (a se vedea modelul de fișă de informații din apendicele 1). |
|
1.3. |
Serviciului tehnic care răspunde de efectuarea probelor de omologare îi este prezentat un vehicul reprezentativ al tipului de vehicul care urmează să fie omologat. |
|
1.4. |
Producătorul vehiculului sau reprezentantul acestuia poate cere extensia ►M1 omologarea CE de tip ◄ a vehiculului la pneuri care au alte desemnări ale dimensiunilor, categorii de viteză sau indici de capacitate de încărcare sau la alte unități de schimb cu utilizare temporară. |
2. ►M1 OMOLOGAREA CE DE TIP ◄ A UNUI VEHICUL
|
2.1. |
Se acordă o ►M1 omologarea CE de tip ◄ și se atribuie un număr de omologare pentru orice tip de vehicul, supus dispozițiilor de la punctul 1, care este în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. |
|
2.2. |
Decizia de omologare, extensie sau de refuz al omologării pentru un tip de vehicul luată în conformitate cu prezenta directivă este comunicată statelor membre prin intermediul unui formular conform cu modelul din apendicele 2. |
|
2.3. |
Se atribuie un număr de omologare fiecărui tip de vehicul omologat. Același stat membru nu atribuie același număr unui alt tip de vehicul. |
3. MODIFICAREA TIPULUI DE VEHICUL
|
3.1. |
Orice modificare a unui tip de pneu este adusă la cunoștința autorității competente care a acordat omologarea acestui tip de pneu. Această autoritate poate:
|
|
3.2. |
Confirmarea sau refuzul omologării, cu indicarea modificărilor, este adus(ă) la cunoștința statelor membre în conformitate cu procedura stabilită la punctul 2.2. |
4. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
|
4.1. |
Orice vehicul căruia i se aplică prezenta directivă trebuie să fie fabricat astfel încât să fie conform cu toate cerințele relevante ale prezentei directive. |
|
4.2. |
Pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele de la punctul 4.1, producția este supusă unor controale adecvate. |
|
4.3. |
Titularul omologării trebuie să garanteze în special existența procedurilor care să permită controlarea eficace a unei echivalențe corespunzătoare între caracteristicile vehiculului și caracteristicile pneurilor care sunt montate așa cum este prevăzut în cadrul prezentei directive. |
|
4.4. |
Autoritatea de omologare competentă poate în orice moment să verifice metodele de control al conformității care se aplică fiecărei unități de producție.
|
|
4.5. |
Frecvența normală a inspecțiilor autorizate de către autoritatea de omologare competentă este de o inspecție pe an. Dacă rezultatele obținute cu ocazia uneia dintre aceste vizite sunt negative, autoritatea de omologare competentă procedează în așa fel încât să fie luate toate măsurile necesare pentru ca producția să redevină conformă în cel mai scurt termen. |
5. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI
Dacă titularul unei omologări încetează definitiv producția unui tip de pneu omologat în conformitate cu prezenta directivă, el informează cu privire la aceasta autoritatea de omologare care, la rândul său, înștiințează celelalte autorități de omologare competente prin intermediul unei copii a certificatului de omologare având la sfârșit, cu caractere mari, mențiunea semnată și datată „ÎNCETAREA PRODUCȚIEI”.
Apendicele 1
FIȘA DE INFORMAȚII NR. …
PREVĂZUTĂ LA ANEXA I DIN DIRECTIVA 70/156/CEE A CONSILIULUI PRIVIND ►M1 OMOLOGAREA CE DE TIP ◄ A UNUI TIP DE VEHICUL REFERITOARE LA MONTAREA PNEURILOR ACESTUIA
(DIRECTIVA 92/23/CEE)
Apendicele 2
MODEL
[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
CERTIFICAT DE ►M1 OMOLOGAREA CE DE TIP ◄
(Vehicul)
ANEXA IV
CERINȚE PRIVIND VEHICULELE REFERITOARE LA MONTAREA PNEURILOR
1. DEFINIȚII
2. În sensul prezentei directive, se înțelege prin:
|
2.1. |
„omologarea unui vehicul”: omologarea unui tip de vehicul privind pneurile acestuia, inclusiv pneurile de rezervă cu utilizare temporară; |
|
2.2. |
„tip de vehicul”: o gamă de vehicule care, cel puțin privind fiecare variantă a tipului de vehicul, nu sunt în mod important diferite din punctul de vedere al aspectelor esențiale, care afectează desemnarea dimensiunilor pneului, simbolul categoriei de viteză și indicele capacității de încărcare; |
|
2.3. |
„roată”: o roată completă cuprinzând o jantă și un disc de roată; |
|
2.4. |
„roată de rezervă cu utilizare temporară”: o roată diferită de roțile normale care echipează tipul de vehicul; |
|
2.5. |
„unitate”: ansamblu alcătuit dintr-o roată și un pneu; |
|
2.6. |
„unitate normală”: o unitate care poate fi montată pe vehicul pentru o utilizare normală; |
|
2.7. |
„unitate de rezervă”: o unitate destinată să înlocuiască o unitate normală în cazul unei funcționări defectuoase a acesteia din urmă. O unitate de rezervă poate fi:
|
|
2.8. |
„masă maximă”: valoarea maximă indicată de producătorul vehiculului ca fiind tehnic autorizată pentru vehicul; |
|
2.9. |
„încărcarea maximă a osiei”: valoarea maximă indicată de producătorul vehiculului ca fiind tehnic autorizată pentru forța verticală totală între suprafețele de contact ale pneurilor osiei luate în considerare și sol și care rezultă din partea masei vehiculului care este suportată de această osie. Suma încărcărilor osiilor poate fi mai mare decât valoarea care corespunde masei maxime a vehiculului; |
|
2.10. |
„dimensiuni funcționale”: dimensiunile derivate din desemnarea dimensiunilor roților și/sau ale pneurilor (de exemplu, diametru, grosime, raportul de aspect) și din montarea unității pe vehicul; |
|
2.11. |
„viteza teoretică maximă”: viteza maximă aprobată pentru tipul de vehicul, incluzând toleranța admisă pentru controalele de conformitate a producției seriei. |
3. CERINȚE PRIVIND VEHICULELE REFERITOARE LA MONTAREA PNEURILOR
3.1. Generalități
|
3.1.1. |
Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 3.7.4, fiecare pneu montat la un vehicul, inclusiv, după caz, orice pneu de rezervă, trebuie să poarte marca (mărcile) de omologare CE de tip specificată (specificate) la punctul 4 din anexa I sau marca de omologare de tip care indică conformitatea cu Regulamentele nr. 30 sau 54 ale CEE-ONU. Mărcile de omologare de tip acordate de CEE-ONU se consideră echivalente numai cu mărcile de omologare CE de tip acordate în temeiul anexei II. |
3.2. Montarea pneului
|
3.2.1. |
Toate pneurile montate pe un vehicul, cu excepția unui eventual pneu de rezervă cu utilizare temporară, trebuie să aibă aceeași structură (a se vedea anexa II punctul 2.3). |
|
3.2.2. |
Toate pneurile montate pe aceeași osie trebuie să fie de același tip (a se vedea anexa II punctul 2.1). |
|
3.2.3. |
Spațiul în care se învârtește roata trebuie să fie astfel încât aceasta din urmă să se poată mișca liber atunci când este echipată cu pneuri ale căror dimensiuni sunt cele mai mari autorizate, luându-se în considerare cerințele definite de producătorul vehiculului privind suspensia și direcția. |
3.3. Capacitatea de încărcare
|
3.3.1. |
Sub rezerva punctului 3.7, capacitatea de încărcare maximă (a se vedea anexa II punctul 2.31) a tuturor pneurilor, inclusiv pneul de rezervă, cu care este echipat un vehicul, trebuie să fie dacă este necesar:
|
3.4. Capacitatea de viteză
|
3.4.1. |
Orice pneu cu care este în mod normal echipat un vehicul trebuie să aibă un simbol al categoriei de viteză (a se vedea anexa II punctul 2.29) compatibil cu viteza teoretică maximă a vehiculului indicată de producătorul vehiculului sau combinația încărcare/viteză care poate fi aplicată (a se vedea anexa II punctul 2.30). |
|
3.4.2. |
Cerința de mai sus nu se aplică:
|
3.5. Pneuri de rezervă
|
3.5.1. |
Dacă un vehicul este dotat cu o roată de rezervă, pneul acesteia din urmă trebuie să fie:
|
|
3.5.2. |
Pe orice vehicul echipat cu o unitate de rezervă cu utilizare temporară trebuie să figureze informații suplimentare într-un mod clar și permanent, fie pe unitatea de rezervă cu utilizare temporară, fie chiar pe vehicul, în apropierea unității de rezervă, fie pe carnetul de utilizare. Aceste informații sunt cel puțin următoarele:
|
3.6. Dispozitiv de umflare a unității de rezervă cu utilizare temporară
|
3.6.1. |
Dacă vehiculul este echipat cu o unitate de rezervă cu utilizare temporară din categoria 3 sau 4, pe vehicul trebuie să fie prevăzut un dispozitiv pentru a permite umflarea pneului la presiunea specificată pentru o folosire temporară într-un timp maxim de cinci minute. |
3.7. Cazuri speciale
|
3.7.1. |
În cazul remorcilor din categoriile 01 și 02 proiectate pentru viteze de utilizare limitate la 100 km/h sau mai puțin și echipate cu pneuri pentru mașini de turism în utilizare simplă, capacitatea de încărcare maximă a fiecărui pneu trebuie să fie cel puțin egală cu 0,45 din masa maximă pentru osia cel mai greu încărcată, așa cum este indicată de producătorul remorcii. În cazul pneurilor pentru roți duble, acest factor este de 0,24. |
|
3.7.2. |
În cazul anumitor vehicule speciale echipate cu pneuri pentru vehicule utilitare, nu se aplică tabelul „Variația capacității de încărcare în funcție de viteză” (a se vedea punctul 2.30 și apendicele 8 al anexei II). În acest caz, capacitățile maxime de încărcare a pneului de controlat în funcție de încărcările maxime ale osiei (a se vedea punctele 3.3.1.2 și 3.3.1.4 din prezenta anexă) sunt determinate multiplicând încărcarea corespunzătoare indicelui de capacitate de încărcare cu un coeficient propriu care depinde mai degrabă de tipul de vehicul și de utilizarea acestuia decât de viteza teoretică maximă a vehiculului. În acest caz, nu se aplică punctul 3.4.1 al prezentei anexe. Coeficienții proprii sunt următorii:
|
|
3.7.3. |
Atunci când un vehicul automobil din categoria M1 tractează o remorcă, încărcarea suplimentară impusă dispozitivului de cuplare a remorcii poate duce la o depășire a capacității de încărcare maximă a pneului, care nu trebuie totuși să fie mai mare de 15 %, cu condiția ca viteza de utilizare să fie limitată la 100 km/h sau mai puțin și ca presiunea de umflare să fie mărită cu cel puțin 0,2 bari. |
|
3.7.4. |
În cazul unui vehicul echipat cu pneuri care nu sunt nici pneuri pentru mașini de turism, nici pneuri pentru vehicule utilitare, din cauza condițiilor speciale de utilizare (de exemplu, pneuri pentru mașini agricole, pneuri pentru mașini industriale, pneuri pentru motociclete), nu se aplică cerințele din anexa II, cu condiția ca autoritatea de omologare competentă să primească asigurarea că pneurile montate sunt specifice condițiilor de utilizare ale vehiculului. |
3.8. Specificații privind unitățile de rezervă cu utilizare temporară
|
3.8.1. |
Orice anvelopă de rezervă cu utilizare temporară trebuie să se încadreze într-o categorie de viteză cel puțin egală cu 120 km/h (simbolul categoriei de viteză L). |
|
3.8.2. |
Suprafața externă a roții montate pe un vehicul pentru o folosire temporară trebuie să fie una de culoare (culori) distinctivă (distinctive), diferită (diferite) de culoarea (culorile) unităților normale. Dacă este posibilă fixarea unui disc ornamental pe unitatea de rezervă cu utilizare temporară, culoarea (culorile) distinctivă (distinctive) nu trebuie să fie ascunsă (ascunse) de acesta. |
|
3.8.3. |
Pe fața externă a roții trebuie să apară permanent un simbol de indicare a vitezei maxime, într-un mod vizibil și conform cu diagrama de mai jos: 
|
ANEXA V
EMISII SONORE PNEU/DRUM
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această anexă se aplică omologării CE de tip a pneurilor, în calitate de componente, în ceea ce privește emisiile sonore pneu/drum.
2. DEFINIȚII
În sensurile prezentei anexe, se aplică definițiile din anexa II, cu excepția definiției de la punctul 2.1, care se interpretează după cum urmează:
|
2.1. |
Prin „tip de pneu” se înțelege, în legătură cu omologarea în temeiul prezentei anexe (emisii sonore pneu/drum), o gamă de pneuri care constă dintr-o listă de denumiri de dimensiuni de pneuri (a se vedea punctul 2.17 din anexa II), nume de marcă, mărci comerciale și descrieri comerciale, care nu diferă între ele din punctul de vedere al caracteristicilor esențiale de genul: — denumirea producătorului — clasificarea pneurilor (a se vedea punctul 2.4 din prezenta anexă) — structura pneurilor (a se vedea punctul 2.1.4 din anexa II) — categoria de utilizare (a se vedea punctul 2.1.3 din anexa II) — pentru pneuri de clasă C1, „Reinforced” sau „Extra Load” — profilul benzii de rulare (a se vedea punctul 2.3 din fișa de informații din apendicele 3 din anexa I.) Notă: Efectele modificărilor aduse detaliilor secundare ale profilului benzii de rulare și ale celor de construcție asupra emisiilor sonore pneu/drum vor fi determinate în timpul verificărilor privind conformitatea producției. |
De asemenea, se aplică următoarele definiții:
|
2.2. |
„Nume de marcă și descrierea comercială”: identificarea pneului așa cum este ea dată de producătorul pneului. Numele de marcă poate fi același cu denumirea producătorului și cu descrierea comercială și poate coincide cu marca comercială. |
|
2.3. |
„Emisii sonore pneu/drum”: zgomotul produs de contactul dintre pneurile în mișcare și suprafața drumului. |
|
2.4. |
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarea clasificare:
|
3. CERINȚE DE MARCARE
|
3.1. |
Pe lângă alte cerințe de marcare prevăzute la punctul 4 din anexa I și la punctul 3 din anexa II, pneurile trebuie să poarte următoarele marcaje: 3.1.1. Denumirea producătorului sau marca comercială; numele de marcă, descrierea comercială sau marca comercială. |
4. CERINȚE PRIVIND EMISIILE SONORE PNEU/DRUM
4.1. Cerințe generale
Un set de patru pneuri de aceeași dimensiune și cu același profil al benzii de rulare, care este reprezentativ pentru gama de pneuri în cauză, este supus unei încercări privind emisiile sonore pneu/drum care urmează să fie efectuată în conformitate cu apendicele 1.
|
4.2. |
Nivelurile sonore determinate în conformitate cu punctul 4.5 din apendicele 1 nu trebuie să depășească următoarele limite:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Apendicele 1
METODĂ DE MĂSURARE A NIVELURILOR SONORE PNEU/DRUM, METODA DE „TRECERE ÎN ROATĂ LIBERĂ”
0. Introducere
Metoda prezentată conține specificații privind instrumentele de măsurare, condițiile de măsurare și metoda de măsurare pentru obținerea nivelului sonor a unui set de pneuri montat la un vehicul de încercare care rulează cu viteză mare pe o îmbrăcăminte de drum specificată. Se înregistrează nivelul maxim de presiune acustică, atunci când vehiculul de încercare rulează în roată liberă, cu ajutorul unor microfoane amplasate la distanță; rezultatul final al unei viteze de referință se obține cu ajutorul analizei de regresie liniară. Rezultatele respective ale încercării nu pot fi raportate la zgomotul produs de pneuri măsurat în timpul accelerării cu motorul în funcțiune sau în timpul decelerării la frânare.
1. Instrumente de măsură
1.1. Măsurători acustice
Sonometrul sau alt sistem de măsurare echivalent, cu un ecran recomandat de producător, trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele pentru instrumente de tipul 1 în conformitate cu IEC 60651 ediția a doua.
Măsurătorile trebuie să se efectueze cu o ponderare a frecvenței A și cu o ponderare de timp F.
În cazul în care se folosește un sistem care prevede o monitorizare periodică a nivelului sonor ponderat A, intervalul de timp dintre două măsurători nu ar trebui să depășească 30 ms.
1.1.1. Etalonare
La începutul și la sfârșitul fiecărei sesiuni de măsurare, sistemul de măsurare trebuie să fie verificat în ansamblu cu ajutorul unui aparat de etalonare acustică care să îndeplinească cerințele pentru aparate de etalonare acustică din cel puțin clasa de precizie 1 în conformitate cu IEC 942:1988. Fără alte reglări, diferența dintre valorile obținute pentru două verificări consecutive trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,5 dB. În cazul în care se depășește această valoare, rezultatele măsurătorilor obținute de la ultima verificare anterioară satisfăcătoare nu se consideră valide.
1.1.2. Respectarea cerințelor
Respectarea de către dispozitivul de etalonare acustică a cerințelor din IEC 60942:1988 trebuie să se verifice o dată pe an, iar respectarea de către sistemul de instrumente a cerințelor din IEC 60651:1979/A1:1993 ediția a doua trebuie să se verifice cel puțin o dată la doi ani într-un laborator autorizat pentru efectuarea de etalonări în conformitate cu standarde corespunzătoare.
1.1.3. Amplasarea microfonului
Microfonul (sau microfoanele) trebuie amplasate la o distanță de 7,5 m ± 0,05 m față de linia de referință a pistei CC1 (figura 1) și de 1,2 m ± 0,02 m față de sol. Axa sa de sensibilitate maximă trebuie să fie orizontală și perpendiculară pe traiectoria vehiculului (linia CC1).
1.2. Măsurători de viteză
Viteza vehiculului trebuie măsurată atunci când capătul din față al vehiculului a atins linia PP′ (figura 1), cu ajutorul unor instrumente cu o precizie de ± 1 km/h sau mai mare.
1.3. Măsurători de temperatură
Este obligatorie măsurarea temperaturii aerului și a suprafeței de încercare. Dispozitivele de măsurare a temperaturii trebuie să aibă o precizie de ± 1 °C.
1.3.1. Temperatura aerului
Senzorul de temperatură trebuie amplasat într-un loc deschis în apropiere de microfon, astfel încât să fie expus la curentul de aer și protejat față de radiațiile solare directe. Această protecție se poate realiza cu ajutorul unui ecran protector sau a altui dispozitiv asemănător. Senzorul ar trebui amplasat la o înălțime de 1,2 m ± 0,1 m față de nivelul suprafeței de încercare pentru a reduce la minimum efectele radiației termică a suprafeței de încercare la curenți de aer slabi.
1.3.2. Temperatura suprafeței de încercare
Senzorul de temperatură trebuie amplasat într-un punct în care temperatura măsurată să fie reprezentativă pentru temperatura din urmele roților, fără să interfereze cu măsurarea zgomotului.
În cazul în care instrumentul utilizat este prevăzut cu senzor de temperatură de contact, se aplică o pastă conducătoare termic între suprafață și senzor pentru a asigura un contact termic adecvat.
În cazul în care se folosește un termometru cu radiație (pirometru), acesta trebuie amplasat la o înălțime care să permită acoperirea unui câmp de măsurare cu diametrul ≥ 0,1 m.
1.4. Măsurarea vântului
Dispozitivul trebuie să poată să măsoare viteza vântului cu o toleranță de ± 1 m/s. Vântul trebuie măsurat la înălțimea microfonului. Trebuie înregistrată direcția vântului în raport cu direcția de condus.
2. Condiții de măsurare
2.1. Poligonul de încercare
Poligonul de încercare trebuie să cuprindă o secțiune centrală înconjurată de o zonă perfect plană pentru încercare. Secțiunea destinată pentru măsurători trebuie să fie plană pe toată suprafața; suprafața de încercare trebuie să fie uscată și curată pentru toate măsurătorile. Suprafața de încercare nu trebuie să fie răcită artificial în timpul sau înaintea încercării.
Pista de încercare trebuie să fie astfel încât să se atingă condițiile de câmp sonor liber între sursa de zgomot și microfon în limitele a 1 dB(A). Aceste condiții se consideră îndeplinite atunci când nu există obiecte de mari dimensiuni care să reflecte sunetul, cum ar fi garduri, stânci, poduri sau clădiri pe o distanță de 50 m de centrul secțiunii de măsurare. Suprafața pistei de încercare și dimensiunile poligonului de încercare trebuie să fie conforme cu dispozițiile apendicelui 2 la prezenta anexă.
Trebuie să se prevadă o porțiune centrală cu o rază de cel puțin 10 m care să nu prezinte zăpadă afânată, iarbă înaltă, teren afânat, zgură etc. Nu trebuie să existe nici un obstacol în vecinătatea microfonului care să poată afecta câmpul sonor și nici o persoană nu trebuie să se afle între microfon și sursa de zgomot. Operatorul care efectuează măsurătorile și orice alți observatori care asistă la măsurători trebuie să se poziționeze astfel încât să nu influențeze indicațiile afișate de instrumentele de măsurare.
2.2. Condiții meteorologice
Măsurătorile nu trebuie efectuate în condiții atmosferice proaste. Trebuie să ia măsuri pentru ca rezultatele să nu fie afectate de rafale de vânt. Nu trebuie să se efectueze încercări atunci când viteza vântului la înălțimea microfonului este mai mare de 5 m/s.
Nu trebuie să se efectueze măsurători în cazul în care temperatura aerului este sub 5 °C sau peste 40 °C sau în cazul în care temperatura suprafeței de încercare este sub 5 °C sau peste 50 °C.
2.3. Zgomotul ambiant
Nivelul zgomotului de fond (inclusiv orice zgomot produs de vânt) trebuie să fie cu cel puțin 10 dB(A) mai mic decât emisiile sonore pneu/drum măsurate. Se poate monta un ecran paravânt la microfon cu condiția să se țină seama de efectul acestuia asupra sensibilității și caracteristicilor de direcție ale microfonului.
Orice măsurători afectate de un vârf sonor care nu pare a avea legătură cu caracteristicile nivelului sonor general al pneurilor nu se iau în considerare.
2.4. Cerințe pentru vehiculul de încercare
2.4.1. Generalități
Vehiculul de încercare trebuie să fie un autovehicul prevăzut cu patru pneuri nejumelate pe două axe.
2.4.2. Încărcătura vehiculului
Vehiculul trebuie încărcat în conformitate cu dispozițiile referitoare la sarcina pe pneurile de încercare de la punctul 2.5.2 prezentat în continuare.
2.4.3. Ampatament
Ampatamentul dintre două axe prevăzute cu pneuri de încercare pentru pneuri de clasă C1 trebuie să fie mai mic de 3,50 m, iar cel pentru pneuri de clasă C2 și clasă C3 trebuie să fie mai mic de 5 m.
2.4.4. Măsuri pentru reducerea la minimum a influenței vehiculului asupra măsurătorilor nivelului sonor
Pentru a evita afectarea semnificativă a zgomotului produs de pneuri de construcția vehiculului de încercare, se precizează următoarele cerințe și recomandări.
Cerințe:
(a) vehiculul nu trebuie echipat cu apărătoare de noroi sau cu alte dispozitive suplimentare de evitare a stropirii;
(b) nu este permisă adăugarea sau păstrarea componentelor care pot ecrana zgomotul produs de pneuri în imediata vecinătate a jantei și a pneurilor;
(c) alinierea roților (convergența, unghiul de cădere, unghiul de fugă) se face în conformitate cu recomandările constructorului vehiculului;
(d) nu se poate monta nici un material suplimentar de absorbție acustică în nișa roții sau sub cadrul inferior;
(e) suspensia trebuie să fie în stare bună și să nu antreneze o diminuare anormală a gărzii la sol atunci când vehiculul este încărcat în conformitate cu cerințele de încercare. În cazul în care este disponibil, se reglează sistemul de ajustare a nivelului caroseriei pentru a obține o gardă la sol normală pentru starea neîncărcată în timpul încercării.
Recomandări pentru evitarea zgomotului parazit:
(a) se recomandă îndepărtarea sau modificarea componentelor de pe vehicul care ar putea contribui la zgomotul de fond produs de vehicul;
(b) în timpul încercării ar trebui să se ia măsuri pentru ca o bună aplicare a frânelor, pentru a nu produce zgomot de frâne;
(c) trebuie să se ia măsuri pentru ca ventilatoarele acționate electric să nu fie în funcțiune;
(d) ferestrele și plafonul culisant ale vehiculului trebuie să fie închise în timpul încercării.
2.5. Pneuri
2.5.1. Generalități
Pe vehiculul de încercare trebuie montate patru pneuri identice din același tip și aceeași gamă. În cazul pneurilor cu un indice al capacității de încărcare mai mare de 121 și pentru care nu se prevăd indicații de montare jumelată, două dintre aceste pneuri din același tip și aceeași gamă trebuie montate pe axul din spate al vehiculului de încercare; axul din față se echipează cu pneuri de dimensiune adecvată pentru sarcina pe ax și se egalizează până la adâncimea minimă pentru a reduce la minimum influența zgomotului de contact pneu/drum menținând în același timp un nivel suficient de siguranță. Pneurile de iarnă care pot fi prevăzute, în anumite state membre, cu știfturi în vederea îmbunătățirii aderenței trebuie să fie supuse încercărilor fără aceste știfturi. Pneurile pentru care există cerințe speciale de montare trebuie să fie supuse încercărilor în conformitate cu cerințele respective (de exemplu, sensul de rotire). Adâncimea profilului benzii de rulare a pneurilor trebuie să fie maximă înainte de rodaj.
Pneurile trebuie încercate pe jante autorizate de producătorul pneurilor.
2.5.2. Sarcina pe pneu
Pentru fiecare pneu al vehiculului, încărcarea de încercare Qt trebuie să fie cuprinsă între 50 % și 90 % din încărcarea de referință Qr, dar încărcarea medie de încercare Qt,avr a tuturor pneurilor trebuie să fie de 75 % ± 5 % din încărcarea de referință Qr.
Pentru toate pneurile încărcarea de referință Qr corespunde masei maxime aferente indicelui capacității de încărcare al pneului. În cazul în care indicele capacității de încărcare este compus din două numere separate de o bară oblică (/), se ia în considerare primul număr.
2.5.3. Presiunea de umflare a pneului
Fiecare pneu montat la vehiculul de încercare trebuie să aibă o presiune de încercare Pt care să nu fie mai mare decât presiunea de referință Pr și care să se încadreze în intervalul următor:
unde Pr este presiunea care corespunde indicelui de presiune marcat pe peretele lateral al pneului.
Pentru clasa C1, presiunea de referință este Pr = 250 kPa pentru pneurile „standard” și 290 kPa pentru cele „ranforsate”, presiunea minimă de încercare este Pt = 150 kPa.
2.5.4. Pregătiri înainte de încercare
Pneurile trebuie să fie „rodate” înainte de încercare pentru a îndepărta nodulii din fabricație sau alte tipuri de caracteristici ale profilurilor care pot rezulta în urma procesului de turnare și modelare. Această operație necesită în mod normal echivalentul a 100 km de folosire normală pe drum.
Pneurile montate la un vehicul de încercare trebuie să se rotească în același sens ca și în timpul rodării.
Înainte de încercare pneurile se încălzesc prin rulare în condiții de încercare.
3. Metoda de încercare
3.1. Condiții generale
Pentru toate măsurătorile, vehiculul trebuie condus în linie dreaptă pe secțiunea de măsurare (AA′ până la BB′) astfel încât planul median longitudinal al vehiculului să fie cât mai aproape de linia CC′.
Atunci când capătul din față al vehiculului atinge linia AA′, conducătorul auto al vehiculului trebuie să pună selectorul de viteze în punctul mort și să oprească motorul. În cazul în care vehiculul de încercare produce un zgomot anormal (de exemplu, ventilator, autoaprindere) în timpul măsurătorii, încercarea trebuie repetată.
3.2. Natura și numărul măsurătorilor
Nivelul sonor maxim exprimat în decibeli ponderați A [dB(A)] trebuie să se măsoare până la prima zecimală în timp ce vehiculul rulează în roată liberă între liniile AA′ și BB′ (figura 1 – capătul din față al vehiculului pe linia AA′, capătul din spate al vehiculului pe linia BB′). Această valoare va constitui rezultatul măsurătorii.
Trebuie să se efectueze cel puțin patru măsurători pe fiecare parte a vehiculului de încercare la viteze de încercare mai mici decât viteza de referință specificată la punctul 4.1 și cel puțin patru măsurători la viteze de încercare mai mari decât viteza de referință. Diferențele între viteze trebuie ă fie aproximativ egale pe intervalul de viteză specificat la punctul 3.3.
3.3. Vitezele de încercare
Vitezele vehiculului de încercare trebuie să fie cuprinse în intervalul următor:
(i) 70 km/h-90 km/h pentru pneurile de clasă C1 și C2;
(ii) 60 km/h-80 km/h pentru pneurile de clasă C3.
4. Interpretarea rezultatelor
Măsurătoarea nu este considerată valabilă în cazul în care se înregistrează o discrepanță anormală între valoarea maximă și alte valori.
4.1. Determinarea rezultatelor încercării
Viteza de referință Vref folosită pentru a determina rezultatul final va fi:
(i) de 80 km/h pentru pneurile de clasă C1 și C2;
(ii) de 70 km/h pentru pneurile de clasă C3.
4.2. Analiza de regresie a măsurătorilor de zgomot
Nivelul sonor pneu/drum LR (necorectat pentru temperatură) în dB(A) se determină printr-o analiză de regresie pe baza formulei:
unde
este valoarea medie a nivelurilor sonoreLi măsurate în dB(A):
n este numărul măsurătorii (n ≥ 16)
este valoarea medie a logaritmilor vitezelor vi:
cu
a este panta liniei de regresie în dB(A)
4.3. Corecția de temperatura
Pentru pneurile de clasă C2, rezultatul final trebuie normalizat la o temperatură de referință de suprafață de încercare href aplicând corecția de temperatura, în conformitate cu formula următoare:
unde θ este temperatura măsurată a suprafeței de încercare,
Pentru pneurile de clasă C1, coeficientul K este –0,03 dB(A)/°C când θ > θref și K este –0,06 dB(A)/°C când θ < θref.
Pentru pneurile de clasă C2, coeficientul K este –0,02 dB(A)/°C.
În cazul în care temperatura măsurată a suprafeței de încercare nu variază cu mai mult de 5 °C în timpul tuturor măsurătorilor necesare pentru a determina nivelului sonor al unui set de pneuri, corecția de temperatură se poate face numai la ultimul nivel sonor pneu/drum raportat, folosind valoarea mediei aritmetice a temperaturilor măsurate. În caz contrar, fiecare nivel sonor măsurat Li se corectează folosind temperatura din momentul înregistrării zgomotului.
Nu se va face nici o corecție de temperatură pentru pneurile de clasă C3.
|
4.4. |
Pentru a lua în calcul orice imprecizii ale instrumentelor de măsurare, rezultatele obținute în conformitate cu punctul 4.3 se reduc cu 1 dB(A). |
|
4.5. |
Rezultatul final, nivelul sonor pneu/drum corectat în funcție de temperatură LR (θref), exprimat în dB(A), se rotunjește la cea mai apropiată valoare inferioară sub formă de număr întreg. Figura 1: Pozițiile microfonului pentru măsurare
|
Apendicele 2
RAPORT DE ÎNCERCARE
Raportul de încercare trebuie să cuprindă următoarele informații:
(a) condițiile meteorologice, inclusiv temperatura aerului și a suprafeței de încercare pentru fiecare parcurs de încercare;
(b) data și metoda de verificare a conformității suprafeței de încercare cu ISO 10844:1994;
(c) lățimea jantelor de încercare;
(d) date privind pneurile: producător, numele de marcă, denumirea comercială, dimensiune, indicele de încărcare, presiunea de referință;
(e) descrierea vehiculului de încercare și ampatamentul;
(f) încărcarea de încercare tip Qt în N și în procente din încărcarea de referință Qr pentru fiecare pneu de încercare, încărcarea medie de încercare Qt,avr în N și în procente din încărcarea de referință Qr;
(g) presiunea de umflare la rece în kPa pentru fiecare pneu de încercare;
(h) vitezele de încercare în momentul trecerii vehiculului peste linia PP;
(i) nivelurile sonore maxime ponderate A pentru fiecare parcurs de încercare și pentru fiecare microfon;
(j) rezultatul încercării LR: nivelul sonor ponderat A în decibeli la viteza de referință, corectat în funcție de temperatură (după caz), rotunjit la cea mai apropiată valoare inferioară sub formă de număr întreg;
(k) panta liniei de regresie.
ANEXA VI
SPECIFICAȚII PRIVIND POLIGONUL DE ÎNCERCARE
1. Introducere
Prezenta anexă descrie specificațiile privind caracteristicile fizice și configurația pistei de încercare. Aceste specificații bazate pe un standard special ( 16 ) descriu caracteristicile fizice cerute, precum și metodele de încercare pentru aceste caracteristici.
2. Caracteristicile cerute ale suprafeței
O suprafață se consideră a fi conformă cu prezentul standard atunci când textura și coeficientul de porozitate sau coeficientul de absorbție acustică au fost măsurate și s-a constatat că îndeplinesc toate cerințele de la punctele 2.1-2.4 de mai jos și cu condiția să fie îndeplinite cerințele de proiectare (punctul 3.2).
2.1. Coeficientul de porozitate reziduală
Coeficientul de porozitate reziduală (VC) al amestecului de asfalt care îmbracă pista de încercare nu trebuie să depășească 8 %. Pentru procedura de măsurare, a se vedea punctul 4.1.
2.2. Coeficientul de absorbție acustică
În cazul în care suprafața nu îndeplinește cerința privind coeficientul de porozitate reziduală, suprafața este admisibilă numai în cazul în care coeficientul de absorbție acustică α ≤ 0,10. Pentru procedura de măsurare, a se vedea punctul 4.2. Cerința de la punctele 2.1 și 2.2. se consideră îndeplinită numai în cazul în care a fost măsurată absorbția acustică și s-a constatat că este α ≤ 0,10.
Notă: Caracteristica cea mai relevantă este absorbția acustică, deși coeficientul de porozitate reziduală este mai frecvent utilizat de către constructorii de drumuri. Cu toate acestea, absorbția acustică trebuie măsurată numai în cazul în care suprafața nu îndeplinește cerința privind porozitatea. Acest lucru se justifică deoarece coeficientul de porozitate reziduală prezintă incertitudini destul de mari cu privire atât la măsurare cât și la relevanță, iar unele suprafețe pot fi respinse în mod greșit dacă se pune accentul numai pe măsurarea porozității.
2.3. Adâncimea texturii
Adâncimea texturii (TD) măsurate pe baza metodei volumetrice (a se vedea punctul 4.3 de mai jos) trebuie să fie:
2.4. Omogenitatea suprafeței
Trebuie să se depună toate eforturile posibile pentru a asigura o cât mai mare omogeneitate a suprafeței în interiorul zonei de încercare. Aceasta include textura și coeficientul de porozitate, dar trebuie notat și faptul că, atunci când procesul de rulare este mai eficient în unele locuri, textura poate fi diferită și poate, de asemenea, să apară lipsa de planeitate care conduce la denivelări.
2.5. Perioada de încercare
Pentru a verifica dacă suprafața este în continuare conformă cu cerințele privind textura și coeficientul de porozitate sau absorbția acustică prevăzute în prezenta anexă, se vor efectua încercări periodice ale suprafeței la următoarele intervale:
(a) pentru coeficientul de porozitate reziduală (VC) sau absorbție acustică (α):
atunci când suprafața este nouă;
în cazul în care suprafața îndeplinește cerințele atunci când este nouă, nu mai este necesară nici o altă încercare periodică. În cazul în care nu îndeplinește cerințele atunci când este nouă, ar putea să le îndeplinească ulterior, deoarece suprafețele au tendința de a se colmata și compacta în timp;
(b) pentru adâncimea texturii (TD):
atunci când suprafața este nouă;
atunci când începe încercarea de măsurare a zgomotului (NB: nu mai devreme de patru săptămâni de la construcție);
apoi o dată la douăsprezece luni.
3. Construcția suprafeței de încercare
3.1. Suprafața
La proiectarea configurației pistei de încercare, este important să se ia măsuri, ca cerință minimă, pentru ca suprafața traversată de vehiculele care se deplasează pe tronsonul de încercare să fie acoperită cu îmbrăcămintea specificată pentru încercare și prevăzută cu margini adecvate pentru o circulație practică și în siguranță. Aceasta presupune ca lățimea pistei să fie de cel puțin 3 m și lungimea pistei să depășească liniile AA și BB cu cel puțin 10 m la fiecare capăt. Figura 1 prezintă un plan al unui poligon adecvat pentru încercare și indică suprafața minimă care va fi acoperită cu mașina cu o îmbrăcăminte specifică pentru suprafața de încercare și compactată apoi cu mașina. În conformitate cu anexa 5 apendicele 1 punctul 3.2, măsurătorile trebuie efectuate pe fiecare parte a vehiculului. Aceasta se poate realiza fie prin măsurare cu microfoane amplasate în două puncte (câte unul pe fiecare parte a pistei) și conducând vehiculul într-un sens, fie prin măsurarea cu un singur microfon amplasat numai pe o parte a pistei, dar conducând vehiculul în ambele sensuri. În cazul în care se folosește ultima metodă, nu există cerințe privind suprafața pe partea de pistă unde nu se amplasează nici un microfon.
Figura 1
Cerințe minime pentru zona de încercare
Partea hașurată este denumită „zonă de încercare”
3.2. Proiectarea și pregătirea suprafeței
3.2.1. Cerințe de bază de proiectare
Suprafața de încercare trebuie să îndeplinească patru cerințe de proiectare:
3.2.1.1. Să fie din beton pe bază de bitum (cu conținut dens).
3.2.1.2. Să aibă o granulometrie maximă a criblurii de 8 mm (se permit toleranțe între 6,3 mm și 10 mm).
3.2.1.3. Grosimea stratului de uzură să fie ≥ 30 mm.
3.2.1.4. Liantul să fie un bitum nemodificat cu penetrare directă.
3.2.2. Indicații privind proiectarea
Ca indicații pentru constructorul suprafeței, se prezintă în figura 2 o curbă granulometrică a agregatului care va conduce la caracteristicile dorite. De asemenea, tabelul 1 prezintă câteva indicații necesare pentru obținerea texturii și a durabilității dorite. Curba granulometrică se obține cu formula:
unde:
d = dimensiunea sitei cu ochiuri pătrate, în mm;
dmax =
8 mm pentru curba medie;
= 10 mm pentru curba cu toleranță inferioară;
= 6,3 mm pentru curba cu toleranță superioară.
Figura 2:
Curba granulometrică a agregatului din mixtura asfaltică și toleranțele
Pe lângă cele menționate anterior, se fac următoarele recomandări:
(a) fracția de nisip (0,063 mm < dimensiunea ochiului pătrat al sitei < 2 mm) poate să cuprindă cel mult 55 % nisip natural și cel puțin 45 % nisip cu granulație fină;
(b) baza și subbaza trebuie să asigure o bună stabilitate și planeitate, în conformitate cu cele mai bune practici de construcție a drumurilor;
(c) criblura trebuie să fie spartă (100 % fețe sparte) și din material caracterizat printr-o rezistență sporită la spargere;
(d) criblura utilizată în amestec trebuie să fie spălată;
(e) nu trebuie să se mai adauge altă criblură pe suprafață;
(f) duritatea liantului exprimată ca valoare PEN trebuie să fie de 40-60, 60-80 sau chiar 80-100, în funcție de condițiile climatice ale țării. Norma este de a se utiliza un liant cât mai dur posibil, cu condiția să fie în conformitate cu practica uzuală;
(g) temperatura amestecului înainte de aplicare trebuie aleasă astfel încât să se poată obține, prin aplicări ulterioare, coeficientul de porozitate dorit. Pentru a crește probabilitatea de a îndeplini specificațiile de la punctele 2.1-2.4 anterioare, trebuie să se studieze compactitatea nu numai prin alegerea unei temperaturi adecvate a amestecului, ci și printr-un număr adecvat de treceri și prin selectarea vehiculului de compactare.
Tabelul 1
Indicații de proiectare
|
|
Valori țintă |
Pe masă totală de agregat |
|
|
Toleranțe |
Pe masă totală de amestec |
||
|
Masa pietrișului, sită cu ochiuri pătrate (SM) > 2 mm |
47,6 % |
50,5 % |
± 5 |
|
Masa nisipului 0,063 < SM < 2 mm |
38,0 % |
40,2 % |
± 5 |
|
Masa umpluturii SM < 0,063 mm |
8,8 % |
9,3 % |
± 2 |
|
Masa liantului (bitum) |
5,8 % |
N. A. |
± 0, 5 |
|
ranulometria maximă a criblurii |
8 mm |
|
6,3 — 10 |
|
Duritatea liantului |
[a se vedea punctul 3.2.2 litera (f)] |
|
|
|
Coeficientul de șlefuire accelerată (PSV) |
> 50 |
|
|
|
Compactitate, în raport cu compactitatea Marshall |
98 % |
|
|
4. Metoda de încercare
4.1. Măsurarea coeficientului de porozitate reziduală
În scopul acestei măsurători, trebuie să se preleve probe din pistă din cel puțin patru puncte diferite, repartizate uniform pe zona de încercare dintre liniile AA și BB (a se vedea figura 1). Pentru a evita lipsa de omogeneitate și de netezime pe calea de rulare a roților, probele nu ar trebui să se preleve de pe calea de rulare propriu-zisă, ci din apropierea acesteia. Trebuie să se preleve (cel puțin) două probe din apropierea căii de rulare și (cel puțin) o probă aproximativ la jumătatea distanței dintre calea de rulare a roților și fiecare punct în care este amplasat un microfon.
În cazul în care se suspectează că nu se îndeplinește condiția de omogeneitate (punctul 2.4), se vor preleva probe din mai multe puncte din interiorul zonei de încercare.
Coeficientul de porozitate reziduală trebuie determinat pentru fiecare probă, apoi se va calcula valoarea medie pentru toate probele și se va compara cu cerința de la punctul 2.1. De asemenea, nici o probă nu trebuie să aibă o valoare a porozității mai mare de 10 %.
Constructorul suprafeței de încercare trebuie să aibă în vedere problema care poate apărea atunci când zona de încercare este încălzită de conducte sau de cabluri electrice și trebuie prelevate probe din zona respectivă. Astfel de instalații trebuie planificate cu atenție și să țină cont de locurile punctele din care se prelevă probe prin forare. Se recomandă să se prevadă câteva locuri cu dimensiunile aproximative de 200 mm × 300 mm care să nu aibă cabluri/conducte sau unde acestea sunt îngropate suficient de adânc pentru a nu fi deteriorate la prelevarea de probe din stratul de suprafață.
4.2. Coeficientul de absorbție acustică
Coeficientul de absorbție acustică (incidență normală) trebuie măsurat prin metoda tubului interferometric utilizând procedura descrisă în ISO 10534-1:
„Acustica – Determinarea coeficientului de absorbție acustică și a impedanței cu interferometrul acustic” ( 17 ).
Cu privire la epruvetele de încercare, trebuie urmate aceleași cerințe ca și pentru determinarea coeficientului de porozitate reziduală (a se vedea punctul 4.1). Absorbția acustică trebuie măsurată în intervalul 400 Hz-800 Hz și în intervalul 800 Hz-1 600 Hz (cel puțin la frecvențele centrale ale benzilor de treime de octavă) și trebuie identificate valorile maxime pentru ambele intervale de frecvență. Apoi trebuie calculată media acestor valori, pentru toate probele, pentru a obține rezultatul final.
4.3. Măsurarea macrotexturii volumetrice
În sensul acestui standard, măsurătorile pentru adâncimea texturii trebuie efectuate în cel puțin zece puncte repartizate uniform de-a lungul căii de rulare a benzii de încercare, iar valoarea medie trebuie comparată cu adâncimea minimă specificată a texturii. A se vedea standardul ISO 10844:1994 pentru descrierea procedurii.
5. Stabilitatea în timp și întreținerea
5.1. Influența vechimii
Ca și în cazul oricăror altor suprafețe, se preconizează că nivelul sonor pneu/drum măsurat pe suprafața de încercare este susceptibil să crească ușor în primele 6-12 luni după construcție.
Suprafața nu va atinge caracteristicile cerute mai devreme de patru săptămâni de la construcție. Influența vechimii asupra zgomotului produs de camioane este în general mai mică decât la automobile.
Stabilitatea în timp este dată în special de șlefuirea și compactarea exercitate de către vehiculele care circulă pe suprafața respectivă. Ea trebuie verificată periodic, în conformitate cu punctul 2.5.
5.2. Întreținerea suprafeței
Resturile libere sau praful care ar putea reduce semnificativ adâncimea efectivă a texturii trebuie îndepărtate de pe suprafață. În țările cu climă de iarnă, se folosește uneori sare pentru dezghețare. Sarea poate altera suprafața temporar sau chiar permanent, crescând zgomotul și, în consecință, nu este recomandată.
5.3. Reasfaltarea zonei de încercare
În cazul în care este necesară reasfaltarea pistei de încercare, nu este necesar, de obicei, să se asfalteze mai mult decât banda de încercare (cu lățimea de 3 m, din figura 1) pe care se deplasează vehiculele, cu condiția ca zona de încercare care depășește banda să îndeplinească cerințele privind coeficientul de porozitate reziduală sau absorbția acustică, la măsurarea acestora.
6. Documentația pentru suprafața de încercare și încercările efectuate pe aceasta
6.1. Documentația pentru suprafața de încercare
În documentul care descrie suprafața de încercare se consemnează următoarele date:
6.1.1. Amplasarea pistei de încercare.
6.1.2. Tipul de liant, duritatea liantului, tipul de agregat, densitatea teoretică maximă a betonului (DR), grosimea stratului de uzură și curba granulometrică determinată din probele prelevate de pe pista de încercare.
6.1.3. Metoda de compactare (de exemplu tipul de cilindru compresor, greutatea acestuia, numărul de treceri).
6.1.4. Temperatura amestecului, temperatura aerului ambiant și viteza vântului în timpul aplicării suprafeței.
6.1.5. Data aplicării suprafeței și constructorul.
6.1.6. Toate rezultatele încercărilor sau cel puțin cele mai recente, inclusiv:
6.1.6.1. coeficientul de porozitate reziduală al fiecărei probe;
6.1.6.2. locurile din zona de încercare de unde s-au prelevat probele pentru măsurarea porozității;
6.1.6.3. coeficientul de absorbție acustică al fiecărei probe (în cazul în care a fost măsurat). A se specifica rezultatele atât pentru fiecare probă, cât și pentru fiecare domeniu de frecvență, precum și media totală;
6.1.6.4. locurile din zona de încercare de unde s-au prelevat probele pentru măsurarea absorbției;
6.1.6.5. adâncimea texturii, inclusiv numărul de încercări și abaterea standard;
6.1.6.6. instituția responsabilă pentru încercări în conformitate cu punctele 6.1.6.1. și 6.1.6.2. și tipul de aparate folosite;
6.1.6.7. data încercării (încercărilor) și data prelevării probelor din pistă.
6.2. Documentația pentru încercările de zgomot ale vehiculelor efectuate pe suprafață
În documentul care descrie încercarea (încercările) de zgomot a(le) vehiculelor, se precizează dacă au fost îndeplinite toate cerințele din acest standard sau nu. Se face trimitere la un document întocmit în conformitate cu punctul 6.1, care să descrie rezultatele care verifică acest lucru.
( 1 ) JO C 95, 12.4.1990, p. 101.
( 2 ) JO C 284, 12.11.1990, p. 81 și Decizia din 12 februarie 1992 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
( 3 ) JO C 225, 10.9.1990, p. 9.
( 4 ) JO L 42, 23.2.1970, p. 1.
( 5 ) JO L 220, 8.8.1987, p. 44.
( 6 ) Document al Comisiei Economice pentru Europa E/ECE/324
(E3/ECE/TRANS 505) Revizuirea 1, Addendum 29 din 1 aprilie 1975 amendamentele acestuia 01, 02 și următoarele.
( 7 ) Document al Comisiei Economice pentru Europa E/ECE/324
(E3/ECE/TRANS 505) Revizuirea 1, Addendum 53 și următoarele.
( 8 ) Document al Comisiei Economice pentru Europa E/ECE/324
(E3/ECE/TRANS 505) Revizuirea 1, Addendum 63 și următoarele.
( 9 ) Directiva 2001/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2001 de modificare a Directivei 92/23/CEE privind pneurile autovehiculelor și ale remorcile acestora, precum și montarea lor (JO L 211, 4.8.2001, p. 25).
( 10 ) Cerințele tehnice pentru pneuri sunt similare celor din Regulamentele nr. 30 și 54 ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU (ONU/CEE).
( 11 ) A se vedea figura explicativă din apendicele 1.
( 12 ) A se vedea figura explicativă din apendicele 1.
( 13 ) Factorul de conversie în țoli este de 25,4.
( 14 ) În cazul pneurilor pentru autoturisme destinate vehiculelor proiectate pentru viteze maxime mai mari de 240 km/h (pneuri categoria „Z”), până la stabilirea unor proceduri unitare de testare, producătorul pneurilor trebuie să demonstreze serviciului tehnic că propriile proceduri de testare și rezultatele acestora sunt acceptabile.
( 15 ) În cazul pneurilor pentru vehicule utilitare destinate vehiculelor proiectate pentru viteze mai mari de 150 km/h, până la stabilirea unor proceduri unitare de testare, producătorul pneurilor trebuie să demonstreze serviciului tehnic că propriile proceduri de testare și rezultatele acestora sunt acceptabile.
( 16 ) ISO 10844:1994. În cazul în care ISO definește o suprafață de încercare diferită, în viitor, standardul de referință va fi modificat în consecință.
( 17 ) În curs de publicare.
