26.1.2010

Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej

C 19/1

OPINIA EUROPEJSKIEGO BANK CENTRALNEGO

z dnia 11 stycznia 2010 r.

w sprawie projektu dyrektywy Parlamentu Europejskiego i Rady zmieniającej

dyrektywy 2003/71/WE i 2004/109/WE

(CON/2010/6)

2010/C 19/01

Wprowadzenie i podstawa prawna

W dniu 14 października 2009 r. Europejski Bank Centralny (EBC) otrzymał wniosek Rady Unii Europejskiej o wydanie opinii w sprawie projektu dyrektywy Parlamentu Europejskiego i Rady zmieniającej dyrektywę 2003/71/WE w sprawie prospektu emisyjnego publikowanego w związku z publiczną ofertą lub dopuszczeniem do obrotu papierów wartościowych oraz dyrektywę 2004/109/WE w sprawie harmonizacji wymogów dotyczących przejrzystości informacji o emitentach, których papiery wartościowe dopuszczane są do obrotu na rynku regulowanym (1) (zwanego dalej „projektem dyrektywy”).

Właściwość EBC do wydania opinii wynika z art. 127 ust. 4 oraz art. 282 ust. 5 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej, jako że projekt dyrektywy zawiera postanowienia mające wpływ na przyczynianie się Europejskiego Systemu Banków Centralnych do należytego wykonywania polityk w odniesieniu do stabilności systemu finansowego, zgodnie z art. 127 ust. 5 Traktatu. Rada Prezesów wydała niniejszą opinię zgodnie ze zdaniem pierwszym art. 17 ust. 5 Regulaminu Europejskiego Banku Centralnego.

Uwagi zawarte w niniejszej opinii pozostają bez uszczerbku dla opinii EBC w sprawie projektu dyrektywy Parlamenty Europejskiego i Rady zmieniającej dyrektywy 1998/26/WE, 2002/87/WE, 2003/6/WE, 2003/41/WE, 2003/71/WE, 2004/39/WE, 2004/109/WE, 2005/60/WE, 2006/48/WE, 2006/49/WE oraz 2009/65/WE w odniesieniu do kompetencji Europejskiego Organu Nadzoru Bankowego, Europejskiego Organu Nadzoru Ubezpieczeń i Pracowniczych Programów Emerytalnych oraz Europejskiego Organu Nadzoru Giełd i Papierów Wartościowych (2).

1. Uwagi ogólne

1.1.

EBC z zadowoleniem przyjmuje cel polegający na wzmocnieniu ochrony inwestorów poprzez uproszczenie informacji zawartych w prospektach. Szczególnie w odniesieniu do papierów wartościowych o mniejszej standaryzacji, takich jak papiery wartościowe zabezpieczone aktywami, a także innych typów zabezpieczonych papierów wartościowych, w tym w szczególności zabezpieczonych obligacji, istnieje potrzeba stworzenia klarownego zestawienia podsumowującego kluczowe informacje o danym papierze i zaangażowanych podmiotach, a także kompleksowego przedstawienia zasad odpowiedzialności dotyczących informacji tam zawartych. Stworzenie takiego zestawienia byłoby użyteczne dla inwestorów i organów nadzoru, ponieważ umożliwiłoby porównywanie nie tylko kategorii aktywów, ale także poszczególnych papierów w ramach danej kategorii.

1.2.

W tym zakresie EBC ze szczególnym zadowoleniem przyjmuje toczący się obecnie dialog pomiędzy EBC, właściwymi organami oraz rynkiem, dotyczący możliwości stworzenia standardów w zakresie danych referencyjnych o papierach i ich emitentach. Celem wypracowania takich standardów jest udostępnienie danych decydentom, organom nadzoru i rynkom finansowym za pośrednictwem międzynarodowej publicznej infrastruktury, która dostarczałaby zainteresowanym podmiotom wysokiej jakości danych niezbędnych do sporządzania terminowych i wiarygodnych analiz coraz bardziej złożonych rynków finansowych, zwłaszcza w czasach zawirowań na rynkach (3).

2. Uwagi szczegółowe

Obowiązki informacyjne w zakresie operacji kredytowych banków centralnych w ustawodawstwie UE

2.1.

Dyrektywa 2003/71/WE (4), dyrektywa 2004/109/WE (5) i inne akty prawa UE (6) nakładają szereg obowiązków w zakresie przekazywania informacji rynkom oraz ochrony inwestorów. Niektóre ze wspomnianych dyrektyw ustanawiają wyłączenia z obowiązków informacyjnych. W szczególności, art. 8 ust. 2 dyrektywy 2003/71/WE stanowi: „Właściwy organ rodzimego państwa członkowskiego może zezwolić na pominięcie w prospekcie emisyjnym niektórych informacji przewidzianych w niniejszej dyrektywie lub w środkach wykonawczych określonych w art. 7 ust. 1, jeżeli uzna, że: a) ujawnienie takich informacji byłoby sprzeczne z interesem publicznym; (…)”. Dyrektywa 2004/109/WE nie przewiduje podobnych wyłączeń.

2.2.

Jak unaocznił niedawny kryzys finansowy, niezakłócona i szybka realizacja operacji kredytowych banku centralnego i innych operacji płynnościowych, w tym także w sytuacjach kryzysowych, wymaga stworzenia klarownych ram prawnych. W tym kontekście, ochrona stabilności systemu finansowego jako całości oraz wzmocnienie zaufania publicznego w czasie kryzysu wymaga nieujawniania informacji o udzieleniu przez bank centralny kredytu danej instytucji kredytowej lub zastosowaniu innej operacji płynnościowej (w tym w formie awaryjnego wsparcia płynności („emergency liquidity assistance”)). Wspomniane powyżej wyłączenie z art. 8 ust. 2 lit. a) dyrektywy 2003/71/WE mogłoby teoretycznie stanowić podstawę prawną nieujawnienia określonych informacji dotyczących operacji przeprowadzanych przez banki centralne, w tym udzielania awaryjnego wsparcia płynności. Jednak wyłączenie z obowiązków informacyjnych powinno zostać wprowadzone w sposób wyraźny we wszystkich odpowiednich aktach prawa UE. Ponadto, niezakłócone funkcjonowanie systemu finansowego wymaga, aby wyłączenie takie miało prostą strukturę, ponieważ konieczność przeprowadzania analizy obowiązków informacyjnych w każdym przypadku z osobna mogłaby spowodować zatory w sytuacjach, w których potrzebne będzie szybkie działanie. Dlatego w załączniku wskazano propozycje zmian w dyrektywie 2003/71/WE i dyrektywie 2004/109/WE; podobne zmiany należy również wprowadzić we wszystkich odpowiednich aktach prawa UE ustanawiających obowiązki informacyjne.

2.3.	EBC wyraża gotowość dalszego współdziałania z Komisją w tym zakresie.

3. Propozycje zmian

Szczegółowe propozycje zmiany brzmienia projektu dyrektywy wraz z uzasadnieniem zostały zawarte w załączniku.

Sporządzono we Frankfurcie nad Menem dnia 11 stycznia 2010 r.

Jean-Claude TRICHET

Prezes EBC

(1) COM(2009) 0491 wersja ostateczna.

(2) COM(2009) 0576 wersja ostateczna.

(3) Zob. „Remarks on the future of European financial regulation and supervision”, przemówienie programowe Prezesa EBC Jeana-Claude’a TRICHETA wygłoszone podczas posiedzenia Komitetu Europejskich Organów Nadzoru nad Rynkiem Papierów Wartościowych w Paryżu dnia 23 lutego 2009 r., dostępne na stronie internetowej EBC pod adresem http://www.ecb.europa.eu

(4) Dyrektywa 2003/71/WE Parlamentu Europejskiego i Rady z dnia 4 listopada 2003 r. w sprawie prospektu emisyjnego publikowanego w związku z publiczną ofertą lub dopuszczeniem do obrotu papierów wartościowych i zmieniająca dyrektywę 2001/34/WE, Dz.U. L 345 z 31.12.2003, s. 64.

(5) Dyrektywa 2004/109/WE Parlamentu Europejskiego i Rady z dnia 15 grudnia 2004 r. w sprawie harmonizacji wymogów dotyczących przejrzystości informacji o emitentach, których papiery wartościowe dopuszczane są do obrotu na rynku regulowanym oraz zmieniająca dyrektywę 2001/34/WE, Dz.U. L 390 z 31.12.2004, s. 38.

(6) Czwarta dyrektywa Rady 78/660/EWG z dnia 25 lipca 1978 r. wydana na podstawie art. 54 ust. 3 lit. g) Traktatu, w sprawie rocznych sprawozdań finansowych niektórych rodzajów spółek, Dz.U. L 222 z 14.8.1978, s. 11; siódma dyrektywa Rady 83/349/EWG z dnia 13 czerwca 1983 r. wydana na podstawie art. 54 ust. 3 lit. g) Traktatu w sprawie skonsolidowanych sprawozdań finansowych, Dz.U. L 193 z 18.7.1983, s. 1; dyrektywa 2003/6/WE Parlamentu Europejskiego i Rady z dnia 28 stycznia 2003 r. w sprawie wykorzystywania poufnych informacji i manipulacji na rynku (nadużyć na rynku), Dz.U. L 96 z 12.4.2003, s. 16.

ZAŁĄCZNIK

Propozycje zmian

Tekst proponowany przez Komisję

Zmiany proponowane przez EBC (1)

Zmiana nr 1

Artikuł 2 ust. 1 lit. e) pkt (i) dyrektywy 2003/71/WE

„e)

»inwestorzy kwalifikowani« oznaczają:

(i)	osoby lub podmioty, które są uznawane za klientów branżowych lub traktowane na życzenie jako klienci branżowi zgodnie z załącznikiem II do dyrektywy 2004/39/WE lub które zostały uznane za uprawnionych kontrahentów zgodnie z art. 24 dyrektywy 2004/39/WE.”

„e)

»inwestorzy kwalifikowani« oznaczają:

(i)

osoby lub podmioty, które są uznawane za klientów branżowych lub traktowane na życzenie jako klienci branżowi zgodnie z załącznikiem II do dyrektywy 2004/39/WE lub które zostały uznane za uprawnionych kontrahentów zgodnie z art. 24 dyrektywy 2004/39/WE. Osób lub podmiotów, które są zgodnie z załącznikiem II do dyrektywy 2004/39/WE na ich wniosek traktowane jako klienci niebranżowi, nie uważa się za inwestorów kwalifikowanych.”

Uzasadnienie:

Definicja inwestorów kwalifikowanych zawarta w dyrektywie 2003/71/WE w sposób wyraźny obejmuje EBC i banki centralne (art. 2 ust. 1 lit. e) pkt (ii)); w konsekwencji obowiązek publikacji prospektu nie ma zastosowania w sytuacji, gdy oferta papierów wartościowych jest skierowana wyłącznie do tych podmiotów (art. 3 ust. 2 lit. a)). Postanowienia projektu dyrektywy nie wspominają już w wyraźny sposób o EBC oraz bankach centralnych jako inwestorach kwalifikowanych, ale proponowane nowe brzmienie definicji „kwalifikowanych inwestorów” obejmuje „osoby lub podmioty, które są uznawane za klientów branżowych lub traktowane na życzenie jako klienci branżowi zgodnie z załącznikiem II do dyrektywy 2004/39/WE lub które zostały uznane za uprawnionych kontrahentów zgodnie z art. 24 dyrektywy 2004/39/WE”. EBC i banki centralne są uznawane za klientów branżowych oraz uprawnionych kontrahentów, w związku z czym EBC rozumie, że podmioty te byłyby nadal uważane za kwalifikowanych inwestorów. Jednak z projektu dyrektywy nie wynika jasno, w jaki sposób traktowani będą klienci branżowi, którzy zgodnie z załącznikiem II do dyrektywy 2004/39/WE będą na swój wniosek traktowani jako klienci niebranżowi. W celu zachowania jasności proponowana zmiana ujednolica listę klientów branżowych i uprawnionych kontrahentów określoną dyrektywą 2004/39/WE z listą kwalifikowanych inwestorów określoną dyrektywą 2003/71/WE, zgodnie z celem zmian zaproponowanych przez Komisję (zob. motyw 6 projektu dyrektywy).

Zmiana nr 2

Artikuł 8 ust. 2a dyrektywy 2003/71/WE (nowy)

Brak tekstu.

„2a. Nie wprowadza się wymogu ujawniania w prospekcie lub dołączonych do niego suplementach informacji o realizowaniu na rzecz danej instytucji kredytowej przez bank centralny należący do ESBC operacji kredytowych lub innych operacji płynnościowych (w tym polegających na dostarczaniu awaryjnego wsparcia płynności).”

Uzasadnienie:

Wzmocnienie stabilności systemu finansowego, a tym samym niezwiększanie bez potrzeby napięć w tym systemie, wymaga nieujawniania informacji o operacjach kredytowych banku centralnego (w tym dostarczaniu awaryjnego wsparcia płynności) na rzecz danej instytucji kredytowej. Niezakłócone funkcjonowanie systemu finansowego wymaga, aby wyłączenie z obowiązków informacyjnych miało prostą strukturę, ponieważ konieczność przeprowadzania analizy obowiązków informacyjnych w każdym przypadku z osobna mogłaby spowodować zatory w sytuacjach, w których potrzebne będzie szybkie działanie.

Zmiana nr 3

Artikuł 8 ust. 4 dyrektywy 2004/109/WE (nowy)

Brak tekstu.

„4. Nie wprowadza się wymogu uwzględniania w informacjach przekazywanych zgodnie z art. 4, 5 i 6 informacji o realizowaniu na rzecz danej instytucji kredytowej przez bank centralny należący do ESBC operacji kredytowych lub innych operacji płynnościowych (w tym polegających na dostarczaniu awaryjnego wsparcia płynności).”

Uzasadnienie:

Aktualne brzmienie

Zmiany proponowane przez EBC (1)

Zmiana nr 4

Artikuł 11 ust. 1 dyrektywy 2004/109/WE

„1. Artikuł 9 i art. 10 lit. c) nie mają zastosowania wobec akcji przekazywanych członkom ESCB lub też przez nich, w ramach realizacji polityki pieniężnej, w tym także akcji przekazywanych członkom ESCB lub przez nich na mocy umowy zastawu lub odkupu, lub też innej podobnej umowy, której celem jest utrzymanie płynności w ramach polityki pieniężnej lub w ramach systemu płatności.”

Uzasadnienie:

(1) Pogrubienie w tekście wskazuje, w którym miejscu EBC proponuje umieszczenie nowego tekstu. Przekreślenie w tekście oznacza, że EBC proponuje wykreślenie danego fragmentu tekstu.

26.1.2010

Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej

C 19/11

Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych)

(Tekst mający znaczenie dla EOG)

2010/C 19/05

Numer środka pomocy państwa

X 738/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Pomorskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Narodowe Centrum Badań i Rozwoju

ul. ks. I. Skorupki 4

00-546 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.ncbir.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla DGT Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Ustawa z dnia 8 października 2004 r. o zasadach finansowania nauki (Dz. U. Nr 238, poz. 2390, z późn. zm.) art. 15 ust. 1

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

DGT Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

25.11.2008

Sektor(-y) gospodarki

Telekomunikacja

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,51 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

10 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.ncbir.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 739/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Kujawsko-pomorskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla FINAKO Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Artykuł 10 ustawy z dnia 8 października 2004 r. o zasadach finansowania nauki (Dz. U. z 2008 r. Nr 169, poz. 1049), rozporządzenie Ministra Nauki i Szkolnictwa Wyższego z dnia 14 listopada 2007 r. w sprawie kryteriów i trybu przyznawania oraz rozliczania środków finansowych na naukę przeznaczonych na finansowanie projektów celowych (Dz. U. z 2007 r. Nr 221 poz. 1640), umowa nr 04249/C.ZR7-6/2008

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

FINAKO Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

15.10.2008

Sektor(-y) gospodarki

Pozostałe przetwarzanie i konserwowanie owoców i warzyw, Produkcja przypraw

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,65 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 740/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Małopolskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla Certech Jan Kuca, Jerzy Motyka

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

Certech Jan Kuca, Jerzy Motyka

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

15.10.2008

Sektor(-y) gospodarki

Produkcja wyrobów z pozostałych mineralnych surowców niemetalicznych, gdzie indziej niesklasyfikowana

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,28 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

10 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

10 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 741/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Dolnośląskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla MINE MASTER Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

MINE MASTER Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

23.9.2008

Sektor(-y) gospodarki

Produkcja maszyn dla górnictwa, kopalnictwa i budownictwa

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,66 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

10 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

10 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 742/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Małopolskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla INNOWACJA POLSKA Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

INNOWACJA POLSKA Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

15.9.2008

Sektor(-y) gospodarki

Działalność w zakresie inżynierii i związane z nią doradztwo techniczne

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,27 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

26.1.2010

Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej

C 19/16

(Tekst mający znaczenie dla EOG)

2010/C 19/06

Numer środka pomocy państwa

X 732/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Mazowieckie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Narodowe Centrum Badań i Rozwoju

ul. Ks. I. Skorupki 4

00-546 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.ncbir.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla TELESTO Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Ustawa z dnia 8 października 2004 r. o zasadach finansowania nauki (Dz.U. 238, poz. 2390. z późn. zm.) art. 15 ust. 1

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

TELESTO Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

14.11.2008

Sektor(-y) gospodarki

Działalność profesjonalna, naukowa i techniczna, pozostała gdzie indziej niesklasyfikowana

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,78 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania podstawowe (art. 31 ust. 2 lit. a))

100 %

—

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.ncbir.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 733/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Śląskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla LEHRER-RYCHEL LILIANA „VINI”

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Art. 10 ustawy z dnia 8 października 2004 r. o zasadach finansowania nauki (Dz.U. 169 z 2008 r., poz. 1049), Rozporządzenie Ministra Nauki i Szkolnictwa Wyższego z dnia 14 listopada 2007 w sprawie kryteriów i trybu przyznawania oraz rozliczania środków finansowych na naukę przeznaczonych na finansowanie projektów celowych (Dz.U. 221 z 2007 r., poz. 1640), umowa nr 04248/C.ZR7-6/2008

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

LEHRER-RYCHEL LILIANA „VINI”

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

10.10.2008

Sektor(-y) gospodarki

Produkcja pieczywa; produkcja świeżych wyrobów ciastkarskich i ciastek

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,59 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 734/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Łódzkie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc dla badania i rozwój dla FOS „POLMO” ŁÓDŹ S.A.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

FOS „POLMO” LÓDZ S.A.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

10.10.2008

Sektor(-y) gospodarki

Produkcja pozostałych części i akcesoriów do pojazdów silnikowych

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,42 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 735/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Wielkopolskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla GTX HANEX PLASTIC Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

GTX HANEX PLASTIC Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

2.10.2008

Sektor(-y) gospodarki

Produkcja opakowań z tworzyw sztucznych

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,29 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

Numer środka pomocy państwa

X 736/09

Państwo członkowskie

Polska

Numer referencyjny państwa członkowskiego

Nazwa regionu (NUTS)

Małopolskie

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

ul. Wspólna 1/3

00-529 Warszawa

POLSKA/POLAND

http://www.mnisw.gov.pl

Nazwa środka pomocy

Pomoc na badania i rozwój dla EC ELECTRONICS Sp. z o.o.

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Rodzaj środka pomocy

Pomoc ad hoc

EC ELECTRONICS Sp. z o.o.

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Data przyznania pomocy

1.9.2008

Sektor(-y) gospodarki

Działalność w zakresie inżynierii i związane z nią doradztwo techniczne

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowita kwota pomocy ad hoc przyznanej przedsiębiorstwu

0,29 PLN (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Badania przemysłowe (art. 31 ust. 2 lit. b))

50 %

20 %

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mnisw.gov.pl

26.1.2010

Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej

C 19/21

(Tekst mający znaczenie dla EOG)

2010/C 19/07

Numer środka pomocy państwa

X 66/08

Państwo członkowskie

Francja

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

France

Obszary mieszane

Organ przyznający pomoc

Délégation interministérielle à l'aménagement et la compétitivité des territoires (DIACT)

8 rue de Penthièvre

75800 Paris Cedex 08

FRANCE

http://www.diact.gouv.fr

Nazwa środka pomocy

Régime cadre exempté de notification relatif aux aides aux services de conseil en faveur des PME et aides à la participation des PME aux foires pris sur la base du règlement général d’exemption par catégorie no 800/2008

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Pour les interventions de l’État: article 20 de la constitution du 4 octobre 1958 ainsi que les articles L. 2251-1, L. 3231-1 et L. 4211-1 du Code général des collectivités territoriales.

Pour les collectivités territoriales et leurs groupements: articles L. 1511-1 à L. 1511-5 du Code général des collectivités territoriales tels que modifiés par l’article 1er de la loi no 2004-809 du 13 août 2004 relative aux libertés et responsabilités locales.

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

13.10.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

20,00 EUR (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Pożyczka, Dopłata do oprocentowania, Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

Programmes opérationnels de l'objectif convergence et de l'objectif compétitivité et de l'emploi des fonds structurels communautaires — 5,00 EUR (millions)

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Pomoc na rzecz MŚP na usługi doradcze (art. 26)

50 %

—

Pomoc na udział MŚP w targach (art. 27)

50 %

—

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.diact.gouv.fr/fr_1/amenagement_du_territoire_44/aides_aux_entreprises_626/

Numer środka pomocy państwa

X 67/08

Państwo członkowskie

Francja

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

France

Obszary mieszane

Organ przyznający pomoc

Délégation interministérielle à l'aménagement et la compétitivité des territoires (DIACT)

8 rue de Penthièvre

75800 Paris Cedex 08

FRANCE

http://www.diact.gouv.fr

Nazwa środka pomocy

Régime cadre exempté de notification relatif aux aides à l’entrepreneuriat féminin pris sur la base du règlement général d’exemption par catégorie no 800/2008 du 6 août 2008

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Pour les interventions de l’État: article 20 de la constitution du 4 octobre 1958 ainsi que les articles L. 2251-1, L. 3231-1 et L. 4211-1 du Code général des collectivités territoriales.

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

13.10.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

15,00 EUR (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

1,00 EUR (w mln)

Instrument pomocy (art. 5)

Pożyczka, Dopłata do oprocentowania, Gwarancja, Dotacja, Zaliczki zwrotne

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

Programmes opérationnels de l'objectif convergence et de l'objectif compétitivité et emploi des fonds structurels pour la période 2007-2013 — 7,00 EUR (millions)

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Pomoc na rzecz małych przedsiębiorstw nowo utworzonych przez kobiety (art. 16)

15 %

—

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.diact.gouv.fr/fr_1/amenagement_du_territoire_44/aides_aux_entreprises_626/

Numer środka pomocy państwa

X 68/08

Państwo członkowskie

Francja

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

France

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Artykuł 87 ust. 3 lit. c)

Organ przyznający pomoc

Délégation interministérielle à l'aménagement et la compétitivité des territoires (DIACT)

8 rue de Penthièvre

75800 Paris Cedex 08

FRANCE

http://www.diact.gouv.fr

Nazwa środka pomocy

Régime cadre exempté de notification relatif aux aides à finalité régionale pris sur la base du règlement général d’exemption par catégorie no 800/2008 du 6 août 2008

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Pour les interventions de l’État: article 20 de la constitution du 4 octobre 1958 ainsi que les articles L. 2251-1, L. 3231-1 et L. 4211-1 du Code général des collectivités territoriales.

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

13.10.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

duże przedsiębiorstwo

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

110,00 EUR (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

10,00 EUR (w mln)

Instrument pomocy (art. 5)

Pożyczka, Dopłata do oprocentowania, Gwarancja, Dotacja, Zaliczki zwrotne

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

Programmes opérationels régionaux de l'objectif convergence et de l'objectif compétitivité et emploi des fonds structurels pour la période 2007-2013 — 20,00 EUR (millions)

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Regionalna pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie (art. 13) Program pomocy

25 %

Pomoc dla nowo utworzonych małych przedsiębiorstw (art. 14)

40 %

—

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.diact.gouv.fr/fr_1/amenagement_du_territoire_44/aides_aux_entreprises_626/

Numer środka pomocy państwa

X 94/08

Państwo członkowskie

Estonia

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

Estonia

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Ettevõtluse Arendamise Sihtasutus

Liivalaia 13/15

10118 Tallinn

Eesti Vabariik

EESTI/ESTONIA

http://www.eas.ee

Nazwa środka pomocy

Teadmiste ja oskuste arendamise toetamise tingimused ja kord

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

1)	„Perioodi 2007–2013 struktuuritoetuse seadus” (RTI, 22.12.2006, 59, 440)

2)	„Teadmiste ja oskuste arendamise toetamise tingimused ja kord” (RTL, 26.6.2008, 51, 717)

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

30.6.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

duże przedsiębiorstwo

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

27,00 EEK (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

Euroopa Sotsiaalfond (ESF) – 27,00 EEK (miljonites)

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Szkolenia specjalistyczne (art. 38 ust. 1)

25 %

10 %

Szkolenia ogólne (art. 38 ust. 2)

50 %

—

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.riigiteataja.ee/ert/act.jsp?id=12978588

Numer środka pomocy państwa

X 102/08

Państwo członkowskie

Estonia

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

Estonia

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Maaelu Edendamise Sihtasutus

R. Tobiase 4

10147 Tallinn

Harjumaa

EESTI/ESTONIA

http://www.mes.ee

Nazwa środka pomocy

Maaelu Edendamise Sihtasutuse tagatiste abikava raames tagatiste saamiseks esitatavad nõuded ja tagatise taotlemise kord

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Maaelu Edendamise Sihtasutuse tagatiste abikava raames tagatiste saamiseks esitatavad nõuded ja tagatise taotlemise kord. Kinnitatud Maaelu Edendamise Sihtasutuse nõukogu 20. novembri 2008 otsusega (protokoll nr 10 p 2)

Maaelu ja Põllumajandusturu korraldamise seadus

http://www.riigiteataja.ee/ert/act.jsp?id=12997647

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

20.11.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

312,93 EEK (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

1 564,66 EEK (w mln)

Instrument pomocy (art. 5)

Gwarancja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Regionalna pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie (art. 13) Program pomocy

50 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.mes.ee/failid/Tagatiste%20abikava%2020.11.2008.pdf

26.1.2010

Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej

C 19/26

(Tekst mający znaczenie dla EOG)

2010/C 19/08

Numer środka pomocy państwa

X 138/08

Państwo członkowskie

Austria

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

Österreich

Obszary mieszane

Organ przyznający pomoc

Bundesministerium für Wirtschaft und Arbeit, Abteilung V/4 (Tourismusförderungen)

Stubenring 1

1011 Wien

ÖSTERREICH

http://wwww.bmwa.gv.at

Nazwa środka pomocy

Übernahme von Haftungen für die Tourismus- und Freizeitwirtschaft 2007—2013

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Richtlinie des Bundesministers für Wirtschaft und Arbeit für die Übernahme von Haftungen für die Tourismus- und Freizeitwirtschaft 2007—2013

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

1.11.2008–31.12.2008

Sektor(-y) gospodarki

Transport lądowy oraz transport rurociągowy, Zakwaterowanie, Działalność usługowa związana z wyżywieniem, Działalność związana z produkcją filmów, nagrań wideo, programów telewizyjnych, nagrań dźwiękowych i muzycznych, Działalność zwiazana z obsługą rynku nieruchomości, Działalność w zakresie architektury i inżynierii; badania i analizy techniczne, Wynajem i dzierżawa, Działalność organizatorów turystyki, pośredników i agentów turystycznych oraz pozostała działalność usługowa w zakresie rezerwacji i działalności z nią związane, Edukacja, Działalność związana z grami losowymi i

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Duże przedsiębiorstwo

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

13,00 EUR (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

13,00 EUR (w mln)

Instrument pomocy (art. 5)

Gwarancja

Odesłanie do decyzji Komisji

N 179/08

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Regionalna pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie (art. 13) Program pomocy

20 %

Pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie dla MŚP (art. 15)

20 %

—

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.oeht.at/page/media/finanzierung/garantie%20betriebe/RHaftung2007-2013.pdf

Numer środka pomocy państwa

X 144/08

Państwo członkowskie

Estonia

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

Estonia

Artykuł 87 ust. 3 lit. a)

Organ przyznający pomoc

Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet

Narva mnt 3

51009 Tartu

EESTI/ESTONIA

http://www.pria.ee/

Nazwa środka pomocy

Maapiirkonnas majandustegevuse mitmekesistamise investeeringutoetus

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Põllumajandusministri 12. märtsi 2008. aasta määrus nr 20 „Maapiirkonnas majandustegevuse mitmekesistamise investeeringutoetuse saamise nõuded, toetuse taotlemise ja taotluse menetlemise täpsem kord” (RTL 2008, 22, 343; 92, 1286)

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

Zmiany XS 223/07

Czas trwania pomocy

21.11.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

141,00 EEK (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Dotacja

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

Maaelu Arengu Euroopa Põllumajandusfond (EAFRD) – 106,00 EEK (miljonites)

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Regionalna pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie (art. 13) Program pomocy

50 %

—

Pomoc na rzecz MŚP na usługi doradcze (art. 26)

50 %

—

Pomoc na udział MŚP w targach (art. 27)

50 %

—

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.riigiteataja.ee/ert/act.jsp?id=13067987

Numer środka pomocy państwa

X 148/08

Państwo członkowskie

Niemcy

Numer referencyjny państwa członkowskiego

E 13/01

Nazwa regionu (NUTS)

Nordrhein-Westfalen

Artykuł 87 ust. 3 lit. c)

Obszary nieobjęte pomocą

Organ przyznający pomoc

Finanzministerium des Landes Nordrhein-Westfalen

Jägerhofstraße 6

40479 Düsseldorf

DEUTSCHLAND

http://www.fm.nrw.de

Nazwa środka pomocy

Bürgschaften des Landes Nordrhein-Westfalen für die Wirtschaft und die freien Berufe sowie die Land- und Forstwirtschaft

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Bürgschaftsrichtlinien des Landes Nordrhein-Westfalen für die Wirtschaft und die freien Berufe sowie die Land- und Forstwirtschaft

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

1.12.2008–31.12.2013

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Duże przedsiębiorstwo

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

—

Przeznaczona na gwarancje

60,00 EUR (w mln)

Instrument pomocy (art. 5)

Gwarancja

Odesłanie do decyzji Komisji

N 197/07, N 541/07, N 762/07

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

—

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Regionalna pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie (art. 13) Program pomocy

15 %

20 %

Pomoc inwestycyjna i pomoc na zatrudnienie dla MŚP (art. 15)

20 %

—

Eksperymentalne prace rozwojowe (art. 31 ust. 2 lit. c))

25 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.fm.nrw.de/allgemein_fa/steuerzahler/gesetze/erlasse/buergschaftsrichtlinie/01_buergschaftsrichtlinie_nrw_01_2008.pdf

Numer środka pomocy państwa

X 783/09

Państwo członkowskie

Zjednoczone Królestwo

Numer referencyjny państwa członkowskiego

—

Nazwa regionu (NUTS)

Wales

Obszary mieszane

Organ przyznający pomoc

University of Glamorgan

European and External Resource Office

Llantwit Road

Pontypridd

CF37 1DL

UNITED KINGDOM

http://www.glam.ac.uk/

Nazwa środka pomocy

University of Glamorgan Support for Foundation Degrees

Krajowa podstawa prawna (odesłanie do właściwego promulgatora krajowego)

Further and Higher Education Act 1992

http://www.opsi.gov.uk/Acts/acts1972/ukpga_19720068_en_1

Rodzaj środka pomocy

Program pomocy

Zmiany istniejącego środka pomocy

—

Czas trwania pomocy

18.8.2009–31.8.2015

Sektor(-y) gospodarki

Wszystkie sektory gospodarki kwalifikujące się do pomocy

Rodzaj beneficjenta

MŚP

Duże przedsiębiorstwo

Całkowity planowany roczny budżet programu pomocy

2,40 GBP (w mln)

Przeznaczona na gwarancje

—

Instrument pomocy (art. 5)

Inne – Subsidised Training Schemes

Odesłanie do decyzji Komisji

—

W przypadku współfinansowania z funduszy wspólnotowych

European Social Fund — GBP 8,24 (in millions)

Cele

Maksymalna intensywność pomocy w % lub maksymalna kwota pomocy w walucie krajowej

MŚP – w %

Szkolenia specjalistyczne (art. 38 ust. 1)

25 %

20 %

Szkolenia ogólne (art. 38 ust. 2)

60 %

20 %

Adres internetowy pełnego tekstu środka pomocy:

http://www.glam.ac.uk/european/470/projects

26.1.2010

Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej

C 19/31

POMOC PAŃSTWA – RUMUNIA

Pomoc państwa C 36/09 (ex NN 56/09) – gwarancja zgodnie z tymczasowymi ramami prawnymi na rzecz przedsiębiorstwa Oltchim

Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 88 ust. 2 Traktatu WE

(Tekst mający znaczenie dla EOG)

2010/C 19/10

Pismem z dnia 19 listopada 2009 r., zamieszczonym w autentycznej wersji językowej na stronach następujących po niniejszym streszczeniu, Komisja powiadomiła Rumunię o swojej decyzji w sprawie wszczęcia procedury określonej w art. 88 ust. 2 Traktatu WE w odniesieniu do wyżej wspomnianego środka pomocy.

Zainteresowane strony mogą zgłaszać uwagi na temat środka pomocy, w odniesieniu do którego Komisja wszczyna postępowanie, w terminie jednego miesiąca od daty publikacji niniejszego streszczenia i następującego po nim pisma. Uwagi należy kierować do Kancelarii ds. Pomocy Państwa w Dyrekcji Generalnej ds. Konkurencji Komisji Europejskiej na następujący adres lub numer faksu:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Greffe

Office: J70, 3/225

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIЁ

Faks +32 22961242

Otrzymane uwagi zostaną przekazane władzom rumuńskim. Zainteresowane strony zgłaszające uwagi mogą wystąpić z odpowiednio uzasadnionym pisemnym wnioskiem o objęcie ich tożsamości klauzulą poufności.

TEKST STRESZCZENIA

I. PROCEDURA

W dniu 29 lipca 2009 r., po publicznym ogłoszeniu planowanej gwarancji zgodnie z tymczasowymi ramami prawnymi na rzecz producenta substancji chemicznych, przedsiębiorstwa Oltchim, udziałowiec mniejszościowy przedsiębiorstwa złożył do Komisji skargę, podając w wątpliwość kwalifikowalność gwarancji w kontekście kryteriów ustalonych w tymczasowych ramach prawnych. W dniu 7 sierpnia 2009 r. Komisja przekazała wspomnianą skargę władzom rumuńskim, a te udzieliły odpowiedzi w dniu 4 września 2009 r.

II. OPIS

2.	Przedmiotowa gwarancja ma być wystawiona – zgodnie z rumuńskim programem zgodnym z tymczasowymi ramami prawnymi – przez EximBank na pokrycie pożyczki komercyjnej w wysokości 62 mln EUR przeznaczonej na zakup przedsiębiorstwa będącego dostawcą Oltchimu, firmy Arpechim.

III. OCENA

Rumunia podjęła decyzję o udzieleniu gwarancji zgodnie z zatwierdzonym przez Komisję programem objętym tymczasowymi ramami prawnymi. Program ten – zgodnie ze stosownymi postanowieniami tymczasowych ram prawnych – w sposób jednoznaczny wyklucza przedsiębiorstwa, które były zagrożone dnia 1 lipca 2008 r., o czym mowa w pkt 4.3.2 lit. i) ram prawnych. Stosuje on ponadto kryterium kwoty wynagrodzeń zgodnie z pkt 4.3.2 lit. d).

4.	Na obecnym etapie Komisja ma wątpliwości, czy planowana przez EximBank gwarancja jest zgodna z warunkami wynikającymi z postanowień pkt 4.3.2 lit. i) oraz lit. d) tymczasowych ram prawnych. W szczególności:

—	w odniesieniu do kwalifikowalności przedsiębiorstwa do otrzymania pomocy państwa zgodnie z pkt 4.3.2 lit. i) tymczasowych ram prawnych, Komisji nie zadawalają przedstawione dotychczas przez władze rumuńskie dowody na to, że Oltchim nie był przedsiębiorstwem zagrożonym dnia 1 lipca 2008 r.,

—

po drugie nie jest jasne, czy planowana przez EximBank gwarancja jest zgodna z postanowieniami pkt 4.3.2 lit. d) tymczasowych ram prawnych, według których maksymalna kwota pożyczki (w omawianym tu przypadku chodzi o 62 mln EUR) nie powinna przekraczać całkowitej rocznej kwoty wynagrodzeń wypłaconych przez beneficjenta za 2008 r.

IV. WNIOSEK

5.	W świetle powyższych ustaleń Komisja podjęła decyzję o wszczęciu formalnego postępowania wyjaśniającego przewidzianego w art. 88 ust. 2 Traktatu WE dotyczącego opisanych wyżej środków.

TEKST PISMA

„Comisia dorește să informeze România că, după examinarea informațiilor furnizate de autoritățile statului dumneavoastră cu privire la măsura susmenționată, a decis să inițieze procedura de investigare prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE.

I. PROCEDURA

(1)

La data de 5 iunie 2009, România a notificat în prealabil în temeiul punctului 4.3. din Cadrul comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (1) (denumit în continuare «CT») o garanție de stat în favoarea societății Oltchim SA Râmnicu Vâlcea (denumită în continuare «Oltchim» sau «societatea») pentru garantarea unui împrumut comercial în valoare de 62 de milioane EUR în vederea achiziționării și reabilitării furnizorului de etilenă al societății, Arpechim Pitești (denumit în continuare «Arpechim»).

(2)	La data de 11 iunie 2009 a avut loc o întâlnire a reprezentanților DG Concurență cu autoritățile române și reprezentanții societății Oltchim, pentru discutarea acestei notificări prealabile.

(3)

La data de 29 iulie 2009, în urma publicării unui pachet de măsuri de sprijin de stat avute în vedere pentru Oltchim, PCC SE (denumită în continuare PCC), o societate germană cu sediul la Duisburg, care deține un pachet minoritar de acțiuni în cadrul Oltchim, a depus o plângere (2) prin care pune la îndoială eligibilitatea garanției acordate în baza CT, în temeiul criteriilor stabilite în CT.

(4)	Comisia a transmis plângerea în cauză României la data de 7 august 2009, care a răspuns la 4 septembrie 2009.

II. CONTEXTUL CAZULUI

II.1. Societatea

(5)	Oltchim este una dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din Europa de Sud-Est, producând 78 de sortimente pentru 40 de produse chimice de bază. Societatea vinde aproximativ 80 % din producția sa în Europa și în afara acesteia.

(6)

Producția de PVC (un material cu multiple aplicații în domeniul construcțiilor și în cel al producției de mașini grele) reprezintă aproximativ 32 % din activitatea societății. Potrivit declarațiilor societății Oltchim, cota sa de piață la nivelul Uniunii Europene pentru producția de PVC este de 2,1 %. O parte importantă a producției de PVC realizate în cadrul societății Oltchim este exportată în afara Uniunii Europene. Alte produse principale ale societății sunt: soda caustică, DOF și poliolii polieteri.

(7)

În iulie 2009, societatea avea aproximativ 3 600 de angajați (3). Oltchim este singurul angajator industrial din Râmnicu Vâlcea [un oraș cu o populație de aproximativ 110 000 de locuitori, centrul administrativ al unei zone din sud-vestul României cu statut de regiune asistată în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE].

(8)

Societatea și-a început activitatea în 1966, a fost reorganizată în 1990, iar începând cu 1997 a fost cotată la Bursa de Valori din București. Statul român (în prezent prin Ministerul Economiei) deține un pachet majoritar de 54,8 % în cadrul societății. Principalul acționar minoritar este PCC, o societate holding germană (care deține, de asemenea, Rokita SA, un concurent polonez al societății Oltchim), cu un pachet de aproximativ 12,2 %. Celelalte acțiuni ale societății sunt deținute de SIF Oltenia (6,5 %), Sorin Apostol (2,5 %), Leo Overseas Ltd (1,7 %) și diverși alți mici acționari.

(9)

În 2003, datoria publică în valoare de 303 milioane RON a fost convertită în acțiuni (4), iar pachetul de acțiuni deținut de stat în cadrul Oltchim a fost majorat de la 53,26 % la 95,73 %. În noiembrie 2005, un tribunal comercial din Vâlcea a anulat decizia Adunării generale a societății Oltchim cu privire la conversie (5). În iunie 2006 guvernul României a emis o ordonanță de urgență (6) autorizând reprezentanții statului din Adunarea generală a societății Oltchim să voteze în favoarea renunțării la calea de atac împotriva hotărârii judecătorești care anula prima conversie și să ia măsurile necesare pentru revocarea conversiei. Hotărârea judecătorească de anulare a conversiei a devenit definitivă în august 2006. Diminuarea efectivă a capitalului social a avut loc în noiembrie 2007 (7).

II.2. Situația actuală a societății Oltchim și planul de afaceri al acesteia

(10)

Potrivit autorităților române, problemele cu care se confruntă în prezent societatea sunt: (i) oprirea furnizării principalelor materii prime de la principalul furnizor, Arpechim; (ii) impactul negativ asupra valorii nete a activelor societății, determinat de reapariția unei datorii semnificative în urma revocării, în 2007, a conversiei creanței în acțiuni din 2003; (iii) subcapitalizarea societății (care s-ar datora, de asemenea, revocării conversiei); și, în fine (iv) efectele crizei financiare globale.

(11)	Situația generală a societății Oltchim s-a deteriorat în ultimii ani. La sfârșitul anului 2008, Oltchim înregistrase o pierdere netă de 53 de milioane EUR. După închiderea principalului furnizor de etilenă, Arpechim, în noiembrie 2008, societatea a funcționat la 40 % din capacitate.

(12)

Statul român intenționează să pună în aplicare un pachet de măsuri pentru sprijinirea unui plan propus de societate pentru restabilirea viabilității acesteia pe termen lung. Planul de afaceri al societății presupune un așa-numit «Scenariu complet de dezvoltare», constând în principal într-o nouă conversie a creanței în acțiuni în valoare de aproximativ 135 de milioane EUR și în efectuarea unor investiții suplimentare în valoare totală estimată de 486 de milioane EUR, pentru modernizarea/extinderea instalațiilor și adaptarea acestora la standardele de mediu (8).

II.3. Proceduri conexe de ajutor de stat

(13)

La 17 iulie 2009, România a notificat Comisiei două măsuri de sprijin în favoarea societății Oltchim. Măsurile notificate presupuneau (i) o nouă conversie în acțiuni a datoriei publice în valoare de aproximativ 135 milioane EUR (9), provenind din împrumuturi garantate de stat și nerambursate, ce fuseseră contractate în perioada 1995-2000; (ii) o garanție de stat care acoperă 80 % dintr-un împrumut comercial în valoare de 424 de milioane EUR pentru renovarea societății și investiții suplimentare. România susține că aceste măsuri de sprijin nu implică ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE întrucât statul, în calitate de acționar principal și creditor principal al societății, acționează într-un mod comparabil cu un operator economic privat în condiții similare.

(14)	La data de 15 septembrie 2009, Comisia a decis să inițieze procedura oficială de investigare (cazul C 28/2009) cu privire la măsurile notificate și, în plus, cu privire la neplata dobânzii aferente datoriei publice începând cu 1 ianuarie 2007.

III. DESCRIEREA MĂSURII ÎN CAUZĂ

(15)

Din valoarea totală a investițiilor de 486 de milioane EUR, 424 de milioane EUR vor fi finanțate prin împrumuturi comerciale garantate printr-o garanție de stat acoperind până la 80 % din valoarea totală a împrumutului; această măsură a fost notificată Comisiei la 17 iulie 2009 ca neimplicând ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratat. Această măsură nu face obiectul prezentei decizii.

(16)

Pe lângă garanția susmenționată, un alt împrumut comercial de 62 de milioane EUR va fi acoperit de o garanție CT care urmează să fie emisă în temeiul schemei române de garantare CT (10). Împrumutul este destinat achiziționării furnizorului Arpechim. Această garanție nu este inclusă în notificarea României din 17 iulie 2009 și face obiectul prezentei decizii.

(17)	Potrivit informațiilor prezentate de reclamant, la 5 august 2009, Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări al guvernului român a aprobat acordarea garanției de către EximBank (11).

(18)

Garanția ar acoperi 80 % dintr-un împrumut comercial în valoare de 62 de milioane EUR. Oltchim ar plăti o primă anuală de 9,8 % pe an, adică prima safe-harbour stabilită de CT pentru societățile cu rating «CCC» sau mai jos și cu garanții colaterale de nivel scăzut. Pentru primii 2 ani, prima anuală va fi de 8,33 %, prin aplicarea reducerii de 15 % permise la punctul 4.3.2 litera (b) din CT. Se presupune că banca comercială ar accepta o garanție colaterală de 20 % din valoarea totală a împrumutului.

IV. PLÂNGEREA

(19)

În plângerea sa din 29 iulie 2009, PCC observă că garanția de stat care urmează să fie emisă în baza schemei CT din România în vederea achiziționării furnizorului Arpechim nu întrunește criteriile de eligibilitate stabilite în CT. PCC consideră, în special, că măsura nu este în conformitate cu prevederile punctului 4.3.2 litera (i) din CT, întrucât societatea se afla în dificultate înainte de 1 iulie 2008. De asemenea, PCC susține că valoarea împrumutului subsidiar, adică 62 de milioane EUR, depășește costurile salariale anuale ale societății Oltchim, ceea ce contravine condițiilor stabilite la punctul 4.3.2 litera (d) din CT.

V. POZIȚIA AUTORITĂȚILOR ROMÂNE

(20)	În răspunsul său la plângerea din 4 septembrie 2009, România subliniază că garanția EximBank care urmează a fi emisă intră sub incidența schemei CT autorizate pentru România.

(21)

În esență, România susține că, contrar analizei efectuate de PCC, Oltchim nu era o societate în dificultate în sensul dispozițiilor prevăzute de Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (12) (denumite în continuare «Liniile directoare S & R») la 1 iulie 2008. Pentru a susține această afirmație, autoritățile române au prezentat un raport independent realizat de experți din cadrul Raiffeisen Capital & Investment SA și un aviz juridic emis de Vilau & Mitel, ambele datând din iulie 2009.

(22)

Rapoartele concluzionează că la 1 iulie 2008 Oltchim nu îndeplinea condițiile pentru a fi considerată o societate în dificultate în sensul punctelor 10 și 11 din Liniile directoare S & R, și în special că:

—

la 1 iulie 2008 nu se întruneau condițiile prevăzute la punctul 10 litera (a) din Liniile directoare S & R deoarece, deși societatea pierduse peste jumătate din capitalul său social, nu era îndeplinită cea de a doua parte a criteriului, respectiv societatea nu pierduse peste un sfert din capital în ultimele 12 luni;

—

nu se întruneau condițiile prevăzute la punctul 10 litera (c) din Liniile directoare S & R, aceasta însemnând că la 1 iulie 2008 societatea nu era în stare de insolvență potrivit legislației românești. Potrivit legii privind insolvența aplicabilă în România, societățile ale căror datorii depășesc fondurile disponibile pe o perioadă de 30 de zile se prezumă a fi insolvabile. Raportul Vilau & Mitel argumentează că pe parcursul celor 30 de zile precedente datei de 1 iulie 2008, Oltchim nu s-a aflat în această situație;

—

criteriile prevăzute la punctul 11 din Liniile directoare S & R nu au fost întrunite deoarece anterior crizei economice și financiare societatea nu a prezentat simptomele obișnuite ale unei întreprinderi în dificultate, în sensul că societatea înregistra o cifră de afaceri în creștere, nu prezenta o supracapacitate semnificativă, iar fluxul său de numerar operațional era pozitiv.

(23)

La un nivel mai general, România susține că dificultățile societății Oltchim sunt pur contextuale și rezultatul combinat al următorilor factori: subcapitalizarea societății (o problemă care ar trebui soluționată prin conversia creanței în acțiuni); închiderea furnizorului Arpechim (o problemă care va fi abordată prin măsura CT propusă) și criza financiară și economică actuală.

(24)

În ceea ce privește costurile salariale ale societății, România susține în primul rând că, prin aplicarea ratei medii de schimb valutar din 2008, astfel cum a fost publicată de Banca Națională a României (13), costurile salariale directe ale societății, în valoare de aproximativ 140 de milioane RON pentru 2008, se vor ridica la aproximativ 38 de milioane EUR.

(25)

În al doilea rând, România include pe lângă costurile salariale proprii, anumite părți ale costurilor salariale suportate de cinci subcontractanți/furnizori, în funcție de contribuția acestora la activitatea societății Oltchim. Acest calcul include și costurile salariale medii ale societății Arpechim, furnizorul care urmează a fi achiziționat. Pe această bază, autoritățile române estimează că totalul costurilor salariale se va ridica la 62,4 milioane EUR, ceea ce depășește suma împrumutului garantat de către EximBank.

VI. EVALUAREA EXISTENȚEI AJUTORULUI DE STAT

(26)

Articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE prevede că este incompatibil cu piața comună orice ajutor acordat de un stat membru sau prin resurse de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența, prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor mărfuri, și care afectează schimburile comerciale între statele membre.

(27)	Trebuie menționat în primul rând că România intenționează să acorde garanția în temeiul unei scheme de ajutor existente. Astfel, caracterul de ajutor de stat al măsurii nu este contestat de România.

VI.1. Resurse de stat

(28)

Garantul EximBank este o instituție financiară specializată de stat, a cărei funcționare este reglementată de Legea 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior. Scopul său este de a sprijini prin instrumente financiare specifice activitatea guvernului României și politicile privind schimburile comerciale internaționale.

(29)	Deși controlul public al unei instituții nu înseamnă automat că acțiunile acesteia sunt imputabile statului (14), în cazul de față, condițiile stabilite de CEJ (15) pentru a se concluziona că o măsură este imputabilă statului par a fi îndeplinite.

(30)

EximBank este organizată ca o societate pe acțiuni. AVAS, agenția română pentru privatizare, deține 95,374 % din capitalul acesteia. Sursele financiare pentru operațiunile EximBank provin parțial de la bugetul de stat. Deoarece banca efectuează activități atât în numele statului, cât și în nume propriu, operațiunile sunt înregistrate în conturi diferite. Prin urmare, autoritățile publice exercită o intensă supraveghere asupra gestionării acesteia.

(31)

Comisia observă, de asemenea, faptul că EximBank efectuează operațiunea de garantare pentru Oltchim în numele și în contul statului, în temeiul deciziei adoptate de un organism guvernamental (Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări). Având în vedere aceste circumstanțe ale cazului, Comisia consideră că măsura este imputabilă statului și, în consecință, garanția acordată de EximBank ar implica utilizarea resurselor de stat.

VI.2. Avantajul

(32)	Comisia are îndoieli în ceea ce privește posibilitatea ca beneficiarul, având în vedere situația sa actuală și circumstanțele piețelor financiare, să fi obținut finanțare pe piață, în termeni similari. Prin urmare, garanția EximBank oferă un avantaj societății Oltchim.

VI.3. Selectivitate, denaturarea concurenței și efectele asupra schimburilor comerciale

(33)

Măsura de sprijin de stat în cauză este selectivă, în măsura în care aduce beneficii unei singure societăți, Oltchim. Măsura are potențialul de a denatura concurența, favorizând Oltchim în detrimentul concurenților acesteia. În fine, între statele membre există un comerț intensiv de produse chimice, iar societatea exportă o mare parte a produselor sale în țările Uniunii Europene. Astfel, comerțul intracomunitar va fi probabil afectat.

VI.4. Concluzie privind existența ajutorului de stat

(34)	Având în vedere argumentele expuse, Comisia consideră, în această etapă, că măsura descrisă mai sus îndeplinește criteriile consacrate la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE și, prin urmare, trebuie considerată a fi ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

VII. EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII

(35)	Având în vedere că garanția acordată de EximBank implică ajutor de stat, compatibilitatea acesteia trebuie evaluată din perspectiva excepțiilor prevăzute la articolele 87 alineatul (2) și 87 alineatul (3) din Tratatul CE.

(36)	România a acordat garanția în temeiul unei scheme CT aprobate. Astfel, trebuie să se verifice în primul rând dacă măsura este conformă cu condițiile respectivei scheme de ajutor de stat.

(37)	Schema a fost aprobată în temeiul CT, care stabilește criteriile în baza cărora anumite măsuri, care au ca scop remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru, pot fi compatibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE.

(38)

În special, punctul 2.6 din decizia de aprobare a schemei (16), în conformitate cu dispozițiile relevante ale CT, exclude în mod explicit întreprinderile care se aflau în dificultate la 1 iulie 2008 [punctul 4.3.2 litera (i) CT]. De asemenea, punctul 2.8 din decizie se referă la criteriul privind costurile salariale, în conformitate cu punctul 4.3.2 litera (d) din CT.

(39)

În această etapă, Comisia are îndoieli că garanția EximBank preconizată este conformă cu condițiile care reies din punctul 4.3.2 literele (i) și (d) din CT. În special:

—	în ceea ce privește eligibilitatea societății pentru sprijin de stat în temeiul punctului 4.3.2 litera (i) din CT, Comisia nu consideră satisfăcătoare probele prezentate de România până în prezent pentru a dovedi că Oltchim nu era o societate în dificultate la 1 iulie 2008;

—	în al doilea rând, nu este clar dacă garanția EximBank preconizată este conformă cu punctul 4.3.2 litera (d) din CT, care stabilește că suma maximă a împrumutului (în cazul de față 62 de milioane EUR) nu ar trebui să depășească suma totală a costurilor salariale ale beneficiarului pe 2008.

VII.1. Punctul 4.3.2.(i) din CT: societate aflată în dificultate la 1 iulie 2008

(40)

Garanția de stat acordată în temeiul CT este compatibilă doar dacă este acordată societăților care nu erau în dificultate la 1 iulie 2008. Cu toate acestea, după o evaluare preliminară, Comisia consideră că există indicii că Oltchim era o societate în dificultate la 1 iulie 2008. Astfel, chiar dacă măsura ar îndeplini toate celelalte criterii din CT, nu ar fi eligibilă pentru sprijin de stat în temeiul acestui cadru.

(41)

În ceea ce privește problema situației societății, în opinia României, Oltchim este o societate de succes care, «datorită capacității sale constante de a răspunde cererilor pieței, […] a realizat o creștere substanțială a cifrei sale de afaceri». România adaugă că în 2007, «Oltchim era o societate de succes, cu o activitate în extindere și cu o creștere constantă a vânzărilor și veniturilor. Capitalizarea pe piață a societății Oltchim la momentul respectiv era de peste 1 miliard EUR».

(42)	În sprijinul afirmației potrivit căreia Oltchim nu era o întreprindere în dificultate la 1 iulie 2008, România a prezentat un memorandum explicativ elaborat de Raiffeisen Capital & Investment SA și un aviz juridic emis de Vilau & Mitel (17).

(43)

În esență, aceste rapoarte ale experților susțin că la 1 iulie 2008 Oltchim nu putea fi calificată drept întreprindere în dificultate în sensul punctelor 10 literele (a) și (c) și 11 din Liniile directoare S & R. La data menționată, societatea nu pierduse, potrivit afirmațiilor, jumătate din capitalul său social (din care un sfert în cele 12 luni anterioare), nici nu făcuse obiectul procedurilor naționale de insolvabilitate și nici nu prezentase simptomele obișnuite ale unei situații precare. În special, societatea a avut profit operațional până la jumătatea anului 2008, iar rezultatele financiare negative au apărut doar în ultimele 9 luni înainte de 1 iulie 2008. În plus, societatea avea o cifră de afaceri în creștere, nu prezenta o rată semnificativă de neutilizare a capacității, iar fluxul său de numerar operațional era pozitiv.

(44)

În observațiile sale, România susține că actualele provocări cu care se confruntă Oltchim se datorează în principal unor factori externi (explicați prin revocarea conversiei, închiderea furnizorului Arpechim și actuala criză financiară globală). Alte cauze, precum fluctuația ratei de schimb valutar, creșterea prețurilor la materii prime și utilități, tendința de creștere marcată a costului forței de muncă românești și caracterul ciclic al piețelor pe care operează Oltchim au fost, de asemenea, menționate drept factori care au contribuit la erodarea marjelor societății.

(45)	Comisia consideră totuși că majoritatea acestor variabile sunt inerente oricărei activități economice și că, deși pot explica bine motivele anumitor dificultăți cu care se confruntă o societate, nu constituie în mod necesar o justificare în analiza privind ajutorul de stat.

(46)

În plus, în opinia Comisiei, există indicii puternice că supraviețuirea societății Oltchim s-a datorat faptului că, pe o perioadă lungă de timp, nu a fost executată o datorie publică substanțială și că, timp de mai mulți ani, această datorie nu a fost purtătoare de nicio dobândă. Efectele acestei abordări favorabile societății în ceea ce privește recuperarea datoriei publice sunt similare cu oferirea de capital societății, cu titlu gratuit.

(47)	În fine, Comisia dorește să remarce că analiza de mai jos a fost efectuată pe baza conturilor IFRS (18) prezentate de autoritățile române (19).

VII.1.1. Punctul 9 din Liniile directoare S & R

(48)

În general, în conformitate cu punctul 9 din Liniile directoare S & R, Comisia consideră că o întreprindere este în dificultate atunci când nu poate elimina pierderile care, în condițiile în care nu există o intervenție a autorităților publice, determină falimentul acesteia pe termen scurt sau mediu.

(49)

Comisia dorește să sublinieze că, în opinia sa, este irelevant dacă dificultățile cu care se confruntă Oltchim sunt cauzate sau nu de revocarea/nefinalizarea conversiei sau de alți factori. În plus, Comisia consideră că dificultățile societății, contrar afirmațiilor României, nu provin doar din faptul că nu a putut fi realizată conversia planificată de autoritățile române. Situația societății ar fi putut fi problematică indiferent de conversie.

(50)

În acest sens, Comisia dorește să citeze raportul auditorului independent, prezentat de autoritățile române, întocmit de KPMG pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2007 (din 15 iulie 2008), în care auditorii afirmă următoarele cu privire la situația financiară a societății: «Aceste condiții, împreună cu alte aspecte […] indică existența unei incertitudini care ar putea pune la îndoială capacitatea grupului de continuare a activității, în afara cazului în care acționarii nu vor sprijini grupul, în sensul îmbunătățirii situației financiare».

(51)

Trebuie menționat că în acest raport (pentru exercițiul financiar 2007), conversia în valoare de 323 de milioane RON a fost deja anulată, însă întreaga datorie către AVAS, care se ridica la momentul respectiv la 508 milioane RON, a fost introdusă în categoria capital propriu la rubrica «datorie convertibilă». În plus, în nota 38 la raport, auditorii au pornit de la premisa conform căreia creanța va fi din nou convertită în acțiuni și au făcut referire în acest sens la Legea 96/2008 (20). Auditorii și-au exprimat însă îndoielile cu privire la viitorul societății.

(52)	În alte rapoarte ale auditorilor independenți referitoare la primul semestru al anului 2008 (21) (încheiat la 30 iunie 2008, raport din 20 august 2008), KPMG reiterează temerile menționate deja în raportul pe anul precedent.

(53)	În fine, trebuie reamintit faptul că autoritățile române însele admit că lipsa intervenției statului ar conduce la insolvența societății.

(54)	În acest context, Comisia consideră că la mijlocul anului 2008, existau deja îndoieli serioase cu privire la viitorul societății și că aceasta intra probabil sub incidența punctului 9 din liniile directoare S & R la 1 iulie 2008.

VII.1.2. Punctul 10 litera (a) din Liniile directoare S & R

(55)	Punctul 10 litera (a) din Liniile directoare S & R definește societatea în dificultate ca societatea care a pierdut peste jumătate din capitalul său social, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni.

(56)

În ceea ce privește capitalul social, a existat o diminuare a capitalului tehnic reprezentând revocarea conversiei, care a fost introdusă în bilanț în 2007. În plus, trebuie precizat că în conturile financiare din 2007 și din 30 iunie 2008 aproape întreaga datorie către AVAS, de 508 milioane RON, (și nu doar suma conversiei anulate a creanței în acțiuni în valoare de 322 de milioane RON) a fost clasificată drept «datorie convertibilă» în categoria capital propriu. La sfârșitul anului 2008, această sumă a fost inclusă în categoria obligații.

(57)

Autoritățile române afirmă că uriașa subcapitalizare a societății se datorează doar revocării conversiei creanței în acțiuni în 2007. Comisia nu consideră că acest argument este convingător. Astfel cum ilustrează tabelul 1 de mai jos, o parte importantă a capitalului social al întreprinderii Oltchim a dispărut, ținând seama de pierderile acumulate și de rezerve, ceea ce a avut ca rezultat un capital propriu negativ la 30 iunie 2008. În cazul în care efectele «creanței convertibile» ar fi fost neutralizate, capitalul propriu total ar fi fost deja negativ în 2007.

Tabelul 1

Structura capitalului societății Oltchim

000 RON	31 decembrie 2006	31 decembrie 2007	30 iunie 2008	31 decembrie 2008
Capital social	1 339 565	1 016 338	1 016 338	1 016 338
Datorie convertibilă	—	508 485	508 485	—
Pierderi acumulate	1 088 146	1 155 208	1 178 343	1 366 919
Rezerve totale	72 600	132 376	116 606	100 677
Pierderi acumulate – minus rezerve	1 015 546	1 022 832	1 061 737	1 266 242
Pierderi acumulate – minus rezerve + datorie convertibilă	1 015 546	514 347	553 252	1 266 242
Participație minoritară	379	15	—	17
Total capital propriu acționari	324 019	501 991	463 086	– 249 904
Total capital propriu (inclusiv «datoria convertibilă» către AVAS)	324 398	502 006	463 086	– 249 887
50 % din capitalul social	669 783	508 169	508 169	508 169
Capital propriu total mai mic de jumătate din capitalul social?	DA	DA	DA	DA
Capital social minus pierderi acumulate + rezerve (neutralizarea efectului «datoriei convertibile»)	324 398	–6 479	–45 399	– 249 887

(58)	Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut la 30 iunie 2008. Trebuie subliniat că aceasta era situația chiar înainte de anularea conversiei.

(59)

Trebuie remarcat că, în prezent, Oltchim a pierdut în realitate mai mult decât întregul său capital social și că, începând cu 1 iulie 2008, capitalul propriu este pozitiv doar datorită faptului că articolul «datorie convertibilă» a fost introdus în categoria capital propriu. Totuși, se poate susține că peste jumătate din capital dispăruse la 1 iulie 2008.

(60)	În acest stadiu, în absența cifrelor corespunzătoare datei de 30 iunie 2007, se pare că peste un sfert din acest capital nu s-a pierdut în cele 12 luni precedente, ci anterior acestei perioade.

VII.1.3. Punctul 10 litera (c) din Liniile directoare S & R

(61)	În temeiul punctului 10 litera (c) din Liniile directoare S & R, o societate este considerată în dificultate, «în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență».

(62)	Autoritățile române au prezentat un aviz juridic emis de cabinetul de avocatură Vilau & Mitel cu privire la calificarea societății Oltchim pentru procedura de insolvență, în temeiul legislației din România, la 1 iulie 2008.

(63)

Cadrul procedurilor de insolvență în România este stabilit de Legea 85/2006 (publicată în Monitorul Oficial din 21 aprilie 2006, denumită în continuare «Legea privind insolvența»). Articolul 3 din Legea privind insolvența definește insolvența ca «stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile». Insolvența este presupusă atunci când debitorul nu plătește una sau mai multe datorii în termen de 30 de zile de la data la care acestea devin scadente (22). Procedura de insolvență este declanșată la cererea debitorului sau la cererea unui creditor, după cum urmează.

(64)

În temeiul articolului 27 alineatul (1) din Legea privind insolvența, debitorul este obligat să solicite insolvența în termen de 30 de zile de la data la care apare situația de insolvență. Prin contrast, orice creditor care deține un titlu ajuns la scadență poate solicita procedura de insolvență după 30 de zile de la data la care datoria a devenit scadentă, dacă suma depășește 10 000 RON (aproximativ 3 000 EUR) (23).

(65)

În temeiul punctului 10 litera (c) din Liniile directoare S & R, Comisia ar trebui să verifice doar dacă au fost îndeplinite condițiile procedurii de insolvență în temeiul legislației interne, fără a fi necesară examinarea în detaliu a motivelor (indiferent de natura acestora) care ar fi putut conduce în practică la concluzia că societatea nu făcea obiectul procedurii de insolvență la momentul respectiv (adică motivele pentru care societatea și diferiții săi creditori nu au solicitat începerea procedurii de insolvență).

(66)

Din această perspectivă, avizul juridic emis de Vilau & Mitel susține că: (i) situația societății la 1 iulie 2008 nu era de așa natură încât să determine obligația juridică de a solicita procedura de insolvență în temeiul articolului 27 alineatul (1) din Legea privind insolvența și, respectiv, de a îndreptăți creditorii societății, alții decât AVAS, să solicite procedura de insolvență și (ii) OUG nr. 45/2006 și Legea 30/2007 nu permiteau recuperarea propriei datorii de către AVAS în orice alt mod în afara conversiei creanței în acțiuni și, astfel, aceasta nu avea competența legală de a solicita insolvența la 1 iulie 2008.

(67)

România precizează că la sfârșitul lunii iunie 2008, Oltchim avea datorii în valoare de 19 132 000 RON și fonduri disponibile de 16 949 000 RON. Se susține totuși că deficitul aparent la 30 iunie 2008 nu a declanșat obligația societății de a solicita procedura de insolvență (24) deoarece situația nu a continuat timp de 30 de zile. România susține în plus că: (i) în timpul lunii precedente (mai) și în luna care a urmat (iulie), datoriile scadente ale societății Oltchim nu au depășit fondurile disponibile; (ii) Legea privind insolvența nu este concepută pentru declanșarea insolvenței pe baza unor evenimente izolate, (iii) Oltchim deținea în orice caz creanțe împotriva statului și celorlalți creditori pentru sume depășind datoriile scadente.

(68)

Comisia observă în primul rând că sumele raportate scadente pentru perioada mai-iulie 2008 nu includ datoria restantă de aproximativ 135 de milioane EUR față de AVAS. Dacă și această datorie restantă ar fi luată în considerare, ar fi evident că datoria restantă depășea cu mult fondurile disponibile pentru perioada avută în vedere, aspect care este per se suficient pentru a se presupune că societatea este insolventă în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Legea privind insolvența.

(69)

În al doilea rând, dacă datoria către AVAS ar fi luată în considerare, societatea ar fi avut în mod clar obligația de a solicita procedura de insolvență la 1 iulie 2008 – fără a mai menționa că această obligație a fost în realitatea generată mult mai devreme, respectiv după 30 de zile de la data la care hotărârea judecătorească din 2005 de revocare a conversiei creanței în acțiuni a devenit definitivă.

(70)	În al treilea rând, Legea românească privind insolvența nu exclude în mod specific datoriile către stat, de tipul celei avute de Oltchim față de AVAS (adică o datorie care provine dintr-un împrumut comercial neexecutat pentru care a fost plătită garanția de stat).

(71)

În observațiile sale, România afirmă că Ministerul Finanțelor Publice a considerat inițial datoriile ca datorii bugetare. Totuși, chiar dacă datoria față de AVAS nu ar fi putut fi calificată drept «datorie bugetară», aceasta ar fi fost calificată automat drept comercială și ar fi intrat și în acest caz sub incidența Legii privind insolvența – articolul 3 alineatul (6) din Legea privind insolvența definește un creditor care are dreptul de a solicita insolvența ca orice creditor, indiferent de natura datoriei, care deține o creanță scadentă în valoare mai mare de 10 000 RON.

(72)

În al patrulea rând, România susține că OUG 45/2006 obligă AVAS să aibă în vedere doar un scenariu de conversie, deși legislația românească generală prevede și alte metode de recuperare a datoriilor de către AVAS (respectiv OUG 51/1998 pentru transferul datoriilor, subrogare și cesiune). În temeiul OUG 45/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea 30/2007 și Legea 96/2008, AVAS a fost autorizată să efectueze o conversie a creanței în acțiuni la valoarea nominală, pentru a-și recupera datoriile.

(73)

În plus, România susține că la 1 iulie 2008, în conformitate cu același cadru juridic, procedura de conversie a creanței în acțiuni era în desfășurare în cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor societății Oltchim. Astfel, AVAS nu putea opta în același timp pentru solicitarea insolvenței.

(74)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia, în temeiul OUG 45/2006, AVAS nu putea să solicite insolvența, Comisia observă că această interpretare omite dispozițiile din OUG 45/2006 care restabilesc calitatea de creditor a AVAS, cu posibilitatea de percepere a unei dobânzi pe perioada din noiembrie 2003 până la data la care hotărârea judecătorească de revocare a conversiei a devenit definitivă (august 2006). Dispozițiile articolului 2 alineatul (3) din ordonanță prevăd în mod clar scenariul recuperării datoriei de către AVAS prin lichidarea societății și vânzarea activelor acesteia, iar articolului 3 din Ordonanță are în vedere un scenariu de privatizare.

(75)	În ianuarie 2007, OUG 45/2006 a fost modificată de Legea 30/2007 prin care a fost menținut scenariul privatizării și AVAS a fost autorizată să efectueze în termen de 6 luni o conversie a creanțelor în acțiuni cu respectarea drepturilor preferențiale ale acționarilor minoritari.

(76)	Deoarece conversia nu a putut fi efectuată în acest termen, OUG 45/2006 a fost modificată printr-o altă lege, Legea 96/2008, de această dată stipulându-se doar conversia.

(77)	În fine, OUG 163/2008 de abrogare a OUG 45/2006 a fost adoptată în noiembrie 2008. Aceasta prevede că creanța față de Oltchim, împreună cu dobânda pentru perioada noiembrie 2003-septembrie 2006, va fi executată în conformitate cu OUG 51/1998.

(78)	Pe scurt, potrivit interpretării Comisiei, datoria către AVAS ar trebui, probabil, să fie considerată «scadentă» în contextul Legii privind insolvența, iar AVAS se califica la 1 iulie 2008 drept creditor îndreptățit să solicite insolvența.

(79)	Prin urmare, Comisia are motive să considere că Oltchim îndeplinea criteriul societății în dificultate, astfel cum e definit la punctul 10 litera (c) din Liniile directoare S & R, la 1 iulie 2008.

VII.1.4. Punctul 11 din Liniile directoare S & R

(80)

Punctul 11 din Liniile directoare S & R enumeră simptomele obișnuite ale unei întreprinderi în dificultate, precum: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea stocurilor, supracapacitate, diminuarea fluxului de numerar, creșterea accentuată a datoriilor, creșterea dobânzilor datorate și scăderea sau reducerea la zero a valorii nete a activelor.

(81)	Astfel cum s-a menționat deja mai sus, autoritățile române consideră că la 1 iulie 2008 societatea avea o cifră de afaceri în creștere, nu avea o supracapacitate semnificativă, iar fluxul de numerar operațional era pozitiv.

(82)	Pe baza datelor prezentate de autoritățile române, Comisia observă următoarele.

(83)

În primul rând, în ceea ce privește argumentul autorităților române potrivit căruia Oltchim prezenta rezultate operaționale pozitive, Comisia observă că, în pofida profitului operațional din 2006 și 2007, Oltchim a generat pierderi nete începând cu 2007, tendința negativă a început în ultimul trimestru al anului 2007, iar Oltchim fusese «îndatorată» timp de nouă luni consecutive înainte de 1 iulie 2008.

(84)

Autoritățile române susțin că performanța societății nu poate fi evaluată izolat și că evaluarea nu se poate concentra doar pe anii 2007 și 2008. Comisia observă totuși că pierderile acumulate ale societății au crescut constant. Datorită acestui aspect, la finalul anului 2008, societatea avea un capital social total negativ (ținând seama de capitalul social, pierderile acumulate și rezervele) de aproximativ 250 de milioane RON. Până în 2006 (înainte de anularea conversiei și în perioada în care se presupune că societatea avea o situație bună), Oltchim a acumulat pierderi în valoare de peste 1 miliard RON. Tabelul 2 sintetizează evoluția profitului și pierderilor societății.

Tabelul 2

Evoluția profitului și pierderilor societății Oltchim

000 RON	2006	2007	Jumătatea anului 2008	2008
Profit/pierderi operaționale	44 040	19 517	7 926	–70 947
Profit/pierderi înainte de taxe	34 482	–83 721	–31 749	– 218 682
Profit/pierderi nete	3 236	–93 159	–38 903	– 226 353
Pierderi acumulate	1 088 146	1 155 208	1 178 343	1 366 919

(85)

În al doilea rând, autoritățile române fac referire la un flux de numerar pozitiv al societății. În acest sens, Comisia subliniază că, astfel cum se demonstrează în Tabelul 3, deși societatea a produs un flux de numerar operațional pozitiv, numerarul net al societății Oltchim a fost în mod constant negativ.

Tabelul 3

Evoluția fluxului de numerar

000 RON	2006	2007	2008
Flux de numerar generat de activitățile operaționale	74 492	156 324	97 647
Flux de numerar provenind din activități de finanțare	8 957	–5 076	–67 373
Flux de numerar utilizat în investiții	– 192 753	– 214 341	– 109 347
NUMERAR NET	– 109 304	–63 093	–79 073

(86)

În al treilea rând, în ceea ce privește gradul de îndatorare al societății, acesta a crescut constant de-a lungul anilor, nu doar față de organisme de stat, ci și față de părți terțe.

Tabelul 4

Evoluția datoriilor societății Oltchim

000 RON	2003	2004	2005	2006	2007	2008	Februarie 2009
AVAS	84 852	131 272	163 779	190 942	538 336	538 336	538 336
Părți terțe	741 587	641 134	701 780	849 396	1 116 187	1 191 310	1 195 015
Total	826 439	772 406	865 559	1 040 338	1 654 523	1 729 646	1 733 351

(87)

În al patrulea rând, fondul de rulment al societății Oltchim a fost negativ si în scădere. În plus, Oltchim s-a confruntat cu o crestere a cheltuielilor financiare pe perioada 2006-2008. De asemenea, valoarea netă a activelor societății este în scădere si a fost negativă în 2008.

Tabelul 5

000 RON	2006	2007	2008
Fond de rulment (Active curente minus pasive curente)	– 287 759	– 368 657	– 714 876
Cheltuieli de finanțare nete	11 098	104 261	148 959
Valoarea NETĂ a activelor/(Activele totale minus pasivele totale)	324 019	484 931 (25)	– 249 887

(88)

În fine, Oltchim nu a primit un rating de la o agentie specializată de rating. Tabelul 6 indică ratingul atribuit societății de către (o bancă românească) pe parcursul ultimilor ani. Ratingul (o bancă românească) a scăzut începând cu decembrie 2007. Tabelul 6 arată că ratingul societății nu s-ar fi îmbunătătit semnificativ chiar dacă ar fi fost neutralizat efectul revocării conversiei.

Tabelul 6

Ratingul atribuit societății Oltchim de către (o bancă românească) (26)

	Dec. 2003	Dec. 2004	Dec. 2005	Dec. 2006	Dec. 2007	Iunie 2008	Dec. 2008
Principal	(Risc mare)	(Risc mediu)	(Risc mediu)	(Risc mediu)	(Risc mare)	(Risc maxim)	(Risc maxim)
Ajustat (27)					(Risc mare)	(Risc mare)	(Risc mare)

(89)	Prin urmare, în opinia Comisiei, există indicii că «simptomele obișnuite» ale unei societăți aflate în dificultate sunt prezente în cazul Oltchim.

VII.1.5. Concluzie

(90)	Pe baza considerentelor de mai sus, Comisia este de părere că există indicii puternice că Oltchim putea fi calificată drept societate în dificultate la 1 iulie 2008.

VII.2. Punctul 4.3.2. litera (d) din CT: criteriul costurilor salariale

(91)

Există, de asemenea, îndoieli cu privire la îndeplinirea de către garanția CT a condițiilor care decurg din punctul 4.3.2 litera (d) din CT, care prevede că «valoarea maximă a împrumutului nu depășește costurile salariale anuale totale ale beneficiarului (inclusiv contribuțiile sociale, precum și costurile cu personalul care lucrează în locațiile societății, dar care este oficial pe statul de plată al unor subcontractanți) pentru 2008». Situația financiară pe 2008 indică costuri salariale totale de 136 de milioane RON (28), valoare care este mai mică decât suma împrumutului, respectiv 62 de milioane EUR.

(92)	Pentru calculul costurilor salariale, autoritățile române țin seama de angajații a patru alte societăți (proporțional cu munca prestată de aceștia în folosul societății Oltchim).

(93)

Trei dintre aceste societăți au fost create prin externalizarea mai multor activități efectuate de Oltchim și sunt localizate la sediul acesteia. Partea din producția acestora care contribuie la activitatea societății Oltchim reprezintă, potrivit autorităților române, între 84,81 % și 96,05 %. Totuși, autoritățile române nu au prezentat dovezi privind cuantificarea serviciilor pe care acești subcontractanți le prestează pentru societate.

(94)

În ceea ce privește cea de a patra societate, furnizorul de abur industrial, potrivit României, 53,58 % din producția acestuia este furnizată societății Oltchim. Acest furnizor are sediul în vecinătate și activitatea sa este direct legată de Oltchim. Dacă furnizarea de abur către Oltchim ar înceta, acest furnizor ar trebui închis. Totuși, autoritățile române nu au prezentat dovezi privind calitatea de subcontractor a acestei societăți și privind cuantificarea serviciilor prestate de acest furnizor în beneficiul societății.

(95)

În ceea ce privește costurile salariale ale Arpechim, în 2008 aceasta nu era o societate controlată de Oltchim. România susține că împrumutul care face obiectul garanției de stat va fi pus la dispoziție fie în două tranșe (cea de a doua tranșă urmând a fi acordată după integrarea societății Arpechim), fie garanția pentru întregul împrumut va fi emisă după încheierea unui contract obligatoriu din punct de vedere juridic cu vânzătorul, Petrom. În orice caz, autoritățile române nu au prezentat dovezi suplimentare privind costurile salariale ale uzinei Arpechim.

(96)	Comisia este de părere că România nu a prezentat suficiente probe pentru a elimina îndoiala potrivit căreia împrumutul nu depășește cu adevărat costurile salariale ale beneficiarului și îndeplinește condițiile care decurg din punctul 4.3.2 litera (d) din CT.

VII.3. Alte condiții în temeiul punctului 4.3.2 din CT

(97)	Pe baza informațiilor prezentate de România, celelalte condiții prevăzute la punctul 4.3.2 din CT par a fi îndeplinite.

(98)

În special, în conformitate cu punctul 4.3.2 litera (b), taxele percepute pentru garanția de stat respectă prima safe-harbour stabilită de CT pentru societățile cu rating CCC sau inferior și cu un nivel de garantare scăzut, și anume o primă anuală de 9,8 %. Pentru primii 2 ani, punctul 4.3.2 litera (h) permite o primă anuală de 8,33 % care rezultă din aplicarea reducerii de 15 %.

(99)	În ceea ce privește punctul 4.3.2 litera (e), care prevede că garanția se va acorda până la 31 decembrie 2010 cel târziu, trebuie observat că România acordase deja garanția, deși nu fusese emisă. Cu toate acestea, pe baza informațiilor furnizate, garanția va fi emisă cât mai curând posibil.

(100)

În ceea ce privește punctul 4.3.2 litera (f), garanția acoperă 80 % din împrumut, nedepășind astfel 90 %.

(101)

Punctul 4.3.2 litera (g) permite ca garanțiile să acopere împrumuturile pentru investiții sau pentru fondul de rulment. Autoritățile române au informat că garanția va acoperi un împrumut acordat pentru finanțarea atât a investițiilor, cât și a fondului de rulment.

VII.4. Evaluarea în temeiul Liniilor directoare S & R

(102)

Astfel cum s-a prezentat mai sus, Comisia consideră că Oltchim ar putea fi considerată o societate în dificultate la 1 iulie 2008, în conformitate cu definiția din Liniile directoare S & R.

(103)

Comisia consideră că ajutorul pentru salvare sau restructurare acordat unei societăți în dificultate este compatibil cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE dacă îndeplinește criteriile prevăzute în Liniile directoare S & R.

(104)

Cu condiția ca Oltchim să fi fost o societate în dificultate, garanția EximBank ar putea fi, în principiu, eligibilă atât pentru ajutor de salvare, cât și pentru ajutor de restructurare. Totuși, în această etapă, criteriile pentru acordarea unui ajutor de salvare sau restructurare compatibil prevăzute în Liniile directoare S & R, nu par a fi respectate. În special:

(a)	ajutor de salvare: există îndoieli că măsura, dacă este considerată ajutor de restructurare, ar fi limitată la minimul necesar, ar fi impusă de dificultăți sociale grave și nu ar avea efecte negative asupra altor state membre. În plus, garanția acoperă o perioadă care depășește 6 luni;

(b)

ajutor de restructurare: în absența notificării unei restructurări, Comisia nu poate evalua componentele planului de afaceri, inclusiv măsurile de investiție și modernizare, și nici nu poate evalua dacă măsurile ar restabili viabilitatea pe termen lung și s-ar menține la un minim, astfel încât să se evite denaturări ilegale ale concurenței.

(105)

În orice caz, Comisia observă că evaluarea compatibilității în temeiul Liniilor directoare S & R ar trebui, în principiu, să aibă în vedere măsurile de sprijin în ansamblul lor, și anume acelea notificate la 17 iulie 2009 (conversia și garanția de stat de 80 % destinată acoperirii împrumutului de 424 de milioane EUR).

VII.5. Concluzie privind compatibilitatea

(106)

Pe baza celor de mai sus și pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că garanția CT în favoarea societății Oltchim ar fi compatibilă cu schema românească în temeiul CT, în baza căreia a fost acordată, și, la nivel mai general, cu CT.

(107)

În plus, Comisia consideră improbabil ca măsura să fie compatibilă cu tratatul, ca ajutor de salvare sau restructurare în temeiul Liniilor directoare S & R.

(108)

Având în vedere faptul că societatea este probabil o societate în dificultate, nu pare a fi aplicabilă nicio altă derogare prevăzută în Tratatul CE.

(109)

Prin urmare, Comisia consideră că garanția CT analizată pare a fi incompatibilă cu Tratatul.

VIII. CONCLUZIE

(110)

În acest stadiu al procedurii Comisia concluzionează că garanția în cauză constituie ajutor de stat, iar Comisia are îndoieli în ceea ce privește compatibilitatea acesteia cu Tratatul.

IX. DECIZIE

(111)

În lumina considerentelor de mai sus, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE și solicită României să furnizeze, în termen de o lună de la primirea prezentei scrisori, toate documentele, informațiile și datele necesare pentru evaluarea măsurii.

(112)

Comisia reamintește României că va informa părțile interesate prin publicarea prezentei scrisori și a unui rezumat pertinent al acesteia în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. De asemenea, Comisia va informa Autoritatea AELS de Supraveghere prin trimiterea unei copii a prezentei scrisori. Toate părțile interesate vor fi invitate să își prezinte observațiile în termen de o lună de la data publicării.”

(1) JO C 83, 7.4.2009, p. 1.

(2) PCC a depus o primă plângere în aprilie 2008, cu privire la o conversie proiectată a creanței în acțiuni în valoare de 135 de milioane EUR, susținând că ar implica un ajutor de stat incompatibil. A se vedea, de asemenea, Decizia Comisiei din 15 septembrie în cazul C 28/2009.

(3) Conform informațiilor oferite de sindicatul societății. La data de 18 iunie 2009, Consiliul de administrație al Oltchim a decis să trimită în «șomaj tehnic» temporar aproximativ 1 400 de angajați. Din septembrie 2009, societatea va disponibiliza încă 500 de angajați, reducând astfel definitiv numărul total de angajați la 3 100 (a se vedea articolul de presă în limba română la http://www.ziaruldevalcea.ro/index.php?ind=news&op=news_show_single&ide=7193 a se vedea, de asemenea, raportul publicat pe site-ul web al societății, la adresa http://www.oltchim.ro/uploaded/RCsomajtehnic.pdf). Potrivit altor articole de presă din România, societatea intenționează să angajeze până la sfârșitul anului 2009 600 de persoane, ca urmare a achiziționării și reînceperii activității furnizorului Arpechim.

(4) Datoria era față de agenția română de privatizare AVAS (la acea vreme «AVAB», «Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare», care a fuzionat cu agenția de privatizare «APAPS», «Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului» în mai 2004 și a fost redenumită). Toate plățile ulterioare efectuate de Ministerul Finanțelor Publice, în numele a ceea ce s-a numit inițial garanții de stat, au devenit datorii față de AVAS.

(5) Motivul anulării a fost că operațiunea de conversie conducea la diluarea pachetelor minoritare de acțiuni fără a respecta drepturile preferențiale ale acționarilor.

(6) OUG 45/2006.

(7) Pentru mai multe informații cu privire la istoricul datoriei publice și la conversia creanței în acțiuni, a se vedea Decizia Comisiei din 15 septembrie în cazul C 28/2009.

(8) Aceste investiții vizează în special: achiziționarea de la Petrom a activelor petrochimice ale furnizorului Arpechim; modernizarea și extinderea capacității instalației de piroliză din Arpechim; eliminarea blocajelor din fluxul de producție PVC; modernizarea instalației de electroliză cu mercur; alte măsuri pentru protecția mediului. A se vedea, de asemenea, cazul C 28/2009.

(9) Valoarea conversiei originale plus datoriile acumulate ulterior.

(10) Ajutorul de stat N 286/09 – România, schemă temporară de ajutor pentru acordarea de ajutor sub formă de garanții, Decizia Comisiei din 5 iunie 2009, încă nepublicată.

(11) Conform informațiilor de care dispune Comisia, EximBank nu a emis încă garanția în cauză.

(12) JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(13) RON/EUR – 3,6826.

(14) Cauza C-345/02 Pearle BV, Rec., 2004, p. I-7139, punctele 34-35.

(15) Cauza C-482/99 Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397, punctele 52-57.

(16) Decizia C (2009)/4501 a Comisiei din 5 iunie 2009; Rectificarea C (2009)/5651 din 9 iulie 2009, nepublicată încă.

(17) «Memorandum privind cadrul legal în legătură cu procedurile de insolvență în România aplicabil societății Oltchim SA la 1 iulie 2008».

(18) Standardele Internaționale de Raportare Financiară. Trebuie remarcat că Oltchim întocmește conturile și în conformitate cu Standardele Române de Contabilitate (RAS). Cifrele RAS sunt diferite de rapoartele IFRS, în special deoarece capitalul social este raportat la 32 de milioane RON. Potrivit autorităților române, rapoartele RAS nu iau în considerare efectele hiperinflaționiste ale fostei monede, ROL, în timp ce conturile IFRS au fost ajustate în consecință. Trebuie menționat că potrivit conturilor RAS, la 31 decembrie 2008, Oltchim are un capital propriu negativ în valoare de 251 de milioane RON.

(19) Trebuie menționat că par să existe anumite neconcordanțe în situațiile financiare prezentate, deoarece cifrele finale din 2007 și cifrele inițiale din 2008 nu corespund. În plus, având în vedere că ultimele situații prezentate în notificare se referă la exercițiul financiar încheiat la 30 iunie 2008, au fost utilizate conturile la 31 decembrie 2008 publicate pe site-ul web al Oltchim.

(20) Legea 96/2008 din 14 aprilie 2008 de modificare a OUG 45/2006, M.O. 304 din 18 aprilie 2008.

(21) Autoritățile române afirmă totuși că acestea a reprezentat o «opinie rezervată» datorită insuficienței informațiilor.

(22) Articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Legea privind insolvența.

(23) Articolul 12 din Legea privind insolvența.

(24) Articolul 27 alineatul (1) din Legea privind insolvența.

(25) Inclusiv 508 milioane RON «datorii convertibile» față de AVAS. Dacă această sumă ar fi considerată pasiv, valoarea NETĂ a activelor ar fi negativă.

(26) […]

(27) În situația în care nu ar fi fost revocată CONVERSIA creanțelor în acțiuni.

(28) Autoritățile române prezintă costurile salariale directe ale Oltchim ca fiind de aproximativ 140 de milioane EUR.

		ISSN 1725-5228 doi:10.3000/17255228.C_2010.019.pol
Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej		C 19

Wydanie polskie	Informacje i zawiadomienia	Tom 53 26 stycznia 2010

Powiadomienie nr	Spis treśći	Strona
	I Rezolucje, zalecenia i opinie
	OPINIE
	Europejski Bank Centralny
2010/C 019/01	Opinia Europejskiego Bank Centralnego z dnia 11 stycznia 2010 r. w sprawie projektu dyrektywy Parlamentu Europejskiego i Rady zmieniającej dyrektywy 2003/71/WE i 2004/109/WE (CON/2010/6)	1

	II Komunikaty
	KOMUNIKATY INSTYTUCJI, ORGANÓW I JEDNOSTEK ORGANIZACYJNYCH UNII EUROPEJSKIEJ
	Komisji Europejskiej
2010/C 019/02	Zezwolenie na pomoc państwa w ramach przepisów zawartych w art. 87 i 88 Traktatu WE – Przypadki, wobec których Komisja nie wnosi sprzeciwu ( 1 )	5

	IV Informacje
	INFORMACJE INSTYTUCJI, ORGANÓW I JEDNOSTEK ORGANIZACYJNYCH UNII EUROPEJSKIEJ
	Parlament Europejski
2010/C 019/03	Decyzja	9

	Komisji Europejskiej
2010/C 019/04	Kursy walutowe euro	10

	INFORMACJE PAŃSTW CZŁONKOWSKICH
2010/C 019/05	Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych) ( 1 )	11

2010/C 019/06	Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych) ( 1 )	16

2010/C 019/07	Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych) ( 1 )	21

2010/C 019/08	Informacje przekazane przez państwa członkowskie, dotyczące pomocy państwa przyznanej na mocy rozporządzenia Komisji (WE) nr 800/2008 uznające niektóre rodzaje pomocy za zgodne ze wspólnym rynkiem w zastosowaniu art. 87 i 88 Traktatu (ogólne rozporządzenie w sprawie wyłączeń blokowych) ( 1 )	26

	V Ogłoszenia
	PROCEDURY ADMINISTRACYJNE
	Parlament Europejski
2010/C 019/09	Ogłoszenie o naborze na stanowisko PE/121/S	30

	PROCEDURY ZWIĄZANE Z REALIZACJĄ POLITYKI KONKURENCJI
	Komisji Europejskiej
2010/C 019/10	Pomoc państwa – Rumunia – Pomoc państwa C 36/09 (ex NN 56/09) – gwarancja zgodnie z tymczasowymi ramami prawnymi na rzecz przedsiębiorstwa Oltchim – Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 88 ust. 2 Traktatu WE ( 1 )	31

	INNE AKTY
	Komisji Europejskiej
2010/C 019/11	Zawiadomienie dla osób, podmiotów, organów i grup umieszczonych w wykazie, o którym mowa w art. 2, 3 oraz 7 rozporządzenia Rady (WE) nr 881/2002 wprowadzającego niektóre szczególne środki ograniczające skierowane przeciwko niektórym osobom i podmiotom związanym z Osamą bin Ladenem, siecią Al-Kaida i talibami, na mocy rozporządzenia Komisji (UE) nr 70/2010	43

Data przyjęcia decyzji	15.9.2009
Numer środka pomocy państwa	N 365/09
Państwo członkowskie	Niemcy
Region	—
Nazwa (i/lub nazwa beneficjenta)	Methode zur Ermittlung der Beihilfeintensitäten der staatlichen Rückbürgschaften und Rückgarantien für die Bürgschaftsbanken bzw. Kreditgarantiegemeinschaften
Podstawa prawna	—
Rodzaj środka pomocy	Program pomocy
Cel pomocy	Rozwój regionalny, Małe i średnie przedsiębiorstwa
Forma pomocy	Gwarancja
Budżet	—
Intensywność pomocy	—
Czas trwania	Do 31.12.2013
Sektory gospodarki	Wszystkie sektory
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc	Federal Republic of Germany + Länder
Inne informacje	—

Data przyjęcia decyzji	8.9.2009
Numer środka pomocy państwa	N 476/09
Państwo członkowskie	Niemcy
Region	Hessen
Nazwa (i/lub nazwa beneficjenta)	FilmFinanzierungsFonds — HessenInvestFilm — Verlängerung der Beihilfenregelung N 103/06
Podstawa prawna	Richtlinie FilmFinanzierungsFonds — HessenInvestFilm; Gesetz zur Förderung der kleinen und mittleren Unternehmen der hessischen Wirtschaft; Jährliches Haushaltsgesetz
Rodzaj środka pomocy	Program pomocy
Cel pomocy	Promowanie kultury
Forma pomocy	Dotacje bezpośrednie
Budżet	Roczne wydatki planowane w ramach programu pomocy 5 mln EUR Całkowita kwota pomocy przewidziana w ramach programu 20 mln EUR
Intensywność pomocy	50 %
Czas trwania	15.4.2006–31.12.2013
Sektory gospodarki	Środki masowego przekazu
Nazwa i adres organu przyznającego pomoc	Investitionsbank Hessen
Inne informacje	—

	Waluta	Kurs wymiany
USD	Dolar amerykański	1,4151
JPY	Jen	127,74
DKK	Korona duńska	7,4450
GBP	Funt szterling	0,87730
SEK	Korona szwedzka	10,2075
CHF	Frank szwajcarski	1,4728
ISK	Korona islandzka
NOK	Korona norweska	8,2020
BGN	Lew	1,9558
CZK	Korona czeska	26,011
EEK	Korona estońska	15,6466
HUF	Forint węgierski	271,18
LTL	Lit litewski	3,4528
LVL	Łat łotewski	0,7083
PLN	Złoty polski	4,0674
RON	Lej rumuński	4,1185
TRY	Lir turecki	2,1049
AUD	Dolar australijski	1,5635
CAD	Dolar kanadyjski	1,4996
HKD	Dolar hong kong	10,9929
NZD	Dolar nowozelandzki	1,9829
SGD	Dolar singapurski	1,9810
KRW	Won	1 627,65
ZAR	Rand	10,7487
CNY	Yuan renminbi	9,6607
HRK	Kuna chorwacka	7,2955
IDR	Rupia indonezyjska	13 211,91
MYR	Ringgit malezyjski	4,8106
PHP	Peso filipińskie	65,430
RUB	Rubel rosyjski	42,6050
THB	Bat tajlandzki	46,649
BRL	Real	2,5699
MXN	Peso meksykańskie	18,2545
INR	Rupia indyjska	65,4060