ISSN 1977-1002
doi:10.3000/19771002.C_2012.395.pol
Dziennik Urzędowy
Unii Europejskiej
C 395
Wydanie polskie
Informacje i zawiadomienia
Tom 55
20 grudnia 2012
|
ISSN 1977-1002 doi:10.3000/19771002.C_2012.395.pol |
||
|
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395 |
|
|
|
||
|
Wydanie polskie |
Informacje i zawiadomienia |
Tom 55 |
|
Powiadomienie nr |
Spis treśći |
Strona |
|
|
IV Informacje |
|
|
|
INFORMACJE INSTYTUCJI, ORGANÓW I JEDNOSTEK ORGANIZACYJNYCH UNII EUROPEJSKIEJ |
|
|
|
Komisja Europejska |
|
|
2012/C 395/01 |
Komunikat Komisji w ramach wdrażania dyrektywy Rady z dnia 21 grudnia 1989 r. w sprawie zbliżenia ustawodawstw państw członkowskich odnoszących się do wyposażenia ochrony osobistej (89/686/EWG)(Publikacja tytułów i odniesień do norm zharmonizowanych na mocy dyrektywy) ( 1 ) |
|
|
|
INFORMACJE PAŃSTW CZŁONKOWSKICH |
|
|
2012/C 395/02 |
Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych) ( 1 ) |
|
|
2012/C 395/03 |
||
|
|
|
|
|
(1) Tekst mający znaczenie dla EOG |
|
PL |
|
IV Informacje
INFORMACJE INSTYTUCJI, ORGANÓW I JEDNOSTEK ORGANIZACYJNYCH UNII EUROPEJSKIEJ
Komisja Europejska
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/1 |
Komunikat Komisji w ramach wdrażania dyrektywy Rady z dnia 21 grudnia 1989 r. w sprawie zbliżenia ustawodawstw państw członkowskich odnoszących się do wyposażenia ochrony osobistej (89/686/EWG)
(Tekst mający znaczenie dla EOG)
(Publikacja tytułów i odniesień do norm zharmonizowanych na mocy dyrektywy)
2012/C 395/01
|
ESO (1) |
Odniesienie i tytuł normy zharmonizowanej (oraz dokument referencyjny) |
Pierwsza publikacja Dz.U. |
Odniesienie do normy zastąpionej |
Data ustania domniemania zgodności normy zastąpionej Przypis 1 |
|
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
(5) |
|
CEN |
EN 132:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Terminologia i znaki graficzne |
4.6.1999 |
EN 132:1990 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.1999) |
|
CEN |
EN 133:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego - Klasyfikacja |
10.8.2002 |
EN 133:1990 Przypis 2.1 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 134:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Nazwy części składowych |
13.6.1998 |
EN 134:1990 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.7.1998) |
|
CEN |
EN 135:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Zestawienie terminów równoznacznych |
4.6.1999 |
EN 135:1990 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.1999) |
|
CEN |
EN 136:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Maski – Wymagania, badanie, znakowanie |
13.6.1998 |
EN 136:1989 EN 136-10:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.7.1998) |
|
EN 136:1998/AC:2003 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 137:2006 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty powietrzne butlowe ze sprężonym powietrzem wyposażone w maskę – Wymagania, badanie, znakowanie |
23.11.2007 |
EN 137:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (23.11.2007) |
|
CEN |
EN 138:1994 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty wężowe świeżego powietrza w połączeniu z maską, półmaską lub zespołem ustnika – Wymagania, badanie, znakowanie |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 140:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Półmaski i ćwierćmaski – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.11.1998 |
EN 140:1989 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.3.1999) |
|
EN 140:1998/AC:1999 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 142:2002 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Zespoły ustnika – Wymagania, badanie, znakowanie |
10.4.2003 |
EN 142:1989 Przypis 2.1 |
Termin minął (10.4.2003) |
|
CEN |
EN 143:2000 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Filtry – Wymagania, badanie, znakowanie |
24.1.2001 |
EN 143:1990 Przypis 2.1 |
Termin minął (24.1.2001) |
|
EN 143:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
Przypis 3 |
Termin minął (21.12.2006) |
|
|
EN 143:2000/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 144-1:2000 Sprzęt ochrony układu oddechowego - Zawory butli gazowych - Część 1: Połączenia gwintowe łącznika butli |
24.1.2001 |
EN 144-1:1991 Przypis 2.1 |
Termin minął (24.1.2001) |
|
EN 144-1:2000/A1:2003 |
21.2.2004 |
Przypis 3 |
Termin minął (21.2.2004) |
|
|
EN 144-1:2000/A2:2005 |
6.10.2005 |
Przypis 3 |
Termin minął (31.12.2005) |
|
|
CEN |
EN 144-2:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Zawory butli gazowych – Część 2: Połączenia wylotu |
4.6.1999 |
|
|
|
CEN |
EN 144-3:2003 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Zawory butli gazowych – Część 3: Połączenia wylotu butli dla gazów do nurkowania Nitroxu i tlenu |
21.2.2004 |
|
|
|
EN 144-3:2003/AC:2003 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 145:1997 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty regeneracyjne ze sprężonym tlenem lub mieszanką sprężonego tlenu z azotem – Wymagania, badanie, znakowanie |
19.2.1998 |
EN 145:1988 EN 145-2:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.2.1998) |
|
EN 145:1997/A1:2000 |
24.1.2001 |
Przypis 3 |
Termin minął (24.1.2001) |
|
|
CEN |
EN 148-1:1999 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Gwinty do części twarzowych – Część 1: Łącznik z gwintem okrągłym |
4.6.1999 |
EN 148-1:1987 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.8.1999) |
|
CEN |
EN 148-2:1999 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Gwinty do części twarzowych – Część 2: Łącznik centralny |
4.6.1999 |
EN 148-2:1987 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.8.1999) |
|
CEN |
EN 148-3:1999 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Gwinty do części twarzowych – Część 3: Łącznik z gwintem M 45x3 |
4.6.1999 |
EN 148-3:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.8.1999) |
|
CEN |
EN 149:2001+A1:2009 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Półmaski filtrujące do ochrony przed cząstkami – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.5.2010 |
EN 149:2001 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 166:2001 Ochrona indywidualna oczu – Wymagania |
10.8.2002 |
EN 166:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 167:2001 Ochrona indywidualna oczu – Optyczne metody badań |
10.8.2002 |
EN 167:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 168:2001 Ochrona indywidualna oczu – Nieoptyczne metody badań |
10.8.2002 |
EN 168:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 169:2002 Ochrona indywidualna oczu - Filtry spawalnicze i filtry dla technik pokrewnych - Wymagania dotyczące współczynnika przepuszczania i zalecane stosowanie |
28.8.2003 |
EN 169:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 170:2002 Ochrona indywidualna oczu - Filtry chroniące przed nadfioletem - Wymagania dotyczace współczynnika przepuszczania i zalecane stosowanie |
28.8.2003 |
EN 170:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 171:2002 Ochrona indywidualna oczu – Filtry chroniące przed podczerwienią – Wymagania dotyczące współczynnika przepuszczania i zalecane stosowanie |
10.4.2003 |
EN 171:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (10.4.2003) |
|
CEN |
EN 172:1994 Ochrona indywidualna oczu – Filtry chroniące przed olśnieniem słonecznym, do zastosowań przemysłowych |
15.5.1996 |
|
|
|
EN 172:1994/A1:2000 |
4.7.2000 |
Przypis 3 |
Termin minął (31.10.2000) |
|
|
EN 172:1994/A2:2001 |
10.8.2002 |
Przypis 3 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 174:2001 Ochrona indywidualna oczu – Gogle narciarskie do zjazdów ze stoków górskich |
21.12.2001 |
EN 174:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (21.12.2001) |
|
CEN |
EN 175:1997 Ochrona indywidualna – Środki ochrony oczu i twarzy stosowane podczas spawania i w procesach pokrewnych |
19.2.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 207:2009 Ochrona indywidualna oczu – Filtry i ochrony oczu chroniące przed promieniowaniem laserowym |
6.5.2010 |
EN 207:1998 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.2010) |
|
EN 207:2009/AC:2011 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 208:2009 Ochrona indywidualna oczu – Ochrony oczu do pracy justacyjnej na laserach i systemach laserowych (ochrony oczu do justowania laserów) |
6.5.2010 |
EN 208:1998 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.2010) |
|
CEN |
EN 250:2000 Sprzęt do oddychania – Aparaty powietrzne butlowe do nurkowania ze sprężonym powietrzem, z obiegiem otwartym – Wymagania, badanie, znakowanie |
8.6.2000 |
EN 250:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (19.7.2000) |
|
EN 250:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
Przypis 3 |
Termin minął (21.12.2006) |
|
|
CEN |
EN 269:1994 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty wężowe tłoczonego powietrza wyposażone w kaptur – Wymagania, badanie, znakowanie |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 340:2003 Odzież ochronna – Wymagania ogólne |
6.10.2005 |
EN 340:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 342:2004 Odzież ochronna – Zestawy odzieży i wyroby odzieżowe chroniące przed zimnem |
6.10.2005 |
|
|
|
EN 342:2004/AC:2008 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 343:2003+A1:2007 Odzież ochronna – Ochrona przed deszczem |
8.3.2008 |
EN 343:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
EN 343:2003+A1:2007/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 348:1992 Odzież ochronna – Metoda badań – Wyznaczanie odporności materiałów na działanie drobnych rozprysków stopionego metalu |
23.12.1993 |
|
|
|
EN 348:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 352-1:2002 Ochronniki słuchu – Wymagania ogólne – Część 1: Nauszniki przeciwhałasowe |
28.8.2003 |
EN 352-1:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 352-2:2002 Ochronniki słuchu – Wymagania ogólne – Część 2: Wkładki przeciwhałasowe |
28.8.2003 |
EN 352-2:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 352-3:2002 Ochronniki słuchu – Wymagania ogólne – Część 3: Nauszniki przeciwhałasowe mocowane do przemysłowego hełmu ochronnego |
28.8.2003 |
EN 352-3:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 352-4:2001 Ochronniki słuchu – Wymagania bezpieczeństwa i badania – Część 4: Nauszniki przeciwhałasowe o regulowanym tłumieniu |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 352-4:2001/A1:2005 |
19.4.2006 |
Przypis 3 |
Termin minął (30.4.2006) |
|
|
CEN |
EN 352-5:2002 Ochronniki słuchu – Wymagania bezpieczeństwa i badania – Część 5: Nauszniki przeciwhałasowe z aktywną redukcją hałasu |
28.8.2003 |
|
|
|
EN 352-5:2002/A1:2005 |
6.5.2010 |
Przypis 3 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
|
CEN |
EN 352-6:2002 Ochronniki słuchu – Wymagania bezpieczeństwa i badania – Część 6: Nauszniki przeciwhałasowe z sygnałem fonicznym wprowadzonym z wejścia elektrycznego |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 352-7:2002 Ochronniki słuchu – Wymagania bezpieczeństwa i badania – Część 7: Wkładki przeciwhałasowe o regulowanym tłumieniu |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 352-8:2008 Ochronniki słuchu – Wymagania bezpieczeństwa i badania – Część 8: Nauszniki przeciwhałasowe z elektronicznymi urządzeniami dźwiękowymi |
28.1.2009 |
|
|
|
CEN |
EN 353-2:2002 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Część 2: Urządzenia samozaciskowe z giętką prowadnicą |
28.8.2003 |
EN 353-2:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 354:2010 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Linki bezpieczeństwa |
9.7.2011 |
EN 354:2002 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 355:2002 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Amortyzatory |
28.8.2003 |
EN 355:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 358:1999 Indywidualny sprzęt ochronny ustalający pozycję podczas pracy i zapobiegający upadkom z wysokości - Pasy ustalające pozycję podczas pracy i ograniczające przemieszczanie oraz linki ustalające pozycję podczas pracy |
21.12.2001 |
EN 358:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (21.12.2001) |
|
CEN |
EN 360:2002 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Urządzenia samohamowne |
28.8.2003 |
EN 360:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 361:2002 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Szelki bezpieczeństwa |
28.8.2003 |
EN 361:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 362:2004 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Łączniki |
6.10.2005 |
EN 362:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 363:2008 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Systemy powstrzymywania spadania |
20.6.2008 |
EN 363:2002 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.8.2008) |
|
CEN |
EN 364:1992 Indywidualny sprzęt chroniący przed upadkiem z wysokości – Metody badań |
23.12.1993 |
|
|
|
EN 364:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 365:2004 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości - Ogólne wymagania dotyczące instrukcji użytkowania, konserwacji, badań okresowych, napraw, znakowania i pakowania |
6.10.2005 |
EN 365:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
EN 365:2004/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 367:1992 Odzież ochronna – Ochrona przed ciepłem i płomieniem – Metoda wyznaczania przenikania ciepła przy działaniu płomienia |
23.12.1993 |
|
|
|
EN 367:1992/AC:1992 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 374-1:2003 Rękawice chroniące przed substancjami chemicznymi i mikroorganizmami – Część 1: Terminologia i wymagania |
6.10.2005 |
EN 374-1:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 374-2:2003 Rękawice chroniące przed substancjami chemicznymi i mikroorganizmami – Część 2: Wyznaczanie odporności na przesiąkanie |
6.10.2005 |
EN 374-2:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 374-3:2003 Rękawice chroniące przed substancjami chemicznymi i mikroorganizmami – Część 3: Wyznaczanie odporności na przenikanie substancji chemicznych |
6.10.2005 |
EN 374-3:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
EN 374-3:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 379:2003+A1:2009 Ochrona indywidualna oczu – Automatyczne filtry spawalnicze |
6.5.2010 |
EN 379:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 381-1:1993 Odzież ochronna dla użytkowników ręcznych pilarek łańcuchowych – Stanowisko do badań odporności na przecięcie piłą łańcuchową |
23.12.1993 |
|
|
|
CEN |
EN 381-2:1995 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Metody badania ochron nóg |
12.1.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 381-3:1996 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Metoda badania obuwia |
10.10.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 381-4:1999 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Część 4: Metody badania rękawic chroniących przed przecięciem piłą łańcuchową |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 381-5:1995 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Wymagania dotyczące ochron nóg |
12.1.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 381-7:1999 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Część 7: Wymagania dla rękawic chroniących przed przecięciem piłą łańcuchową |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 381-8:1997 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Metody badania getrów chroniących przed przecięciem piłą łańcuchową |
18.10.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 381-9:1997 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Wymagania dotyczące getrów chroniących przed przecięciem piłą łańcuchową |
18.10.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 381-10:2002 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych - Część 10: Metoda badania ochraniaczy górnych części tułowia |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 381-11:2002 Odzież ochronna dla użytkowników pilarek łańcuchowych przenośnych – Część 11: Wymagania dotyczące ochraniaczy górnych części tułowia |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 388:2003 Rękawice chroniące przed zagrożeniami mechanicznymi |
6.10.2005 |
EN 388:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 397:2012+A1:2012 Przemysłowe hełmy ochronne |
Pierwsza publikacja |
EN 397:1995 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 402:2003 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Ucieczkowe aparaty powietrzne butlowe ze sprężonym powietrzem z automatem oddechowym wyposażone w maskę lub zespół ustnika – Wymagania, badanie, znakowanie |
21.2.2004 |
EN 402:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (21.2.2004) |
|
CEN |
EN 403:2004 Ucieczkowy sprzęt ochrony układu oddechowego – Sprzęt oczyszczający wyposażony w kaptur, przeznaczony do użycia podczas pożaru – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.10.2005 |
EN 403:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 404:2005 Ucieczkowy sprzęt ochrony układu oddechowego – Sprzęt oczyszczający ucieczkowy z zespołem ustnika chroniący przed tlenkiem węgla |
6.10.2005 |
EN 404:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (2.12.2005) |
|
CEN |
EN 405:2001+A1:2009 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Półmaski pochłaniające lub filtrującopochłaniające z zaworami – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.5.2010 |
EN 405:2001 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 407:2004 Rękawice chroniące przed zagrożeniami termicznymi (gorąco i/lub ogień) |
6.10.2005 |
EN 407:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 420:2003+A1:2009 Rękawice ochronne – Wymagania ogólne i metody badań |
6.5.2010 |
EN 420:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.5.2010) |
|
CEN |
EN 421:2010 Rękawice ochronne przed promieniowaniem jonizującym i skażeniami promieniotwórczymi |
9.7.2011 |
EN 421:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 443:2008 Hełmy stosowane podczas walki z ogniem w budynkach i innych obiektach |
20.6.2008 |
EN 443:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.8.2008) |
|
CEN |
EN 458:2004 Ochronniki słuchu – Zalecenia dotyczące doboru, użytkowania, konserwacji codziennej i okresowej – Dokument przewodni |
6.10.2005 |
EN 458:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 464:1994 Odzież chroniąca przed ciekłymi i gazowymi chemikaliami, aerozolami i cząstkami stałymi – Metoda badania: określenie szczelności ubiorów gazoszczelnych (próba ciśnienia wewnętrznego) |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 469:2005 Odzież ochronna dla strażaków – Wymagania użytkowe dotyczące odzieży ochronnej przeznaczonej do akcji przeciwpożarowej |
19.4.2006 |
EN 469:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.2006) |
|
EN 469:2005/A1:2006 |
23.11.2007 |
Przypis 3 |
Termin minął (23.11.2007) |
|
|
EN 469:2005/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 471:2003+A1:2007 Odzież ostrzegawcza o intensywnej widzialności do użytku profesjonalnego – Metody badania i wymagania |
8.3.2008 |
EN 471:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.2008) |
|
CEN |
EN 510:1993 Wymagania dla odzieży ochronnej stosowanej przy zagrożeniu wplątania się w ruchome części |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 511:2006 Rękawice chroniące przed zimnem |
21.12.2006 |
EN 511:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (21.12.2006) |
|
CEN |
EN 530:2010 Odporność na ścieranie materiałów przeznaczonych na odzież ochronną – Metody badań |
9.7.2011 |
EN 530:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 564:2006 Sprzęt alpinistyczny – Linka pomocnicza – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
8.3.2008 |
EN 564:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 565:2006 Sprzęt alpinistyczny – Taśma – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
8.3.2008 |
EN 565:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 566:2006 Sprzęt alpinistyczny – Pętle – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
8.3.2008 |
EN 566:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 567:1997 Sprzęt alpinistyczny - Klamry liny - Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 568:2007 Sprzęt alpinistyczny – Kotwy lodowe – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
8.3.2008 |
EN 568:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 569:2007 Sprzęt alpinistyczny – Haki – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
8.3.2008 |
EN 569:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 659:2003+A1:2008 Rękawice ochronne dla strażaków |
20.6.2008 |
EN 659:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.9.2008) |
|
EN 659:2003+A1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 702:1994 Odzież ochronna – Ochrona przed gorącem i płomieniem – Metoda badania: Wyznaczanie przenikania ciepła kontaktowego przez odzież ochronną lub materiały na nią przeznaczone |
12.1.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 795:1996 Ochrona przed upadkiem z wysokości – Urządzenia kotwiczące – Wymagania i badania |
12.2.2000 |
|
|
|
EN 795:1996/A1:2000 |
24.1.2001 |
Przypis 3 |
Termin minął (30.4.2001) |
|
|
Ostrzeżenie: Niniejsza publikacja nie dotyczy urządzeń opisanych w klasach A (kotwice strukturalne), C (urządzenia kotwiczne, w których stosuje się poziome elastyczne liny) i D (urządzenia kotwiczne, w których stosuje się poziome sztywne szyny kotwiczące), o których mowa w ust. 3.13.1, 3.13.3, 3.13.4, 4.3.1, 4.3.3, 4.3.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.4, 5.2.5, 5.3.2 (dotyczących klasy A1), 5.3.3, 5.3.4, 5.3.5, 6 (dotyczących klas A, C i D), załącznika A (ust. A.2, A.3, A.5 i A.6), załącznika B, i załącznika ZA (dotyczących klas A, C i D), w odniesieniu do których nie gwarantuje ona domniemania zgodności z przepisami dyrektywy 89/686/EWG. |
||||
|
CEN |
EN 812:2012 Przemysłowe hełmy lekkie |
Pierwsza publikacja |
EN 812:1997 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 813:2008 Indywidualny sprzęt zapobiegający upadkom z wysokości - Uprząż biodrowa |
28.1.2009 |
EN 813:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.2.2009) |
|
CEN |
EN 863:1995 Odzież ochronna – Właściwości mechaniczne – Metoda badania: Wytrzymałość materiałów na przebicie |
15.5.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 892:2012 Sprzęt alpinistyczny – Dynamiczne liny do wspinaczki – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
Pierwsza publikacja |
EN 892:2004 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 893:2010 Sprzęt alpinistyczny – Raki – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
9.7.2011 |
EN 893:1999 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 943-1:2002 Odzież chroniąca przed ciekłymi i gazowymi chemikaliami, łącznie z aerozolami i cząstkami stałymi – Część 1: Wymagania dotyczące wentylowanych i niewentylowanych, gazoszczelnych (Typ 1) i niegazoszczelnych (Typ 2) ubiorów ochronnych |
28.8.2003 |
|
|
|
EN 943-1:2002/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 943-2:2002 Odzież chroniąca przed ciekłymi i gazowymi chemikaliami, łącznie z aerozolami i cząstkami stałymi – Część 2: Wymagania dotyczące gazoszczelnych ubiorów ochronnych (Typ 1) przeznaczonych dla zespołów ratowniczych (ET) |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 958:2006+A1:2010 Sprzęt alpinistyczny – Systemy amortyzacji energii spadania stosowane podczas wspinaczki drogami ubezpieczonymi na stałe (via ferrata) – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
9.7.2011 |
EN 958:2006 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 960:2006 Makiety głowy do badań hełmów ochronnych |
21.12.2006 |
EN 960:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.12.2006) |
|
CEN |
EN 966:2012+A1:2012 Kaski do sportów powietrznych |
Pierwsza publikacja |
EN 966:1996 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1073-1:1998 Odzież chroniąca przed skażeniami promieniotwórczymi – Część 1: Wymagania i metody badań dotyczące wentylowanej odzieży chroniącej przed pyłowymi skażeniami promieniotwórczymi |
6.11.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1073-2:2002 Odzież chroniąca przed skażeniami promieniotwórczymi – Część 2: Wymagania i metody badań dotyczące niewentylowanej odzieży chroniącej przed skażeniami cząstkami promieniotwórczymi |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 1077:2007 Kaski dla narciarzy zjazdowych i snowboardzistów |
8.3.2008 |
EN 1077:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 1078:2012+A1:2012 Kaski dla rowerzystów, użytkowników deskorolek oraz wrotek |
Pierwsza publikacja |
EN 1078:1997 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1080:1997 Kaski dla dzieci chroniące przed uderzeniami |
14.6.1997 |
|
|
|
EN 1080:1997/A1:2002 |
28.8.2003 |
Przypis 3 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
|
EN 1080:1997/A2:2005 |
19.4.2006 |
Przypis 3 |
Termin minął (30.6.2006) |
|
|
CEN |
EN 1082-1:1996 Odzież ochronna - Rękawice i ochrony ramion chroniące przed przecięciami i ukłuciami nożami ręcznymi - Rękawice z plecionki pierścieni i ochrony ramion |
14.6.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 1082-2:2000 Odzież ochronna – Rękawice i ochrony ramion chroniące przed przecięciami i ukłuciami nożami ręcznymi – Część 2: Rękawice i ochrony ramion wykonane z materiałów innych niż plecionka pierścieni |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 1082-3:2000 Odzież ochronna – Rękawice i ochrony ramion chroniące przed przecięciami i ukłuciami nożami ręcznymi – Część 3: Badanie przecięcia tkanin, skór i innych materiałów przy uderzeniu nożem |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 1146:2005 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Ucieczkowe aparaty powietrzne butlowe ze sprężonym powietrzem wyposażone w kaptur – Wymagania, badanie, znakowanie |
19.4.2006 |
EN 1146:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.4.2006) |
|
CEN |
EN 1149-1:2006 Odzież ochronna - Właściwości elektrostatyczne - Część 1: Metoda badania do pomiaru rezystywności powierzchniowej |
21.12.2006 |
EN 1149-1:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.12.2006) |
|
CEN |
EN 1149-2:1997 Odzież ochronna – Właściwości elektrostatyczne – Metoda badania rezystancji skrośnej |
19.2.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1149-3:2004 Odzież ochronna – Właściwości elektrostatyczne – Część 3: Metody badań do pomiaru zaniku ładunku |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 1149-5:2008 Odzież ochronna – Właściwości elektrostatyczne – Część 5: Wymagania materiałowe i konstrukcyjne |
20.6.2008 |
|
|
|
CEN |
EN 1150:1999 Odzież ochronna – Odzież o intensywnej widzialności do użytku pozazawodowego – Metody badań i wymagania |
4.6.1999 |
|
|
|
CEN |
EN 1384:2012 Kaski do sportów jeździeckich |
Pierwsza publikacja |
EN 1384:1996 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1385:2012 Kaski do kajakarstwa i sportów wodnych |
Pierwsza publikacja |
EN 1385:1997 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1486:2007 Odzież ochronna dla strażaków – Metody badania i wymagania dla odzieży odbijającej promieniowanie cieplne przeznaczonej do specjalnej akcji przeciwpożarowej |
8.3.2008 |
EN 1486:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.4.2008) |
|
CEN |
EN 1497:2007 Sprzęt ratowniczy – Szelki ratownicze |
8.3.2008 |
|
|
|
CEN |
EN 1621-1:1997 Odzież ochronna dla motocyklistów zabezpieczająca przed skutkami uderzeń mechanicznych – Wymagania i metody badań dla ochron przeciwuderzeniowych |
13.6.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1621-2:2003 Odzież ochronna dla motocyklistów zabezpieczająca przed skutkami uderzeń mechanicznych – Część 2: Ochraniacze pleców dla motocyklistów – Wymagania i metody badań |
6.10.2005 |
|
|
|
EN 1621-2:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 1731:2006 Indywidualna ochrona oczu – Siatkowe ochrony oczu i twarzy |
23.11.2007 |
EN 1731:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (23.11.2007) |
|
CEN |
EN 1809:1997 Sprzęt nurkowy – Kompensatory pływalności – Wymagania funkcjonalne i bezpieczeństwa, metody badań |
13.6.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1827:1999+A1:2009 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Półmaski pochłaniające, filtrująco-pochłaniające lub filtrujące bez zaworów wdechowych z oddzielnymi elementami oczyszczającymi – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.5.2010 |
EN 1827:1999 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 1836:2005+A1:2007 Ochrona indywidualna oczu – Okulary i filtry chroniące przed olśnieniem słonecznym do zastosowań ogólnych i filtry do bezpośredniej obserwacji słońca |
8.3.2008 |
EN 1836:2005 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.3.2008) |
|
CEN |
EN 1868:1997 Środki ochrony indywidualnej chroniące przed upadkiem z wysokości – Wykaz terminów równoważnych |
18.10.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 1891:1998 Sprzęt ochrony indywidualnej zapobiegający upadkom z wysokości - Liny rdzeniowe w oplocie o małej rozciągliwości |
6.11.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1938:2010 Ochrona indywidualna oczu – Gogle dla użytkowników motocykli i motorowerów |
9.7.2011 |
EN 1938:1998 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 4869-2:1995 Akustyka – Ochronniki słuchu – Część 2: Szacowanie efektywnych poziomów dźwięku A pod ochronnikami słuchu (ISO 4869-2:1994) |
15.5.1996 |
|
|
|
EN ISO 4869-2:1995/AC:2007 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 4869-3:2007 Akustyka – Ochronniki słuchu – Część 3: Pomiary tłumienia wtrącenia nauszników przeciwhałasowych wykonywane z użyciem testera akustycznego (ISO 4869-3:2007) |
8.3.2008 |
EN 24869-3:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN ISO 6529:2001 Odzież ochronna – Ochrona przed substancjami chemicznymi – Wyznaczanie odporności materiałów na odzież ochronną na przenikanie cieczy i gazów (ISO 6529:2001) |
6.10.2005 |
EN 369:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN ISO 6530:2005 Odzież ochronna – Ochrona przed ciekłymi substancjami chemicznymi – Metoda badania odporności materiałów na przesiąkanie cieczy (ISO 6530:2005) |
6.10.2005 |
EN 368:1992 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN ISO 6942:2002 Odzież ochronna – Ochrona przed gorącem i ogniem – Metoda badania: Ocena materiałów i zestawów materiałów poddanych działaniu promieniowania cieplnego (ISO 6942:2002) |
28.8.2003 |
EN 366:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN ISO 9185:2007 Odzież ochronna – Ocena odporności materiałów na działanie rozprysków stopionego metalu (ISO 9185:2007) |
8.3.2008 |
EN 373:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (8.3.2008) |
|
CEN |
EN ISO 10256:2003 Ochrona głowy i twarzy stosowana w hokeju na lodzie (ISO 10256:2003) |
6.10.2005 |
EN 967:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
CEN |
EN ISO 10819:1996 Drgania i wstrząsy mechaniczne - Drgania oddziałujące na organizm człowieka przez kończyny górne - Metoda pomiaru i oceny współczynnika przenoszenia drgań przez rękawice na dłoń operatora (ISO 10819:1996) |
3.12.1996 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 10862:2009 Małe statki – System do szybkiego zwalniania w uprzęży trapezowej (ISO 10862:2009) |
6.5.2010 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 11611:2007 Odzież ochronna do stosowania podczas spawania i w procesach pokrewnych (ISO 11611:2007) |
8.3.2008 |
EN 470-1:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.4.2008) |
|
CEN |
EN ISO 11612:2008 Odzież ochronna – Odzież do ochrony przed czynnikami gorącymi i płomieniem (ISO 11612:2008) |
5.6.2009 |
EN 531:1995 Przypis 2.1 |
Termin minął (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 12083:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Elementy oczyszczające z wężami oddechowymi – Filtry, pochłaniacze i filtropochłaniacze – Wymagania, badanie, znakowanie |
4.7.2000 |
|
|
|
EN 12083:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12127-2:2007 Odzież chroniąca przed ciepłem i płomieniem – Wyznaczanie przenikania ciepła kontaktowego przez odzież ochronną lub materiały na nią przeznaczone – Część 2: Metoda badania przenikania ciepła kontaktowego wytwarzanego przez spadające małe walce (ISO 12127-2:2007) |
8.3.2008 |
|
|
|
CEN |
EN 12270:1998 Sprzęt alpinistyczny – Kostki – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 12275:1998 Sprzęt alpinistyczny – Karabinki – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 12276:1998 Sprzęt alpinistyczny – Kostki cierne – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
24.2.2001 |
|
|
|
EN 12276:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 12277:2007 Sprzęt alpinistyczny – Uprzęże – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
23.11.2007 |
EN 12277:1998 Przypis 2.1 |
Termin minął (23.11.2007) |
|
CEN |
EN 12278:2007 Sprzęt alpinistyczny – Bloczki – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
23.11.2007 |
EN 12278:1998 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.11.2007) |
|
CEN |
EN ISO 12401:2009 Małe statki – Pokładowa uprząż bezpieczeństwa i lina bezpieczeństwa – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań (ISO 12401:2009) |
6.5.2010 |
EN 1095:1998 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN ISO 12402-2:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 2: Kamizelki ratunkowe, poziom użytkowania 275 – Wymagania bezpieczeństwa (ISO 12402-2:2006) |
21.12.2006 |
EN 399:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-2:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-3:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 3: Kamizelki ratunkowe, poziom użytkowania 150 – Wymagania bezpieczeństwa (ISO 12402-3:2006) |
21.12.2006 |
EN 396:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-3:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-4:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 4: Kamizelki ratunkowe, poziom użytkowania 100 – Wymagania bezpieczeństwa (ISO 12402-4:2006) |
21.12.2006 |
EN 395:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-4:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-5:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 5: Środki asekuracyjne (poziom 50) – Wymagania bezpieczeństwa (ISO 12402-5:2006) |
21.12.2006 |
EN 393:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-5:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
EN ISO 12402-5:2006/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12402-6:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 6: Kamizelki ratunkowe i środki asekuracyjne specjalnego przeznaczenia – Wymagania bezpieczeństwa i dodatkowe metody badań (ISO 12402-6:2006) |
21.12.2006 |
|
|
|
EN ISO 12402-6:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-8:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 8: Wyposażenie – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań (ISO 12402-8:2006) |
2.8.2006 |
EN 394:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.8.2006) |
|
EN ISO 12402-8:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (11.11.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-9:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 9: Metody badań (ISO 12402-9:2006) |
21.12.2006 |
|
|
|
EN ISO 12402-9:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (11.11.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-10:2006 Indywidualne urządzenia wypornościowe – Część 10: Wybór i zastosowanie indywidualnych urządzeń wypornościowych i innych odpowiednich urządzeń (ISO 12402-10:2006) |
2.8.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 12477:2001 Rękawice ochronne dla spawaczy |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 12477:2001/A1:2005 |
6.10.2005 |
Przypis 3 |
Termin minął (31.12.2005) |
|
|
CEN |
EN 12492:2012 Sprzęt alpinistyczny – Kaski dla alpinistów – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
Pierwsza publikacja |
EN 12492:2000 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 12628:1999 Sprzęt do nurkowania - Urządzenia ratowniczo-wypornościowe - Wymagania funkcjonalności i bezpieczeństwa oraz metody badań |
4.7.2000 |
|
|
|
EN 12628:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 12841:2006 Środki indywidualnej ochrony przed upadkiem z wysokości – Linowe systemy asekuracyjne i wspomagające pracę – Urządzenia regulacyjne dla lin |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 12941:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Oczyszczający sprzęt z wymuszonym przepływem powietrza wyposażony w hełm lub kaptur – Wymagania, badanie, znakowanie |
4.6.1999 |
EN 146:1991 Przypis 2.1 |
Termin minął (4.6.1999) |
|
EN 12941:1998/A1:2003 |
6.10.2005 |
Przypis 3 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
|
EN 12941:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
Przypis 3 |
Termin minął (5.6.2009) |
|
|
CEN |
EN 12942:1998 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Oczyszczający sprzęt ze wspomaganiem przepływu powietrza wyposażony w maski, półmaski lub ćwierćmaski – Wymagania, badanie, znakowanie |
4.6.1999 |
EN 147:1991 Przypis 2.1 |
Termin minął (4.6.1999) |
|
EN 12942:1998/A1:2002 |
28.8.2003 |
Przypis 3 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
|
EN 12942:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
Przypis 3 |
Termin minął (5.6.2009) |
|
|
CEN |
EN 13034:2005+A1:2009 Odzież chroniąca przed ciekłymi chemikaliami – Wymagania dotyczące odzieży zapewniającej ograniczoną skuteczność ochrony przed ciekłymi chemikaliami (Typ 6 i Typ PB[6] odzieży) |
6.5.2010 |
EN 13034:2005 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 13061:2009 Odzież ochronna – Ochraniacze goleni dla graczy w piłkę nożną – Wymagania i metody badań |
6.5.2010 |
EN 13061:2001 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 13087-1:2000 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 1: Warunki i kondycjonowanie |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13087-1:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Przypis 3 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 13087-2:2012 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 2: Zdolność amortyzacji |
Pierwsza publikacja |
EN 13087-2:2000 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-3:2000 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 3: Odporność na przebicie |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13087-3:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Przypis 3 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 13087-4:2012 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 4: Skuteczność systemu utrzymującego |
Pierwsza publikacja |
EN 13087-4:2000 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-5:2012 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 5: Wytrzymałość systemu utrzymującego |
Pierwsza publikacja |
EN 13087-5:2000 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-6:2012 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 6: Pole widzenia |
Pierwsza publikacja |
EN 13087-6:2000 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-7:2000 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 7: Odporność na działanie płomienia |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13087-7:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Przypis 3 |
Termin minął (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 13087-8:2000 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 8: Własności elektryczne |
21.12.2001 |
|
|
|
EN 13087-8:2000/A1:2005 |
6.10.2005 |
Przypis 3 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
|
CEN |
EN 13087-10:2012 Hełmy ochronne – Metody badań – Część 10: Odporność na promieniowanie cieplne |
Pierwsza publikacja |
EN 13087-10:2000 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13089:2011 Sprzęt alpinistyczny – Narzędzia do lodu – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
9.7.2011 |
|
|
|
CEN |
EN 13138-1:2008 Pomocnicze urządzenia wypornościowe do nauki pływania – Część 1: Wymagania bezpieczeństwa i metody badań pomocniczych urządzeń wypornościowych przeznaczonych do zakładania |
5.6.2009 |
EN 13138-1:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 13158:2009 Odzież ochronna – Kurtki ochronne, ochraniacze ciała i ochraniacze barków dla uprawiających jeździectwo: Dla jeźdźców i osób pracujących przy koniach oraz dla osób powożących końmi – Wymagania i metody badań |
6.5.2010 |
EN 13158:2000 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 13178:2000 Ochrona indywidualna oczu – Ochrona oczu dla użytkowników pojazdów śniegowych |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-1:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badań – Część 1: Wyznaczanie przecieku wewnętrznego i całkowitego przecieku wewnętrznego |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-2:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badań – Część 2: Badania eksploatacyjne |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-3:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badań – Część 3: Wyznaczanie oporu oddychania |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-4:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badań – Część 4: Badania palności |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-5:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego - Metody badań - Część 5: Warunki klimatyzowania |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-6:2001 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badań – Część 6: Wyznaczanie zawartości dwutlenku węgla w powietrzu wdychanym |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-7:2008 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badania – Część 7: Wyznaczanie penetracji filtra |
20.6.2008 |
EN 13274-7:2002 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.7.2008) |
|
CEN |
EN 13274-8:2002 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Metody badań – Część 8: Wyznaczanie zatkania pyłem dolomitowym |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-1:2000 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 1: Ogólne wymagania i metody badań |
24.2.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-2:2000 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 2: Dodatkowe wymagania i metody badań dotyczące ochraniaczy śródstopia, ochraniaczy goleni i ochraniaczy przedramion |
24.2.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-3:2000 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 3: Dodatkowe wymagania i metody badań dotyczące ochraniaczy tułowia |
24.2.2001 |
|
|
|
EN 13277-3:2000/A1:2007 |
23.11.2007 |
Przypis 3 |
Termin minął (31.12.2007) |
|
|
CEN |
EN 13277-4:2001 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 4: Dodatkowe wymagania i metody badań dotyczące ochraniaczy głowy |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13277-4:2001/A1:2007 |
23.11.2007 |
Przypis 3 |
Termin minął (31.12.2007) |
|
|
CEN |
EN 13277-5:2002 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 5: Dodatkowe wymagania i metody badań dotyczące ochraniaczy narządów płciowych i brzucha |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-6:2003 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 6: Dodatkowe wymagania i metody badań dotyczące ochraniaczy na piersi kobiet |
21.2.2004 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-7:2009 Środki ochrony dla uprawiających sztuki walki – Część 7: Dodatkowe wymagania i metody badań dotyczące ochraniaczy dłoni i stóp |
6.5.2010 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13287:2007 Środki ochrony indywidualnej – Obuwie – Metoda badania odporności na poślizg (ISO 13287:2006) |
8.3.2008 |
EN 13287:2004 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.4.2008) |
|
CEN |
EN 13356:2001 Akcesoria zapewniające widzialność, przeznaczone do użytku pozazawodowego – Metody badań i wymagania |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13484:2012 Kaski dla użytkowników saneczek |
Pierwsza publikacja |
EN 13484:2001 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13546:2002+A1:2007 Odzież ochronna - Ochraniacze rąk, ramion, klatki piersiowej, brzucha, nóg, stóp, narządów płciowych dla bramkarzy-hokeistów na trawie i ochraniacze goleni dla graczy w polu - Wymagania i metody badań |
23.11.2007 |
EN 13546:2002 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13567:2002+A1:2007 Odzież ochronna – Ochraniacze rąk, ramion, klatki piersiowej, brzucha, nóg, narządów płciowych i twarzy dla szermierzy – Wymagania i metody badań |
23.11.2007 |
EN 13567:2002 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13594:2002 Rękawice ochronne dla motocyklistów zawodowych – Wymagania i metody badań |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-1:2002 Odzież ochronna dla zawodowych motocyklistów – Kurtki, spodnie oraz ubiory jedno- lub kilkuczęściowe – Część 1: Wymagania ogólne |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-2:2002 Odzież ochronna dla zawodowych motocyklistów – Kurtki, spodnie oraz ubiory jedno- lub kilkuczęściowe – Część 2: Metoda badania odporności na ścieranie udarowe |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-3:2002 Odzież ochronna dla zawodowych motocyklistów – Kurtki, spodnie oraz ubiory jedno- lub kilkuczęściowe – Część 3: Metoda badania wytrzymałości na wypychanie |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-4:2002 Odzież ochronna dla zawodowych motocyklistów – Kurtki, spodnie oraz ubiory jedno- lub kilkuczęściowe – Część 4: Metoda badania odporności na przecięcie udarowe |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13634:2010 Obuwie ochronne do profesjonalnej jazdy motocyklem – Wymagania i metody badań |
9.7.2011 |
EN 13634:2002 Przypis 2.1 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 13781:2012 Kaski ochronne dla użytkowników pojazdów śniegowych i bobslejów |
Pierwsza publikacja |
EN 13781:2001 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13794:2002 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Ucieczkowe aparaty regeneracyjne – Wymagania, badanie, znakowanie |
28.8.2003 |
EN 1061:1996 EN 400:1993 EN 401:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 13819-1:2002 Ochronniki słuchu - Badania - Część 1: Metody badań fizycznych |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13819-2:2002 Ochronniki słuchu - Badania - Część 2: Metody badań akustycznych |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13832-1:2006 Obuwie chroniące przed chemikaliami – Część 1: Terminologia i metody badań |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 13832-2:2006 Obuwie chroniące przed chemikaliami – Część 2: Wymagania dotyczące obuwia odpornego na chemikalia w warunkach laboratoryjnych |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 13832-3:2006 Obuwie chroniące przed chemikaliami – Część 3: Wymagania dotyczące obuwia o zwiększonej odporności na chemikalia w warunkach laboratoryjnych |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 13911:2004 Odzież ochronna dla strażaków – Wymagania i metody badania kominiarek dla strażaków |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 13921:2007 Środki ochrony indywidualnej – Zasady ergonomiczne |
23.11.2007 |
|
|
|
CEN |
EN 13949:2003 Sprzęt do oddychania – Autonomiczne aparaty do nurkowania obiegu otwartego ze sprężonym Nitroxem i tlenem – Wymagania, badanie, znakowanie |
21.2.2004 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13982-1:2004 Odzież chroniąca przed cząstkami stałymi – Część 1: Wymagania dotyczące odzieży chroniącej całe ciało przed działaniem stałych cząstek substancji chemicznych unoszących się w powietrzu (typ 5 odzieży) (ISO 13982-1:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
EN ISO 13982-1:2004/A1:2010 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 13982-2:2004 Odzież chroniąca przed cząstkami stałymi – Część 2: Metoda badania przecieku drobnych cząstek aerozoli do wnętrza ubiorów (ISO 13982-2:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13995:2000 Odzież ochronna – Właściwości mechaniczne – Metoda badania wytrzymałości na przebicie i dynamiczne rozdzieranie materiałów (ISO 13995:2000) |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13997:1999 Odzież ochronna – Właściwości mechaniczne – Wyznaczanie odporności na przecięcie ostrymi przedmiotami (ISO 13997:1999) |
4.7.2000 |
|
|
|
EN ISO 13997:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 13998:2003 Odzież ochronna – Fartuchy, spodnie i kamizelki chroniące przed przecięciami i ukłuciami nożami ręcznymi (ISO 13998:2003) |
28.8.2003 |
EN 412:1993 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 14021:2003 Osłony dostosowane do ochrony motocyklistów przed skutkami uderzeń kamieniami i szutrem podczas jazdy w terenie – Wymagania i metody badań |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14052:2012+A1:2012 Wysokoskuteczne przemysłowe hełmy ochronne |
Pierwsza publikacja |
EN 14052:2005 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 14058:2004 Odzież ochronna – Wyroby odzieżowe chroniące przed chłodem |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 14116:2008 Odzież ochronna – Ochrona przed czynnikami gorącymi i płomieniem – Materiały, zestawy materiałów i odzież o ograniczonym rozprzestrzenianiu płomienia (ISO 14116:2008) |
28.1.2009 |
EN 533:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.1.2009) |
|
EN ISO 14116:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14120:2003+A1:2007 Odzież ochronna – Ochraniacze nadgarstków, dłoni, kolan i łokci dla użytkowników sprzętu rolkarskiego – Wymagania i metody badań |
23.11.2007 |
EN 14120:2003 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 14126:2003 Odzież ochronna – Wymagania i metody badań dla odzieży chroniącej przed czynnikami infekcyjnymi |
6.10.2005 |
|
|
|
EN 14126:2003/AC:2004 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14143:2003 Sprzęt do oddychania – Autonomiczne aparaty do nurkowania z obiegiem zamkniętym |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-1:2005 Skafandry nurkowe – Część 1: Skafandry mokre – Wymagania i metody badań |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-2:2005 Skafandry nurkowe – Część 2: Skafandry suche – Wymagania i metody badań |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-3:2005 Skafandry nurkowe – Część 3: Skafandry (zespoły) ogrzewane lub chłodzone w sposób aktywny – Wymagania i metody badań |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-4:2005 Skafandry nurkowe – Część 4: Skafandry zapewniające ciśnienie atmosferyczne (ADS) – Wymagania związane z czynnikami ludzkimi i metody badań |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14325:2004 Odzież chroniąca przed chemikaliami – Metody badania i klasyfikacja materiałów, szwów, połączeń trwałych i rozdzielnych zastosowanych w odzieży chroniącej przed chemikaliami |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14328:2005 Odzież ochronna – Rękawice i ochrony ramion chroniące przed przecięciem nożami z napędem – Wymagania i metody badania |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14360:2004 Odzież chroniąca przed deszczem – Metoda badania wyrobów gotowych – Uderzenie z góry kroplami o dużej energii |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14387:2004+A1:2008 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Pochłaniacz(-e) i filtropochłaniacz(-e) – Wymagania, badanie, znakowanie |
20.6.2008 |
EN 14387:2004 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.7.2008) |
|
CEN |
EN 14404:2004+A1:2010 Środki ochrony indywidualnej – Ochraniacze kolan do pracy w pozycji klęczącej |
6.5.2010 |
EN 14404:2004 Przypis 2.1 |
Termin minął (31.7.2010) |
|
CEN |
EN 14435:2004 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty powietrzne butlowe ze sprężonym powietrzem w połączeniu z półmaską, zaprojektowane do użycia wyłącznie z nadciśnieniem – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14458:2004 Sprzęt do indywidualnej ochrony oczu - Osłony twarzy i wizjery do użycia w hełmach strażackich o wysokiej skuteczności w zakresie bezpieczeństwa przemysłowego, używanych przez strażaków, pracowników karetek i służby ratownicze |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 14460:1999 Odzież ochronna dla kierowców samochodów wyścigowych – Ochrona przed gorącem i płomieniem – Wymagania i metody badań (ISO 14460:1999) |
16.3.2000 |
|
|
|
EN ISO 14460:1999/A1:2002 |
10.8.2002 |
Przypis 3 |
Termin minął (30.9.2002) |
|
|
EN ISO 14460:1999/AC:1999 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14529:2005 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty powietrzne butlowe ze sprężonym powietrzem z półmaską zawierające nadciśnieniowy automat oddechowy, przeznaczone wyłącznie do ucieczki |
19.4.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 14593-1:2005 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty wężowe sprężonego powietrza z automatem oddechowym – Część 1: Aparaty wyposażone w maskę – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.10.2005 |
EN 139:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (2.12.2005) |
|
CEN |
EN 14593-2:2005 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty wężowe sprężonego powietrza z automatem oddechowym – Część 2: Aparaty nadciśnieniowe wyposażone w półmaskę – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.10.2005 |
EN 139:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (2.12.2005) |
|
EN 14593-2:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14594:2005 Sprzęt ochrony układu oddechowego – Aparaty wężowe sprężonego powietrza stałego przepływu – Wymagania, badanie, znakowanie |
6.10.2005 |
EN 139:1994 EN 270:1994 EN 271:1995 EN 1835:1999 EN 12419:1999 Przypis 2.1 |
Termin minął (2.12.2005) |
|
EN 14594:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14605:2005+A1:2009 Odzież chroniąca przed ciekłymi chemikaliami – Wymagania dotyczące odzieży ochraniającej całe ciało, z połączeniami nieprzepuszczającymi cieczy w postaci płynnej (Typ 3) lub rozpylonej (Typ 4), łącznie z wyrobami zapewniającymi tylko częściową ochronę ciała (Typy PB[3] i PB[4]) |
6.5.2010 |
EN 14605:2005 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 14786:2006 Odzież ochronna – Wyznaczanie odporności na przesiąkanie rozpylonych ciekłych substancji chemicznych, emulsji i dyspersji – Test z rozpylaczem |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 14877:2002 Odzież ochronna do obróbki strumieniowo-ściernej z zastosowaniem ścierniwa ziarnistego (ISO 14877:2002) |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15025:2002 Odzież ochronna – Ochrona przed gorącem i płomieniem – Metoda badania ograniczonego rozprzestrzeniania płomienia (ISO 15025:2000) |
28.8.2003 |
EN 532:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.8.2003) |
|
CEN |
EN ISO 15027-1:2002 Kombinezony przeciwzanurzeniowe – Część 1: Kombinezony do stałego noszenia, wymagania, w tym wymagania bezpieczeństwa (ISO 15027-1:2002) |
10.4.2003 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15027-2:2002 Kombinezony przeciwzanurzeniowe – Część 2: Kombinezony ratunkowe, wymagania, w tym wymagania bezpieczeństwa (ISO 15027-2:2002) |
10.4.2003 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15027-3:2002 Kombinezony przeciwzanurzeniowe – Część 3: Metody badań (ISO 15027-3:2002) |
10.4.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 15090:2012 Obuwie dla strażaków |
Pierwsza publikacja |
EN 15090:2006 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 15151-1:2012 Sprzęt alpinistyczny – Urządzenia hamujące – Część 1: Urządzenia hamujące z blokadą, wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
Pierwsza publikacja |
|
|
|
CEN |
EN 15333-1:2008 Sprzęt do oddychania – Aparaty nurkowe z obiegiem otwartym z bezpośrednim doprowadzeniem sprężonego gazu – Część 1: Aparaty zasilane |
20.6.2008 |
|
|
|
EN 15333-1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 15333-2:2009 Sprzęt do oddychania – Aparaty nurkowe z obiegiem otwartym z bezpośrednim doprowadzeniem sprężonego gazu – Część 2: Aparaty swobodnego przepływu |
6.5.2010 |
|
|
|
CEN |
EN 15613:2008 Ochraniacze kolan i łokci dla uprawiających sport w pomieszczeniach – Wymagania bezpieczeństwa i metody badań |
5.6.2009 |
|
|
|
CEN |
EN 15614:2007 Odzież ochronna dla strażaków – Metody badań laboratoryjnych oraz wymagania dla odzieży ochronnej używanej przy pożarach w przestrzeni otwartej |
23.11.2007 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15831:2004 Odzież – Właściwości fizjologiczne – Pomiar izolacyjności cieplnej z zastosowaniem manekina termicznego (ISO 15831:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 16027:2011 Odzież ochronna – Rękawice ochronne dla bramkarzy-graczy w piłkę nożną |
16.2.2012 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 17249:2004 Obuwie bezpieczne odporne na przecięcie piłą łańcuchową (ISO 17249:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
EN ISO 17249:2004/A1:2007 |
23.11.2007 |
Przypis 3 |
Termin minął (23.11.2007) |
|
|
CEN |
EN ISO 17491-3:2008 Odzież ochronna – Metody badania odzieży chroniącej przed chemikaliami – Część 3: Wyznaczanie odporności na przesiąkanie strumienia cieczy (test strumienia cieczy) (ISO 17491-3:2008) |
28.1.2009 |
EN 463:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.2.2009) |
|
CEN |
EN ISO 17491-4:2008 Odzież ochronna – Metody badania odzieży chroniącej przed chemikaliami – Część 4: Wyznaczanie odporności na przesiąkanie rozpylonej cieczy (test rozpylonej cieczy) (ISO 17491-4:2008) |
28.1.2009 |
EN 468:1994 Przypis 2.1 |
Termin minął (28.2.2009) |
|
CEN |
EN ISO 20344:2011 Środki ochrony indywidualnej – Metody badania obuwia (ISO 20344:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20344:2004 Przypis 2.1 |
Termin minął (30.6.2012) |
|
CEN |
EN ISO 20345:2011 Środki ochrony indywidualnej – Obuwie bezpieczne (ISO 20345:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20345:2004 Przypis 2.1 |
30.6.2013 |
|
CEN |
EN ISO 20346:2004 Środki ochrony indywidualnej - Obuwie ochronne (ISO 20346:2004) |
6.10.2005 |
EN 346:1992 EN 346-2:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
EN ISO 20346:2004/A1:2007 |
8.3.2008 |
Przypis 3 |
Termin minął (31.3.2008) |
|
|
EN ISO 20346:2004/AC:2007 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 20347:2012 Środki ochrony indywidualnej – Obuwie zawodowe (ISO 20347:2012) |
Pierwsza publikacja |
EN ISO 20347:2004 Przypis 2.1 |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN ISO 20349:2010 Środki ochrony indywidualnej – Obuwie chroniące przed cząstkami roztopionego metalu – Wymagania i metody badania (ISO 20349:2010) |
9.7.2011 |
|
|
|
CEN |
EN 24869-1:1992 Akustyka – Ochronniki słuchu – Metoda subiektywna pomiaru tłumienia dźwięku |
16.12.1994 |
|
|
|
Cenelec |
EN 50286:1999 Elektroizolacyjne ubrania ochronne do prac przy instalacjach niskiego napięcia |
16.3.2000 |
|
|
|
EN 50286:1999/AC:2004 |
|
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50321:1999 Obuwie elektroizolacyjne do prac przy instalacjach niskiego napięcia |
16.3.2000 |
|
|
|
Cenelec |
EN 50365:2002 Hełmy elektroizolacyjne do prac przy instalacjach niskiego napięcia |
10.4.2003 |
|
|
|
Cenelec |
EN 60743:2001 Prace pod napięciem - Terminologia dotycząca narzędzi, sprzętu i urządzeń IEC 60743:2001 |
10.4.2003 |
EN 60743:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (1.12.2004) |
|
EN 60743:2001/A1:2008 IEC 60743:2001/A1:2008 |
9.7.2011 |
Przypis 3 |
Termin minął (9.7.2011) |
|
|
Cenelec |
EN 60895:2003 Prace pod napięciem - Ubrania przewodzące stosowane przy napięciu nominalnym do 800 kV prądu przemiennego i ± 600 kV prądu stałego IEC 60895:2002 (Zmodyfikowana) |
6.10.2005 |
EN 60895:1996 Przypis 2.1 |
Termin minął (1.7.2006) |
|
Cenelec |
EN 60903:2003 Prace pod napięciem - Rękawice z materiału izolacyjnego IEC 60903:2002 (Zmodyfikowana) |
6.10.2005 |
EN 50237:1997 + EN 60903:1992 + A11:1997 Przypis 2.1 |
Termin minął (1.7.2006) |
|
Cenelec |
EN 60984:1992 Rękawy z materiału izolacyjnego do prac pod napięciem IEC 60984:1990 (Zmodyfikowana) |
4.6.1999 |
|
|
|
EN 60984:1992/A11:1997 |
4.6.1999 |
Przypis 3 |
Termin minął (4.6.1999) |
|
|
EN 60984:1992/A1:2002 IEC 60984:1990/A1:2002 |
10.4.2003 |
Przypis 3 |
Termin minął (6.10.2005) |
|
|
Przypis 1: |
Data ustania domniemania zgodności jest zasadniczo datą wycofania („dw”) określoną przez europejskie organizacje normalizacyjne. Zwraca się jednak uwagę użytkowników tych norm na fakt, że w niektórych szczególnych przypadkach data ustania i data domniemania mogą nie być tożsame. |
|
Przypis 2.1: |
Nowa (lub zmieniona) norma ma taki sam zakres, jak norma zastąpiona. W określonym dniu ustaje domniemanie zgodności normy zastąpionej z wymogami zasadniczymi dyrektywy. |
|
Przypis 2.2: |
Zakres nowej normy jest szerszy od zakresu normy zastąpionej. W określonym dniu ustaje domniemanie zgodności normy zastąpionej z wymogami zasadniczymi dyrektywy. |
|
Przypis 2.3: |
Zakres nowej normy jest węższy od zakresu normy zastąpionej. W określonym dniu ustaje domniemanie zgodności normy zastąpionej (częściowo) z wymogami zasadniczymi dyrektywy w odniesieniu do produktów, które obejmuje zakres nowej normy. Domniemanie zgodności z wymogami zasadniczymi dyrektywy w odniesieniu do produktów, które nadal obejmuje zakres normy zastąpionej (częściowo), a których nie obejmuje zakres nowej normy, pozostaje bez zmian. |
|
Przypis 3: |
W przypadku zmian, normą, do której dokonuje się odniesienia jest EN CCCCC:YYYY, z wcześniejszymi zmianami, o ile takie miały miejsce, oraz nowa przytoczona zmiana. Zastąpiona norma składa się zatem z EN CCCCC:YYYY z wcześniejszymi zmianami, o ile takie miały miejsce, ale nowa przytoczona zmiana nie wchodzi w jej skład. W określonym dniu ustaje domniemanie zgodności normy zastąpionej z wymogami zasadniczymi dyrektywy. |
UWAGA:
|
— |
Wszelkie informacje na temat dostępności norm można uzyskać w europejskich organizacjach normalizacyjnych lub w krajowych organach normalizacyjnych, których lista znajduje się w załączniku do dyrektywy 98/34/WE Parlamentu Europejskiego i Rady, zmienionej dyrektywą 98/48/WE. |
|
— |
Europejskie organizacje normalizacyjne przyjmują zharmonizowane normy w języku angielskim (CEN i Cenelec publikują je również w języku francuskim i niemieckim). Następnie krajowe organy normalizacyjne tłumaczą tytuły zharmonizowanych norm na wszystkie pozostałe wymagane języki urzędowej Unii Europejskiej. Komisja Europejska nie ponosi odpowiedzialności za poprawność tytułów zgłoszonych do publikacji w Dzienniku Urzędowym. |
|
— |
Publikacja odniesień w Dzienniku Urzędowym Unii Europejskiej nie oznacza, że normy są dostępne we wszystkich językach Wspólnoty. |
|
— |
Lista ta zastępuje wszystkie poprzednie listy opublikowane w Dzienniku Urzędowym Unii Europejskiej. Komisja czuwa nad uaktualnianiem listy. |
|
— |
Więcej informacji na temat zharmonizowanych norm można uzyskać pod następującym adresem: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/harmonised-standards/index_en.htm |
(1) ESO: Europejskie organizacje normalizacyjne:
|
— |
CEN: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Tel.+32 2 5500811; fax +32 2 5500819 (http://www.cen.eu) |
|
— |
Cenelec: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Tel.+32 2 5196871; fax +32 2 5196919 (http://www.cenelec.eu) |
|
— |
ETSI: 650, route des Lucioles, 06921 Sophia Antipolis, Tel.+33 492 944200; fax +33 493 654716, (http://www.etsi.eu) |
INFORMACJE PAŃSTW CZŁONKOWSKICH
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/27 |
Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych)
(Tekst mający znaczenie dla EOG)
2012/C 395/02
|
Numer środka pomocy państwa |
SA.35588 (12/X) |
|||||
|
Państwo członkowskie |
Niemcy |
|||||
|
Numer referencyjny państwa członkowskiego |
20-13-3234-04-12 |
|||||
|
Nazwa regionu (NUTS) |
MUEHLDORF AM INN Obszary nieobjęte pomocą |
|||||
|
Organ przyznający pomoc |
|
|||||
|
Nazwa środka pomocy |
Konsumgüterlogistik im kombinierten Verkehr |
|||||
|
Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego) |
Art. 23, 44 BayHO |
|||||
|
Rodzaj środka pomocy |
pomoc ad hoc |
|||||
|
Zmiany istniejącego środka pomocy |
— |
|||||
|
Data przyznania pomocy |
Od 18.9.2012 |
|||||
|
Sektor(-y) gospodarki |
Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy |
|||||
|
Rodzaj beneficjenta |
MŚP – Greilmeier GmbH |
|||||
|
Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu |
EUR 0,76 (w mln) |
|||||
|
Przeznaczona na gwarancje |
— |
|||||
|
Instrument pomocy (art. 5) |
Dotacja bezpośrednia |
|||||
|
Odesłanie do decyzji Komisji |
— |
|||||
|
W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych |
— |
|||||
|
Cele |
Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej |
MŚP –w % |
||||
|
Pomoc na nabycie nowych środków transportu spełniających normy surowsze niż normy wspólnotowe lub podnoszących poziom ochrony środowiska w przypadku braku norm wspólnotowych (art. 19) |
35 % |
10 % |
||||
Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:
http://www.stmwivt.bayern.de/verkehr/schiene/schienengueterverkehr/agvo
|
Numer środka pomocy państwa |
SA.35592 (12/X) |
||||||
|
Państwo członkowskie |
Zjednoczone Królestwo |
||||||
|
Numer referencyjny państwa członkowskiego |
— |
||||||
|
Nazwa regionu (NUTS) |
KENT Obszary mieszane |
||||||
|
Organ przyznający pomoc |
|
||||||
|
Nazwa środka pomocy |
Expansion East Kent |
||||||
|
Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego) |
Regional Growth Fund (RGF) SA 3258 (X/11) Section 126 of the Housing Grants, Construction and Regeneration Act 1996 |
||||||
|
Rodzaj środka pomocy |
Program pomocy |
||||||
|
Zmiany istniejącego środka pomocy |
Modification SA.35170 |
||||||
|
Czas trwania pomocy |
1.5.2012-31.3.2016 |
||||||
|
Sektor(-y) gospodarki |
Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy |
||||||
|
Rodzaj beneficjenta |
MŚP,duże przedsiębiorstwo |
||||||
|
Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy |
GBP 35,00 (w mln) |
||||||
|
Przeznaczona na gwarancje |
GBP 0,00 (w mln) |
||||||
|
Instrument pomocy (art. 5) |
Dotacja bezpośrednia, Kredyt preferencyjny |
||||||
|
Odesłanie do decyzji Komisji |
— |
||||||
|
W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych |
— |
||||||
|
Cele |
Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej |
MŚP –w % |
|||||
|
Program pomocy |
15 % |
20 % |
|||||
|
Pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie dla MŚP (art. 15) |
20 % |
— |
|||||
Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEK%20Guidance%20(April%202012).pdf
This is a direct link to the Application Guidance for the Expansion East Kent Scheme
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEKstateaid.pdf
This is a direct link to a document outlining further information on the Expansion East Kent Scheme.
|
Numer środka pomocy państwa |
SA.35616 (12/X) |
||||
|
Państwo członkowskie |
Włochy |
||||
|
Numer referencyjny państwa członkowskiego |
— |
||||
|
Nazwa regionu (NUTS) |
SARDEGNA Artykuł 107 ust. 3 lit. c) |
||||
|
Organ przyznający pomoc |
|
||||
|
Nazwa środka pomocy |
PROGRAMMA DI AIUTI PER NUOVE IMPRESE INNOVATIVE |
||||
|
Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego) |
Deliberazione della RAS n. 33/30 del 10.8.2011«Politiche regionali RSI. Piano Regionale della Ricerca e interventi del POR FESR 2007-2013 inerenti Ricerca e Innovazione in capo al CRP» DPR n. 196 — 3 ottobre 2008: Regolamento di esecuzione del regolamento (CE) n. 1083/2006 recante disposizioni generali sul FESR, sul FSE e sul fondo di coesione che definisce le norme sull'ammissibilità delle spese per i programmi cofinanziati dai fondi strutturali per la fase di programmazione 2007-2013 |
||||
|
Rodzaj środka pomocy |
Program pomocy |
||||
|
Zmiany istniejącego środka pomocy |
— |
||||
|
Czas trwania pomocy |
1.1.2013-31.12.2015 |
||||
|
Sektor(-y) gospodarki |
Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy |
||||
|
Rodzaj beneficjenta |
MŚP |
||||
|
Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy |
EUR 15,50 (w mln) |
||||
|
Przeznaczona na gwarancje |
— |
||||
|
Instrument pomocy (art. 5) |
Dotacja bezpośrednia |
||||
|
Odesłanie do decyzji Komisji |
— |
||||
|
W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych |
POR FESR Sardegna 2007-2013 – Asse VI – Competitività Linea di Attività 6.2.1.b «Sostegno alla creazione e sviluppo di nuove imprese innovative» — EUR 10,07 (w mln) |
||||
|
Cele |
Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej |
MŚP –w % |
|||
|
Pomoc dla młodych innowacyjnych przedsiębiorstw (art. 35) |
1 000 000 EUR |
— |
|||
Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:
http://www.sardegnaricerche.it/documenti/13_116_20120928184207.pdf
|
Numer środka pomocy państwa |
SA.35617 (12/X) |
||||||
|
Państwo członkowskie |
Niderlandy |
||||||
|
Numer referencyjny państwa członkowskiego |
Subsidie energiesprong Groningen |
||||||
|
Nazwa regionu (NUTS) |
OVERIG GRONINGEN Artykuł 107 ust. 3 lit. c) |
||||||
|
Organ przyznający pomoc |
|
||||||
|
Nazwa środka pomocy |
Subsidie energiesprong stationsweg Groningen |
||||||
|
Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego) |
Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen, Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020333/geldigheidsdatum_23-10-2012 Regeling Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020311/geldigheidsdatum_23-10-2012 |
||||||
|
Rodzaj środka pomocy |
pomoc ad hoc |
||||||
|
Zmiany istniejącego środka pomocy |
— |
||||||
|
Data przyznania pomocy |
Od 24.9.2012 |
||||||
|
Sektor(-y) gospodarki |
Handel paliwami gazowymi w systemie sieciowym, Roboty budowlane związane ze wznoszeniem budynków mieszkalnych i niemieszkalnych, Wykonywanie instalacji wodno-kanalizacyjnych, cieplnych i klimatyzacyjnych, Działalność trustów, funduszy i podobnych instytucji finansowych, Pozostała działalność wspomagająca usługi finansowe, z wyłączeniem ubezpieczeń i funduszy emerytalnych, Działalność związana obsługą rynku nieruchomości na zlecenie, Działalność w zakresie architektury i inżynierii oraz związane z nią doradztwo techniczne |
||||||
|
Rodzaj beneficjenta |
MŚP,duże przedsiębiorstwo – Triodos Vastgoedfonds NV; GasTerra; Bouwfonds REIM; Vander Weele techniek; BAM-techniek holding;BAM utiliteitsbouw; AT Osborne;De Zwarte Hond; Van Draekeburgh |
||||||
|
Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu |
EUR 0,25 (w mln) |
||||||
|
Przeznaczona na gwarancje |
— |
||||||
|
Instrument pomocy (art. 5) |
Dotacja bezpośrednia |
||||||
|
Odesłanie do decyzji Komisji |
— |
||||||
|
W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych |
— |
||||||
|
Cele |
Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej |
MŚP –w % |
|||||
|
Pomoc w obszarze ochrony środowiska na inwestycje zwiększające oszczędność energii (art. 21) |
40 % |
0 % |
|||||
Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:
http://www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/besluiten/2012/10/16/beschikking-energiesprong-stationsweg-groningen.html
|
Numer środka pomocy państwa |
SA.35619 (12/X) |
|||||
|
Państwo członkowskie |
Hiszpania |
|||||
|
Numer referencyjny państwa członkowskiego |
RGE 41/2012 |
|||||
|
Nazwa regionu (NUTS) |
COMUNIDAD VALENCIANA Obszary mieszane |
|||||
|
Organ przyznający pomoc |
|
|||||
|
Nazwa środka pomocy |
Fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector del transporte, para el ejercicio 2012. |
|||||
|
Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego) |
RESOLUCIÓN de 13 de septiembre de 2012, del presidente de la Agencia Valenciana de la Energía (AVEN), por la que se convocan ayudas de la Agencia Valenciana de la Energía, en el marco del Plan de Acción de la Estrategia de Ahorro y Eficiencia Energética 2008-2012 (PAE4+) para el fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector transporte, para el ejercicio 2012. (DOCV no 6872, de 28 de septiembre de 2012) |
|||||
|
Rodzaj środka pomocy |
Program pomocy |
|||||
|
Zmiany istniejącego środka pomocy |
— |
|||||
|
Czas trwania pomocy |
29.9.2012-31.12.2012 |
|||||
|
Sektor(-y) gospodarki |
Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy |
|||||
|
Rodzaj beneficjenta |
MŚP,duże przedsiębiorstwo |
|||||
|
Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy |
EUR 0,13 (w mln) |
|||||
|
Przeznaczona na gwarancje |
— |
|||||
|
Instrument pomocy (art. 5) |
Dotacja bezpośrednia |
|||||
|
Odesłanie do decyzji Komisji |
— |
|||||
|
W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych |
— |
|||||
|
Cele |
Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej |
MŚP –w % |
||||
|
Pomoc na nabycie nowych środków transportu spełniających normy surowsze niż normy wspólnotowe lub podnoszących poziom ochrony środowiska w przypadku braku norm wspólnotowych (art. 19) |
35 % |
20 % |
||||
|
Pomoc inwestycyjna umożliwiająca przedsiębiorstwom zastosowanie norm surowszych niż normy wspólnotowe w zakresie ochrony środowiska lub podniesienie poziomu ochrony środowiska w przypadku braku norm wspólnotowych (art. 18) (Odeslanie do wlasciwych standardów: Art. 18 del Reglamento CE 800/2008 de la Comisión) |
35 % |
20 % |
||||
Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:
http://www.aven.es/attachments/article/24/resolucion_transporte_2012.pdf
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/32 |
Zestawienie informacji przekazanych przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 1857/2006 w sprawie stosowania art. 87 i 88 Traktatu w odniesieniu do pomocy państwa dla małych i średnich przedsiębiorstw prowadzących działalność związaną z wytwarzaniem produktów rolnych oraz zmieniającego rozporządzenie (WE) nr 70/2001
2012/C 395/03
Nr pomocy: SA.35727 (12/XA)
Państwo członkowskie: Hiszpania
Region: ASTURIAS
Nazwa programu pomocy lub nazwa podmiotu otrzymującego pomoc indywidualną: Asociación de Criadores de Cabra Bermeya (ACRIBER)
Podstawa prawna: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Cabra Bermeya para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Planowane w ramach programu roczne wydatki lub łączna kwota pomocy indywidualnej przyznanej podmiotowi: Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu: EUR 0,03 (w mln)
Maksymalna intensywność pomocy: 100,00 %
Czas trwania programu pomocy lub przyznanej pomocy indywidualnej: 24.11.2012-31.12.2012
Cel pomocy: Sektor produkcji zwierzęcej (art. 16 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006), Wsparcie techniczne (art. 15 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006)
Sektor(-y) gospodarki: Chów i hodowla owiec i kóz
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc:
|
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
|
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
|
33005 Oviedo (Asturias) |
Adres internetowy: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acriber.pdf
Inne informacje: —
Nr pomocy: SA.35728 (12/XA)
Państwo członkowskie: Hiszpania
Region: ASTURIAS
Nazwa programu pomocy lub nazwa podmiotu otrzymującego pomoc indywidualną: Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias (ACOXA)
Podstawa prawna: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza durante 2012.
Planowane w ramach programu roczne wydatki lub łączna kwota pomocy indywidualnej przyznanej podmiotowi: Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu: EUR 0,04 (w mln)
Maksymalna intensywność pomocy: 100,00 %
Czas trwania programu pomocy lub przyznanej pomocy indywidualnej: 24.11.2012-31.12.2012
Cel pomocy: Sektor produkcji zwierzęcej (art. 16 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006), Wsparcie techniczne (art. 15 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006)
Sektor(-y) gospodarki: Chów i hodowla owiec i kóz
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc:
|
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias. |
|
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
|
33005 Oviedo (Asturias) |
Adres internetowy: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acoxa.pdf
Inne informacje: —
Nr pomocy: SA.35729 (12/XA)
Państwo członkowskie: Hiszpania
Region: ASTURIAS
Nazwa programu pomocy lub nazwa podmiotu otrzymującego pomoc indywidualną: Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta (ACGA)
Podstawa prawna: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Planowane w ramach programu roczne wydatki lub łączna kwota pomocy indywidualnej przyznanej podmiotowi: Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu: EUR 0,03 (w mln)
Maksymalna intensywność pomocy: 100,00 %
Czas trwania programu pomocy lub przyznanej pomocy indywidualnej: 24.11.2012-31.12.2012
Cel pomocy: Sektor produkcji zwierzęcej (art. 16 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006), Wsparcie techniczne (art. 15 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006)
Sektor(-y) gospodarki: Chów i hodowla świń
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc:
|
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
|
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
|
33005 Oviedo (Asturias) |
Adres internetowy: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acga.pdf
Inne informacje: —
Nr pomocy: SA.35775 (12/XA)
Państwo członkowskie: Hiszpania
Region: GALICIA
Nazwa programu pomocy lub nazwa podmiotu otrzymującego pomoc indywidualną: AYUDAS DE COMPENSACIÓN EN MATERIA DE SANIDAD VEGETAL EN LA COMUNIDAD AUTÓNOMA DE GALICIA
Podstawa prawna: Ley 43/2002, de 20 de noviembre, de sanidad vegetal
Proyecto de orden por el que se establecen las bases reguladoras de las ayudas de compensación en materia de sanidad vegetal y se convocan para el año 2012
Planowane w ramach programu roczne wydatki lub łączna kwota pomocy indywidualnej przyznanej podmiotowi: Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy: EUR 0,06 (w mln)
Maksymalna intensywność pomocy: 100,00 %
Czas trwania programu pomocy lub przyznanej pomocy indywidualnej: 4.12.2012-31.12.2013
Cel pomocy: Choroby roślin – epidemie szkodników (art. 10 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006)
Sektor(-y) gospodarki: Uprawy rolne, chów i hodowla zwierząt, łowiectwo, włączając działalność usługową
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc:
|
Xunta de Galicia Consellería del Medio Rural y del Mar Dirección General de Producción, Industrias |
|
Edificio Administrativo San Caetano |
|
15782 Santiago de Compostela |
Adres internetowy: http://www.medioruralemar.xunta.es/areas/agricultura/sanidade_vexetal/plans_de_continxencia/
Inne informacje: —
Nr pomocy: SA.35781 (12/XA)
Państwo członkowskie: Niemcy
Region: MECKLENBURG-VORPOMMERN
Nazwa programu pomocy lub nazwa podmiotu otrzymującego pomoc indywidualną: Mecklenburg-Vorpommern: Beihilfen nach Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern
Podstawa prawna: Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern über die Gewährung von Beihilfen für das Jahr 2013 (noch nicht veröffentlichter Entwurf)
Planowane w ramach programu roczne wydatki lub łączna kwota pomocy indywidualnej przyznanej podmiotowi: Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy: EUR 1,92 (w mln)
Maksymalna intensywność pomocy: 100,00 %
Czas trwania programu pomocy lub przyznanej pomocy indywidualnej: 1.1.2013-31.12.2013
Cel pomocy: Choroby zwierząt (art. 10 rozporządzenia (WE) nr 1857/2006)
Sektor(-y) gospodarki: Chów i hodowla zwierząt
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc:
|
Tierseuchenkasse Mecklenburg-Vorpommern |
|
Anstalt des öffentlichen Rechts |
|
Behördenzentrum Block C |
|
Neustrelitzer Straße 120 |
|
17033 Neubrandenburg |
Adres internetowy: http://www.tskmv.de
Inne informacje: —
V Ogłoszenia
POSTĘPOWANIA ZWIĄZANE Z REALIZACJĄ POLITYKI KONKURENCJI
Komisja Europejska
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/34 |
POMOC PAŃSTWA – RUMUNIA
Pomoc państwa nr SA.33581 2012/C – Domniemane preferencyjne taryfy w umowach między Hidroelectricą S.A. i producentami przemysłowymi
Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej
(Tekst mający znaczenie dla EOG)
2012/C 395/04
Pismem z dnia 25 kwietnia 2012 r., zamieszczonym w autentycznej wersji językowej na stronach następujących po niniejszym streszczeniu, Komisja powiadomiła Rumunię o swojej decyzji o wszczęciu postępowania określonego w art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej dotyczącego wyżej wspomnianego środka pomocy.
Zainteresowane strony mogą zgłaszać uwagi na temat środka pomocy, w odniesieniu do którego Komisja wszczyna postępowanie, w terminie jednego miesiąca od daty publikacji niniejszego streszczenia i następującego po nim pisma. Uwagi należy kierować do Kancelarii ds. Pomocy Państwa w Dyrekcji Generalnej ds. Konkurencji Komisji Europejskiej na następujący adres lub numer faksu:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
|
J-70 – 04/240 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Faks: (32-2) 296 12 42 |
|
E-mail: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Otrzymane uwagi zostaną przekazane władzom rumuńskim. Zainteresowane strony zgłaszające uwagi mogą wystąpić z odpowiednio uzasadnionym pisemnym wnioskiem o objęcie ich tożsamości klauzulą poufności.
— Postępowanie: jest to postępowanie zgodnie z art. 108 ust. 2.
— Opis środka lub pomocy, w odniesieniu do którego (której) Komisja wszczyna postępowanie: Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica”), wiodący producent i dostawca energii elektrycznej z elektrowni wodnej w Rumunii, dostarczył rzekomo pomocy państwa dwóm producentom przemysłowym, wyrażając zgodę na sprzedaż energii elektrycznej po cenach, które wydają się być o około 20 % do 70 % niższe od średniej ceny rynkowej w tym samym czasie. Długoterminowe umowy dwustronne podpisano w […] (1) i […] r. (1) na okres dziesięciu lat. Dwaj beneficjenci domniemanej pomocy to: S.C. Electrocarbon S.A. Slatina („Electrocarbon”) oraz S.C. ELSID Titu S.A. („Elsid”), dwaj producenci przemysłowi.
— Ocena środka pomocy: po przeanalizowaniu informacji i argumentów przedstawionych dotychczas przez władze rumuńskie Komisja nie może pozbyć się poważnych wątpliwości w odniesieniu do faktu, że umowy między Hidroelectricą i Electrocarbon oraz Hidroelectricą i Elsid mogą wiązać się z pomocą państwa w rozumieniu art. 107 ust. 1 TFUE.
Wydaje się, że Hidroelectrica uzyskała niższe dochody w ramach tych umów niż byłoby to możliwe, gdyż jej zyski zmniejszyły się. Zyski te mogły być większe, gdyby Hidroelectrica sprzedawała energię elektryczną po wyższych cenach. Pomoc zmniejsza w związku z tym koszty operacyjne, które musiałyby zostać w całości ponoszone przez beneficjentów, przy czym nie jest ona ukierunkowana na żaden konkretny cel leżący we wspólnym interesie.
Z uwagi na fakt, że Hidroelectrica jest w 80,06 % własnością państwa rumuńskiego, a dokładniej Ministerstwa Gospodarki, Handlu i Otoczenia Biznesu, przedmiotowe środki wydają się stanowić stratę dochodów dla państwa. Ponieważ państwo wydaje się kontrolować Hidroelectricę S.A., Komisja - zgodnie z utrwalonym orzecznictwem - musi przyjąć wstępną opinię, że całość potencjalnie utraconych dochodów należy uznać za zasoby państwowe.
Test służący ustaleniu, czy dana transakcja może obejmować nienależne korzyści na rzecz jednej z zainteresowanych stron ma na celu ustalenie, czy dana strona zawarłaby taką transakcję na podobnych warunkach na rynku (test prywatnego inwestora). W omawianym przypadku istotnym zagadnieniem jest zatem to, czy przedsiębiorstwo w sytuacji Hidroelectrici zawarłby podobne umowy na podobnych zasadach.
Z informacji przedstawionych przez władze rumuńskie, Komisja wnioskuje, że - zgodnie z najlepszym stanem wiedzy Komisji w momencie przyjmowania niniejszego komunikatu - ceny ustalane w umowach między Hidroelectricą i producentami przemysłowymi stanowiły od […]% (1) do […]% (1) aktualnych cen energii elektrycznej na wolnym rynku wymiany energii elektrycznej OPCOM-PCCB. Preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną będące przedmiotem badań są selektywne, gdyż miały zastosowanie tylko do niektórych przedsiębiorstw.
Na podstawie powyższych rozważań oraz informacji przekazanych przez władze rumuńskie Komisja dokłada starań, aby zrozumieć przesłanki dla tak dużych różnic cen. Komisja przyjmuje zatem wstępną opinię, że producenci przemysłowi odnieśli nienależne korzyści w postaci sztucznie zaniżonych cen energii elektrycznej w zawartych z Hidroelectricą umowach i ich kolejnych zmianach.
Domniemana pomoc zakłóca konkurencję i wpływa na handel wewnątrzunijny, zgodnie z art. 107 ust. 1 TFUE. Ze względu na fakt, że producenci przemysłowi uzyskali nienależną wybiórczą korzyść w postaci preferencyjnej (niższej) ceny na dostawy energii elektrycznej przez Hidroelectrica, zakłócenia konkurencji mogą być znaczne. Energia elektryczna jest ważnym elementem w strukturze kosztów większości sektorów i producenci przemysłowi mogli uzyskać nienależną korzyść dzięki niższym cenom, które mogły spowodować znaczne zwiększenie zysku lub przyznać im przewagę konkurencyjną nad ich konkurentami lub też połączenie tych dwóch efektów.
W rozpatrywanym przypadku preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną będące przedmiotem badania przyznano z naruszeniem wymogu zgłoszenia i niewprowadzania w życie projektowanych środków określonych w art. 108 ust. 3 TFUE. W związku z tym na obecnym etapie sprawy Komisja jest zdania, że opisaną wyżej ewentualną pomoc państwa w postaci preferencyjnej (niższej) taryfy opłat za energię elektryczną udzieloną na rzecz producentów przemysłowych można uznać za niezgodną z prawem pomoc państwa. Obecnie Komisja jest zdania, że w zakresie, w jakim przedmiotowe środki zwiększają dochody beneficjentów, mogą one stanowić pomoc operacyjną, która nie może zostać uznana za zgodną z rynkiem wewnętrznym.
W oparciu o informacje dostępne na obecnym etapie Komisja ma poważne wątpliwości co do umów zawartych między Hidroelectricą i producentami przemysłowymi i wstępnie stwierdza, że preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną przyznane tym sprzedawcom po dniu 1 stycznia 2007 r., stanowią niezgodną z prawem pomoc państwa, która nie wydaje się spełniać żadnego z warunków, aby być uznaną za zgodną z rynkiem wewnętrznym.
Zgodnie z art. 14 rozporządzenia Rady (WE) nr 659/1999 można wystąpić do beneficjenta o zwrot wszelkiej bezprawnie przyznanej pomocy.
TEKST PISMA
„Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
|
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
|
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut, de asemenea, o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA POSIBILELOR MĂSURI DE AJUTOR ȘI A PĂRȚILOR
|
3. |
Reclamantul susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători industriali menționați mai jos contracte la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor producători. |
|
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și producătorii industriali. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
|
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
|
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
|
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi producători industriali din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocarbon S.A. Slatina (denumită în continuare „Electrocarbon”), o societate cotată la bursă, care produce electrozi din grafit, cocs de petrol calcinat, pastă Soderberg și blocuri din carbon pentru furnale, și de întreprinderea S.C. ELSID Titu S.A. (denumită în continuare „Elsid”), o societate înființată în 1984, care produce electrozi din grafit pentru industria metalurgică. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „producătorii industriali”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali
|
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
|
9. |
Conform contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
|
10. |
Acest contract a fost semnat în […]. Tabelul 1 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Electrocarbon
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în […]. Tabelul 2 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Elsid
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.3. Piața angro de energie electrică din România
|
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (6), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
|
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
|
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
|
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
|
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
|
18. |
România consideră că contractul încheiat în 2005 de Hidroelectrica cu producătorii industriali, care face obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele elemente principale: în primul rând, Hidroelectrica a funcționat după principiile pieței în deciziile sale de a încheia contractele; în al doilea rând, prețurile convenite în contracte erau superioare costurilor, iar Hidroelectrica a fost în măsură să realizeze profit de pe urma practicării acestora; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
|
19. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte bilaterale atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
|
20. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că contractele au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată, iar energia electrică se vindea preponderent în piața reglementată, la prețuri stabilite de ANRE și caracterizate de un nivel scăzut de rentabilitate în comparație cu piața concurențială, în care, printre altele, plățile se efectuează în avans. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
|
21. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din două motive: în primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai mare de un an ar implica asumarea de riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung, care pot fi negociate direct, dar și ajustate periodic, oferă societății Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. |
|
22. |
România afirmă că prețul convenit de Hidroelectrica pentru vânzarea de electricitate către producătorii industriali depășea costurile. De asemenea, prețul stipulat în ultimul Act adițional aferent fiecăruia dintre cele două contracte (și anume Actul adițional nr. 16 în cazul ambelor contracte, a se vedea tabelele 1 și 2), adică […] RON/MWh atât pentru Electrocarbon, cât și pentru Elsid, nu cuprindea TVA, accizele, transportul, cheltuielile cu întreținerea sistemului, comisionul de administrare pentru piața reglementată și cheltuielile de distribuție a energiei electrice. |
|
23. |
Prin urmare, autoritățile române consideră că respectivele contracte au fost încheiate în avantajul societății Hidroelectrica, dat fiind că stabilirea prețului contractual în USD a eliminat riscul inflaționist, într-o perioadă în care acest risc era ridicat, și că mecanismul de ajustare a prețurilor a permis societății să majoreze periodic prețurile. România susține că, la momentul semnării contractelor, Hidroelectrica a convenit un preț de […] RON/MWh în contractul cu Elsid, respectiv de […] RON/MWh în contractul cu Electrocarbon, pentru un serviciu care a costat, în ambele cazuri, […] RON/MWh. De asemenea, prețurile fără transport ar fi fost de […] RON/MWh pentru Elsid, respectiv […] RON/MWh pentru Electrocarbon; în viziunea autorităților române, aceste prețuri ar trebui comparate cu prețul reglementat de […] RON/MWh, fixat de ANRE în aceeași perioadă. |
|
24. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB oferit de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de electricitate erau nejustificat de mici. |
|
25. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața de electricitate din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
|
26. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include transportul și de 140,00 RON/MWh fără transport, potrivit autorităților române. Volumul total comercializat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, de 1 752 000 MWh. |
|
27. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează a participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. EVALUARE
|
28. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu producătorii industriali este vorba de ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
|
29. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
|
30. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă este util ca această chestiune să fie abordată de la bun început. |
|
31. |
Întrebarea care se pune, așadar, este dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate ca „ajutoare existente” sau ca „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în Regulamentul de procedură (8). |
|
32. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (9), în temeiul articolului 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
|
33. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Domeniul de aplicare al acestei dispoziții este, astfel, determinat pe baza unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în aplicare înainte de data aderării trebuie, în primul rând, să presupună acordarea unor ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după data aderării. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să se încadreze în categoria măsurilor care implică ajutoare de stat și trebuie nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
|
34. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (10). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” (11) formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice. |
|
35. |
Având în vedere faptul că respectivele contracte, alături de versiunile modificate ale acestora, continuă să se aplice după data aderării României la UE, Comisia este de părere că măsura evaluată îndeplinește condiția de „aplicabilitate după data aderării” a testului de identificare a măsurilor de ajutoare noi. |
|
36. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de data aderării, dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a fi încadrate în categoria „ajutoarelor existente”. |
|
37. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali în […] și […] implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
|
38. |
Contractele inițiale, semnate în […] cu Elsid, respectiv în […] cu Electrocarbon, permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice anumite părți ale acordului, în special cele mai importante elemente ale contractelor, și anume prețul și cantitățile livrate. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial respectiv, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau stabilite separat în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
|
39. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu producătorii industriali, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
|
40. |
Ținând seama de cele de mai sus, opinia preliminară a Comisiei este că ajutoarele care au fost acordate pe baza contractelor (inclusiv a modificărilor succesive aduse acestora) care fac obiectul prezentei decizii, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și nu îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. Se remarcă faptul că ajutoarele au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
|
41. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (12). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
|
42. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007, în cazul în care modificarea este anterioară acestei date, (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (13). |
4.2. Existența ajutorului
|
43. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.2.1. Resursele de stat
|
44. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
|
45. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu producătorii industriali, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
|
46. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
|
47. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (14). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
|
48. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.2.2. Imputabilitatea statului
|
49. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (15), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (16), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
|
50. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu producătorii industriali și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
|
51. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (17), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
|
52. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
|
53. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
|
54. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
|
55. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
|
56. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu producătorii industriali și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.2.3. Avantajul economic selectiv
|
57. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit producătorilor industriali prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, Electrocarbon și Elsid nu au obținut, așadar, un avantaj necuvenit din contractele respective. |
|
58. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri de către Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (18). |
|
59. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar căuta și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că producătorii industriali nu au obținut un avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
|
60. |
Comisia consideră nepotrivită încercarea autorităților române de a stabili că prețurile convenite de Hidroelectrica și producătorii industriali au depășit costurile. Indiferent de fiabilitatea valorilor prezentate – de remarcat, în acest context, că autoritățile române au furnizat o valoare identică a costurilor pentru ambele contracte, cu Elsid și, respectiv, cu Electrocarbon, deși acestea au fost încheiate în ani diferiți, de unde rezultă că este improbabil ca nivelurile costurilor care stau la baza prețurilor să fi fost identice – și indiferent de aparenta simplitate a analizei propuse – nu este clar ce model a fost utilizat pentru calcularea costurilor, deci dacă modelul era adecvat pentru sectorul și societatea în chestiune – principala problemă este nerelevanța demonstrării faptului că Hidroelectrica își acoperea costurilor. Întrebarea care trebuie pusă este dacă o societate care acționează conform principiului investitorului privat într-o economie de piață ar fi încheiat contracte cu cumpărători echivalenți în aceleași condiții. |
|
61. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
|
62. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractelor, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
|
63. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. |
Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (19)
|
|
Contract with |
Price |
Diff. vs. OPCOM Price |
Proportion of OPCOM Price |
||
|
RON/MWh |
EUR/MWh |
RON |
EUR |
% |
||
|
2010 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 35.05 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 149.88 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
2009 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 37.55 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 159.20 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
2008 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.43 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 193.15 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
2007 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.51 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 175.26 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE. |
||||||
|
64. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica în contractele cu cei doi producători industriali și în modificările succesive aduse acestor contracte erau cu 20 % - 70 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
|
65. |
Tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și producătorii industriali, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
|
66. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, producătorii industriali s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
|
67. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.2.4. Denaturarea concurenței
|
68. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
|
69. |
Întrucât producătorii industriali au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Energia electrică este o componentă importantă a structurii costurilor în majoritatea sectoarelor, iar producătorii industriali s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, ceea ce fie le-ar fi sporit în mod anormal profiturile sau le-ar fi oferit un avantaj concurențial față de concurenții lor, fie ar fi constituit chiar o combinație a celor două efecte. |
4.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
|
70. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (20). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (21). |
|
71. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către producătorii industriali, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
|
72. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE acordat măsurilor în chestiune să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
|
73. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt producătorii industriali prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.4. Ajutoare ilegale
|
74. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la tratatul de aderare. |
|
75. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate producătorilor industriali descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
4.5. Compatibilitatea cu piața internă
|
76. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
|
77. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (22) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (23), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
|
78. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (24). |
|
79. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
|
80. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor producători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului. Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.” |
(1) Tajemnica handlowa
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Secret profesional
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(9) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(10) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(11) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.01.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(12) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09, la 13 februarie 2012.
(13) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(14) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(15) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(16) Idem, la punctul 55.
(17) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(18) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(19) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(20) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italia/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., p. II-03207, punctul 86.
(21) Cauza C-303/88, Republica Italia/Comisia Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(23) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(24) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/46 |
POMOC PAŃSTWA – RUMUNIA
Pomoc państwa nr SA.33475 2012/C – Domniemane preferencyjne taryfy w umowach między Hidroelectricą S.A. i sprzedawcami energii cieplnej
Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej
(Tekst mający znaczenie dla EOG)
2012/C 395/05
Pismem z dnia 25 kwietnia 2012 r., zamieszczonym w autentycznej wersji językowej na stronach następujących po niniejszym streszczeniu, Komisja powiadomiła Rumunię o swojej decyzji o wszczęciu postępowania określonego w art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej dotyczącego wyżej wspomnianego środka pomocy.
Zainteresowane strony mogą zgłaszać uwagi na temat środka pomocy, w odniesieniu do którego Komisja wszczyna postępowanie, w terminie jednego miesiąca od daty publikacji niniejszego streszczenia i następującego po nim pisma. Uwagi należy kierować do Kancelarii ds. Pomocy Państwa w Dyrekcji Generalnej ds. Konkurencji Komisji Europejskiej na następujący adres lub numer faksu:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
|
J-70 – 04/240 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Faks: (32-2) 296 12 42 |
|
E-mail: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Otrzymane uwagi zostaną przekazane władzom rumuńskim. Zainteresowane strony zgłaszające uwagi mogą wystąpić z odpowiednio uzasadnionym pisemnym wnioskiem o objęcie ich tożsamości klauzulą poufności.
— Postępowanie: jest to postępowanie zgodnie z art. 108 ust. 2.
— Opis środka lub pomocy, w odniesieniu do którego (której) Komisja wszczyna postępowanie: Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica”), wiodący producent i dostawca energii elektrycznej z elektrowni wodnej w Rumunii, dostarczył rzekomo pomocy państwa dwóm sprzedawcom energii cieplnej, wyrażając zgodę na zakup energii elektrycznej od nich po cenach, które wydają się być o około 40 % do 60 % wyższe od średniej ceny rynkowej w tym samym czasie. Długoterminowe umowy dwustronne podpisano w latach 2008-2009 na okres dziesięciu lat. Dwaj beneficjenci domniemanej pomocy to: S.C. Electrocentrale Deva S.A. („Deva”) oraz S.C. Termoelectrica S.A. („Termoelectrica”), dwie elektrociepłownie węglowe.
— Ocena środka pomocy: po przeanalizowaniu informacji i argumentów przedstawionych dotychczas przez władze rumuńskie, Komisja nie może pozbyć się poważnych wątpliwości w odniesieniu do faktu, że umowy między Hidroelectricą i Devą oraz Hidroelectricą i Termoelectricą mogą wiązać się z pomocą państwa w rozumieniu art. 107 ust. 1 TFUE.
Wydaje się, iż koszty poniesione przez Hidroelectricę są wyższe od normalnych, w związku z czym zmniejszyły się jej zyski. Zyski te mogły być większe, gdyby Hidroelectrica kupowała energię elektryczną po niższych cenach. Pomoc zwiększa zatem dochody beneficjentów, przy czym nie jest ona ukierunkowana na żaden konkretny cel leżący we wspólnym interesie.
Z uwagi na fakt, że Hidroelectrica jest w 80,06 % własnością państwa rumuńskiego, a dokładniej Ministerstwa Gospodarki, Handlu i Otoczenia Biznesu, przedmiotowe środki wydają się stanowić stratę dochodów dla państwa. Ponieważ państwo wydaje się kontrolować Hidroelectricę S.A., Komisja - zgodnie z utrwalonym orzecznictwem - musi przyjąć wstępną opinię, że całość potencjalnie utraconych dochodów należy uznać za zasoby państwowe.
Test służący ustaleniu, czy dana transakcja może obejmować nienależne korzyści na rzecz jednej z zainteresowanych stron ma na celu ustalenie, czy dana strona zawarłaby taką transakcję na podobnych warunkach na rynku (test prywatnego inwestora). W omawianym przypadku istotnym zagadnieniem jest zatem to, czy przedsiębiorstwo w sytuacji Hidroelectrici zawarłby podobne umowy na podobnych zasadach.
Z informacji przedstawionych przez władze rumuńskie Komisja wnioskuje, że - zgodnie z najlepszym stanem wiedzy Komisji w momencie przyjmowania niniejszego komunikatu - ceny ustalane w umowach między Hidroelectricą i sprzedawcami energii elektrycznej były […] % (1) do (1) wyższe od aktualnych cen energii elektrycznej na wolnym rynku wymiany energii elektrycznej OPCOM-PCCB. Preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną będące przedmiotem badań są selektywne, gdyż miały zastosowanie tylko do niektórych przedsiębiorstw.
Na podstawie powyższych rozważań oraz informacji przekazanych przez władze rumuńskie Komisja dokłada starań, aby zrozumieć przesłanki dla tak dużych różnic cen. Komisja przyjmuje zatem wstępną opinię, że sprzedawcy energii elektrycznej odnieśli nienależne korzyści w postaci sztucznie zawyżonych cen energii elektrycznej w zawartych z Hidroelectricą umowach i ich kolejnych zmianach.
Domniemana pomoc zakłóca konkurencję i wpływa na handel wewnątrzunijny, zgodnie z art. 107 ust. 1 TFUE. Ze względu na fakt, że sprzedawcy energii elektrycznej uzyskali nienależną wybiórczą korzyść w postaci preferencyjnej (wyższej) ceny na dostawy energii elektrycznej przez Hidroelectrica, zakłócenia konkurencji mogą być znaczne. Energia elektryczna jest ważnym elementem w strukturze kosztów większości sektorów i sprzedawcy energii elektrycznej mogli uzyskać nienależną korzyść dzięki wyższym cenom, które mogły spowodować znaczne zwiększenie zysku lub przyznać im przewagę konkurencyjną nad innymi dostawcami energii elektrycznej lub też połączenie tych dwóch efektów.
W rozpatrywanym przypadku preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną będące przedmiotem badania przyznano z naruszeniem wymogu zgłoszenia i niewprowadzania w życie projektowanych środków określonych w art. 108 ust. 3 TFUE. W związku z tym na obecnym etapie sprawy Komisja jest zdania, że opisaną wyżej ewentualną pomoc państwa w postaci preferencyjnej (wyższej) taryfy opłat za energię elektryczną udzieloną na rzecz sprzedawców energii elektrycznej można uznać za niezgodną z prawem pomoc państwa. Obecnie Komisja jest zdania, że w zakresie, w jakim przedmiotowe środki zwiększają dochody beneficjentów, mogą one stanowić pomoc operacyjną, która nie może zostać uznana za zgodną z rynkiem wewnętrznym.
W oparciu o informacje dostępne na obecnym etapie Komisja ma poważne wątpliwości co do umów zawartych między Hidroelectricą i sprzedawcami energii elektrycznej i wstępnie stwierdza, że preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną przyznane tym sprzedawcom po dniu 1 stycznia 2007 r., stanowią niezgodną z prawem pomoc państwa, która nie wydaje się spełniać żadnego z warunków, aby być uznaną za zgodną z rynkiem wewnętrznym.
Zgodnie z art. 14 rozporządzenia Rady (WE) nr 659/1999 można wystąpić do beneficjenta o zwrot wszelkiej bezprawnie przyznanej pomocy.
TEKST PISMA
„Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
|
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
|
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE ȘI A PĂRȚILOR
|
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători de energie electrică menționați mai jos contracte la prețuri mai mari decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor vânzători de energie electrică. |
|
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și vânzătorii de energie electrică. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
|
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
|
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
|
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi vânzători de energie electrică din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocentrale Deva S.A. (denumită în continuare „Deva”) și de întreprinderea S.C. Termoelectrica S.A. (denumită în continuare „Termoelectrica”), controlată pe deplin de statul român. Ambele societăți fac parte din programul de privatizare al FMI. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „vânzătorii de energie electrică”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică
|
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
|
9. |
Conform contractelor încheiate, părțile au dreptul de a modifica parametrii esențiali ai contractului în fiecare an, inclusiv prețul pe care Hidroelectrica trebuie să îl plătească pentru energia electrică furnizată de fiecare dintre vânzători. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie electrică sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
|
10. |
Acest contract a fost semnat în 2009. În tabelul 1 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Deva
|
||||||||||||||||||||||||
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în 2008. În tabelul 2 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Termoelectrica
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
2.3. Piața angro de energie electrică din România
|
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (4) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (5), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
|
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
|
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
|
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
|
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
|
18. |
Se pare că România consideră justificat comportamentul societății Hidroelectrica, bazându-se pe două argumente principale. Primul argument este că o întreprindere care produce energie hidroelectrică trebuie să se asigure împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile, fiind nevoită, așadar, ca uneori să cumpere energie electrică de la alți furnizori. Al doilea argument este că, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a plătit de fapt mai puțin decât ar fi trebuit să plătească dacă ar fi cumpărat energie electrică prin bursa OPCOM-PCCB. |
|
19. |
Cu privire la necesitatea unui producător și vânzător de energie electrică, cum este Hidroelectrica, de a încheia contracte prin care cumpără energie electrică la prețuri eventual considerabil mai mari decât propriile costuri de producție, România a explicat că Hidroelectrica produce energie electrică în condițiile hidrologice predominante într-un anumit moment și că activitățile acesteia trebuie, așadar, să fie supuse unui anumit grad anticipare a evoluției viitoare a condițiilor hidrologice. |
|
20. |
Autoritățile române susțin că acuratețea prognozelor hidrologice este relativ scăzută. Nivelurile hidrologice prognozate pot varia față de nivelurile reale cu plus sau minus 50 %. De asemenea, în România, aproximativ 40 % din energia hidroelectrică este produsă în hidrocentrale cu lacuri de acumulare, în timp ce 60 % este generată în centrale fluviale sau în centrale amplasate pe o cascadă, care sunt foarte sensibile la schimbările survenite în condițiile hidrologice. |
|
21. |
Date fiind aceste condiții, se pare că Hidroelectrica este obligată să încheie contracte cu furnizori de energie electrică. Aceste contracte sunt de obicei de două tipuri: (i) achiziții la termen la prețuri fixe și în cantități prestabilite sau (ii) contracte de tip contract de asigurare în cazul cărora nu există obligația de a stabili dinainte cantitățile, fiecare parte putând fi în același timp și vânzător, și cumpărător. |
|
22. |
Potrivit autorităților române, cumpărarea de energie electrică pe bursa OPCOM, fie pe piața pentru ziua următoare, fie pe piața PCCB, nu constituie o alternativă viabilă pentru o întreprindere precum Hidroelectrica, dat fiind că volatilitatea ridicată a prețurilor poate îngreuna efectuarea prognozei performanțelor și a previziunilor financiare, în special stabilirea bugetului. |
|
23. |
Autoritățile române au explicat că prețul pe MWh plătit de Hidroelectrica pentru energia electrică cumpărată de la Deva era mai mare decât prețul la bursa OPCPM-PCCB, dar că, de fapt, Hidroelectrica a plătit în final mai puțin decât ar fi plătit dacă ar fi cumpărat aceeași cantitate de energie electrică prin bursa OPCPM-PCCB. |
|
24. |
În 2010, Hidroelectrica a încheiat cu Deva un contract pentru cumpărarea unei cantități de […] MWh la prețul de […] pe MWh, valoarea contractului fiind astfel de […] RON. Cu toate acestea, autoritățile române afirmă că acest contract a permis întreprinderii Hidroelectrica să cumpere de la Deva mai puțină energie decât se prevedea în contract, înlocuind, de fapt, energia electrică care urma să fie furnizată de către Deva cu energia electrică generată din surse proprii. Datorită unor condiții hidrologice favorabile, Hidroelectrica a fost în măsură să furnizeze […] MWh de energie electrică generată din surse proprii, la un preț de […] pe MWh, din cantitatea de […] MWh, care fusese preconizată inițial în contract, cumpărând astfel numai […] MWh de la Deva. |
|
25. |
Potrivit autorităților române, prin alegerea acestei modalități contractuale, Hidroelectrica a suportat costuri totale în valoare de […] RON în 2010. Această modalitate ar trebui să fie comparată cu un angajament ferm de a cumpăra pe bursa OPCPM-PCCB aceeași cantitate preconizată în contractul încheiat cu Deva. Dat fiind prețul de […] RON pe MWh, care, potrivit autorităților române, urma să fie folosit la începutul anului contractual, costurile totale suportate de Hidroelectrica pentru furnizarea aceleiași cantități de energie electrică ar fi fost de […] RON. |
|
26. |
România susține că aceeași logică se aplică și în cazul contractului semnat cu Termoelectrica, în ciuda faptului că în acest contract Hidroelectrica se angajează să cumpere toată energia furnizată de centrala Paroșeni a întreprinderii Termoelectrica, deoarece aceasta trebuie să funcționeze încontinuu pentru a-și îndeplini obligația de furnizare a agentului termic și a apei calde către populația locală. |
4. EVALUARE
|
27. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu vânzătorii de energie electrică este vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului pare să fi determinat creșterea veniturilor realizate de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
|
28. |
În cazul de față și întrucât ambele contracte au fost semnate după data aderării României la UE, și anume după 1 ianuarie 2007, potențialul ajutor trebuie considerat în toate situațiile un ajutor nou, și nu un ajutor existent. |
|
29. |
O primă întrebare care se pune este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie termică și electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
|
30. |
Contractele inițiale erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
|
31. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu vânzătorii de energie termică și electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (7). |
|
32. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Existența ajutorului
|
33. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, denaturarea potențială a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.1.1. Resursele de stat
|
34. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
|
35. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică de la furnizorii săi la prețuri mai mari decât cele pe care le-ar fi plătit dacă ar fi cumpărat energie electrică de pe piață. |
|
36. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a suportat prin aceste contracte costuri mai ridicate decât ar fi suportat altfel, ceea ce a condus la o diminuare a profitului său, profit care ar fi putut fi mai mare dacă Hidroelectrica ar fi cumpărat energie electrică la prețuri mai scăzute. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
|
37. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (8). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
|
38. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților publice precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.1.2. Imputabilitatea statului
|
39. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din Hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (9), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (10), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
|
40. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu vânzătorii de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
|
41. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % la Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (11), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
|
42. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
|
43. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
|
44. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
|
45. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu […], partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. |
|
46. |
În plus, se pare că anumite ajustări de preț au rezultat din intervenția directă a guvernului român, care a constat, se pare, în aprobarea de către Ministerul Economiei a modificărilor de preț cel puțin în 2010 pentru Deva și în 2011 pentru Termoelectrica. |
|
47. |
Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile adoptate de societate. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu vânzătorii de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.1.3. Avantajul economic selectiv
|
48. |
Prin argumentele prezentate în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit vânzătorilor de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru Hidroelectrica mai dezavantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, autoritățile române intenționează, în principal, să demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării, luându-se în considerare, în special, modelul de afaceri al unui producător de energie hidroelectrică. Pe baza acestor argumente, Hidroelectrica nu a fost, așadar, dezavantajată de cadrul contractual încheiat cu vânzătorii de energie electrică și, în consecință, aceștia din urmă nu au obținut din contractele lor niciun avantaj dincolo de condițiile normale de piață, care ar putea fi contestat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
|
49. |
Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (12). |
|
50. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Comisia este de părere că încercarea autorităților române de a demonstra că, datorită prețurilor convenite cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica s-a aflat într-o situație mai bună din punctul de vedere al nevoilor sale de energie electrică pe 2010 nu este pe deplin convingătoare. |
|
51. |
În primul rând, argumentele utilizate par să se aplice numai pentru o perioadă de un an și pentru un singur contract, ceea ce cu greu poate fi perceput ca o dovadă a unei strategii comerciale superioare din partea întreprinderii Hidroelectrica și nu poate disipa îndoielile serioase determinate de discrepanța dintre prețurile la energie electrică pe bursa OPCOM-PCCB și prețurile cuprinse în contracte. În al doilea rând, nu este clar dacă se putea efectua același tip de calcul indiferent de perioada de timp de referință sau de contract. În al treilea rând, Comisiei nu îi este clar dacă nu se putea ca Hidroelectrica să fi căutat și să fi găsit o soluție mai ieftină de a se asigura împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile. |
|
52. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
|
53. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
|
54. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (13)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
55. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica pentru cumpărarea energiei electrice de la cei doi vânzători de energie termică și electrică erau cu 40 % - 50 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
|
56. |
În plus, cantitățile furnizate care au făcut obiectul contractelor erau menite să permită întreprinderii Hidroelectrica să își onoreze obligațiile contractuale față de cumpărătorii săi. În această etapă, din procedurile oficiale referitoare la contractele dintre Hidroelectrica și clienții săi, pe care Comisia le inițiază chiar în această zi (14), reiese că Hidroelectrica urma să furnizeze energie electrică la prețuri uneori cu jumătate mai mici sau, în toate cazurile, mult mai mici decât prețurile convenite în contractele de achiziție care fac obiectul procedurii de față. Era invitabil ca Hidroelectrica să înregistreze pierderi din furnizarea către acești clienți a energiei electrice furnizate de întreprinderile Deva și Termoelectrica la prețurile de cumpărare prevăzute în contracte. Prin urmare, discrepanța considerabilă dintre prețurile de cumpărare și prețurile de vânzare practicate de Hidroelectrica tinde să sugereze faptul că contractele încheiate cu Deva și Termoelectrica au avut ca obiect și efect oferirea către aceste întreprinderi a unui avantaj artificial dincolo de condițiile pieței, care nu ar fi existat în lipsa contractelor sau, în orice situație, dacă prețurile de furnizare către Hidroelectrica, convenite în aceste contracte, ar fi fost proporționale cu prețurile sale de vânzare. |
|
57. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din condițiile de preț ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică, care ar fi putut obține beneficii din energia electrică pe care au fost în măsură să o vândă la tarife preferențiale. |
|
58. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. Opinia preliminară a Comisiei este deci că vânzătorii de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri ridicate în mod artificial în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. Amploarea relativă a avantajului selectiv poate fi estimată, în acest stadiu, ca diferența dintre prețurile contractuale și prețul de referință de pe platforma OPCOM. La nivel absolut, avantajul poate fi estimat, proporțional cu cantitățile furnizate, ca veniturile nerealizate de către Hidroelectrica, dacă în contractele respective s-ar fi aplicat prețul de referință. |
|
59. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.1.4. Denaturarea concurenței
|
60. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
|
61. |
Întrucât vânzătorii de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unor prețuri (mai mari) preferențiale pentru furnizarea de energie electrică plătite de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Mai precis, este posibil ca prețurile artificial mai mari să fi fost utilizate pentru a mări în mod anormal profiturile celor doi vânzători de energie termică și electrică, cu un potențial efect denaturant în ceea ce privește alte surse de producție a energiei electrice, sau pentru a le permite să câștige venituri suplimentare. |
4.1.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
|
62. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (15). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (16). |
|
63. |
Dată fiind natura supranațională a pieței energiei electrice din UE, este probabil ca aceste contracte să fi denaturat și schimburile comerciale intra-UE. |
|
64. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.2. Potențialii beneficiari ai măsurii
|
65. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutorului acordat în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt vânzătorii de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.3. Ajutor ilegal
|
66. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energie electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE. Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialul ajutor de stat acordat vânzătorilor de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, sub forma unor tarife (mai mari) preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutorului de stat ilegal. |
4.4. Compatibilitatea cu piața internă
|
67. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât măresc veniturile beneficiarilor, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu piața internă. |
|
68. |
Ajutorul potențial nu pare a fi destinat atingerii unui obiectiv specific, altul decât „mărirea” artificială a veniturilor obținute de către beneficiari. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (17) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (18), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
|
69. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (19). |
|
70. |
Ca atare, este improbabil ca ajutorul potențial să fie considerat a fi conform cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
|
71. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor vânzători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.”
(1) Tajemnica handlowa
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(5) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(6) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(7) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(8) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(9) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(10) Idem, la punctul 55.
(11) Directiva nr. 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(12) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(13) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(14) Deciziile de inițiere a procedurii oficiale de investigare în cazurile SA 33581, 33451, XXXX și YYYY.
(15) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(16) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(18) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(19) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/56 |
POMOC PAŃSTWA – RUMUNIA
Pomoc państwa nr SA.33451 (2012/C) (ex 2012/NN) – Domniemane preferencyjne taryfy w umowach między Hidroelectricą S.A. i podmiotami zajmującymi się obrotem energią elektryczną
Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej
(Tekst mający znaczenie dla EOG)
2012/C 395/06
Pismem z dnia 25 kwietnia 2012 r., zamieszczonym w autentycznej wersji językowej na stronach następujących po niniejszym streszczeniu, Komisja powiadomiła Rumunię o swojej decyzji o wszczęciu postępowania określonego w art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej dotyczącego wyżej wspomnianego środka pomocy.
Zainteresowane strony mogą zgłaszać uwagi na temat środka pomocy, w odniesieniu do którego Komisja wszczyna postępowanie, w terminie jednego miesiąca od daty publikacji niniejszego streszczenia i następującego po nim pisma. Uwagi należy kierować do Kancelarii ds. Pomocy Państwa w Dyrekcji Generalnej ds. Konkurencji Komisji Europejskiej na następujący adres lub numer faksu:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
|
J-70 – 04/240 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Faks: (32-2) 296 12 42 |
|
E-mail: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Otrzymane uwagi zostaną przekazane władzom rumuńskim. Zainteresowane strony zgłaszające uwagi mogą wystąpić z odpowiednio uzasadnionym pisemnym wnioskiem o objęcie ich tożsamości klauzulą poufności.
— Postępowanie: jest to postępowanie zgodnie z art. 108 ust. 2.
— Opis środka lub pomocy, w odniesieniu do którego (do której) Komisja wszczyna postępowanie: Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica”), wiodący producent i dostawca energii elektrycznej z elektrowni wodnej w Rumunii, udzielił rzekomo pomocy państwa ośmiu podmiotom zajmującym się obrotem energią elektryczną, wyrażając zgodę na sprzedaż energii elektrycznej po cenach, które wydają się o około 10 % do 60 % niższe od średniej ceny rynkowej w tym samym czasie. Długoterminowe umowy dwustronne podpisano w latach 2004-2010. Ośmiu beneficjentów domniemanej pomocy to: S.C. Energy Holding S.A.; S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L.; S.C. Alpiq RomIndustries S.R.L.; S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L.; S.C. Electromagnetica S.A.; S.C. EURO-PEC S.A.; S.C. Luxten Lighting Group S.A.; oraz S.C. Electrica S.A. („podmioty zajmujące się obrotem energią elektryczną”).
— Ocena środka pomocy: po przeanalizowaniu informacji i argumentów przedstawionych dotychczas przez władze rumuńskie, Komisja nie może usunąć poważnych wątpliwości w odniesieniu do faktu, że umowy między Hidroelectrica oraz podmiotami zajmującymi się obrotem energią elektryczną mogą wiązać się z pomocą państwa w rozumieniu art. 107 ust. 1 TFUE.
Wydaje się, że Hidroelectrica uzyskała niższe dochody w ramach tych umów niż byłoby to możliwe, gdyż jej zyski zmniejszyły się. Zyski te mogły być większe, gdyby Hidroelectrica sprzedawała energię elektryczną po wyższych cenach. Pomoc zmniejsza w związku z tym koszty operacyjne lub koszty nabycia, które musiałyby zostać w całości poniesione przez beneficjentów, przy czym nie jest ona ukierunkowana na żaden konkretny cel leżący we wspólnym interesie.
Z uwagi na fakt, że Hidroelectrica jest w 80,06 % własnością państwa rumuńskiego, a dokładniej Ministerstwa Gospodarki, Handlu i Otoczenia Biznesu, przedmiotowe środki wydają się stanowić stratę dochodów dla państwa. Ponieważ państwo wydaje się kontrolować przedsiębiorstwo Hidroelectrica S.A., Komisja - zgodnie z utrwalonym orzecznictwem - musi wydać wstępną opinię, zgodnie z którą całość potencjalnie utraconych dochodów należy uznać za zasoby państwowe.
Test służący ustaleniu, czy dana transakcja może obejmować nienależne korzyści na rzecz jednej z zainteresowanych stron, ma na celu ustalenie, czy dana strona zawarłaby taką transakcję na podobnych warunkach na rynku (test prywatnego inwestora). W omawianym przypadku istotnym zagadnieniem jest zatem to, czy przedsiębiorstwo w sytuacji spółki Hidroelectrica zawarłby podobne umowy na podobnych zasadach.
Z informacji przedstawionych przez władze rumuńskie Komisja wnioskuje, że - zgodnie z najlepszym stanem wiedzy Komisji w momencie przyjmowania niniejszego komunikatu - ceny ustalane w umowach między Hidroelectricą a podmiotami zajmującymi się obrotem energią elektryczną stanowiły od […]% (1) do […]% (1) aktualnych cen energii elektrycznej na wolnym rynku wymiany energii elektrycznej OPCOM-PCCB. Preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną będące przedmiotem badań są selektywne, gdyż miały zastosowanie tylko do niektórych przedsiębiorstw.
Na podstawie powyższych rozważań oraz informacji przekazanych przez władze rumuńskie Komisja dokłada starań, aby zrozumieć przesłanki dla tak dużych różnic cen. Komisja przyjmuje zatem wstępną opinię, że podmioty zajmujące się obrotem energią elektryczną odniosły nienależne korzyści w postaci sztucznie zaniżonych cen energii elektrycznej w zawartych z Hidroelectricą umowach i ich kolejnych zmianach.
Domniemana pomoc zakłóca konkurencję i wpływa na handel wewnątrzunijny, zgodnie z art. 107 ust. 1 TFUE. Ze względu na fakt, że podmioty zajmujące się obrotem energią elektryczną uzyskały nienależną wybiórczą korzyść w postaci preferencyjnej (niższej) ceny na dostawy energii elektrycznej przez Hidroelectricę, zakłócenia konkurencji mogą być znaczne. Energia elektryczna jest ważnym elementem w strukturze kosztów większości sektorów i podmioty zajmujące się obrotem energią elektryczną mogły uzyskać nienależną korzyść dzięki niższym cenom, które mogły spowodować znaczne zwiększenie zysku lub przyznać im przewagę konkurencyjną nad ich konkurentami lub też połączenie tych dwóch efektów.
W rozpatrywanym przypadku preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną będące przedmiotem badania przyznano z naruszeniem wymogu zgłoszenia i niewprowadzania w życie projektowanych środków określonych w art. 108 ust. 3 TFUE. W związku z tym na obecnym etapie sprawy Komisja jest zdania, że opisaną wyżej ewentualną pomoc państwa w postaci preferencyjnej (niższej) taryfy opłat za energię elektryczną udzieloną na rzecz podmiotów zajmujących się obrotem energią elektryczną można uznać za niezgodną z prawem pomoc państwa. Obecnie Komisja jest zdania, że w zakresie, w jakim przedmiotowe środki obniżają koszty beneficjentów, mogą one stanowić pomoc operacyjną, która nie może zostać uznana za zgodną z rynkiem wewnętrznym.
W oparciu o informacje dostępne na obecnym etapie Komisja ma poważne wątpliwości co do umów zawartych między Hidroelectricą i podmiotami zajmującymi się obrotem energią elektryczną i wstępnie stwierdza, że preferencyjne taryfy opłat za energię elektryczną przyznane tym podmiotom po dniu 1 stycznia 2007 r., stanowią niezgodną z prawem pomoc państwa, która nie wydaje się spełniać żadnego z warunków, aby być uznaną za zgodną z rynkiem wewnętrznym.
Zgodnie z art. 14 rozporządzenia Rady (WE) nr 659/1999 można wystąpić do beneficjenta o zwrot wszelkiej bezprawnie przyznanej pomocy.
TEKST PISMA
„Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dvs. cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURĂ
|
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni, de 20 %, în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
|
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul prezentei decizii printr-o scrisoare datată 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. De asemenea, la 16 noiembrie 2011, Comisia a organizat a reuniune cu autorul plângerii și a primit comentarii din partea a trei din potențialii beneficiari ai ajutorului, întreprinderile Alpiq RomIndustries S.R.L. și Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumite în continuare „Alpiq”), prin scrisoarea din 17 ianuarie 2012, înregistrată în aceeași zi, și întreprinderea Energy Holding S.R.L. (denumită în continuare „Energy Holding”), prin scrisoarea din 27 februarie 2012, înregistrată în aceeași zi. Pe 21 și 22 martie au avut loc reuniuni cu Energy Holding și, respectiv, Alpiq. |
2. DESCRIEREA PĂRȚILOR CONTRACTANTE ȘI A MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE
|
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat contracte cu cei opt comercianți de energie electrică enumerați în continuare la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat în prețul mediu de pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care fost calculat ca fiind 166,4 RON/MWh (2). Având în vedere că Hidroelectrica este controlată de statul român, autorul plângerii susține că aceste contracte au însemnat de facto acordarea de ajutor de stat celor opt comercianți de energie electrică. |
|
4. |
În această secțiune se descriu circumstanțele faptice legate de contractele bilaterale dintre Hidroelectrica S.A. și cei opt comercianți de energie electrică. De asemenea, în această secțiune se oferă informații despre funcționarea pieței angro de energie electrică din România și despre profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
|
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică globală a României - și o capacitate globală de producere de energie de 6 438 MWh instalați. Acesta este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (după producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
|
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 filiale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține un pachet majoritar de acțiuni, de 80,06 %, în cadrul Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (din care statul român deține o participație de 38 %). |
|
7. |
Fondul Proprietatea și-a concentrat plângerea asupra unui număr de opt comercianți de energie electrică activi pe piața din România. Aceștia sunt: S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomEnergie”) și S.C. RomIndustries S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomIndustries”), ambii aflați în proprietatea operatorului privat elvețian Alpiq, care a fost creat prin fuziunea Aare-Tessin Ltd. for Electricity cu EnergieOuest Suisse în 2008 și care este activ în principal în sud-estul Europei; S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L. (denumit în continuare „EFT”), o filială a grupului EFT cu sediul în Cipru, care a cumpărat din România aproximativ 25 % din energie și a furnizat în România 11 % din energie, în 2008, și este activ în principal în Balcani; S.C. Electrica S.A. (denumit în continuare „Electrica”), furnizor de servicii de electricitate atât către clienții eligibili persoane fizice, cât și către propriile filiale, activ în România; S.C. Electromagnetica S.A. (denumit în continuare „Electromagnetica”), furnizor de produse și servicii de iluminat și comerciant de energie electrică cu sediul în România; S.C. Energy Holding S.A. (denumit în continuare „Energy Holding”), un furnizor de energie aflat în proprietate privată, care deține o poziție importantă pe piața din România și este activ și pe plan internațional, în special în sud-estul Europei; S.C. EURO-PEC S.A. (denumit în continuare „EURO-PEC”), specializat în comercializarea de produse din fier și oțel pentru sectorul construcțiilor civile, industriale și navale și comerciant de energie electrică activ în sud-estul Europei și S.C. Luxten Lighting Group S.A. (denumit în continuare „Luxten”), producător de produse de iluminat și comerciant de energie electrică. În textul de mai jos al prezentei decizii, aceste societăți vor fi denumite împreună „comercianții de energie electrică”. |
2.2. Contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică
|
8. |
Autoritățile române au oferit informații privind contractele dintre Hidroelectrica și cei opt comercianți de energie electrică enumerați anterior, în special privind principalele cadre contractuale și modificările ulterioare ale acestora. Nu toate contractele au fost semnate în aceeași perioadă: în special, șase dintre aceste contracte datează din 2004, dintre care cinci au fost semnate pentru o perioadă de zece ani, iar un contract pare a fi o modificare a unui contract semnat inițial în 2004; un contract a fost semnat în 2008, însă pare a fi o modificare a unui contract anterior, iar un contract a fost semnat în 2010. |
|
9. |
Conform tuturor contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. În continuare se prezintă o scurtă descriere a fiecărei modificări a contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică. |
|
10. |
În conformitate cu acest contract, semnat în 2008, S.C. EHOL Distribution S.R.L. dobândește o parte din capacitatea contractată anterior de Energy Holding și intră în relații contractuale directe cu Hidroelectrica. EHOL a fost achiziționat de Alpiq Group în 2009 și și-a schimbat denumirea în Alpiq RomEnergie. |
|
11. |
Tabelul 1 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
12. |
Hidroelectrica a semnat contractul inițial cu S.C. Buzmann Industries S.R.L., care a fost ulterior cumpărată de societatea elvețiană Aare-tessin Ltd., în 2007. Aare-Tessin Ltd. for Electricity Alpiq a fuzionat apoi cu EnergieOuestSuisse, creându-se astfel grupul Alpiq, iar în 2010, Buzmann Industries Ltd. și-a schimbat denumirea în Alpiq RomIndustries. |
|
13. |
Tabelul 2 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomIndustries
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
14. |
Contractul inițial a fost semnat în 2004. Tabelul 3 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 3 – Contractul dintre Hidroelectrica și EFT
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
15. |
Hidroelectrica a semnat două contracte cu Electrica, ambele în 2010. Tabelul 4 de mai jos cuprinde principalele elemente ale fiecărui contract și modificările contractuale aduse primului contract. Tabelul 4 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electrica
|
|||||||||||||||
|
16. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 5 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 5 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electromagnetica
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
17. |
Contractul a fost semnat în 2004. Hidroelectrica s-a angajat inițial să preia obligația societății Energy Holding de a furniza energie electrică către S.C. ALRO S.A. Tabelul 6 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 6 – Contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
18. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 7 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 7 – Contractul dintre Hidroelectrica și EURO-PEC
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
19. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 8 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 8 – Contractul dintre Hidroelectrica și Luxten Lighting
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.3. Piața angro de energie electrică din România
|
20. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) în temeiul legislației secundare din România adoptate de autoritatea de reglementare din domeniul energetic ANRE (6) în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate pe acțiuni instituită în 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
|
21. |
Conform descrierii proprii a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
|
22. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
|
23. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, care îi autorizează pe reprezentanții proprii din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
|
24. |
Articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 stipulează că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. Articolul 2 alineatul (1) din același ordin stipulează mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. Articolul 4 alineatul (2) din ordin prevede sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
|
25. |
În urma emiterii Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor CMBC „de achiziționare”, cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă CMBC „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o mare parte din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza contractelor bilaterale, pe termen lung, negociate direct. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
|
26. |
România consideră că contractele încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică, care fac obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele trei elemente principale: în primul rând, în deciziile sale de a încheia contractele, Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiile pieței; în al doilea rând, în ceea ce privește prețul OPCOM-PCCB de 166,4 RON/MWh, pe care autorul plângerii îl folosește ca referință pentru a compara prețurile negociate în contractele cu comercianții de energie electrică, acesta nu este o referință corectă pentru prețul pieței; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
|
27. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte în mod bilateral atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
|
28. |
România a explicat că, în relația sa cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica acționează ca un furnizor autorizat, și nu ca un producător. Acest lucru presupune că își formează un portofoliu de cantități care urmează a fi vândute, folosind resurse proprii și resurse de pe piață pentru a respecta cererea negociată în conformitate cu politica sa comercială. |
|
29. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că o mare parte a contractelor au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată și ANRE încuraja un sistem de înțelegeri comerciale pe termen lung pentru a permite dezvoltarea competențelor manageriale într-o piață de electricitate prosperă. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
|
30. |
Autoritățile române explică, totodată, că acțiunile societății Hidroelectrica erau conforme cu documentul oficial al României „Foaia de parcurs din domeniul energetic din Romania”, care făcea parte din cadrul legal adoptat în procesul de aderare la UE (8). Foaia de parcurs permitea coexistența unei piețe reglementate cu o piață concurențială. Pe piața concurențială se puteau negocia contracte bilaterale și contracte încheiate pe piața „pentru ziua următore”. |
|
31. |
Potrivit României, contractele semnate de Hidroelectrica în 2010 au fost negociate ținându-se seama de mai multe aspecte, în special de prețul prevăzut în contract pentru anul anterior, de prețul reglementat pentru 2010, de prețul mediu de furnizare pe piața reglementată pentru consumatorii captivi pentru 2010, de costurile medii de furnizare per MWh, incluzând producția proprie și achizițiile externe, și de prețul minim de furnizare de energie electrică pe piața concurențială. |
|
32. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din trei motive. În primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai lungă de un an ar implica asumarea unor riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung care pot fi negociate în mod liber, dar și ajustate periodic oferă societăți Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. În al treilea rând, contractele pe termen lung oferă societății Hidroelectrica posibilitatea de a face mai ușor prognoze în legătură cu performanțele viitoare, de exemplu în ceea ce privește nevoile bugetare. |
|
33. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB furnizat de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică erau nejustificat de mici. |
|
34. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața energiei electrice din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare, nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
|
35. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include componenta de transport, și de 140,00 RON/MWh fără aceasta, potrivit autorităților române. Volumul total tranzacționat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, cu un nivel de 1 752 000 MWh. |
|
36. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează la participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. OBSERVAȚII DIN PARTEA TERȚILOR
|
37. |
Comisia a primit două contribuții nesolicitate de la reprezentanții a trei comercianți de energie electrică - Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Energy Holding. |
|
38. |
Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie au comentat natura neobișnuită a acestui caz, având în vedere că autorul plângerii este acționar al societății despre care susține că a fost folosită ca mijloc pentru acordarea de ajutoare de stat și că, în principiu, dreptul UE nu ar trebui folosit pentru a proteja interesele financiare ale unui acționar minoritar. Aceste două societăți menționează că acordurile cu Hidroelectrica au fost rezultatul unor decizii manageriale luate din considerente comerciale și că, în niciun caz, aceste contracte nu conferă un avantaj neloial celor două societăți, testul relevant fiind acela dacă Hidroelectrica a acționat la semnarea contractelor ca un vânzător pe piața privată (9). Cei doi comercianți susțin, de asemenea, că, în ipoteza în care contractele ar implica ajutor de stat, acesta s-ar încadra fără probleme în categoria ajutoarelor existente și nu ar face obiectul obligației de standstill în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE. |
|
39. |
Energy Holding susține că contractul său cu Hidroelectrica nu constituie ajutor de stat din două motive principale. În primul rând, autoritățile române nu au fost niciodată implicate și nu au exercitat nicio influență asupra deciziilor societății Hidroelectrica în legătură cu aceste contracte. În al doilea rând, Hidroelectrica a acționat cu fiecare ocazie în interes comercial propriu, ca investitor privat. Mai exact, atunci când a semnat un contract, s-a așteptat să obțină un profit și a asigurat un randament sporit și un risc diminuat în comparație cu următoarea alternativă. |
|
40. |
Energy Holding a prezentat un raport întocmit de firma de consultanță […] pentru a analiza dacă prețul mediu OPCOM-PCCB utilizat de autorul plângerii este un element de referință rezonabil pentru a aprecia existența ajutorului de stat și pentru a efectua ceea ce descrie ca fiind evaluarea contractului și a condițiilor în care acesta a fost încheiat, necesară pentru aplicarea corectă a principiului investitorului privat într-o economie de piață. |
|
41. |
Energy Holding sugerează, de asemenea, că nu există precedente relevante care să poată fi utilizate pentru a se evalua existența ajutorului de stat, având în vedere faptul că, în cazurile precedente în care Comisia a analizat contracte de energie electrică încheiate pe termen lung, a existat un element clar identificabil de ajutor de stat prevăzut în contract. |
|
42. |
În legătură cu aplicarea principiului investitorului privat într-o economie de piață, Energy Holding efectuează o analiză în două etape. Mai întâi, vizează să demonstreze că Hidroelectrica era îndreptățită, la momentul semnării contractului, să aștepte un randament normal al contractului într-o perioadă rezonabilă de timp. În al doilea rând, analizează caracteristicile acordului contractual, luate individual, pentru a stabili dacă ar putea fi considerate raționale din punct de vedere economic. |
|
43. |
În cadrul primei etape a analizei, […] a calculat valoarea actualizată netă (denumită în continuare „VAN”) a contractului folosind două metodologii diferite: analiza rentabilității marginale și cea a rentabilității costurilor complet alocate. În cazul ambelor metodologii, analiza ține seama de costurile, prețul și volumele cunoscute la momentul semnării contractului. În cazul analizei profitabilității/rentabilității marginale s-a avut în vedere doar o parte din costurile marginale de producție ale societății Hidroelectrica, toate celelalte investiții fiind considerate nerecuperabile. În cazul analizei rentabilității costurilor complet alocate s-a luat în calcul o parte din costurile totale de producție ale societății, presupunându-se că investițiile în active sunt nerecuperabile, dar că este nevoie de efectuarea unor investiții pentru a menține societatea în stare de funcționare. Rata de actualizare folosită în calcularea VAN reprezintă costurile de capital ale societății Hidroelectrica, în special costul mediu ponderat al capitalului (denumit în continuare „CMPC”) și a fost calculată a fi […] pentru perioada 2003-2013 și […] pentru perioada 2010-2018. |
|
44. |
[…] estimează că VAN previzionată a contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding este cea menționată în tabelul 9 de mai jos. Tabelul 9 – VAN estimată a contractelor dintre Hidroelectrica și Energy Holding (în milioane de RON)
|
||||||||||||
|
45. |
De asemenea, […] a estimat profitabilitatea/rentabilitatea contractului în funcție de rata internă de rentabilitate (denumită în continuare „RIR”) și în special de RIR trunchiată. Această metodologie ține seama de valoarea activelor în diferite momente și calculează rata rentabilității în intervalele de timp specificate. […] estimează că RIR trunchiată a acordului contractual dintre hidroelectrica și Energy Holding este de […]. |
|
46. |
În cadrul celei de-a doua etape a analizei, Energy Holding susține că durata mai mare a contractului cu Hidroelectrica era esențială pentru a garanta reducerea riscului comercial și că a facilitat finanțarea operațiunilor societății. Contractul oferea și un prag minim al prețului pentru serviciile Hidroelectrica, ceea ce însemna siguranța unor fluxuri de lichidități. În final, clauzele privind plata în avans incluse în contract asigurau faptul că Hidroelectrica făcea de fapt economii în materie de costuri de capital circulant și de costuri potențiale de colectare. |
|
47. |
[…] a estimat că beneficiile suplimentare descrise în paragraful anterior corespundeau volumurilor de venit subliniate în tabelul 10 de mai jos. Tabelul 10 – Beneficii suplimentare estimate care decurg din contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding (mii de RON)
|
|||||||||||||||
|
48. |
Energy Holding este de părere, de asemenea, că nivelul costurilor de renunțare la căutarea altor oportunități pe piață este scăzut. Raționamentul se întemeiază pe caracteristicile opțiunilor aflate la dispoziția societății Hidroelectrica în momentul încheierii contractului cu Energy Holding. Pe piața reglementată, Hidroelectrica nu ar fi putut vinde cantitățile pe care le-a vândut societății Energy Holding, iar prețul ar fi fost mai mic. Pe de altă parte, piața OCCPOM-PCCB nu era disponibilă atunci când Hidroelectrica a semnat contractul, iar în momentul când această piață a fost disponibilă, începând din decembrie 2005, Hidroelectrica ar fi fost nevoită să vândă cantități mai mici, la prețuri reduse și să își asume riscuri mai mari din cauza naturii relativ inflexibile a contractelor de pe acea piață. În special, după cum subliniază autoritățile române, ofertele depuse pe piața OPCOM-PCCB nu pot fi modificate și trebuie să includă clauze standard, inclusiv clauze privind furnizarea și cantități fixe, care nu pot fi negociate ulterior. |
|
49. |
Energy Holding susține că piața „pentru ziua următore”, o platformă de tranzacționare unde se negociază vânzarea și cumpărarea de servicii standardizate pentru următoarea zi calendaristică, nu reprezenta o alternativă adecvată la încheierea de contracte bilaterale pe termen lung, întrucât se folosește în principal pentru tranzacționarea capacităților excedentare pe termen scurt și, prin urmare, presupune un grad ridicat de volatilitate pentru vânzători. De asemenea, nu s-a considerat fezabilă exportarea acestor volume de energie electrică, din cauza capacității de interconectare limitate a infrastructurii energetice a României. |
|
50. |
Comparând valoarea estimată totală a contractului, pe baza calculelor VAN și a beneficiilor suplimentare descrise anterior, cu valoarea estimată a oportunităților de pe piețele alternative în cadrul unor combinații de trei piețe potențiale, în special comparând vânzările pe piața reglementată cu vânzările pe piața OPCO-PCCB, Energy Holding concluzionează că alegerea oportunităților de pe piețele alternative ar fi avut drept rezultat o pierdere a veniturilor totale între […] RON și […] RON în perioada 2004-2013 și între […] RON și […] RON în perioada 2010-2018. |
|
51. |
Pe baza acestei analize, Energy Holding concluzionează că Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiul investitorului privat într-o economie de piață atunci când a încheiat contractul cu furnizorul de energie electrică. |
5. EVALUARE
|
52. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române și de potențialii beneficiari ai ajutorului, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu comercianții de energie electrică poate fi vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
|
53. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele opt contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
5.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
|
54. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries au susținut că, dacă se constată că există, ajutorul ar trebui considerat ajutor existent. |
|
55. |
Întrebarea care se pune este, așadar, dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate drept „ajutoare existente” sau „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în regulamentul de procedură (10). |
|
56. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (11), întemeiată pe articolul 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
|
57. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestei dispoziții se determină prin efectuarea unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în practică înainte de aderare trebuie, în primul rând, să implice ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după aderare. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să implice ajutoare de stat și nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
|
58. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (12). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice (13). |
|
59. |
Ținând seama de faptul că contractele - și versiunile modificate ale acestora – continuă să se aplice și după aderarea României la UE, Comisia este de părere că măsurile care fac obiectul analizei îndeplinesc condiția legată de „aplicabilitate după aderare” a testului prin care se identifică măsurile care implică ajutoare noi. |
|
60. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de aderare dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a se încadra în categoria „ajutoarelor existente”. |
|
61. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
|
62. |
Contractele inițiale încheiate cu fiecare comerciant erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
|
63. |
Opinia preliminară a Comisiei este aceea că fiecare contract cu comercianții de energie electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
|
64. |
Ținând seama de cele de mai sus, Comisia emite opinia preliminară că ajutoarele acordate pe baza contractelor (și a modificărilor succesive aduse acestora) analizate în prezenta decizie, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și care nu îndeplinesc condițiile de la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. În ceea ce privește contractele cu Alpiq RomEnergie și Electrica, fiind încheiate în 2008, respectiv în 2010, trebuie să se considere că acestea au implicat un potențial ajutor nou prin definiție. Se remarcă faptul că ajutorul a fost acordat prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
|
65. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (14). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
|
66. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007 în cazul în care modificarea este anterioară acestei date (și să antreneze obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (15). |
5.2. Existența ajutorului
|
67. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
5.2.1. Resursele de stat
|
68. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
|
69. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
|
70. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
|
71. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (16). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât statul se pare că exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care statul român a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
|
72. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. Contrar celor prezentate Comisiei de către întreprinderile grupului Alpiq, scopul investigației nu este acela de a proteja interesul sau dividendele unui acționar minoritar. |
5.2.2. Imputabilitatea statului
|
73. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora s-au înregistrat pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (17), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (18), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
|
74. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
|
75. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (19), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
|
76. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
|
77. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
|
78. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
|
79. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Acest lucru înseamnă că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
|
80. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu comercianții de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
5.2.3. Avantajul economic selectiv
|
81. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române, Alpiq Group și Energy Holding în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit comercianților de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, comercianții de energie electrică, Alpiq Group și Energy Holding, în special, nu au obținut, așadar, niciun avantaj necuvenit din contractele respective. |
|
82. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri pentru Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (20). În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat aceleași contracte în condiții similare. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar alege și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că comercianții de energie electrică nu au obținut niciun avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
|
83. |
Referitor la analiza efectuată de Energy Holding asupra câștigurilor totale pe care Hidroelectrica le-ar fi obținut din contractul semnat cu comerciantul de energie electrică, Comisia observă că, după calculele efectuate chiar de Energy Holding, rezultatul evaluării comparative a valorilor contractuale pe baza VAN a contractului, a valorii estimate a beneficiilor suplimentare și a valorii strategiilor alternative de vânzare depinde într-o măsură relativ mare de valoarea estimată a beneficiilor suplimentare. Dificil de tradus în termeni monetari și, prin definiție, bazate pe ipoteze sunt, în special, valoarea riscului comercial redus, valoarea protecției în caz de scădere a prețurilor și valoarea clauzelor privind plata în avans. De asemenea, modificarea acestor ipoteze poate determina diferențe relativ mari în rezultatul final. |
|
84. |
Deși nu intenționează, în această etapă, să pună în dubiu detaliile ipotezelor, Comisia observă că unele dintre acestea ar putea da naștere unor îndoieli. Mai precis, referința utilizată pentru calcularea valorii riscului comercial redus a fost valoarea de piață a costului mediu ponderat al capitalului („CMPC de piață”), și nu valoarea contractuală a acestui cost („CMPC contractual”). Energy Holding este de părere că diferența de […] dintre cele două valori reprezintă riscul suplimentar pe care Hidroelectrica l-ar fi suportat dacă nu ar fi semnat contractul cu comerciantul de energie electrică. Cu toate acestea, la calcularea „WACC de piață” s-a ținut seama, printre altele, de o ofertă de creditare făcută în 2005 de o bancă comercială. Comisiei nu îi este clar dacă această tranzacție din 2005 este relevantă pentru determinarea condițiilor de piață valabile în momentul semnării contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding în 2004. |
|
85. |
De asemenea, în cadrul metodologiei utilizate pentru estimarea protecției în cazul scăderii prețurilor se pornește de la premisa că nu s-ar fi ivit alte oportunități de vânzare la prețuri identice sau mai mari. De fapt, ar părea rezonabil să se presupună că prețul de vânzare a energiei electrice stabilit de Hidroelectrica urmează condițiile pieței, deci că are ca referință prețul la energia electrică vândută de concurenții întreprinderii Hidroelectrica. Această energie electrică este produsă deseori prin intermediul tehnologiilor alternative, care în cele mai multe cazuri depind de materii prime mai scumpe, materii al căror preț poate prezenta o tendință ascendentă. Nu este deloc clar, așadar, dacă Hidroelectrica s-a confruntat vreodată cu riscul material al scăderii prețurilor, fie în cadrul contractului semnat, fie în alte scenarii. În consecință, nu pare logic să se cuantifice și să se ia în considerare un profit rezultat din caracteristici contractuale menite, pe cât se pare, să protejeze împotriva unui risc care nici măcar nu este clar dacă a existat vreodată. |
|
86. |
În fine, valoarea clauzelor contractuale privind plata în avans este estimată pe baza ipotezei că Hidroelectrica a obținut un avantaj din plățile în avans efectuate de comercianții de energie electrică. Deși este limpede că încasarea în avans poate prezenta un avantaj față de încasarea la o dată ulterioară, nu este întru totul clar că acest avantaj este echivalent cu costurile evitate ale unui împrumut pe termen scurt. Nevoile financiare ale societății Hidroelectrica și, în special, capitalul său circulant sunt determinate în primul rând de profilul veniturilor, și nu de profilul cheltuielilor sale. Nu este evident că Hidroelectrica avea, de fapt, nevoie de un împrumut pe termen scurt, oricare ar fi fost perioada, pe durata contractului, ceea ce pare să sugereze că valoarea estimată ar putea reprezenta o exagerare a profitului real pe care l-ar fi obținut Hidroelectrica. |
|
87. |
Comisia constată că, chiar și fără a examina ipotezele care stau la baza calculării VAN, dacă se elimină estimările referitoare la valoarea beneficiilor suplimentare aferente contractului cu Hidroelectrica, valoarea totală a contractului poate deveni mai mică decât valoarea nișelor alternative de piață într-unul din mixurile de marketing luate în considerare și numai într-o măsură marginală mai mare într-un alt mix, după cum reiese din calculele efectuate chiar de Energy Holding pentru perioada 2004-2013. Acest lucru pare cu greu să sugereze că contractul a fost avantajos pentru Hidroelectrica în condițiile declarate și în afara oricărei îndoieli rezonabile. |
|
88. |
Din informațiile disponibile, cu excepția celor furnizate de Energy Holding, nu reiese clar avantajul economic necuvenit care se pare că a fost obținut de către comercianții de energie electrică din contractele încheiate cu Hidroelectrica. Comisia observă însă că, dacă se urmează raționamentul autorului plângerii, se pare că există diferențe semnificative între prețurile pe care comercianții de energie electrică au fost în măsură să le plătească pentru a cumpăra energie de la Hidroelectrica și prețurile (mari) la energia electrică predominante pe piața OPCOM-PCCB. |
|
89. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 11 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
|
90. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
|
91. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România, la începutul procesului de liberalizare. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 11 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (21)
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
92. |
Din tabelul 11 rezultă că prețurile pe care le-a convenit Hidroelectrica în contractele cu cei opt comercianți de energie electrică și în modificările succesive aduse acestora erau cu între 20 % și 60 % mai mici decât prețurile predominante de pe bursa OPCOM-PCCB. |
|
93. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
|
94. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, comercianții de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
|
95. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
5.2.4. Denaturarea concurenței
|
96. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
|
97. |
Întrucât comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. În special, comercianții de energie electrică s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, întrucât ar fi putut fie să practice prețuri de revânzare mai mici și, deci, să câștige cote de piață, fie să își sporească profitul datorită costurilor mai reduse ale factorilor de producție. |
5.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
|
98. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (22). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (23). |
|
99. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către comercianții de energie electrică, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
|
100. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză sunt de natură să aibă un impact asupra schimburilor comerciale intra-UE. |
5.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
|
101. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt comercianții de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
5.4. Ajutoare ilegale
|
102. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la Tratatul de aderare. |
|
103. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate comercianților de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
5.5. Compatibilitatea cu piața internă
|
104. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
|
105. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din buget. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (24) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (25), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
|
106. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (26). |
|
107. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
6. CONCLUZIE
|
108. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor comercianți după 1 ianuarie 2007 constituie ajutoare de stat ilegale, care nu par să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarate compatibile cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.”
(1) Tajemnica handlowa
(2) Mai exact, prețul mediu a fost calculat de autorul plângerii ca media ponderată a tuturor tranzacțiilor care au avut loc pe piața de schimb liberă pentru tranzacțiile bilaterale în 2010, cu excepția tranzacției dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) informații confidențiale
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Hotărârea nr. 890 din 29 iulie 2003 a Guvernului României, Monitorul Oficial nr. 581 din 14 august 2003.
(9) A se vedea cauza C 482/99, Stardust Marine, 16 mai 2002.
(10) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(11) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(12) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(13) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.1.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(14) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09 la 13 februarie 2012.
(15) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(16) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(17) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(18) Idem, la punctul 55.
(19) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(20) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(21) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(22) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(23) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(25) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(26) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
|
20.12.2012 |
PL |
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej |
C 395/72 |
POMOC PAŃSTWA – PORTUGALIA
Pomoc państwa nr SA.34764 (2012/C) (ex 2012/N) – PT – Pomoc na rzecz Europac Kraft Viana, S.A.
Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 108 ust. 2 Traktatu TFUE
(Tekst mający znaczenie dla EOG)
2012/C 395/07
Pismem z dnia 3 października 2012 r., zamieszczonym w języku autentycznym na stronach następujących po niniejszym streszczeniu, Komisja powiadomiła Portugalię o swojej decyzji w sprawie wszczęcia postępowania określonego w art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej dotyczącego wyżej wspomnianego środka pomocy.
Zainteresowane strony mogą zgłaszać uwagi na temat środka pomocy, w odniesieniu do którego Komisja wszczyna postępowanie, w terminie jednego miesiąca od daty publikacji niniejszego streszczenia i następującego po nim pisma. Uwagi należy kierować do Kancelarii ds. Pomocy Państwa w Dyrekcji Generalnej ds. Konkurencji Komisji Europejskiej na następujący adres lub numer faksu:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
State Aid Registry |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Nr faksu: 32.2.29.61.242 |
Otrzymane uwagi zostaną przekazane Portugalii. Zainteresowane strony zgłaszające uwagi mogą wystąpić z odpowiednio uzasadnionym pisemnym wnioskiem o objęcie ich tożsamości klauzulą poufności.
TEKST STRESZCZENIA
Opis środka pomocy i projektu inwestycyjnego
Władze portugalskie zgłosiły omawiany środek pomocy zgodnie ze wspólnotowymi wytycznymi w sprawie krajowej pomocy regionalnej na lata 2007-2013 (zwanymi dalej „wytycznymi KPR”). Środek ma na celu promowanie rozwoju regionalnego w regionie Minho Lima (Norte), który stanowi obszar objęty pomocą na mocy art. 107 ust. 3 lit. a) TFUE.
Pomoc przyznana Europac Kraft Viana, S.A to pomoc ad hoc, która nie jest objęta żadnym istniejącym programem pomocy. Zgłoszony projekt ma na celu optymalizację obecnej zdolności produkcyjnej zakładu w Viana, polepszenie charakterystyki istniejącego produktu (portoliner) oraz zapewnienie możliwości produkcji dwóch nowych wyrobów: lekkiego papieru typu kraftliner oraz papieru typu vianaliner, co pozwoli przedsiębiorstwu dostosować się do nowych wymogów rynku. Beneficjent pomocy należy do spółki Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A (grupa Europac), która prowadzi działalność w branży produkcji papieru, tektury i opakowań i która zatrudnia 1 955 pracowników w 30 zakładach na terenie Hiszpanii, Francji i Portugalii.
Przedmiotowy projekt, którego kwalifikowalne koszty inwestycyjne wynoszą 87 979 889 EUR, ma uzyskać pomoc w wysokości 6 977 155,78 EUR, co odpowiada intensywności pomocy na poziomie 7,93%, czyli poniżej pułapu maksymalnej intensywności pomocy mającego zastosowanie w tym regionie. Prace związane z inwestycją rozpoczęto w dniu 20 maja 2007 r. i zakończono w dniu 31 grudnia 2010 r. Pełną działalność rozpoczęto w 2011 r.
Ocena zgodności środka pomocy z rynkiem wewnętrznym
W oparciu o informacje dostępne na obecnym etapie oceny Komisja ma wątpliwości co do zgodności środka pomocy z wytycznymi KPR, które to wątpliwości przedstawiono poniżej.
Po pierwsze, Komisja ma wątpliwości co do tego, czy inwestycje w optymalizację istniejących mocy produkcyjnych stanowią inwestycję początkową w postaci zasadniczej zmiany procesu produkcji, ponieważ wydaje się, że optymalizacja i fundamentalna zmiana wykluczają się wzajemnie. Wydaje się również wątpliwe, czy inwestycje mające na celu poprawę charakterystyki produktu kraftliner, który jest już produkowany w zakładzie (portoliner) można uznać za inwestycję początkową, ponieważ nie prowadzą one do dywersyfikacji działalności istniejącego zakładu poprzez wprowadzenie nowego, dodatkowego produktu. Zgodnie z pkt 34 wytycznych KPR regionalna pomoc na inwestycje może zostać zatwierdzona jedynie w odniesieniu do inwestycji początkowych.
Po drugie, Komisja ma wątpliwości, czy w przypadku przedmiotowej pomocy zostały spełnione wymogi dotyczące efektu zachęty, określone w pkt 38 wytycznych KPR. Wydaje się, że prace w ramach projektu rozpoczęto zanim organ przyznający pomoc wystosował list intencyjny.
Na obecnym etapie Komisja ma poważne wątpliwości, czy 1) projekt w całości kwalifikuje się jako projekt inwestycji początkowej oraz czy 2) spełnia on odpowiednie wymogi dotyczące efektu zachęty. W związku z tym Komisja ma wątpliwości, czy przedmiotową pomoc można uznać za zgodną z wytycznymi KPR i rynkiem wewnętrznym.
Zainteresowane strony proszone są o wnoszenie uwag na temat zgłoszonej pomocy.
TEKST PISMA
„A Comissão deseja informar Portugal de que, após ter examinado as informações fornecidas pelas suas autoridades sobre o auxílio acima referido, decidiu dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do Tratado sobre o Funcionamento da União Europeia (a seguir designado «TFUE»).
1. PROCEDIMENTO
|
(1) |
Por notificação eletrónica registada em 9 de maio de 2012 na Comissão (SANI 6998), as autoridades portuguesas notificaram a sua intenção de conceder um auxílio ad hoc com finalidade regional à Europac Kraft Viana S.A. (Europac) no âmbito das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (a seguir designadas «OAR») (1) para um projeto de investimento na região do Minho-Lima. Uma reunião de pré-notificação teve lugar em abril de 2010. |
|
(2) |
Por cartas de 26 de junho (2012/065100) e de 27 de julho de 2012 (2012/078002), a Comissão solicitou informações complementares sobre a medida acima referida, que as autoridades portuguesas apresentaram por cartas de 28 de junho (2012/070170) e de 10 de agosto de 2012 (2012/086232). |
2. DESCRIÇÃO DO AUXÍLIO
2.1. Objetivo
|
(3) |
Portugal pretende promover o desenvolvimento e o emprego regionais fornecendo auxílios com finalidade regional à Europac, para a ampliação e modernização da sua fábrica de papel existente em Viana do Castelo, para melhorar a capacidade de produção atual e permitir a produção de dois novos produtos de papel. |
2.2. Região
|
(4) |
Viana do Castelo situa-se na região Minho-Lima, de Portugal, que é uma região assistida nos termos do artigo 107.o, n.o 3, alínea a), do TFUE com um limite máximo normal para auxílios com finalidade regional a favor de grandes empresas de 30 % em termos de equivalente-subvenção bruto (ESB), de acordo com o mapa português dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (2). |
2.3. O beneficiário
|
(5) |
O beneficiário do auxílio, Europac Kraft Viana, S.A. (anteriormente Portucel Viana - Empresa Produtora de Papéis Industriais SA), é uma filial a 100 % da Europac Portugal SGPS, S.A., que também é totalmente detida pela Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A. (a seguir designado Grupo Europac), que é cotada na Bolsa de Valores de Madrid. O Grupo Europac está ativo na indústria do papel, cartão e embalagens e emprega 1 955 trabalhadores em 30 instalações de produção localizadas em Espanha, França e Portugal (3). |
|
(6) |
O quadro a seguir apresenta a configuração do Grupo Europac.
|
|
(7) |
Portugal confirmou que a Europac não é uma empresa em dificuldade na aceção das Orientações comunitárias relativas aos auxílios estatais de emergência e à reestruturação a empresas em dificuldade (4). |
2.4. O projeto de investimento
|
(8) |
O projeto visa melhorar a capacidade de produção atual da fábrica em Viana e introduzir a possibilidade de produzir dois novos produtos: papel leve portoliner (5) e papel vianaliner (ambos são tipos de papel kraftliner), o que permitirá à empresa atender às novas procuras do mercado (6). O projeto permitirá, por um lado, melhorar as características do kraftliner atualmente produzido (portoliner) e, por outro lado, responde a uma tendência significativa de procura de pesos inferiores (à qual se dará resposta com a produção de portoliner leve, um novo produto) e permitirá, também, que a unidade produza um novo papel de embalagem com características diferentes (vianaliner). |
|
(9) |
O quadro a seguir apresenta a evolução da capacidade de produção e a gama de tipos de papel:
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
(10) |
O investimento previsto é composto por despesas elegíveis na compra de novas máquinas ([…], equipamentos e outros […]). |
2.5. Custos do projeto de investimento
|
(11) |
O projeto de investimento representa custos de investimento elegíveis de 87 979 889 EUR e deve receber um auxílio de 6 977 155,78 EUR, o que resulta numa intensidade de auxílio de 7,93 %. |
|
(12) |
No quadro abaixo é apresentada uma repartição por categoria:
|
||||||||||||||||||||||||||||||
2.6 Financiamento do projeto
|
(13) |
A Europac prevê financiar o projeto utilizando recursos próprios, além dos auxílios a que se candidatou. Não estão previstas outras fontes de financiamento público. |
2.7 Contribuição para o desenvolvimento regional
|
(14) |
Na notificação, as autoridades portuguesas declararam que o projeto envolve a criação de aproximadamente de 10 postos de trabalho diretos e a manutenção de 305 postos de trabalho indiretos, na região. |
|
(15) |
De acordo com as autoridades portuguesas, a Europac é o centro de um polo (cluster) regional muito importante e o aumento da sua capacidade tem efeito direto em muitas atividades a jusante e a montante na região, tais como atividades florestais, preparação de madeira como matéria-prima, recuperação de papel usado, produção de produtos químicos associados e exportação e importação de operações no Porto de Viana do Castelo. |
2.8 Montante do auxílio
|
(16) |
As autoridades portuguesas tencionam conceder um auxílio com finalidade regional no montante de 6 757 608,68 EUR em termos de ESB que deve ser pago em 2012 e 2013 (através de deduções a efetuar nas declarações de IRC para os exercícios fiscais de 2011 e 2012). O quadro abaixo, fornecido pelas autoridades portuguesas, pormenoriza o programa previsto o pagamento do auxílio:
|
||||||||||
|
(17) |
Portugal comprometeu-se a garantir que o montante máximo de auxílio e a correspondente intensidade máxima em termos de ESB (7,93 %) não serão ultrapassados, mesmo que os custos totais elegíveis indicados dos projetos de investimento viessem a ser superiores ou inferiores ao previsto. |
|
(18) |
As autoridades portuguesas confirmaram que o auxílio ao projeto de investimento não pode ser cumulado com auxílios recebidos de outras fontes locais, regionais, nacionais ou da União Europeia para cobrir os mesmos custos elegíveis. |
2.9 Forma do auxílio
|
(19) |
O auxílio será concedido à Europac sob a forma dos seguintes benefícios fiscais:
|
|
(20) |
Portugal confirmou que um mecanismo de controlo garante que a cumulação dos dois tipos de auxílio fiscal nunca poderá exceder os montantes máximos de auxílio conforme definidos nos contratos de investimento e de auxílio relevantes. Portanto, no total, a Europac pode receber auxílio fiscal até 6 757 608,68 EUR (ESB). |
2.10 Outros aspetos
|
(21) |
A medida de auxílio ad hoc notificada prevê a concessão do crédito de imposto associado ao investimento. Permite a dedução, do montante estabelecido em conformidade com o Código Fiscal português relativamente ao Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Coletivas (artigo 83.o, n.o 1, alínea a) do Código IRC), do montante decorrente da aplicação da percentagem de intensidade máxima de auxílio até ao valor do investimento feito a partir de 2007 até 31 de dezembro de 2010. A concessão deste benefício está sujeita à aprovação formal da Comissão Europeia. |
|
(22) |
Esta dedução fiscal deve ser disponibilizada ao beneficiário aquando do pagamento do IRC relativo ao exercício financeiro em que foi feita a dedução relevante para o incentivo fiscal, ou no caso em que o montante não possa ser totalmente deduzido, qualquer montante pendente pode ainda ser deduzido, nas mesmas condições, aquando da liquidação relativa aos exercícios financeiros seguintes, até ao vencimento do contrato, ou seja, 31 de dezembro de 2016. |
|
(23) |
Além disso, o auxílio é concedido na condição de o beneficiário manter os investimentos na região assistida por um período mínimo de cinco anos após a conclusão do projeto de investimento. |
|
(24) |
As autoridades portuguesas confirmaram que a concessão do auxílio está sujeita à aprovação da Comissão, nomeadamente que o contrato de auxílio final só será assinado após esta aprovação. |
|
(25) |
As obras relativas ao projeto tiveram início em 20 de maio de 2007 e terminaram em 31 de dezembro de 2010. O funcionamento pleno foi iniciado em 2011. O beneficiário candidatou-se a incentivos fiscais em 15 de maio de 2007. |
|
(26) |
As autoridades portuguesas (AICEP) (8) tinham conhecimento informal do projeto e da intenção da empresa de solicitar a assistência desde 2006, quando foram realizadas discussões informais sobre um potencial pacote de incentivos (sob os regimes de incentivos financeiros (9) e fiscais (10)). Neste contexto, não tinham sido apresentadas quaisquer candidaturas a auxílios por parte da Europac. |
|
(27) |
Em dezembro de 2006, a AICEP indicou por mensagem de correio eletrónico enviada à Europac que, devido a restrições orçamentais, não poderia ser concedido qualquer auxílio no âmbito do regime de incentivos financeiros. De acordo com as autoridades portuguesas, a AICEP sugeriu à Europac que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais e indicou que apoiaria a sua preparação (11). |
|
(28) |
Em 1 de março de 2007, realizou-se uma reunião entre o Presidente da AICEP e representantes da Europac. De acordo com a prova documental produzida pela AICEP, e apresentada pelas autoridades portuguesas, a Europac foi informada de que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais. No entanto, não se registou qualquer confirmação de que o auxílio seria concedido na prova documental da reunião realizada (12). |
|
(29) |
Em 5 de março de 2007, o Conselho de Administração da Europac reuniu-se e decidiu investir no projeto, com base no facto de as autoridades portuguesas terem confirmado que um incentivo fiscal no montante de 8 % dos custos elegíveis totais seria concedido. De acordo com as atas da reunião do Conselho de Administração: o presidente da AICEP teria «confirmado a aprovação pelo Governo português de uma subvenção a ser concedida por meio de um benefício fiscal». […] «o auxílio atingiria 8 % do orçamento de investimento (cerca de 90 milhões de EUR)» […] «Foi decidido aprovar esse investimento e avançar a fim de tomar todas as medidas necessárias para a sua execução». |
|
(30) |
Não se enviou qualquer carta de intenções de que seria concedido o auxílio, desde que autorizado pela Comissão, antes do início das obras. |
|
(31) |
As autoridades portuguesas não assumiram qualquer outro compromisso face à Europac no que se refere à concessão de auxílios adicionais. |
2.11 Disposições gerais
|
(32) |
As autoridades portuguesas comprometeram-se a apresentar à Comissão:
|
3. AVALIAÇÃO DAS MEDIDAS
|
(33) |
Em conformidade com o artigo 6.o, n.o 1, do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, de 22 de março de 1999, que estabelece normas pormenorizadas para a aplicação do artigo 93.o do Tratado da CE (13), a decisão de dar início a um procedimento resumirá os elementos pertinentes em matéria de facto e de direito, incluirá uma apreciação preliminar da Comissão quanto à natureza de auxílio da medida proposta e indicará os elementos que suscitam dúvidas quanto à sua compatibilidade com o mercado comum. |
3.1. Existência do auxílio
|
(34) |
O artigo 107.o, n.o 1, do TFUE é aplicável aos auxílios concedidos pelos Estados ou provenientes de recursos estatais, independentemente da forma que assumam, que falseiem ou ameacem falsear a concorrência, favorecendo certas empresas ou certas produções, na medida em que afetem as trocas comerciais entre os Estados-Membros. |
|
(35) |
As medidas em causa conferem à Europac uma vantagem económica em relação a outras empresas que não recebem esse auxílio, sendo, por conseguinte seletiva. Esta vantagem ameaça falsear a concorrência. Dado que o Estado não recebe impostos que não normalmente cobraria, o auxílio é concedido através de recursos estatais. Por último, e considerando que a medida diz respeito a uma empresa envolvida no comércio entre os Estados-Membros, existe um risco de que o auxílio possa afetar esse comércio. Por conseguinte, o auxílio a favor deste projeto constitui um auxílio estatal na aceção do artigo 107o, n.o 1, do TFUE. |
3.2. Legalidade do auxílio
|
(36) |
Através da notificação do auxílio ad hoc antes de ser executado, as autoridades portuguesas respeitaram as suas obrigações nos termos do artigo 108.o, n.o 3, do TFUE. |
3.3. Compatibilidade
|
(37) |
Como as autoridades portuguesas afirmam que o auxílio visa promover o desenvolvimento regional, o auxílio deve ser apreciado em conformidade com as Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (14) (a seguir designadas «OAR»). |
|
(38) |
A apreciação da medida relativamente ao cumprimento das diversas disposições das OAR levou a Comissão aos seguintes resultados:
|
3.3.1. Aspetos que requerem investigação complementar
|
(39) |
Com base nas informações disponíveis nesta fase da apreciação, a Comissão tem as seguintes dúvidas quanto à compatibilidade da medida com o disposto nas OAR: |
|
(40) |
Em conformidade com as OAR, o auxílio ao investimento com finalidade regional só pode ser concedido para investimentos iniciais. O investimento inicial é definido no ponto 34 das OAR como o investimento em ativos corpóreos e incorpóreos para: a criação de um novo estabelecimento; a extensão de um estabelecimento existente; a diversificação da produção de um estabelecimento para novos produtos adicionais; uma alteração fundamental do processo global de produção de um estabelecimento existente. O investimento de substituição está explicitamente excluído do âmbito de definição do investimento inicial. |
|
(41) |
As medidas de auxílio notificadas dizem respeito a investimentos para a introdução de uma nova linha de produção de dois novos produtos, a otimização da capacidade de produção existente de kraftliner, reduzindo estrangulamentos, etc., e investimentos que introduzam novas características no produto kraftliner existente. A nova linha de produção dos dois novos produtos kraftliner (portoliner light, vianaliner) qualifica-se como um investimento inicial, que consiste na diversificação da produção de um estabelecimento existente através da introdução de uma nova linha de produção de novos produtos adicionais. O facto de os investimentos para a otimização da capacidade de produção existente constituírem um investimento inicial sob a forma de uma alteração fundamental do processo de produção suscita dúvidas, pois a otimização e a alteração fundamental parecem ser mutuamente exclusivas. Parece igualmente duvidoso que os investimentos para melhorar as características do produto kraftliner que já é produzido na instalação (portoliner) possam ser considerados como constituindo um investimento inicial, pois não conduzem a uma diversificação da atividade de um estabelecimento existente para um novo produto adicional. A Comissão considera, nesta fase, que pequenas alterações às características de um produto existente não se qualificam como um novo produto. |
|
(42) |
Pelas razões acima expostas, nesta fase, a Comissão tem dúvidas sobre se todas as despesas elegíveis do projeto notificado podem ser consideradas como estando relacionadas com um investimento inicial, na aceção do ponto 34 das OAR. |
|
(43) |
Nos termos do disposto no ponto 38 das OAR: «É fundamental garantir que os auxílios regionais produzem um verdadeiro efeito de incentivo à realização de investimentos que de outra forma não seriam realizados nas regiões assistidas. […] No caso de auxílios ad hoc, a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio, que fica subordinada à aprovação da medida por parte da Comissão. Se os trabalhos tiverem início antes de se encontrarem preenchidas as condições previstas no presente ponto, o projeto não será elegível, na sua totalidade, para beneficiar de auxílio». |
|
(44) |
As autoridades portuguesas argumentam que a condição relativamente ao efeito de incentivo do auxílio é satisfeita na medida em que: i) as obras no projeto tiveram início em 20 de maio de 2007, após o presidente da AICEP ter confirmado verbalmente, em 1 de março de 2007, que seria concedido um incentivo fiscal de 8 % do custo total do projeto de investimento, e que ii) foi apresentada, em 15 de maio de 2007, antes do início das obras, uma candidatura a um incentivo fiscal. |
|
(45) |
As autoridades portuguesas reconhecem que as disposições das OAR que se aplicam ao auxílio ad hoc exigem que «a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio», e que não existe essa carta de intenções. No entanto, as autoridades portuguesas consideram que, na substância, a Europac se encontra numa situação semelhante a como se tivesse recebido uma carta de intenções, pois recebeu uma confirmação verbal do presidente da AICEP de que seria concedido auxílio fiscal ao projeto de investimento. Portanto, as autoridades portuguesas consideram que foram criadas expectativas legítimas de que o investimento poderia ter início imediatamente após a apresentação de uma candidatura formal a esse auxílio. |
|
(46) |
Nesta fase, a Comissão tem sérias dúvidas de que o requisito do «efeito de incentivo» das OAR, que impõe uma confirmação formal da intenção da autoridade nacional competente, tenha sido cumprido no caso em apreço. |
|
(47) |
Mesmo que as autoridades portuguesas tenham manifestado vontade de apoiar este investimento, uma declaração verbal não pode ser considerada equivalente ao requisito formal de uma carta de intenção (por escrito), e substituí-la, visto que a última pressupõe que a apreciação do projeto de auxílio e a apreciação da sua contribuição para o desenvolvimento regional passaram pelo devido processo administrativo interno. |
|
(48) |
Além disso, as provas apresentadas por Portugal relativas à reunião com a Europac não registam, ao contrário do que consta na ata da reunião do Conselho de Administração da Europac, a confirmação da concessão do benefício fiscal. Portanto, a Comissão tem dúvidas sobre se a confirmação verbal, que na opinião das autoridades portuguesas substitui a carta de intenções, foi alguma vez dada. As atas preparadas por um beneficiário do auxílio não podem substituir uma carta de intenções. Além disso, também não há nenhuma indicação de que a confirmação verbal tenha sido, em qualquer outra fase anterior ao início dos trabalhos, confirmada por escrito à Europac, por exemplo, por transmissão das atas da reunião realizada em 1 de março de 2007, com o presidente da AICEP. |
|
(49) |
De igual forma, não há indicação de que qualquer intenção de conceder o auxílio ad hoc prontamente tenha sido feita sob condição da sua autorização prévia pela Comissão, conforme exigido pelas OAR para um auxílio ad hoc. |
|
(50) |
Por último, também existem dúvidas devido ao facto de a sequência de eventos normal prevista nas OAR (primeiro, candidatura ao auxílio, em seguida, carta de intenções) não ter ocorrido no presente caso. No entanto, a apresentação de uma candidatura de auxílio formal pelo beneficiário do auxílio antes da emissão de uma carta de intenções pela autoridade competente é um requisito essencial das regras. Parece duvidoso que um procedimento através do qual a decisão de conceder um auxílio é tomada e transmitida ao beneficiário antes da apresentação de uma candidatura formal ao auxílio possa ser considerada em conformidade com os requisitos em matéria de efeito de incentivo previstos nas OAR. |
|
(51) |
Além disso, a Comissão levanta a questão de saber se o presidente da AICEP pode, e em que condições, emitir uma carta de intenções. De acordo com as informações fornecidas por Portugal, o presidente da AICEP, embora uma parte importante no processo de concessão do auxílio, não tem o poder de conceder incentivos fiscais. Esse poder excecional compete, nos termos da lei portuguesa, ao Conselho de Ministros que adota, por proposta do ministro das Finanças, uma resolução que aprova os incentivos e os termos do contrato de investimento e do auxílio a ser assinado com o beneficiário do auxílio. A função do presidente da AICEP é limitada à apresentação de propostas a um comité interministerial que aconselha o ministro das Finanças (que tem competência para conceder os incentivos fiscais). |
|
(52) |
A Comissão considera, nesta fase do procedimento, que o projeto não cumpre as condições formais das OAR em matéria de efeito de incentivo do auxílio. |
|
(53) |
Assim, a Comissão convida as autoridades portuguesas e terceiros a apresentar as suas observações e a fornecer todas as informações necessárias para apreciação do projeto de investimento na sua totalidade como um projeto de investimento inicial e para apreciar o efeito de incentivo do auxílio, tendo em conta as disposições aplicáveis das OAR. |
4. CONCLUSÕES
|
(54) |
Face ao exposto, a Comissão, após uma primeira apreciação preliminar das medidas de auxílio, tem dúvidas se (1) o projeto na sua totalidade se qualifica como projeto de investimento inicial, e se (2) cumpre os requisitos relevantes em matéria de efeito de incentivo, e se pode ser considerado compatível com as OAR e o mercado interno. |
|
(55) |
A Comissão não pode formar uma opinião prima facie sobre a compatibilidade parcial ou integral da medida em questão e é de opinião que é necessária uma análise mais aprofundada da medida de auxílio. A Comissão tem o dever de realizar todas as consultas necessárias e, portanto, dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, se a investigação preliminar não permitir que a Comissão supere todas as dificuldades envolvidas na determinação se o auxílio é compatível, ou não, com o mercado interno. Tal facto dará a oportunidade a terceiros, cujo interesse possa ser afetado pela concessão do auxílio, para apresentar observações sobre as medidas notificadas. Tendo em conta as informações comunicadas pelo Estado-Membro em causa e por terceiros, a Comissão deve avaliar a medida e deve tomar a sua decisão final. |
5. DECISÃO
|
(56) |
Tendo em conta as considerações precedentes, a Comissão, nos termos do procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, solicita a Portugal que apresente as suas observações e que forneça todas as informações que possam ajudar a apreciar a medida de auxílio, no prazo de um mês a contar da data de receção da presente carta. A Comissão solicita às autoridades que encaminhem imediatamente uma cópia desta carta para o potencial beneficiário do auxílio. |
|
(57) |
A Comissão deseja lembrar a Portugal que o artigo 108.o, n.o 3, do TFUE tem efeito suspensivo e gostaria de chamar a sua atenção para o artigo 14.o do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, que prevê que todos os auxílios ilegais podem ser recuperados do beneficiário. |
|
(58) |
A Comissão adverte Portugal de que informará as partes interessadas através da publicação desta carta e de um resumo da mesma no Jornal Oficial da União Europeia. A Comissão também informará as partes interessadas dos países da EFTA que sejam signatários do Acordo EEE, através da publicação de um anúncio no suplemento EEE do Jornal Oficial da União Europeia e informará o Órgão de Fiscalização da EFTA enviando uma cópia desta carta. Todas as partes interessadas serão convidadas a apresentar as suas observações no prazo de um mês a contar da data dessa publicação.” |
(1) JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.
(2) Decisão da Comissão, de 7 de fevereiro de 2007, auxílio estatal N 727/2006 – Portugal – Mapa dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (JO C 68 de 24.6.2007, p. 26).
(3) Fonte: sítio Web da Europac: (http://www.europac.es).
(4) JO C 244 de 1.10.2004, p. 2.
(5) Como explicado pelas autoridades portuguesas, as caixas de cartão são feitas de cartão canelado. O cartão canelado é feito geralmente de três tipos de papel colados com uma cola de amido. As duas camadas exteriores (liners) permanecem inalteradas; no entanto, a camada intermédia de papel é ondulada (conhecida como fluting). Estas três (ou mais) camadas de papel são montadas de maneira a formar uma série de arcos conectados capazes de suportar pesos fortes. Esta estrutura confere ao cartão canelado rigidez e resistência consideráveis.
Dependendo da utilização final da caixa e solicitações, podem ser produzidos muitos tipos de cartão canelado, cada um com diferentes liners e diversos tamanhos de flute e perfis, que oferecem muitas combinações projetadas para criar embalagens com prestações e características diferentes.
Existem dois tipos principais de linerboard:
kraftliner– papel de embalagem de elevado desempenho, que se baseia principalmente em fibra virgem (madeira fresca) e
testliner– papel de embalagem comum, totalmente produzido a partir de fibras recicladas (papel usado)
(6) O projeto envolve a produção de papel leve portoliner e papel vianaliner, cujos códigos Prodcom são: 48.04.11.11 para gramagem inferior a 150 g/m2; 48.04.11.15 para gramagem igual ou superior a 150 g/m2 e inferior a 175 g/m2; 48.01.11.19 para gramagem igual ou superior a 175 g/m2.
(7) Segredos comerciais
(8) A AICEP é a entidade responsável pela promoção do investimento e pela negociação de pacotes de incentivos para projetos de investimento grandes, em nome do Governo português (Decreto-Lei n.o 203/2003)
(9) Processo N 667/1999, Medida 1.2 do Programa Operacional da Economia, Decisão de 26.7.2000; este regime foi aprovado até ao final de 2006.
(10) Processo N 97/1999, Regime de auxílios fiscais ao investimento, Decisão de 6.10.1999; este regime terminou no final de 2006, devido às medidas adequadas propostas pela Comissão (em março de 2006, no âmbito da adoção das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-13), e aceites por Portugal, de eliminar progressivamente todos os regimes de auxílios com finalidade regional até essa data.
(11) «Também em linha com o que já foi transmitido ficaremos disponíveis para que, logo se conclua o processo em curso, apoiarmos a preparação de uma candidatura a Benefícios Fiscais para o projeto em causa.» (Mensagem eletrónica de 13 de dezembro de 2006 do […] (AICEP) para […] (Europac).
(12) «Reunião com […]: 1) Análise efetuada sobre cumprimento das obrigações da empresa relativamente ao disposto no DL 19/2003: assunto está para Despacho não SEAII. 2) Podem ir avançando com a Candidatura de um BF. 3) Podem avançar com Projeto PIN.»
(13) JO L 83 de 27.3.1999, p. 1.
(14) Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013, JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.
