29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/1

RIŻOLUZZJONI TAL-KUNSILL

tat-18 ta' Diċembru 2009

dwar approċċ Ewropew kollaborattiv għas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni

2009/C 321/01

IL-KUNSILL TAL-UNJONI EWROPEA,

I. WARA LI KKUNSIDRA:

Il-Komunikazzjoni mill-Kummissjoni tal-31 ta' Mejju 2006 dwar “Strateġija għal Soċjetà tal-Informazzjoni Sigura” [traduzzjoni mhux uffiċjali] li ressqet proċess ta' “djalogu, sħubija u għoti ta' setgħa” [traduzzjoni mhux uffiċjali] li jinvolvi l-Istati Membri u l-partijiet interessati fis-settur privat;

2.	Il-Komunikazzjoni mill-Kummissjoni tat-12 ta' Diċembru dwar “Il-Programm Ewropew għall-Ħarsien tal-Infrastruttura Kritika (EPCIP)” li għandha l-għan li ttejjeb il-ħarsien tal-infrastrutturi kritiċi fl-UE u li toħloq qafas tal-UE dwar il-ħarsien tal-infrastrutturi kritiċi;

3.	Id-Direttiva tal Kunsill tat-8 ta’ Diċembru 2008 dwar l-identifikazzjoni u l-indikazzjoni tal-Infrastruttura Kritika Ewropea u l-valutazzjoni tal-ħtieġa għat-titjib tal-ħarsien tagħhom;

4.	Ir-Riżoluzzjoni tal-Kunsill tat-22 ta' Marzu 2007 dwar Strateġija għal Soċjetà tal-Informazzjoni Sigura fl-Ewropa;

5.	Il-Konklużjonijiet tal-Kunsill tad-19-20 ta' April 2007 dwar Programm Ewropew għall-Protezzjoni ta' Infrastruttura Kritika;

6.	Il-Komunikazzjoni mill-Kummissjoni tat-30 ta' Marzu 2009 dwar il-Ħarsien tal-Infrastruttura Kritika ta’ Informazzjoni (CIIP);

7.	Id-dibattitu li għaddej, inkluża l-konsultazzjoni pubblika rilevanti, dwar il-futur tal-Aġenzija Ewropea dwar is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni (ENISA) u r-rwol tagħha fis-CIIP;

8.	Il-Konklużjonijiet tal-Presidenza dwar is-CIIP tal-konferenza ministerjali f'Talinn tas-27-28 ta' April 2009;

9.	L-għanijiet ta' Lisbona ta' kompetittività u tkabbir u l-ħidma li għaddejja bħalissa għar-reviżjoni tal-Istrateġija ta' Lisbona;

10.	Il-miżuri ta' sigurtà proposti fir-reviżjoni tal-Qafas Regolatorju dwar Netwerks ta' Komunikazzjonijiet u Servizzi Elettroniċi;

11.

Sabiex tiġi żgurata politika futura effettiva dwar is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni, din ir-riżoluzzjoni tassumi li għadha ma ntlaħqet l-ebda konklużjoni dwar kwalunkwe emenda meħtieġa fir-regolament ENISA. Peress li l-futur tal-politika tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni bħalissa qed jiġi rivedut mill-Kummissjoni, kwalunkwe eżitu ta' din ir-reviżjoni, rigward kwalunkwe emenda għar-regolament ENISA, ma għandux ikun ippreġudikat minn din ir-riżoluzzjoni qabel il-pubblikazzjoni mill-Kummissjoni tar-riżultati tagħha.

II. WAQT LI JINNOTA LI:

Fid-dawl tal-importanza tal-komunikazzjoni elettronika, l-infrastrutturi u s-servizzi bħala bażi tal-attività ekonomika u soċjali, is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni (NIS) tikkontribwixxi għal valuri u objettivi importanti fis-soċjetà, bħad-demokrazija, il-privatezza, it-tkabbir ekonomiku, il-moviment liberu ta' ideat, u l-istabbiltà ekonomika u politika;

Is-sistemi tat-teknoloġija tal-informazzjoni u l-komunikazzjoni, l-infrastrutturi u s-servizzi, inkluż l-Internet, għandhom rwol vitali għas-soċjetà, u t-tfixkil tagħhom għandu l-potenzjal li jikkawża dannu ekonomiku enormi, u b'hekk jissottolinja l-importanza ta' miżuri għaż-żieda tal-ħarsien u r-reżiljenza mmirati biex jiżguraw il-kontinwazzjoni ta' servizzi kritiċi;

Inċidenti ta' sigurtà għandhom ir-riskju li jdgħajfu l-fiduċja tal-utenti. Filwaqt li tfixkil serju tan-netwerks u s-sistemi tal-informazzjoni jista' jkollu impatt ekonomiku u soċjali kbir ħafna, problemi u intoppi ta' kuljum ukoll għandhom ir-riskju li jnaqqsu l-fiduċja tal-pubbliku fit-teknoloġija, in-netwerks u s-servizzi;

L-istampa ta' theddid qed tevolvi u tikber, u b'hekk tiżdied il-ħtieġa li l-utenti finali, in-negozji u l-gvernijiet ikunu pprovduti b'infrastrutturi ta' komunikazzjoni elettronika li jkunu robusti u reżiljenti awtomatikament u li jiġu identifikati l-inċentivi t-tajba sabiex il-fornituri jkunu jistgħu jagħmlu dan fil-ħin;

Hemm il-ħtieġa li s-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni tissaħħaħ u tiddaħħal fl-oqsma kollha tal-politika u s-setturi tas-soċjetà kollha, u li tiġi indirizzata l-isfida li jkun hemm biżżejjed kompetenzi permezz ta' azzjonijiet kemm nazzjonali kif ukoll Ewropej u t-tkattir tal-għarfien tat-teknoloġija tal-informazzjoni u komunikazzjoni (ICT) fost l-utenti;

6.	L-ikkompletar u l-funzjonament tas-Suq Intern ser jeħtieġu li s-sidien tan-netwerks u l-fornituri tas-servizzi jikkooperaw b'mod transkonfini, peress li avvenimenti possibbli ta' tfixkil fi Stat Membru wieħed jistgħu jaffettwaw Stati Membri oħrajn u l-UE fl-intier tagħha;

7.	Mudelli ġodda ta' użu, bħal cloud computing u software bħala servizz, jagħmlu aktar enfasi fuq l-importanza tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni;

8.	Is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni taqdi l-objettiv li l-partijiet kollha, fis-setturi kollha tas-soċjetà, ikunu jistgħu jafdaw is-sistemi tal-informazzjoni, u għalhekk jinħtieġ approċċ transsettorjali u transkonfini;

9.	Biż-żieda fl-użu tal-ICT fis-soċjetà, is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni hija prerekwiżit għall-provvediment affidabbli, protett u sigur ta' servizzi pubbliċi, bħall-Gvern elettroniku;

10.	L-ENISA għandha l-potenzjal li tibni fuq ir-rwol importanti li diġà għandha fis-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni.

III. JISSOTTOLINJA LI:

Jinħtieġ livell għoli ta' Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni fl-UE sabiex jiġu appoġġati:

(a)	il-libertajiet u d-drittijiet taċ-ċittadini, inkluż id-dritt għall-privatezza;

(b)	soċjetà effiċjenti f'termini ta' kwalità fit-trattament tal-informazzjoni;

(c)	il-profittabbiltà u t-tkabbir tal-kummerċ u l-industrija;

(d)	il-fiduċja taċ-ċittadini u l-organizzazzjonijiet fit-trattament tal-informazzjoni u s-sistemi tal-ICT;

Is-settur tal-ICT huwa vitali għall-parti l-kbira mis-setturi tas-soċjetà u b'hekk is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni huwa responsabbiltà konġunta tal-partijiet interessati kollha, inklużi l-operaturi, il-fornituri tas-servizzi, il-fornituri ta' hardware u software, l-utenti finali, il-korpijiet pubbliċi u l-gvernijiet nazzjonali.

IV. JAGĦRAF:

1.	L-importanza ta' komunità Ewropea ta' Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni li tkun attiva u infurmata tajjeb u li tikkontribwixxi għal aktar kollaborazzjoni bejn l-Istati Membri u s-settur privat;

2.	Il-vantaġġi ta' użu armonizzat, fejn adatt, ta' standards internazzjonali ta' sigurtà madwar l-UE għall-fini ta' NIS;

3.	Il-ħtieġa għal approċċ Ewropew kollaborattiv għas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni fix-xena internazzjonali peress li din hija sfida globali;

4.	L-importanza li l-Istati Membri u l-Istituzzjonijiet tal-UE jkollhom disponibbli dejta statistika affidabbli dwar l-istat tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni fl-Ewropa;

5.	Il-ħtieġa għal aktar għarfien u għodod għall-ġestjoni tar-riskju għall-partijiet interessati kollha;

6.	L-importanza li jiżdiedu l-isforzi fost l-Istati Membri għat-tkattir tal-għarfien, l-iskambju ta' prattika tajba u l-iżvilupp ta' gwida għall-Istati Membri;

7.	L-importanza ta' mudelli b'ħafna partijiet interessati bħall-Isħubiji Pubbliċi-Privati (PPPs), mibnija fuq mudell minn isfel għal fuq u għal perijodu twil sabiex jittaffew ir-riskji identifikati fejn approċċ bħal dan jagħti valur miżjud fl-iżgurar ta' livell għoli ta' reżiljenza tan-netwerk;

8.	Ir-rwol vitali tal-fornituri fil-provvediment ta' infrastrutturi ta' komunikazzjoni elettronika, li jkunu robusti u reżiljenti, lis-soċjetà;

9.	L-utilità ta' eżerċizzji fl-Ewropa fil-qasam tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni, li tista' tipprovdi lezzjonijiet ta' valur għall-operaturi tan-netwerks u l-fornituri tas-servizzi kif ukoll għall-gvernijiet;

10.

Li l-Iskwadri ta' Rispons f'Emerġenza Relatata mal-Kompjuters (CERTs) sew Nazzjonali jew Governattivi jew mekkaniżmi oħra ta' rispons li jwieġbu għat-theddid u jindirizzaw il-vulnerabbiltajiet jistgħu jikkontribwixxu għal livell għoli ta' reżiljenza u kapaċità għal reżistenza u rimedjar ta' tfixkil tas-Sistemi tan-Netwerks u l-Informazzjoni;

11.	L-importanza li jiġu esplorati l-effetti strateġiċi, ir-riskji u l-prospetti għall-istabbiliment ta' CERTs għall-istituzzjonijiet tal-UE u li jiġi kkunsidrat ir-rwol futur possibbli tal-ENISA f'din il-kwistjoni;

12.	Il-ħidma mwettqa sa issa mill-ENISA fil-qasam tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni u l-ħtieġa li l-ENISA tiġi żviluppata aktar f'korp effiċjenti b'benefiċċji ċari għall-qasam tas-Sigurtà Ewropea tan-Netwerks u l-Informazzjoni.

V. JENFASIZZA LI:

1.	Strateġija Ewropea msaħħa u olistika għas-sigurtà tan-netwerks u l-informazzjoni, bir-rwoli tal-Kummissjoni Ewropea, l-Istati Membri u l-ENISA ddelinjati b'mod ċar, hija ta' importanza vitali biex tittratta l-isfidi attwali u fil-futur;

Wara konsultazzjoni u analiżi adatti, fil-proċess leġislattiv għandha tingħata konsiderazzjoni għall-modernizzar u r-rinforz tal-ENISA b'mandat li jiżgura l-flessibbiltà u s-superviżjoni mill-Istati Membri u l-Kummissjoni, kif ukoll rwol effiċjenti għar-rappreżentanza tal-partijiet interessati fis-settur privat. Il-mandat tagħha għandu jieħu kont tal-Qafas Regolatorju dwar Komunikazzjoni Elettronika, Netwerks u Servizzi u jkun konformi mal-ambizzjonijiet imniżżla fl-Aġenda ta' Lisbona u jinkludi għanijiet relatati mar-riċerka, l-innovazzjoni, il-kompetittività, it-tkabbir ekonomiku u jiżgura l-fiduċja;

L-ENISA tista' tappoġġa r-rwoli tal-Kummissjoni u l-Istati Membri ta' żvilupp u implimentazzjoni tal-politika, b'mod partikolari billi tnaqqas id-distakk bejn it-teknoloġija u l-politika u għandha taħdem mill-qrib mal-Istati Membri u partijiet interessati oħra biex tiżgura li l-attivitajiet tagħha jikkonformaw tajjeb mal-prijoritajiet tal-UE;

L-ENISA, taħt mandat rivedut, għandha sservi bħala ċ-ċentru ta' għarfien espert tal-UE fi kwistjonijiet ta' Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni relatati mal-UE. Bħala tali, l-istituzzjonijiet Ewropej għandhom ifittxu u jieħdu l-akbar kont possibbli tal-opinjoni tagħha meta jkunu qed jiżviluppaw u jimplimentaw politiki b'impatt potenzjali f'dan il-qasam;

5.	L-ENISA tista' wkoll tkun kapaċi, fuq talba, li tassisti lill-Istati Membri biex itejbu l-kapaċitajiet tagħhom stess ta' Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni u l-abbiltà tagħhom biex jittrattaw inċidenti ta' sigurtà.

VI. JISTIEDEN LILL-ISTATI MEMBRI BIEX:

1.	Ikomplu bil-ħidma biex tiżdied il-fiduċja tal-utent finali fl-ICTs permezz ta' kampanji għat-tkattir tal-għafien;

Jorganizzaw eżerċizzji nazzjonali u/jew jipparteċipaw f'eżerċizzji regolari Ewropej fil-qasam tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni, filwaqt li jinnotaw il-ħtieġa għall-ippjanar estensiv minħabba fil-kumplessità tal-qasam u l-involviment tas-settur privat. L-ENISA tista', fuq talba, tassisti lill-Istati Membri f'dan ir-rigward. L-ambitu u d-dimensjoni ġeografika tal-eżerċizzji għandhom naturalment jevolvu maż-żmien u għandhom ikunu bbażati fuq riskji rikonoxxuti;

3.	Joħolqu Skwadri ta' Rispons f'Emerġenza Relatata mal-Kompjuters (CERTs) fi Stati Membri li għadhom ma żviluppawx kapaċità bħal din u biex jirrinfurzaw il-kooperazzjoni bejn CERTs nazzjonali f'livell Ewropew. L-ENISA tista' tassisti lill-Istati Membri f'dan ir-rigward;

4.	Iżidu l-isforzi fil-programmi ta' edukazzjoni, taħriġ u riċerka fis-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni sabiex jiżguraw id-disponibbiltà fl-UE tal-ħiliet tekniċi u l-professjonisti meħtieġa kif ukoll iżidu l-professjonaliżmu ta' dawk f'dak il-qasam;

5.	Jirreaġixxu b'mod konġunt meta jkun hemm inċident transkonfini u biex iżidu l-abbiltà tagħhom li jagħmlu dan kif meħtieġ, li jeħtieġ tisħiħ tad-djalogu bejn il-persuni involuti li jieħdu d-deċiżjonijiet, speċjalment dwar kwistjonijiet ta' kunfidenzjalità.

VII. JISTIEDEN LILL-KUMMISSJONI BIEX:

1.	Tappoġġa lill-Istati Membri, kif meħtieġ, fl-implimentazzjoni ta' din ir-Riżoluzzjoni;

2.	Tinforma lill-Parlament Ewropew u lill-Kunsill b'mod regolari dwar l-inizjattivi meħuda fil-livell tal-UE relatati mas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni;

3.	F'kollaborazzjoni mal-ENISA, tniedi kampanja għat-tkattir tal-għafien fost l-atturi pubbliċi u privati Ewropej rigward l-importanza ta' ġestjoni adatta tar-riskju fir-rigward tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni;

4.	F'kollaborazzjoni mal-Istati Membri, tkompli tidentifika inċentivi biex il-fornituri ta' infrastrutturi ta' komunikazzjoni elettronika jipprovdu infrastrutturi robusti u reżiljenti lill-utenti finali, lin-negozji u lill-gvernijiet;

5.	F'kollaborazzjoni mal-Istati Membri, tiżviluppa metodi li jippermettu li fil-livell tal-UE sseħħ evalwazzjoni komparabbli tal-impatt soċjoekonomiku tal-inċidenti u tal-effiċjenza tal-miżuri ta' prevenzjoni;

6.	Tħeġġeġ u ttejjeb il-mudelli b'ħafna partijiet interessati, li jeħtieġ li jkollhom valur miżjud ċar li jibbenefika lill-utenti finali u lill-industrija;

7.	Iressqu strateġija olistika dwar is-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni, (1) inklużi proposti dwar mandat rinforzat u flessibbli għall-ENISA kif ukoll superviżjoni msaħħa tal-Istati Membri u l-Kummissjoni;

8.	F'kollaborazzjoni mal-Istati Membri, twettaq analiżi dwar l-Iskwadri ta' Rispons f'Emerġenza Relatata mal-Kompjuters (CERTs) sabiex jiġu identifikati oqsma fejn tinħtieġ aktar kooperazzjoni;

9.	Tkompli bl-investigazzjoni lejn approċċ komuni jew interoperabbli għall-istituzzjonijiet tal-UE fl-akkwist ta' sistemi u servizzi siguri tal-ICT.

VIII. JAPPELLA LILL-ENISA BIEX:

1.	Tkompli tappoġġa b'mod attiv lill-Istati Membri, lill-Kummissjoni Ewropea u lil partijiet oħra interessati rilevanti fl-implimentazzjoni tal-politiki Ewropej tas-sigurtà tan-netwerks u l-informazzjoni u l-pjan ta' azzjoni dwar is-CIIP;

2.	Taħdem f'kollaborazzjoni mal-Istati Membri, il-Kummissjoni u l-korpi tal-istatistika, għall-iżvilupp ta' qafas ta' dejta statistika dwar l-istat tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni fl-Ewropa.

IX. JISTIEDEN LILL-PARTIJIET INTERESSATI BIEX:

1.	Jintensifikaw l-isforzi biex isaħħu l-livell tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni, b'mod partikolari fir-rigward tal-provvediment ta' prodotti u servizzi affidabbli, ta' fiduċja u faċli biex jintużaw;

2.	Jinfurmaw sew lill-utenti dwar ir-riskji ta' sigurtà assoċjati mal-prodotti u s-servizzi u kif huma jistgħu jipproteġu lilhom infushom;

3.	Jieħdu l-miżuri tekniċi u organizzattivi kollha adatti biex jissalvagwardjaw il-kontinwazzjoni, l-integrità u l-kunfidenzjalità tan-netwerks u s-servizzi tal-komunikazzjoni elettronika;

4.	Ikomplu jaħdmu fuq l-istandardizzazzjoni tas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni biex jipprovaw isibu soluzzjonijiet armonizzati u interoperabbli;

5.	Jipparteċipaw mal-Istati Membri f'eżerċizzji biex jiġu pprovduti risponsi adatti għall-emerġenzi.

(1) Il-Kummissjoni tissuġġerixxi li hawnhekk tiżdied il-kelma “possibbilment”.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/5

Awtorizzazzjoni tal-għajnuna Statali fil-qafas tad-Dispożizzjonijiet tal-Artikoli 87 u 88 tat-Trattat tal-KE

Fir-rigward ta' dawn il-każijiet il-Kummissjoni ma tqajjimx oġġezzjonijiet

(Test b’relevanza għaż-ŻEE)

2009/C 321/02

Data tal-adozzjoni tad-Deċiżjoni

30.10.2009

In-numru ta' referenza tal-għajnuna

N 370/09

Stat Membru

Il-Finlandja

Reġjun

—

Titolu (u/jew isem tal-benefiċjarju)

St1 Oy:lle myönnetty biopolttoainetta koskeva verovapautus/Befrielse från accis på biobränsle som beviljats St1 Ab

Il-bażi legali

Valtiovarainministeriön päätös N:o 27/502/2008 valmisteverotuslain 50 pykälän nojalla tehtyyn huojennushakemukseen/Finansministeriets beslut N:o 27/502/2008 om ansökan om undantag från skatteplikt enligt avdelning 50 i lagen on accis

It-tip tal-miżura

Għajnuna individwali

L-għan

Il-ħarsien tal-ambjent

Il-forma tal-għajnuna

Allowance fiskali

L-estimi

Baġit globali: EUR 2,69 miljun

L-intensità

—

It-tul ta' żmien

1.4.2009-31.3.2011

Setturi ekonomiċi

L-enerġija

Isem u indirizz tal-awtorità responsabbli mill-għajnuna

Valtiovarainministeriö

PL 28

FI-00023 Valtioneuvosto

SUOMI/FINLAND

Aktar informazzjoni

—

It-test tad-deċiżjoni fil-lingwa jew lingwi awtentika/awtentiċi, li minnu tneħħew il-partijiet kunfidenzjali kollha, jinsab fuq is-sit:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_mt.htm

Data tal-adozzjoni tad-Deċiżjoni

26.10.2009

In-numru ta' referenza tal-għajnuna

N 522/09

Stat Membru

L-Awstrija

Reġjun

—

Titolu (u/jew isem tal-benefiċjarju)

Verlängerung von N 75/07 — „Haftungsregelung für die Umstrukturierung von KMU in Österreich“

Il-bażi legali

Übernahme von Haftungen für die Tourismus- und Freizeitwirtschaft

It-tip tal-miżura

Skema ta' għajnuna

L-għan

Ir-ristrutturar ta' impriżi f'diffikultà

Il-forma tal-għajnuna

Garanzija

L-estimi

Baġit annwali: EUR 4 miljun; Baġit globali: EUR 12 miljun

L-intensità

Miżura li mhix għajnuna

It-tul ta' żmien

10.10.2009-9.10.2012

Setturi ekonomiċi

Il-lukandi u r-ristoranti (turiżmu), Attivitajiet ta' servizz

Isem u indirizz tal-awtorità responsabbli mill-għajnuna

Österreichische Hotel- und Tourismusbank Gesellschaft m.b.H. Parkring 12 a

1011 Wien

ÖSTERREICH

Aktar informazzjoni

—

It-test tad-deċiżjoni fil-lingwa jew lingwi awtentika/awtentiċi, li minnu tneħħew il-partijiet kunfidenzjali kollha, jinsab fuq is-sit:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_mt.htm

Data tal-adozzjoni tad-Deċiżjoni

13.11.2009

In-numru ta' referenza tal-għajnuna

N 523/09

Stat Membru

Il-Litwanja

Reġjun

—

Titolu (u/jew isem tal-benefiċjarju)

Amendment to Temporary Framework measure ‘Limited amounts of compatible aid’ (N 272/09)

Il-bażi legali

Rural Development Programme for Lithuania 2007-2013

It-tip tal-miżura

Skema ta' għajnuna

L-għan

Għajnuna biex tirrimedja tfixkil serju fl-ekonomija

Il-forma tal-għajnuna

Għotja diretta

L-estimi

Baġit globali: LTL 345 808 974

L-intensità

—

It-tul ta' żmien

sal- 31.12.2010

Setturi ekonomiċi

Is-setturi kollha

Isem u indirizz tal-awtorità responsabbli mill-għajnuna

Ministry of Agriculture of the Republic of Lithuania

Gedimino av. 19

LT-01103 Vilnius

LIETUVA/LITHUANIA

Aktar informazzjoni

—

It-test tad-deċiżjoni fil-lingwa jew lingwi awtentika/awtentiċi, li minnu tneħħew il-partijiet kunfidenzjali kollha, jinsab fuq is-sit:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_mt.htm

Data tal-adozzjoni tad-Deċiżjoni	17.11.2009
In-numru ta' referenza tal-għajnuna	N 534/09
Stat Membru	L-Awstrija
Reġjun	—
Titolu (u/jew isem tal-benefiċjarju)	Förderung von Maßnahmen der Umstrukturierung bei kleinen und mittleren Unternehmungen
Il-bażi legali	Spezielle Richtlinien für die Förderung von Umstrukturierung von Unternehmen in Schwierigkeiten
It-tip tal-miżura	Skema ta' għajnuna
L-għan	Ir-ristrutturar ta' impriżi f'diffikultà
Il-forma tal-għajnuna	Sussidju fuq l-imgħax, Garanzija, Self b'rata ta' imgħax baxxa
L-estimi	Baġit annwali: EUR 1,2 miljun; Baġit globali: EUR 3,6 miljun
L-intensità	—
It-tul ta' żmien	10.10.2009-9.10.2012
Setturi ekonomiċi	Is-setturi kollha
Isem u indirizz tal-awtorità responsabbli mill-għajnuna	Niederösterreich
Aktar informazzjoni	—

It-test tad-deċiżjoni fil-lingwa jew lingwi awtentika/awtentiċi, li minnu tneħħew il-partijiet kunfidenzjali kollha, jinsab fuq is-sit:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_mt.htm

Data tal-adozzjoni tad-Deċiżjoni

17.11.2009

In-numru ta' referenza tal-għajnuna

N 548/09

Stat Membru

L-Awstrija

Reġjun

—

Titolu (u/jew isem tal-benefiċjarju)

Richtlinie für Rettungs- und Umstrukturierungsbeihilfen für KMU in Burgenland

Il-bażi legali

Richtlinien des Landes Burgenlandes über die Gewährung von Rettungs- und Umstrukturierungsbeihilfen an kleine und mittlere Unternehmen

It-tip tal-miżura

Skema ta' għajnuna

L-għan

Is-salvataġġ ta' impriżi f'diffikultà, Ir-ristrutturar ta' impriżi f'diffikultà

Il-forma tal-għajnuna

Garanzija, Self b'rata ta' imgħax baxxa, Għotja diretta

L-estimi

Baġit annwali: EUR 1 miljun; Baġit globali: EUR 3 miljun

L-intensità

—

It-tul ta' żmien

10.10.2009-9.10.2012

Setturi ekonomiċi

Is-setturi kollha

Isem u indirizz tal-awtorità responsabbli mill-għajnuna

Wirtschaftsservice Burgenland AG

Technologiezentrum

7000 Eisenstadt

ÖSTERREICH

Aktar informazzjoni

—

It-test tad-deċiżjoni fil-lingwa jew lingwi awtentika/awtentiċi, li minnu tneħħew il-partijiet kunfidenzjali kollha, jinsab fuq is-sit:

http://ec.europa.eu/community_law/state_aids/state_aids_texts_mt.htm

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/9

Ebda oppożizzjoni għal konċentrazzjoni notifikata

(Każ COMP/M.5719 – Oaktree/SGD)

(Test b’relevanza għaż-ŻEE)

2009/C 321/03

Fis-17 ta’ Diċembru 2009, il-Kummissjoni ddeċidiet li ma topponix il-konċentrazzjoni notifikata msemmija hawn fuq u li tiddikjaraha kompatibbli mas-suq komuni. Din id-deċiżjoni hi bbażata fuq l-Artikolu 6(1)b tar-Regolament tal-Kunsill (KE) Nru 139/2004. It-test sħiħ tad-deċiżjoni hu disponibbli biss fl-Ingliż u ser isir pubbliku wara li jitneħħa kwalunkwe sigriet tan-negozju li jista’ jkun fih. Dan it-test jinstab:

—

Fit-taqsima tal-amalgamazzjoni tal-websajt tal-Kummissjoni dwar il-Kompetizzjoni (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Din il-websajt tipprovdi diversi faċilitajiet li jgħinu sabiex jinstabu d-deċiżjonijiet individwali ta' amalgamazzjoni, inklużi l-kumpanija, in-numru tal-każ, id-data u l-indiċi settorjali,

—	f’forma elettronika fil-websajt EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm) fid-dokument li jġib in-numru 32009M5719. Il-EUR-Lex hu l-aċċess fuq l-internet għal-liġi Ewropea.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/10

Rata tal-kambju tal-euro (1)

It-28 ta’ Diċembru 2009

2009/C 321/04

1 euro =

	Munita	Rata tal-kambju
USD	Dollaru Amerikan	1,4405
JPY	Yen Ġappuniż	131,86
DKK	Krona Daniża	7,4429
GBP	Lira Sterlina	0,90143
SEK	Krona Żvediża	10,3965
CHF	Frank Żvizzeru	1,4888
ISK	Krona Iżlandiża
NOK	Krona Norveġiża	8,3440
BGN	Lev Bulgaru	1,9558
CZK	Krona Ċeka	26,418
EEK	Krona Estona	15,6466
HUF	Forint Ungeriż	273,30
LTL	Litas Litwan	3,4528
LVL	Lats Latvjan	0,7085
PLN	Zloty Pollakk	4,1610
RON	Leu Rumen	4,2020
TRY	Lira Turka	2,1777
AUD	Dollaru Awstraljan	1,6222
CAD	Dollaru Kanadiż	1,5069
HKD	Dollaru ta' Hong Kong	11,1713
NZD	Dollaru tan-New Zealand	2,0312
SGD	Dollaru tas-Singapor	2,0256
KRW	Won tal-Korea t'Isfel	1 682,66
ZAR	Rand ta' l-Afrika t'Isfel	10,8203
CNY	Yuan ren-min-bi Ċiniż	9,8386
HRK	Kuna Kroata	7,3140
IDR	Rupiah Indoneżjan	13 615,30
MYR	Ringgit Malażjan	4,9409
PHP	Peso Filippin	66,735
RUB	Rouble Russu	42,7550
THB	Baht Tajlandiż	48,103
BRL	Real Brażiljan	2,4994
MXN	Peso Messikan	18,4989
INR	Rupi Indjan	67,0850

(1) Sors: rata tal-kambju ta' referenza ppubblikata mill-Bank Ċentrali Ewropew.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/11

Opinjoni tal-Kumitat Konsultattiv dwar ftehimiet ristrettivi u pożizzjonijiet dominanti mogħtija fl-432 laqgħa tiegħu tal-14 ta’ Settembru 2007 dwar abbozz ta’ deċiżjoni relatat mal-Każ COMP/38710 – Bitumen Spain

2009/C 321/05

(1)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni tal-fatti li għamlet il-Kummissjoni Ewropea bħala ftehim u/jew prattika miftiehma fit-tifsira tal-Artikolu 81 tat-Trattat tal-KE.

(2)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni li għamlet il-Kummissjoni fir-rigward tal-prodotti u taż-żona ġeografika milquta mill-kartell.

(3)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni tal-Kummissjoni Ewropea li l-kartell jikkostitwixxi ksur uniku u kontinwu.

(4)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni li għamlet il-Kummissjoni Ewropea li l-ftehim u/jew il-prattika miftiehma bejn il-fornituri tal-qatran fi Spanja seta' jħalli effett konsiderevoli fuq il-kummerċ bejn l-Istati Membri.

(5)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni li għamlet il-Kummissjoni Ewropea li r-Repsol u is-Cepsa kellhom rwol ta' tmexxija fil-kartell.

(6)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni li għamlet il-Kummisjoni Ewropea li n-Nynäs u l-Petrogal ipparteċipaw sa ċertu punt f'ċertu aspetti tal-kartell.

(7)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni li għamlet il-Kummissjoni Ewropea tal-applikazzjonijiet magħmula taħt l-Avviż ta' Klemenza tal-2002.

(8)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-valutazzjoni li għamlet il-Kummisjoni Ewropea dwar id-destinatarji tal-abbozz ta' deċiżjoni, speċifikament b'referenza għall-attribuzzjoni ta' responsabbiltà lill-parent company tal-gruppi kkonċernati.

(9)	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jirrakkomandaw il-pubblikazzjoni tal-Opinjoni tal-Kumitat f’Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/12

Opinjoni tal-Kumitat Konsultattiv dwar il-prattiċi ristrettivi u l-pożizzjonijiet dominanti mogħtija fil-laqgħa tiegħu tat-28 ta' Settembru 2007 rigward abbozz ta' deċiżjoni dwar Każ COMP/38710 – Bitumen Spain (2)

Rapporteur: Il-Latvja

2009/C 321/06

1.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-Kummissjoni fir-rigward tal-ammonti bażiċi tal-multi.

2.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-Kummissjoni dwar iż-żieda fuq l-ammont bażiku biex jiġi żġurat effett deterrenti suffiċjenti.

3.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-Kummissjoni dwar iż-żieda fuq l-ammont bażiku tal-multi minħabba ċirkustanzi aggravanti.

4.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-Kummissjoni dwar it-tnaqqis mill-ammont bażiku tal-multi minħabba ċirkustanzi attenwanti.

5.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-Kummissjoni dwar it-tnaqqis tal-multi skont l-Avviż ta' Klemenza tal-2002.

6.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jaqblu mal-Kummissjoni fir-rigward tal-ammonti finali tal-multi.

7.	Il-membri tal-Kumitat Konsultattiv jirrakkomandaw il-pubblikazzjoni tal-opinjoni tal-Kumitat f’Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/13

Rapport finali tal-Uffiċjal tas-Seduta tal-Każ COMP/38710 – Bitumen Spain

(Skont l-Artikoli 15 u 16 tad-Deċiżjoni tal-Kummissjoni (2001/462/KE, KEFA) tat-23 ta' Mejju 2001 dwar it-termini ta' riferenza għall-Uffiċjali tas-Seduta f'ċerti proċeduri dwar il-kompetizzjoni – ĠU L 162, 19.6.2001, p. 21)

2009/C 321/07

L-abbozz ta' deċiżjoni fil-każ imsemmi hawn fuq jagħti lok għall-osservazzjonijiet li ġejjin.

L-investigazzjoni f’dan il-każ bdiet wara applikazzjoni għall-immunità minn BP fl-20 ta’ Ġunju 2002 skont l-avviż tal-Kummissjoni dwar l-immunità minn multi u tnaqqis ta’multi f’każi ta’ kartell (l-Avviż ta’ Klemenza) (1). L-applikazzjoni kienet tkopri aġir allegatament anti-kompetittiv fis-settur tal-bitumen fl-Olanda, il-Belġju u Spanja (2). Fid-19 ta’ Lulju 2002 il-Kummissjoni ikkonċediet lil BP immunità kondizzjonali.

Fl-1 u t-2 ta’ Ottubru 2002 saru spezzjonijiet għal għarrieda fil-bini ta’ BP España SA, Composán Construcción SA, Nynäs Petróleo SA, Petrogal Española SA, Petrogal SA, Galp Energia, SGPS SA, Productos Asfálticos SA, Probisa Tecnología y Construccíon SA u Repsol YFP Lubricantes y Especialidades SA

Sussegwentement, Repsol u Proas applikaw għal klemenza taħt l-Avviż ta’ Klemenza u, permezz ta’ ittri ddatati […] (3), is-servizzi relevanti tal-Kummissjoni informawhom bl-intenzjoni li jiġi applikat tnaqqis tal-multa skont il-faxex speċifikati f’punt 23 tal-Avviż ta' Klemenza.

Fit-22 ta’ Awwissu 2006 il-Kummissjoni adottat Dikjarazzjoni ta’ Oġġezzjonijiet, li kienet indirizzata lil 13-il entità legali li jappartjenu għal ħames impriżi differenti (Repsol, Proas, BP, Nynäs u Petrogal). Fid-Dikjarazzjoni ta' Oġġezzjonijiet, il-Kummissjoni adottat il-fehma preliminari li l-impriżi konċernati pparteċipaw fi ksur uniku kumpless u kontinwu tal-Artikolu 81(1) KE mill-inqas bejn l-1 ta' Marzu 1991 u mill-inqas sal-1 ta' Ottubru 2002 u ħabbret l-intenzjoni tagħha li tadotta deċiżjoni ta' ksur u timponi l-multi. Skont il-Kummissjoni l-partijiet kienu qablu dwar kwoti fis-suq, volum u allokazzjoni ta’ klijenti, skambjaw informazzjoni sensittiva dwar is-suq, stabbilew mekkaniżmu ta’ kumpens u qablu dwar il-prezzijiet. Il-kartell kien ikopri t-territorju ta’ Spanja, ħlief il-Gżejjer Canary. Barra dan, fid-Dikjarazzjoni ta’ Oġġezzjonijiet il-Kummissjoni adottat il-fehma preliminari li BP kienet naqset milli tissodisfa l-obbligi tagħha taħt l-Avviż ta’ Klemenza u li deċiżjoni aħħarija irrispettivament minn jekk il-Kummissjoni tikkonċedix lill-BP immunità mill-multi jew le kellha tittieħed fl-aħħar deċiżjoni.

Proas, Petrogal u Nynäs talbu għal estensjoni tal-iskadenza sabiex iwieġbu għad-Dikjarazzjoni ta’ Oġġezzjonijiet. Filwaqt li kkonċedejt parzjalment it-talbiet ta’ Proas u Nynäs ma lqajtx it-talba ta’ Petrogal, minħabba li ma kinitx ġġustifikata biżżejjed. Il-partijiet kollha wieġbu fil-ħin.

Id-destinatarji tad-Dikjarazzjoni ta' Oġġezzjonijiet ngħataw aċċess għall-fajl fil-forma ta' CD-ROM. Ingħata aċċess għall-istqarrijiet orali u d-dokumenti ppreżentati lill-Kummissjoni fil-qafas tal-Avviż ta’ Klemenza fil-bini tal-Kummissjoni.

Petrogal u Nynäs talbu aċċess ulterjuri għal dokumenti fil-fajl li ma kienux aċċessibbli u li kienu jirrigwardaw prodotti simili/qrib u/jew swieq ġeografiċi oħra, li ma kienux parti mill-oġġezzjonijiet imqajma fid-DO.

Fl-opinjoni tiegħi, l-aċċess għall-fajl huwa għodda biex jiżgura li d-drittijiet tal-partijiet għad-difiża jkunu mħarsa kollha u għalhekk jista’ jkun relatat biss mal-informazzjoni relatata maċ-ċirkustanzi fattwali u legali li hemm fid-DO li dwarhom il-Kummissjoni tibbaża l-oġġezzjonijiet tagħha. Wara li eżaminajt it-talbiet ta’ Petrogal u Nynäs ikkonkludejt li d-dokumenti mitluba kienu oġġettivament mhux relatati mal-allegazzjoni tal-fatti jew tal-liġi imniżżla fid-DO u li, għalhekk, l-aċċess għal dawk id-dokumenti ma kienx meħtieġ għall-eżercizzju xieraq tad-drittijiet tagħhom għad-difiza.

Barra minn hekk, Nynäs ilmentat dwar l-arranġamenti prattiċi li taħthom ingħata l-aċċess għall-fajl fil-bini tal-Kummissjoni u affermat li kienu jfixklu it-tħaddim xieraq tad-drittijiet tagħha għad-difiża. B’mod partikolari, Nynäs affermat li t-traskrizzjonijiet tal-intervisti ma kienux preċiżi b’partijiet imeħollijin barra u għalhekk mhux affidabbli.

F’ittra ddatata l-31 t’ Ottubru 2006 infurmajt lil Nynäs li, fil-fehma tiegħi, l-aċċess għall-fajl fil-bini tal-Kummissjoni għal dokumenti partikolarment sensittivi ppreżentati minn applikanti għall-klemenza kien organizzat b’tali mod li kien jipproteġi l-interess leġittimu ta’ dawk li applikaw għall-klemenza u fl-istess ħin iħares id-dritt tas-smigħ ta' Nynäs. Rigward l-allegat nuqqas ta’ eżattezza tat-traskrizzjonijiet ħadt nota partikolari tal-fatt li Nynäs sussegwentement kienet ingħatat aċċess għar-reġistrazzjonijiet oriġinali u li, għalhekk, il-kwistjoni kienet ġiet solvuta waqt il-proċess. Għaldaqstant ikkonkludejt li l-arranġamenti għall-aċċess ma fixklux it-tħaddim xieraq tad-drittijiet għad-difiża ta’ Nynäs.

Fuq talba tal-partijiet saret seduta orali skont l-Artikolu 12 tar-Regolament tal-Kummissjoni 773/2004 fit-12 ta’ Diċembru 2006. L-indirizzi kollha fuq id-DO, ħlief Cepsa, Repsol YFP S.A. u Repsol Petróleo S.A. attendew is-seduta.

Fid-dawl tat-tweġibiet bil-miktub għad-Dikjarazzjoni ta' Oġġezzjonijiet u l-preżentazzjonijiet waqt is-seduta orali tnaqqas il-perjodu tal-parteċipazzjoni fil-ksur għal Petrogal kif kien deskritt fid-Dikjarazzjoni ta' Oġġezzjonijiet. Barra minn hekk, wara li saru iktar sottomissjonijiet minn BP bi tweġiba għad-Dikjarazzjoni ta’ Oġġezzjonijiet, il-Kummissjoni sabet li BP kienet wettqet il-kundizzjonijiet kollha taħt l-Avviż ta’ Klemenza u għaldaqstant saret tikkwalifika għall-immunità mill-multi li kellhom ikunu imposti fuqha.

Fl-opinjoni tiegħi l-abbozz tad-deċiżjoni jirrigwarda biss l-oġġezzjonijiet li l-partijiet ingħataw l-opportunità li jesprimu l-fehmiet tagħhom.

Inqis li d-dritt li wieħed jinstema' ġie rrispettat f'dan il-każ għall-parteċipanti kollha fil-proċeduri.

Brussell, l-20 ta’ Settembru 2007.

Serge DURANDE

(1) ĠU C 45, 19.2.2002, p. 3.

(2) Fil-bidu, l-attivitajiet allegatament anti-kompetittivi kienu suġġetti għal investigazzjoni flimkien Madanakollu, matul l-investigazzjoni ħareġ b’mod ċar li l-imġieba fit-tliet Stati Membri ma kienitx oġġettivament torbothom flimkien u l-investigazzjoni inqasmet fi tliet każi differenti.

(3) 2.8.2006 (rettifika – 9.6.2009).

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/15

Sommarju tad-Deċiżjoni tal-Kummissjoni

tat-3 ta' Ottubru 2007

dwar proċediment taħt l-Artikolu 81 tat-Trattat tal-KE

(Każ COMP/38710 – Bitum Spanja)

(notifikata bid-dokument numru C(2007) 4441 finali)

(It-testi bl-Ingliż u bl-Ispanjol biss huma awtentiċi)

2009/C 321/08

Fit-3 ta' Ottubru 2007, il-Kummissjoni addottat deċiżjoni dwar proċediment taħt l-Artikolu 81 tat-Trattat tal-KE. Skont id-dispożizzjonijiet tal-Artikolu 30 tar-Regolament tal-Kunsill (KE) Nru 1/2003 (1), il-Kummissjoni qiegħda hawnhekk tippubblika l-ismijiet tal-partijiet u l-kontenut prinċipali tad-Deċiżjoni, inkluża kull penalità imposta, fid-dawl tal-interess leġittimu tal-impriżi fil-protezzjoni tas-sigrieti kummerċjali tagħhom. Verżjoni mhux kunfidenzjali tat-test sħiħ tad-Deċiżjoni sħiħa tinstab fil-lingwi awtentiċi tal-każ fil-websajt tad-Direttorat Ġenerali għall-Kompetizzjoni:

http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

1. DAĦLA

(1)	Id-Deċiżjoni timponi multa fuq ħames impriżi għall-ksur tal-Artikolu 81 tat-Trattat. Mill-1991 sal-2002, dawn l-impriżi ħadu sehem fi ftehim biex jaqsmu s-suq bejniethom u jikkoordinaw il-prezzijiet tal-bitum ta' penetrazzjoni fis-suq Spanjol.

2. DESKRIZZJONI TAL-KAŻ

2.1. Sommarju tal-ksur

(2)	Id-Deċiżjoni tikkonċerna ksur uniku u kontinwu tal-Artikolu 81 tat-Trattat li jikkonsisti fil-qsim tas-suq u l-koordinazzjoni tal-prezzijiet fis-suq għall-bitum ta' penetrazzjoni. Min natura tiegħu stess il-ksur jikkonsisti f’wieħed mill-agħar tipi ta' vjolazzjonijiet tal-Artikolu 81 tat-Trattat.

(3)	Il-ksur beda mill-inqas f’Marzu 1991 u dam għaddej mill-inqas sa Ottubru 2002. Kien ikopri t-territorju ta’ Spanja (ħlief il-Gżejjer Canary).

(4)	Il-valur tas-suq Spanjol għall-bitum ta’ penetrazzjoni fl-2001, l-aħħar sena sħiħa tal-ksur, kien madwar EUR 286 miljun.

(5)	L-impriżi kkonċernati mid-Deċiżjoni (ħames impriżi, 13-il entità legali) huma Repsol, Proas-Cespa, British Petroleum (“BP”), Nynäs u Petrogal-Galp. Matul il-ksur, dawn l-impriżi bejniethom kienu jikkontrollaw iktar minn 90 % tas-suq Spanjol għall-bitum ta’ penetrazzjoni.

(6)

Il-bitum huwa prodott sekondarju li jiġi prodott matul id-distillazzjoni taż-żejt. Madwar 85 % tal-bitum prodott fl-UE jintuża għall-kostruzzjoni tat-toroq bħala adeżiv fil-produzzjoni tal-asfalt fejn jintuża biex jgħaqqad il-ġebel flimkien. Il-15 % li jifdal jintuża f’oqsma oħra tal-kostruzzjoni, pereżempju fl-applikazzjonijiet industrijali bħat-tisqif. Madwar 80 % tal-bitum li jintuża għall-kostruzzjoni tat-toroq mhuwiex suġġett għal ipproċessar ulterjuri: Dan jissejjaħ bitum ta’ penetrazzjoni. L-20 % tal-bitum li jifdal li jintuża fil-kostruzzjoni tat-toroq jikkonsisti f’bitum li jgħaddi minn ipproċessar ulterjuri, bħall-emulsjonijiet tal-bitum u bitum immodifikat. Il-prodott kopert mid-Deċiżjoni huwa l-bitum ta’ penetrazzjoni, jiġifieri, il-bitum li jintuża’ fil-kostruzzjoni tat-toroq mingħajr ipproċessar ulterjuri.

(7)

Id-destinatarji tad-Deċiżjoni pparteċipaw sa punti differenti f’kartell li permezz tiegħu:

—	stabbilixxew kwoti għas-suq;

—	fuq il-bażi tal-kwoti tas-suq, allokaw volumi u klijenti għal kull parteċipant;

—	issorveljaw l-implimentazzjoni tal-ftehimiet dwar is-suq u l-qsim tal-klijenti u, għal dak il-għan, skambjaw informazzjoni tas-suq sensittiva;

—	stabbilixxew mekkaniżmu ta’ kumpens biex jikkoreġu devjazzjonijiet mill-ftehimiet dwar is-suq u l-qsim tal-klijenti;

—	qablu dwar il-varjazzjoni tal-prezzijiet tal-bitum u l-mument li fih jibdew japplikaw prezzijiet ġodda.

(8)	L-attivitajiet ta’ koordinazzjoni ta’ prezzijiet inbdew bħala sostenn għall-arranġamenti ta’ qsim tas-suq, minħabba li kienu jiżguraw li d-differenzjali fil-prezzijiet fost il-fornituri ma kienux iħarbtu l-volum u l-allokazzjoni tal-klijenti kif miftiehem.

(9)	Saru diskussjonijiet dwar il-qsim tas-suq u l-varjazzjoni fil-prezzijiet madwar l-hekk imsejħa “mejda tal-asfalt” fejn il-membri tal-kartell ipparteċipaw fuq bażi bilaterali jew multilaterali.

(10)

Kull sena kienu jsiru diskussjoinjiet dwar il-qsim tas-suq biex jiġi stmat u jitqassam is-suq għas-sena ta’ wara. Il-dokument li, fl-aħħar tan-negozjati annwali madwar il-“mejda tal-asfalt”, kien jirrifletti l-ftehim ta’ qsim tas-suq bl-allokazzjoni tal-volumi u tal-klijenti għal kull parteċipant kien jissejjaħ “PTT” jew “Petete”.

(11)	Il-varjazzjonijiet fil-prezzijiet u l-mument tal-implimentazzjoni tagħhom kienu ġeneralemnt maqbula minn Repsol u Proas, li sussegwentement kienu jinfurmaw lill-parteċipanti l-oħra tal-kartell bid-deċiżjonijiet li jkunu ttieħdu.

2.2. Destinatarji u tul tal-ksur

(12)

Id-destinatarji tad-Deċiżjoni u t-tul ta' żmien tal-involviment fil-ksur huma kif ġej:

Repsol YPF Lubricantes y Especialidades S.A. (Rylesa):	1 ta’ Marzu 1991 - 1 ta’ Ottubru 2002
Repsol Petróleo S.A.:	1 ta’ Marzu 1991 - 1 ta’ Ottubru 2002
Repsol YPF S.A.:	1 ta’ Marzu 1991 - 1 ta’ Ottubru 2002
Productos Asfálticos S.A. (Proas):	1 ta’ Marzu 1991 - 1 ta’ Ottubru 2002
Compañía Española de Petróleos S.A. (CEPSA):	1 ta’ Marzu 1991 - 1 ta’ Ottubru 2002
BP Oil España S.A.:	1 ta’ Awwissu – 20 ta’ Ġunju 2002
BP España S.A.:	1 ta’ Awwissu - 20 ta’ Ġunju 2002
BP plc:	1 ta’ Awwissu – 20 ta’ Ġunju 2002
Nynäs Petróleo S.A.:	1 ta’ Marzu 1991 - 1 ta’ Ottubru 2002
AB Nynäs Petroleum:	22 ta' Mejju 1991 - 1 ta' Ottubru 2002
Galp Energia España S.A.:	31 ta’ Jannar 1995 - 1 ta’ Ottubru 2002
Petróleos de Portugal S.A.:	31 ta’ Jannar 1995 - 1 ta’ Ottubru 2002
Galp Energia, SGPS, S.A.:	22 ta' April 1999 - 1 ta' Ottubru 2002

2.3. Rimedji

2.3.1. Ammont bażiku tal-multi

2.3.1.1. Gravità

(13)	Il-ksur huwa limitat għal Stat Membru wieħed, li madanakollu jikkostitwixxi parti sostanzjali mis-suq intern. Minkejja li l-impatt attwali fuq is-suq ma jistax jitkejjel, il-ksur jikkwalifika bħala wieħed serju ħafna minħabba n-natura tiegħu.

2.3.1.2. Trattament differenzjat

(14)	Minħabba li hemm disparità konsiderevoli bejn il-fatturat fis-suq Spanjol tal-bitum ta’ diversi parteċipanti fil-kartell, qed jiġi applikat trattament differenti fil-forma ta’ gruppi biex jittieħed kont tal-kapaċità ekonomika effettiva ta’ kull impriża biex tagħmel ħsara lill-kompetizzjoni.

(15)	Għal dak il-għan l-impriżi huma kklassifikati fi tliet kategoriji skont is-sehem tagħhom mis-suq (ibbażat fuq il-valur tal-bejgħ) għall-prodott ikkonċernat fi Spanja fl-2001, l-aħħar sena sħiħa tal-ksur.

2.3.1.3. Deterrent suffiċjenti

(16)	Sabiex jiġi stabbilit l-ammont tal-multa f'livell li jiżgura li kien ta' deterrent suffiċjenti, qed jiġi applikat fattur ta’ multiplikazzjoni għall-multi imposti fuq BP (1,8) u Repsol (1,2) fid-dawl tad-daqs globali ta’ dawn l-impriżi.

2.3.1.4. Tul ta’ żmien

(17)	Żidiet ta’ persentaġġ individwali huma applikati għat-tul ta’ żmien tal-parteċipazzjoni fil-ksur ta’ kull entità legali kif deskritt hwn fuq.

2.3.2. Ċirkustanzi aggravanti ir-rwol ta' min imexxi/mexxejja

(18)	Repsol u Proas kienu mutur sinifikanti tal-kartell u aġixxew ta' ko-mexxejja. Dan kien jiġġustifika żieda ta' 30 % tal-ammont bażiku li għandu jiġi impost fuq kull waħda minn dawn l-impriżi minħabba r-rwol ta' mexxejja.

2.3.3. Ċirkostanzi attenwanti involviment limitat f’ċerti aspetti tal-ksur

(19)

Nynäs u Petrogal talbu għal ċirkostanza attenwanti minħabba li fil-ksur lagħbu rwol passiv jew rwol ta' “imxi wara min imexxi”. Id-Deċiżjoni tiċħad din it-talba, minħabba li dawn huma kumpaniji li attwalment ipparteċipaw fuq bażi annwali fid-diskussjoinjiet ta’ qsim tas-suq għas-sena ta’ wara. Madanakollu tapplika tnaqqis fil-multa ta' 10 % biex jittieħed kont tal-fatt li l-parteċipazzjoni ta' Nynäs u Petrogal f’ċerti aspetti tal-ksur, partikolarment fil-mekkaniżmi ta' sorveljanza u kumpens kif ukoll fl-attivitajiet ta' koordinazzjoni tal-prezzijiet, kienet inqas regolari u attiva minn dik tal-parteċipanti l-oħra.

2.3.4. L-applikazzjoni tal-limitu tal-fatturat ta' 10 %

(20)	Il-limitu mħaddem madwar id-dinja ta' 10 % tal-fatturat li jipprovdi għalih l-Artikolu 23(2) tar-Regolament Nru 1/2003 huwa applikat fil-multi kkalkulati kif suppost.

2.3.5. Applikazzjoni ta' Notifika ta' Klemenza tal-2002

2.3.5.1. Immunità

(21)

Il-każ infetaħ fuq il-bażi ta' applikazzjoni għall-immunità ppreżentata minn BP skont in-Notifika ta' Klemenza (2). Fid-Dikjarazzjoni ta' Oġġezzjonijiet indirizzata lil BP il-Kummissjoni proviżorjament sabet li BP kienet naqset milli tissodisfa l-obbligi tagħha taħt punt 11(a) tal-Avviż ta' Klemenza u li deċiżjoni aħħarija irrispettivament minn jekk il-Kummissjoni tikkonċedix lil BP immunità mill-multi jew le kellha tittieħed fl-aħħar deċiżjoni.

(22)

Fid-dawl taċ-ċirkostanzi tal-każ, id-Deċiżjoni fl-aħħar nett tikkonkludi li BP ikkooperat ġenwinment, bis-sħiħ, fuq bażi kontinwa u b’mod effiċjenti tul il-proċedura amministrattiva u li pprovdiet lill-Kummissjoni l-evidenza kollha hekk kif din waslet għandha u tqegħdet għad-dispożizzjoni tagħha, u għaldaqstant wettqet il-kundizzjonijiet stipulati f’punt 11(a) tan-Notifika ta' Klemenza. BP wettqet ukoll l-obbligi tagħha skont il-punti 11(b) u (c) tan-Notifika ta' Klemenza u tterminat l-involviment tagħha fil-ksur mhux iktar tard miż-żmien li fih ippreżentat evidenza taħt il-punt 8(a) tan-Notifika ta’ Klemenza u ma ħaditx passi biex iġġiegħel impriżi oħra jipparteċipaw fil-ksur.

(23)	Id-Deċiżjoni għalhekk tikkunsidra li BP issodisfat il-kundizzjoinjiet kollha ta' punt 11 tan-Notifika ta' klemenza u li għaldaqstant tikkwalifika għal immunutà mill-multi li inkella kienu jiġu imposti fuqha.

2.3.5.2. Tnaqqis fil-multi

(24)

Repsol u Proas applikaw għal tnaqqis fil-multi taħt in-Notifika ta' Klemenza. Il-Kummissjoni applikat tnaqqis ta' 40 % u 25 % lil kull waħda minn dawn l-impriżi rispettivament. Dawn il-persentaġġi ta' tnaqqis jieħdu kont li dawn l-impriżi: (i) ipprovdew valur miżjud sinifikanti, iżda (ii) ġew ’il quddiem fi stadju iktar tard fil-proċedimenti u biss wara li l-Kummissjoni kienet bagħtet talbiet dettaljati għall-informazzjoni.

3. DEĊIŻJONI

(25)

L-impriżi indikati hawn taħt kisru l-Artikolu 81 tat-Trattat billi pparteċipaw matul il-perjodi indikati, f’kumplessità ta' ftehimiet u prattiki flimkien fin-negozju tal-bitum ta' penetrazzjoni li kienu jkopru t-territorju Spanjol (mhux inklużi l-gżejjer Kanarji) u li kienu jikkonsistu f’arranġamenti ta' qsim tas-suq u koordinazzjoni tal-prezzijiet:

Repsol YPF Lubricantes y Especialidades S.A., Repsol Petróleo S.A. u Repsol YPF S.A., mill-1 ta' Marzu 1991 sal-1 ta' Ottubru 2002;

Productos Asfálticos S.A. u Compañía Española de Petróleos S.A., mill-1 ta' Marzu 1991 sal-1 ta' Ottubru 2002;

BP Oil España S.A., BP España S.A. u BP plc, mill-1 ta' Awwissu 1991 sal-20 ta' Ġunju 2002;

Nynäs Petróleo S.A., mill-1 ta' Marzu 1991 sal-1 ta' Ottubru 2002; AB Nynäs Petroleum, mill-22 ta' Mejju 1991 sal-1 ta' Ottubru 2002;

Galp Energia España S.A. u Petróleos de Portugal S.A., mill-31 ta’ Jannar 1995 sal-1 ta' Ottubru 2002; Galp Energia, SGPS, S.A., mit-22 ta' April 1999 sal-1 ta' Ottubru 2002.

(26)

Għall-ksur deskritt hawnhekk, huma imposti l-multi li ġejjin:

Repsol YPF Lubricantes y Especialidades S.A., Repsol Petróleo S.A. u Repsol YPF S.A., b’mod konġunt u separat responsabbli għall-ħlas ta' EUR 80 496 000;

Productos Asfálticos S.A. u Compañía Española de Petróleos S.A., b’mod konġunt u separat responsabbli għall-ħlas ta' EUR 83 850 000;

BP Oil España S.A., BP España S.A. u BP plc, b’mod konġunt u separat responsabbli għall-ħlas ta' EUR 0;

Nynäs Petróleo S.A. EUR 10 642 500; li minnhom, AB Nynäs Petroleum, b’mod konġunt u separat responsabbli għall-ħlas ta' EUR 10 395 000; kif ukoll

Galp Energia España S.A. u Petróleos de Portugal S.A. b’mod konġunt u separat responsabbli għall-ħlas ta' EUR 8 662 500; li minnhom, Galp Energia, SGPS, S.A., b’mod konġunt u separat responsabbli għall-ħlas ta' EUR 6 435 000.

(27)	L-impriżi msemmija hawn fuq huma ordnati li jtemmu immedjatament il-ksur deskritt, sakemm huma mhux diġà għamlu dan, u li ma jirrepetu l-ebda att jew aġir deskritt fid-Deċiżjoni u kwalunkwe att jew aġir li jkollu effett jew għan identiku jew simili.

(1) ĠU L 1, 4.1.2003, p. 1.

(2) ĠU C 45, 19.2.2002, p. 3.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/18

Komunikazzjoni tal-Kummissjoni fil-qafas tal-implimentazzjoni tad-Direttiva 2006/42/KE tal-Parlament Ewropew u tal-Kunsill dwar il-makkinarju, u li temenda d-Direttiva 95/16/KE (tfassil mill-ġdid)

(Test b’relevanza għaż-ŻEE)

(Pubblikazzjoni ta’ titli u referenzi ta’ standards armonizzati taħt id-direttiva)

2009/C 321/09

ESO (2)	Referenza u titlu tal-istandard armonizzat (u d-dokument ta’ referenza)	L-ewwel pubblikazzjoni fil-ĠU	Referenza tal-istandard li ġie sostitwit	Data tal-waqfa tal-presunzjoni tal-konformità tal-istandard li ġie sostitwit Nota 1
CEN	EN 1501-1:1998 + A2:2009 Vetturi għall-ġbir tal-iskart u apparati għar-rfigħ assoċjati magħhom – Rekwiżiti ġenerali u rekwiżiti ta' sigurtà – Parti 1: Vetturi għall-ġbir tal-iskart li jitgħabbew minn wara	Din hi l-ewwel pubblikazzjoni
CEN	EN 1501-2:2005 + A1:2009 Vetturi għall-ġbir tal-iskart u apparati għar-rfigħ assoċjati magħhom – Rekwiżiti ġenerali u rekwiżiti ta' sigurtà – Parti 2: Vetturi għall-ġbir tal-iskart li jitgħabbew mill-ġenb	Din hi l-ewwel pubblikazzjoni
CEN	EN ISO 13849-1:2008 Sigurtà ta' makkinarju – Partijiet relatati ma' sigurtà ta' sistemi ta' kontroll – Parti 1: Prinċipji ġenerali għad-disinn (ISO 13849-1:2006)	8.9.2009	EN ISO 13849-1:2006 EN 954-1:1996	31.12.2011 (1)
	EN ISO 13849-1:2008/AC:2009

Nota 1:

Ġeneralment id-data ta’ waqfa tal-preżunzjoni ta’ konformità tkun id-data tar-revoka (“dow”), stabbilita mill-Organizzazzjonijiet Ewropej tal-Istandardizzar, iżda l-utenti għandhom jinnotaw li f’ ċerti każijiet eċċezzjonali dan jista’ jkun mod ieħor.

Nota:

—

Kwalunkwe informazzjoni dwar id-disponibbiltà tal-istandards tista’ tinkiseb jew mill-Organizzazzjonijiet Ewropej tal-Istandardizzar jew mill-korpi nazzjonali tal-istandardizzar li l-lista tagħhom hija annessa mad-Direttiva 98/34/KE tal-Parlament Ewropew u tal-Kunsill emendata mid-Direttiva 98/48/KE.

—	Il-pubblikazzjoni tar-referenzi fil-Ġurnal Uffiċjali ta’ l-Unjoni Ewropea ma timplikax li l-istandards huma disponibbli fil-lingwi kollha tal-Komunità.

Aktar informazzjoni dwar standards armonizzati tinstab fl-Internet f’

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/harmonised-standards

(1) Id-data tat-tmiem tal-preżunzjoni tal-konformità tal-istandard sostitwit, li għall-ewwel kienet it-28.12.2009, issa ġiet posposta għal sentejn.

(2) ESO: Organizzazzjonijiet Ewropej tal-Istandardizzar:

—	CEN: Avenue Marnix 17, 1000 Brussels, BELGIUM, tel. +32 25500811; feks +32 25500819 (http://www.cen.eu)

—	Cenelec: Avenue Marnix 17, 1000 Brussels, BELGIUM, tel. +32 25196871; feks +32 25196919 (http://www.cenelec.eu)

—	ETSI: 650 route des Lucioles, 06921 Sophia Antipolis, FRANCE, tel. +33 492944200; feks +33 49654716 (http://www.etsi.eu).

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/19

Estensjoni tal-perjodu tal-validità tal-listi tal-kandidati adattati

2009/C 321/10

B'deċiżjoni tad-Deputat Segretarju Ġenerali tal-Kunsill tal-Unjoni Ewropea, il-validità tal-listi ta’ riserva ta' hawn taħt, stabbiliti wara l-kompetizzjonijiet miftuħin li ġejjin, hija estiża:

Artikolu 1: sal-31 ta' Diċembru 2010:

Kunsill/A/393	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi tal-lingwa Griega, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 98 tas-6 ta' April 2000;
Kunsill/A/394	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi tal-lingwa Portugiża, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 99 tas-7 ta' April 2000;
Kunsill/A/397	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi fil-qasam ta' inġinerija ta' sigurtà u fil-qasam ta' “investigazzjonijiet u clearance ta’ personal”, li n-nofitika tagħha ġiet ippublikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 169 A tat-13 ta' Ġunju 2001;
Kunsill/A/400	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi fis-servizz “Sigurtà” – Unità ta' Sigurtà Fiżika, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 300 A tas-26 ta' Ottubru 2001;
Kunsill/A/401	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi fis-servizz “Sigurtà” – Unità ta' Verifika tas-Sigurtà tad-Data u Sistemi u tal-Akkreditazzjoni, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 300 tas-26 ta' Ottubru 2001;
Kunsill/A/406	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi prinċipali fl-uffiċċju ta' Sigurtà tas-Sistemi ta' Informazzjoni (Infosec) – assistenti tal-Kap tal-Uffiċċju Infosec, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 300 tas-26 ta' Ottubru 2001;
Kunsill/A/408	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi prinċipali fid-dipartiment tal-“Politika tal-bini u proġetti fid-Diviżjoni tal-Bini”, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 315 A tad-9 ta' Novembru 2001;
Kunsill/A/415	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ għall-post ta' Kap ta' Servizz tal-kura ta' saħħa preventiva u ta' sigurtà tal-personal fuq il-post tax-xogħol, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 170 A tas-16 ta' Lulju 2002;
Kunsill/LA/398	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' tradutturi tal-lingwa Ingliża, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 198 tat-13 ta' Lulju 2001;
Kunsill/C/413	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' segretarji tal-lingwa Finlandiża, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 49 tat-2 ta' Frar 2002;
Kunsill/C/407	organizzat għall-istabbiliment ta’ riserva għar-reklutaġġ ta’ assistenti klerikali fl-Uffiċċju ta' Sigurtà tas-Sistemi ta' Informazzjoni (Infosec), li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 300 A tas-26 ta' Ottubru 2001.
Kunsill/420/AD5	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi aġġunti fil-qasam tas-sigurtà (Uffiċċju Privat/sigurtà: servizz ta' sigurtà esterna/protezzjoni tal-missjoni), li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 316 A tat-13 ta' Diċembru 2005.
Kunsill/421/AD5	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi aġġunti fil-qasam tas-sigurtà (Uffiċċju Privat/sigurtà: sevizz ta' Protezzjoni Interna), li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 316 A tat-13 ta' Diċembru 2005.
Kunsill/422/AST3	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' assistenti fil-qasam tas-sigurtà (Uffiċċju Privat/sigurtà: servizz ta' sigurtà interna), li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 316 A tat-13 ta' Diċembru 2005.
Kunsill/425/AD9	organizzata biex tkun stabbilita lista ta' riserva għar-reklutaġġ ta' amministraturi anzjani fil-qasam tat-teknoloġiji tal-informazzjoni (Direttorat SIC: Unità tas-Soluzzjonijiet ta' Produzzjoni), li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 316 A tat-13 ta' Diċembru 2005.
Kunsill/427/AD8	organizzata għar-reklutaġġ ta' post ta' amministratur fil-qasam tal-Politika Ewropea għas-Sigurtà u Difiża (PESD), li n-notifika tagħha ġiet ippubblikata fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 108 A tat-12 ta' Mejju 2007.
Kunsill/428/AD12	organizzata għar-reklutaġġ ta' post ta' Kap ta' Unità fil-qasam tas-sigurtà, li n-notifika tagħha ġiet ippubblikat fil- Ġurnal Uffiċjali tal-Komunitajiet Ewropej Nru C 150 A tal-4 ta' Lulju 2007.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/21

GĦAJNUNA MILL-ISTAT – IR-RUMANIJA

Għajnuna mill-Istat C 28/09 (ex N 433/09) – Miżuri ta’ sostenn favur Oltchim SA Râmnicu Vâlcea

Stedina biex jiġu ppreżentati kummenti skont l-Artikolu 88(2) tat-Trattat tal-KE

(Test b’relevanza għaż-ŻEE)

2009/C 321/11

Permezz tal-ittra li ġġib id-data tal-15 ta' Settembru 2009 riprodotta fil-lingwa awtentika fil-paġni ta' wara dan is-sommarju, il-Kummissjoni nnotifikat lil-Latvja bid-deċiżjoni tagħha li tagħti bidu għall-proċedura stabbilita fl-Artikolu 88(2) tat-Trattat tal-KE fir-rigward tal-miżura msemmija hawn fuq.

Il-partijiet interessati jistgħu jippreżentaw il-kummenti tagħhom dwar il-miżura, li dwarha l-Kummisjoni se tagħti bidu għall-proċedura, fi żmien xahar mid-data tal-pubblikazzjoni ta’ dan is-sommarju u tal-ittra li ssegwi, lil:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Greffe

Rue de la Loi 200

1049 Bruxelles/Brussell

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22961242

Dawn il-kummenti se jiġu kkomunikati lir-Rumanija. Il-parti interessata li tressaq il-kummenti tista' titlob bil-miktub biex l-identità tagħha tibqa’ kunfidenzjali, filwaqt li tagħti r-raġunijiet għat-talba.

IT-TEST TAS-SOMMARJU

I. IL-PROĊEDURA

1.	Bin-notifika elettronika tas-17 ta’ Lulju 2009, l-awtoritajiet Rumeni infurmaw il-Kummissjoni dwar il-ħsieb tagħhom li jipprovdu żewġ miżuri ta’ sostenn favur Oltchim SA Râmnicu Vâlcea (“Oltchim”), kumpanija petrokimika fejn l-Istat Rumen hu proprjetarju ta’ sehem maġġoritarju ta’ 54,8 %.

II. DESKRIZZJONI

2.	Oltchim hi waħda mill-akbar kumpaniji petrokimiki fir-Rumanija u fix-Xlokk tal-Ewropa. Fi tmiem l-2007, id-dejn totali ta' Oltchim lill-Istat Rumen ammonta għal RON 538 miljun (madwar EUR 135 miljun).

3.	Iż-żewġ miżuri notifikati huma i) skambju ta’ dejn ma’ishma għall-valur ta’ EUR 135 miljun; u ii) garanzija mill-Istat li tkopri sa 80 % ta’ self kummerċjali li jammonta għal EUR 424 miljun, biex jintuża għal investimenti meħtieġa għall-implimentazzjoni tal-pjan ta’ żvilupp tal-kumpanija.

4.	Fil-fehma tal-awtoritajiet Rumeni l-ebda waħda miż-żewġ miżuri ma jinvolvu għajnuna mill-Istat, peress li l-Istat jaġixxi bħala operatur f’ekonomija tas-suq.

III. EVALWAZZJONI

5.	Il-Kummissjoni tiddubita kemm dawn iż-żewġ miżuri tal-Istat jinvolvu għajnuna mill-Istat skont l-Artikolu 87(1) tal-KE.

Il-Kummissjoni għandha teżamina jekk iż-żewġ miżuri pjanifikati ma jissodisfawx jew le t-test ta' operatur privat tas-suq, kif argumentat mir-Rumanija. Partikolarment, il-Kummissjoni għandha tistabbilixxi jekk is-sostenn mogħti mill-Istat lil Oltchim fil-kwalità tagħha ta’ azzjonista prinċipali u rispettivament ta’ kreditur prinċipali tista’ titqabbel ma' dak li operatur privat tas-suq jista’ jagħżel li jagħmel f’ċirkustanzi simili.

7.	Rigward il-kompatibbiltà l-Kummissjoni f’dan l-istadju tikkunsidra li t-tliet miżuri relevanti ma jistgħux jiġu kkunsidrati kompatibbli la taħt il-linja gwida tal-għajnuna reġjonali (1), la taħt il-linji gwida għas-salvataġġ u r-ristrutturar (2) u lanqas taħt il-qafas temporanju (3).

IV. KONKLUŻJONI

8.	Fid-dawl tal-kunsiderazzjonijiet li qegħdin isiru hawn, il-Kummissjoni ddeċidiet li tiftaħ il-proċedura ta' investigazzjoni formali prevista fl-Artikolu 88(2) tat-Trattat tal-KE b'rabta mal-miżuri deskritti.

TEST TAL-ITTRA

“Comisia dorește să informeze România că, după examinarea informațiilor furnizate de autoritățile statului român cu privire la măsurile susmenționate, a decis să inițieze procedura de investigație prevăzută de articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE.

I. PROCEDURA

(1)

La 17 iulie 2009, România a notificat două măsuri de sprijin în favoarea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea (denumită în continuare «Oltchim» sau «societatea»). Prima măsură implică o conversie a datoriei publice în valoare de aproximativ 135 de milioane EUR în acțiuni. Cea de a doua măsură este o garanție de stat care acoperă 80 % dintr-un împrumut comercial în valoare de 424 de milioane EUR, care va fi utilizat pentru modernizarea societății și pentru investiții ulterioare. România a notificat aceste măsuri de sprijin din partea statului susținând că acestea nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(2)

În anul 2006, în cadrul mecanismului intermediar de consultare instituit înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, Consiliul Concurenței din România a consultat Comisia cu privire la intenția autorităților române de a efectua conversia creanței în acțiuni în cazul Oltchim. În același an, Consiliul Concurenței din România a inițiat o procedură oficială de investigare în legătură cu conversia planificată, însă nu a adoptat o decizie înainte de data aderării. După aderare, Comisia a inițiat un caz ex officio cu privire la situația societății Oltchim.

(3)

La data de 10 aprilie 2008, PCC SE (denumită în continuare «PCC»), o societate germană cu sediul la Duisburg, care deține un pachet minoritar de acțiuni în cadrul societății Oltchim reprezentând aproximativ 12,15 %, a depus o plângere oficială, afirmând că conversia planificată a creanței în acțiuni implică un ajutor de stat incompatibil.

(4)	În urma înregistrării plângerii, Comisia a efectuat un schimb de scrisori și informații cu autoritățile române, cu Oltchim și cu reclamantul și s-a întâlnit de mai multe ori cu autoritățile române și cu reprezentanții Oltchim, pe de o parte, și cu reprezentanții reclamantului, de cealaltă parte.

II. CONTEXTUL CAZULUI

II.1. Societatea

(5)	Oltchim este una dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din sud-estul Europei, producând 78 de sortimente pentru 40 de produse chimice de bază. Societatea exportă aproximativ 80 % din producția sa atât în Europa, cât și în afara acesteia.

(6)

Producția de PVC (un material cu multiple aplicații în domeniul construcțiilor și în cel al producției de mașini grele) reprezintă aproximativ 32 % din activitatea societății. Potrivit declarațiilor Oltchim, cota sa de piață la nivelul Uniunii Europene pentru producția de PVC este de 2,1 %. O parte importantă a producției de PVC realizate în cadrul Oltchim este exportată în afara Uniunii Europene. Printre celelalte produse principale ale societății se numără: soda caustică, DOF și poliolii polieteri.

(7)

În 2008, societatea avea aproximativ 4 200 de angajați (4). Oltchim este principalul angajator industrial din Râmnicu Vâlcea [un oraș cu o populație de aproximativ 110 000 de locuitori, centru administrativ al unei zone din sud-vestul României cu statut de regiune asistată în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE].

(8)

Societatea și-a început activitatea în 1966, a fost reorganizată în 1990 și cotată la Bursa de Valori din București în 1997. Statul român (în prezent prin Ministerul Economiei) deține un pachet de control de 54,8 % în cadrul societății. Principalul acționar minoritar este PCC, o societate holding germană (care deține și societatea Rokita SA, un concurent polonez al Oltchim), cu un pachet de aproximativ 12,15 %. Celelalte acțiuni ale societății sunt deținute de SIF Oltenia (6,5 %), de Sorin Apostol (2,5 %), de Leo Overseas Ltd (1,7 %) și de un mare număr de mici acționari.

II.2. Originea datoriei publice

(9)

În perioada 1992-2008, Oltchim a investit în total aproximativ 371 de milioane EUR în modernizarea liniei sale de producție (din care 118,8 milioane EUR în perioada 2007-2008). Pentru unele dintre aceste investiții, Oltchim a contractat, în perioada 1995-2000, o serie de 12 împrumuturi comerciale în valoare totală de aproximativ 87 de milioane EUR. Împrumuturile au fost garantate prin garanții de stat (5), în legătură cu care Ministerul Finanțelor din România și Oltchim au încheiat, de asemenea 5 așa-numite «convenții de garantare» în care erau stipulate obligațiile societății Oltchim față de Ministerul Finanțelor în eventualitatea activării garanțiilor.

(10)

Convențiile de garantare stipulau un comision de risc (variind de la 0,50 % la 4 % din suma garantată) și condițiile de plată a acestuia (spre exemplu, 15 % din comisionul de risc urma să fie plătit în avans, iar restul de 85 % în 6 rate de două ori pe an etc.). Convențiile nu stipulau însă nicio condiție privind rambursarea de către Oltchim a sumelor plătite de către Ministerul Finanțelor ca urmare a activării garanțiilor. Cu toate acestea, convențiile de garantare menționau explicit că aceste sume și dobânda aferentă deveneau scadente din momentul în către Ministerul Finanțelor efectua plățile.

(11)

În plus, cele două convenții de garantare încheiate în 1995 stipulau că: (i) Ministerul Finanțelor se angaja să blocheze și să încaseze din contul curent al Oltchim în momentul execuției garanțiilor, pentru a recupera, în primul rând, plățile efectuate în numele societății; (ii) Ministerul Finanțelor avea drepturi de prioritate cu privire la toate activele societății; (iii) societatea se angaja să constituie o ipotecă în favoarea Ministerului Finanțelor asupra activelor achiziționate prin împrumutul garantat. Primele două prevederi se aplică și în cazul convenției de garantare din 2000. În mod similar, cele două convenții de garantare încheiate în 1998 stipulau că Oltchim trebuie să constituie un gaj general în favoarea Ministerului Finanțelor asupra activelor achiziționate prin împrumuturi.

(12)	Având în vedere că Oltchim nu a putut rambursa împrumuturile, în noiembrie 1999 băncile au executat scrisorile de garanție emise de stat.

(13)

În anul 2000, Ministerul Finanțelor și Oltchim au semnat convenții de reeșalonare pentru sumele plătite aferente celor 5 împrumuturi contractate în 1998 de la băncile BHF și KfW, inclusiv dobânzile și penalitățile de întârziere. Conform convențiilor de reeșalonare, Oltchim trebuia să efectueze plăți trimestriale între 2001 și 2005. Oltchim nu și-a îndeplinit aceste obligații.

(14)

Până în iunie 2002, datoria Oltchim provenită din garanțiile de stat față de Ministerul Finanțelor se ridica la 303 milioane RON (aproximativ 80 de milioane EUR la rata de schimb aplicabilă la momentul respectiv). La acea dată, această sumă a fost transferată de la Ministerul Finanțelor la agenția română de privatizare (denumită în continuare «AVAS» (6). Începând de la această dată, nu s-au mai perceput dobânzi sau penalități pentru această sumă (7). În ceea ce privește plățile ulterioare efectuate de către Ministerul Finanțelor în perioada noiembrie 2003-septembrie 2006 în legătură cu garanțiile activate, în 2007 s-a perceput o dobândă unică și penalități în valoare de 29,9 milioane RON (8).

II.3. Conversia din 2003

(15)

O primă tentativă de privatizare a Oltchim a avut loc în octombrie 2003, când agenția română de privatizare a publicat un anunț privind vânzarea participațiilor statului. Potențialii investitori au fost informați că datoria publică va fi convertită în acțiuni în contextul contractului de privatizare – o măsură care, potrivit autorităților române, era o măsură standard pentru toate societățile aflate în portofoliul agenției de privatizare la momentul respectiv, în vederea sporirii atractivității acestora pentru potențialii investitori.

(16)

Cu toate acestea, deoarece un potențial investitor (Rompetrol) și acționarii minoritari au contestat conversia, oferta de privatizare a fost anulată la începutul lunii noiembrie 2003. În ciuda acestei situații, în noiembrie 2003, datoria publică de 303 milioane RON a fost convertită în acțiuni prin decizia Adunării generale a Oltchim (în care reprezentanții statului dețineau majoritatea voturilor). Pachetul de acțiuni deținut de către stat în cadrul societății Oltchim s-a majorat astfel de la 53,26 % la 95,73 %.

(17)	În noiembrie 2005, un tribunal comercial din Vâlcea a anulat decizia Adunării generale a Oltchim cu privire la conversie, pe motiv că operațiunea conducea la diluarea pachetelor deținute de acționarii minoritari, fără a respecta drepturile de preferință ale acestora.

(18)

În februarie 2006, principalul acționar minoritar de la acea dată (Lindsell Entreprises Ltd.) a depus, de asemenea, o plângere la Consiliul Concurenței din România, afirmând că această conversie constituie ajutor de stat incompatibil. Consiliul Concurenței din România a inițiat o procedură de investigare a cazului, însă nu a ajuns la o concluzie până la data aderării (1 ianuarie 2007).

(19)

În iunie 2006, guvernul României a emis o ordonanță de urgență (OUG nr. 45/2006) prin care autoriza reprezentanții statului participanți la Adunarea generală a Oltchim să voteze în favoarea renunțării la calea de atac împotriva hotărârii judecătorești care anula prima conversie și să ia măsurile necesare pentru revocarea conversiei (9). Hotărârea judecătorească de anulare a conversiei a devenit definitivă în august 2006. Diminuarea efectivă a capitalului social a avut loc în noiembrie 2007.

II.4. Datoria acumulată

(20)

În perioada iunie 2002-decembrie 2006, Ministerul Finanțelor a continuat să efectueze plăți în contul garanțiilor de stat activate în noiembrie 1999, pentru suma suplimentară totală de 205 milioane RON, după cum reiese din tabelul de mai jos.

Tabelul 1

Istoricul datoriilor Oltchim față de AVAS

000 RON	Debit datorat la începutul anului către AVAS	Plăți efectuate de către MF rezultate din executarea garanțiilor de stat	Dobânda sau penalitățile acumulate	Debit rambursat	Debit datorat la sfârșitul anului
28.6.2002-31.12.2002	303 232	40 494			343 726
1.1.2003-30.6.2003	343 726	31 462		0,43	375 188
30.6.2003-31.12.2003	375 188	29 193			404 381
Anul 2004	404 380	44 435			448 815
Anul 2005	448 815	32 507			481 322
Anul 2006	481 322	27 345		182	508 485
Anul 2007	508 485	—	29 851 (10)		538 336
Anul 2008	538 336	—			538 336

(21)

Ministerul Finanțelor a transferat către AVAS toate creanțele rezultate din plățile ulterioare efectuate în baza garanțiilor activate. La sfârșitul anului 2007, datoria totală a Oltchim către AVAS se ridica la 538 de milioane RON (aproximativ 135 de milioane EUR) (11). Această datorie nu a generat nicio dobândă și nici un fel de penalități, în afara sumei unice de 29,9 milioane RON menționate la punctul (14). Potrivit autorităților române, această sumă reprezenta, la sfârșitul anului 2008, 47 % din valoarea activelor nete ale Oltchim.

Tabelul 2

Defalcarea datoriei curente a Oltchim către AVAS

Valoarea conversiei revocate din 2003	303 232
Plăți suplimentare efectuate de către Ministerul Finanțelor în perioada 2002-2006	205 436
Dobândă unică calculată în 2007 în legătură cu plățile suplimentare efectuate de Ministerul Finanțelor	29 851
Debit recuperat în perioada 2002-2008	(182,43)
Suma totală datorată în 2009	538 336

(22)

În perioada 1999-2009, Oltchim a rambursat statului român doar următoarele sume:

Tabelul 3

Sume rambursate de Oltchim statului român

31 octombrie 2001

17 351 USD (echivalentul a aproximativ 30 000 RON)

26 aprilie 2002

430 RON – aproximativ 120 EUR

(rectificarea unei sume pentru o plată efectuată de către Ministerul Finanțelor în numele Oltchim)

12 decembrie 2006

182 000 RON (aproximativ 60 000 EUR la valoarea curentă)

II.5. A doua tentativă de realizare a conversiei

(23)

În ianuarie 2007, Parlamentul României a validat, prin Legea nr. 30/2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2006, care autoriza AVAS să revoce prima conversie și să pregătească o a doua, de data aceasta cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor minoritari. Proiectul Legii nr. 30/2007, astfel cum a fost înaintat Parlamentului spre aprobare, introducea un articol suplimentar (nr. 4), potrivit căruia: «Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute de prezenta ordonanță de urgență vor fi notificate Consiliului Concurenței (din România) de către inițiator/furnizor, conform reglementărilor în vigoare în domeniul ajutorului de stat, iar ajutorul de stat va fi efectiv acordat numai după autorizarea acestuia de către Consiliul Concurenței (din România)» (12).

(24)

Această a doua tentativă de conversie a creanței în acțiuni a fost totuși contestată de către noul principal acționar minoritar, PCC, care a refuzat să participe la operațiune. În aprilie 2008, PCC a depus o plângere la Comisie, afirmând că respectiva conversie ar implica ajutor de stat incompatibil.

(25)

Tabelul 4 rezumă legislația/actele normative privind conversia planificată a creanțelor în acțiuni.

Tabelul 4

Rezumat al actelor normative referitoare la conversie

Act normativ	Data publicării	Dispoziții principale	În prezent în vigoare
OUG nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare	Republicată în M.O. 948 din 24 decembrie 2002	Cadru general pentru valorificarea creanțelor AVAS; se prevăd diferite modalități de valorificare.	Da
OUG nr. 45/2006 din 21 iunie 2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Oltchim SA – Râmnicu Vâlcea	M.O. 565 din 29 iunie 2006	AVAS renunță la calea de atac împotriva deciziei judecătorești de anulare a conversiei. AVAS își reia poziția de creditor al Oltchim. Scopul este recuperarea creanței, inclusiv dobânzile, și privatizarea.	Nu
Legea nr. 30/2007 din 18 ianuarie 2007 de aprobare a OUG nr. 45/2006	M.O. 35 din 18 ianuarie 2007	Majorarea capitalului social în termen de 6 luni prin intermediul unei conversii cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor minoritari. Menține obiectivul de privatizare. Notificarea Consiliului Concurenței.	Nu
Legea nr. 96/2008 din 14 aprilie 2008 de modificare a OUG nr. 45/2006	M.O. 304 din 18 aprilie 2008	Autorizează AVAS să efectueze conversia creanțelor în acțiuni. AVAS va analiza aspectul ajutorului de stat.	Nu
OUG nr. 163/2008 din 19 noiembrie de abrogare a OUG nr. 45/2006	M.O. 815 din 4 decembrie 2008	Abrogă OUG nr. 45/2006 și stipulează recuperarea prin metode de drept comun (OUG 51/1998); Datoria include dobânzile aferente perioadei 28 noiembrie 2003-28 septembrie 2006.	Da

II.6. Încercările eșuate de privatizare și tentativele de executare a creanței

(26)

Autoritățile române susțin că au existat patru încercări de privatizare a Oltchim de la activarea garanțiilor de stat (originea datoriei publice), respectiv în 2001, 2003, 2006 și 2008. Autoritățile române susțin, de asemenea, că orice tentativă de executare a creanței a fost suspendată în timpul procedurilor de privatizare – presupusă măsură standard pentru toate societățile aflate în portofoliul agenției române de privatizare la momentul respectiv.

(27)

Prima încercare de a privatiza societatea a avut loc în 2001, când AVAS a negociat și a semnat cu societatea Exall Resources un contract de vânzare-cumpărare a pachetului de acțiuni deținut de stat. Contractul de vânzare-cumpărare a fost reziliat din cauza incapacității cumpărătorului de a-și îndeplini obligațiile de plată și de garantare a investițiilor tehnologice/de mediu din cadrul societății.

(28)

După aceea, în 2003, autoritățile române au optat pentru conversia datoriei către AVAS în acțiuni și privatizarea ulterioară. Vânzarea pachetului deținut de stat în cadrul societății a fost anunțată public la 28 octombrie 2003, însă oferta a fost revocată la 22 noiembrie 2003, din cauza opoziției unui potențial investitor și a acționarilor minoritari (astfel cum s-a explicat mai sus).

(29)	După revocarea primei conversii, autoritățile române au arătat că au încercat din nou să privatizeze societatea împreună cu datoria, în 2006 și 2008. Potrivit autorităților române, între timp, situația generală a societății se înrăutățise și nu a fost găsit niciun investitor.

III. SITUAȚIA ACTUALĂ A OLTCHIM ȘI PLANUL SĂU DE AFACERI

(30)

Potrivit autorităților române, provocările cu care se confruntă în prezent societatea sunt: (i) oprirea furnizării principalelor materii prime de la principalul furnizor, Arpechim; (ii) impactul negativ asupra valorii nete a activelor societății, determinat de reintroducerea unei datorii semnificative în urma revocării, în 2007, a conversiei creanței în acțiuni din 2003; (iii) subcapitalizarea societății datorată, de asemenea, revocării conversiei; și, în fine, (iv) efectele crizei financiare globale.

(31)

Situația generală a Oltchim s-a deteriorat în ultimul an. La sfârșitul anului 2008, Oltchim înregistrase o pierdere netă de 226 de milioane RON, pierderile acumulate ajungând la 1,367 miliarde RON. După închiderea principalului furnizor, Arpechim, în noiembrie 2008, societatea a funcționat la 45 % din capacitate și aproximativ o treime din personal a fost trimis în șomaj tehnic.

(32)

La sfârșitul anului 2008, acțiunile Oltchim au fost transferate în portofoliul Ministerului Economiei, care a decis să amâne procesul de privatizare până când societatea va depăși dificultățile cu care se confruntă în prezent și va deveni atractivă pentru potențialii investitori. În acest sens, statul român intenționează să pună în aplicare un pachet de măsuri de stat pentru sprijinirea unui plan propus de societate în vederea restabilirii viabilității acesteia pe termen lung – denumit în continuare «planul de afaceri».

(33)

Planul de afaceri presupune un așa-numit scenariu complet de dezvoltare (denumit în continuare: «SCD»), constând în principal în conversie și în efectuarea unor investiții suplimentare estimate la 486 de milioane EUR, pentru modernizarea/extinderea instalațiilor și adaptarea acestora la standardele de mediu. Aceste investiții vizează în special:

(a)	achiziționarea de la Petrom a activelor petrochimice ale furnizorului Arpechim-Pitești (denumit în continuare «Arpechim»), pentru soluționarea problemei legate de încetarea furnizării de etilenă și propilenă, materii prime esențiale pentru derularea activității societății;

(b)	modernizarea și extinderea capacității instalației de piroliză din Arpechim;

(c)	eliminarea secțiunilor înguste din fluxul de producție PVC;

(d)	modernizarea instalației de electroliză cu mercur;

(e)	alte măsuri pentru protecția mediului.

(34)

Planul de afaceri și investițiile aferente au fost evaluate de mai mulți consultanți externi, după cum urmează:

—	«Business Review Of Oltchim SA» (Analiza activității economice a societății Oltchim SA), studiu elaborat de Tecnon OrbiChem;

—	«Oltchim Integration Strategy Project» (Proiectul strategiei de integrare a Oltchim), studiu elaborat de Nexant;

—	«Acquiring Arpechim, modernisation and integration with Oltchim — Business Plan Study» (Achiziționarea Arpechim, modernizarea și integrarea cu Oltchim – studiu privind planul de afaceri), elaborat de Baran Engineering & Projects LTD;

—	«Technical Audit for Arpechim, Petrochemicals Plants in Pitesti» (Audit tehnic pentru Arpechim, uzinele petrochimice din Pitești), studiu elaborat de Linde;

—	«Raport de evaluare», elaborat de ROMCONTROL SA București;

—	«(raport de evaluare a proprietății, a instalațiilor și a echipamentelor cu privire la Arpechim)» elaborat de (consultant extern);

—	«Opinie» elaborată de Raiffeisen Capital&Investment SA.

(35)

Autoritățile române susțin că, pe baza studiilor efectuate de consilierii externi (enumerate mai sus), combinarea unei conversii a creanței în acțiuni cu garanțiile de stat pentru un împrumut comercial care să permită societății să efectueze investițiile menționate mai sus reprezintă cea mai bună modalitate prin care statul să își recupereze creanța, permițându-i chiar să realizeze profit în urma privatizării. După punerea în aplicare a acestor măsuri, cel mai potrivit moment în care statul ar putea să își vândă pachetul de acțiuni deținute la Oltchim ar fi acela în care proiectele de investiții vor fi pe punctul de a deveni operaționale, respectiv în perioada 2012-2013.

(36)	Viitoarea valoare a societății a fost calculată de către autoritățile române după cum urmează.

(37)

Autoritățile române pornesc de la premiza că, în urma conversiei creanței în acțiuni, va exista o rată de participare de 11 % a acționarilor minoritari la majorarea de capital, valoarea capitalului nou fiind de 11 milioane EUR. Datorită majorării capitalului și împrumuturilor comerciale în valoare de 486 de milioane EUR, care urmează să fie acoperite prin garanții de stat (13), Oltchim va putea să își urmeze planul de dezvoltare în următorii patru ani, inclusiv investițiile prezentate la punctul (33) de mai sus.

(38)

Previziunile financiare ale scenariului SCD, bazate pe raportul Raiffeisen din martie 2009, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5

Previziunile financiare ale Oltchim (14) în conformitate cu planul de dezvoltare (15)

Milioane EUR

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Vânzări

339

398

491

524

529

[600-700]

[700-800]

[750-850]

[900-1 000]

[1 000-1 100]

[1 050-1 150]

[1 100-1 200]

[1 150-1 250]

[1 250-1 350]

Creșterea vânzărilor

17 %

23 %

7 %

1 %

[10-20] %

[1-10] %

[20-30] %

[1-10] %

[5-15] %

EBIT (17)

–20

[30-45]

[50-65]

[65-80]

[85-100]

[150-165]

[140-155]

[160-175]

[180-195]

[170-185]

[190-205]

[220-235]

Creșterea EBIT

–33 %

–64 %

–60 %

–1 100 %

NA (16)

[40-50] %

[20-30] %

[40-50] %

[60-70] %

– [0-5] %

[5-15] %

[10-20] %

– [-5-10] %

[1-10] %

[5-15] %

[10-20] %

Marja EBIT

6 %

4 %

1 %

0,4 %

–4 %

[5-15] %

[10-20] %

EBITDA (18)

[60-70]

[70-80]

[90-100]

[110-120]

[190-200]

[200-210]

[220-230]

[230-240]

[270-280]

Creștere EBITDA

3 %

–15 %

–17 %

–63 %

[600-610] %

[20-25] %

[10-20] %

[20-25] %

[70-80] %

– [0-5] %

[5-10] %

[10-15] %

– [0-5] %

[0-5] %

[5-10] %

[10-15] %

Marja EBITDA

10 %

9 %

6 %

5 %

2 %

[10-15] %

[20-25] %

EBT (19)

–29

–61

[0-10]

[10-20]

[20-30]

[90-100]

[110-120]

[130-140]

[150-160]

[180-190]

Creșterea EBT

–71 %

–67 %

–1 550 %

– 110 %

NA (16)

[230-240] %

– [0-5] %

[35-40] %

[260-270] %

[0-5] %

[20-25] %

– [5-10]

[5-10] %

[10-15] %

[20-25] %

Marja EBT

6 %

2 %

0 %

–6 %

–12 %

[0-5] %

[5-10] %

[10-15] %

IV. DESCRIEREA MĂSURILOR

IV.1. Măsurile notificate

(39)

Cele două măsuri de sprijin în favoarea Oltchim notificate de România în iulie 2009 ca neimplicând ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE sunt următoarele:

—	măsura 1: o conversie a creanței în acțiuni, pentru o valoare totală de 538 de milioane RON (aproximativ 135 de milioane EUR); și

—	măsura 2: o garanție de stat care acoperă 80 % dintr-un împrumut comercial de 424 de milioane EUR (respectiv 339,2 milioane EUR), prima de risc inițială având prețul de 6,5 % pe an (20) și fiind garantată colateral cu o parte a activelor care vor fi achiziționate cu ajutorul împrumutului.

(40)

Comisia remarcă faptul că statul nu a perceput nicio dobândă și/sau niciun fel de penalități de întârziere a plății datoriei publice a Oltchim după 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană. Prin urmare, în opinia Comisiei, este necesară evaluarea acestei circumstanțe ca «măsura 3».

V. PLÂNGEREA

(41)

În aprilie 2008, astfel cum s-a menționat mai sus, PCC, principalul acționar minoritar al Oltchim, a depus o plângere cu privire la conversia planificată a creanței în acțiuni. PCC susține, în esență, că respectiva conversie planificată a creanței în acțiuni ar implica existența unui ajutor de stat incompatibil.

(42)

PCC consideră că, deoarece Oltchim este o societate aflată în dificultate, măsurile autorizate prin Legea nr. 96/2008 (respectiv conversia creanței în acțiuni) conțin elemente de ajutor de stat și, prin urmare, trebuie notificate Comisiei înainte de a fi puse în aplicare. Potrivit PCC, în lipsa unui plan detaliat de restructurare, niciun investitor privat nu ar furniza fonduri echivalente celor implicate în conversia creanței în acțiuni.

(43)	De asemenea, PCC s-a opus în mod clar preluării Arpechim de către Oltchim (21) și și-a exprimat îndoiala cu privire la viabilitatea economică a acestei soluții.

(44)

În iulie 2009, PCC a înaintat, de asemenea, Comisiei, o copie a scrisorii de intenție privind privatizarea trimisă guvernului României, în care societatea își exprima interesul de a deveni acționar majoritar al Oltchim și de a realiza investițiile necesare în cazul în care autoritățile române ar fi decis să vândă societatea.

VI. POZIȚIA AUTORITĂȚILOR ROMÂNE

(45)	Autoritățile române susțin că măsurile de sprijin nu conțin elemente de ajutor de stat. Acestea invocă principiul investitorului privat în economia de piață și principiul creditorului în economia de piață ca temei aplicabil pentru evaluare.

(46)

Existența ajutorului de stat în conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE poate fi exclusă atunci când, în mod direct sau indirect, statul pune capital la dispoziția unei întreprinderi în circumstanțe care corespund condițiilor normale de piață (22). În acest sens, jurisprudența confirmă că măsurile de stat nu constituie ajutor de stat decât dacă destinatarul obține un avantaj din punct de vedere al concurenței pe care nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață (23).

(47)

Autoritățile române consideră că evaluarea comportamentului unui investitor privat față de întreprindere ar trebui să țină seama de cele trei posibile poziții: de acționar, creditor și/sau investitor. În cazul în care comportamentul statului este comparabil cu cel al investitorului privat ipotetic (acționar, creditor și/sau investitor), nu este implicat niciun ajutor de stat.

(48)

Pe baza jurisprudenței CEJ, autoritățile române consideră că următoarele aspecte sunt relevante pentru cazul analizat:

(i)	este necesară o evaluare a tuturor factorilor relevanți;

(ii)	faptul că un investitor privat s-ar orienta în funcție de posibilitatea obținerii unui profit acceptabil într-o perioadă rezonabilă de timp (24);

(iii)

statul nu trebuie să fie comparat cu un investitor care urmărește doar un profit pe termen scurt (25);

(iv)	un investitor privat se va orienta în funcție de viabilitatea pe termen lung a unei întreprinderi (26).

(49)	Autoritățile române susțin că punerea în aplicare a măsurilor propuse de stat corespunde comportamentului unui actor privat în condiții normale de piață.

(50)

Autoritățile române precizează că întregul pachet de măsuri are ca scop sprijinirea planului de afaceri al societății Oltchim. Pe de o parte, conversia creanței în acțiuni este necesară pentru rezolvarea subcapitalizării societății. Pe de altă parte, garanțiile de stat sunt necesare pentru asigurarea finanțării măsurilor de punere în aplicare a planului de afaceri, în special a SCD.

(51)

Costul total al tuturor proiectelor de investiții care urmează a fi puse în aplicare în baza planului de afaceri se ridică la 486 de milioane EUR. Autoritățile române susțin că, având în vedere datoriile actuale ale societății, subcapitalizarea și actuala criză economică, Oltchim nu va putea să obțină finanțarea necesară pentru realizarea programului de investiții de la băncile comerciale fără sprijinul statului.

(52)

Autoritățile române afirmă, de asemenea, că, în urma punerii în aplicare a măsurilor menționate mai sus, intenția lor pe termen mediu este de a privatiza societatea. Autoritățile române consideră că vânzarea pachetului deținut de stat la Oltchim în urma punerii în aplicare a acestor măsuri este considerată soluția optimă pentru stat din punct de vedere al valorificării investiției sale la Oltchim.

(53)

Autoritățile române subliniază că statul este atât acționarul majoritar al Oltchim, cât și creditorul său principal, deoarece are o creanță față de Oltchim în valoare de 135 de milioane EUR. De asemenea, statul nu propune realizarea de investiții în societatea Oltchim în vederea obținerii unui profit pe termen scurt, ci instituie măsurile necesare pentru a privatiza societatea în mod profitabil pe termen mediu.

(54)

Statul român a evaluat opțiunile disponibile în vederea obținerii unui randament cât mai mare al pachetului său de acțiuni deținut în Oltchim. Autoritățile române au ajuns la concluzia că niciuna dintre celelalte opțiuni (executarea creanței, reeșalonarea datoriei, vânzarea creanței sau conversia parțială a creanței în acțiuni) nu ar asigura același profit pentru stat ca SCD.

(55)

În special, autoritățile române susțin că profitul statului în urma punerii în aplicare a conversiei și a majorării capitalului ar reprezenta în prezent (o sumă mai mare de 200 de milioane EUR). În schimb, în cazul în care statul ar executa creanța, suma maximă pe care ar obține-o ar fi (mai mică de 25 de milioane EUR), iar valoarea pachetului acționarului ar fi zero, deoarece executarea datoriei ar determina insolvabilitatea societății. Reeșalonarea datoriei se exclude ca opțiune, având în vedere că, potrivit legislației române, aceasta ar fi posibilă doar după recapitalizarea societății. Potrivit calculelor efectuate de autoritățile române, vânzarea întregii creanțe ar aduce statului un profit (mai mic de 35 de milioane EUR). Nici vânzarea parțială a creanței nu ar rezolva situația.

(56)	În plus, nici scenariul «statu-quo» (fără alte investiții) nu reprezintă o opțiune viabilă, deoarece pierderile ar crește, iar valoarea netă a societății ar scădea. Autoritățile române adaugă, de asemenea, că privatizarea nu este o opțiune realistă în condițiile economice actuale.

(57)

Prin urmare, autoritățile române susțin în continuare că, din punctul lor de vedere, conversia propusă a creanței în acțiuni și garanțiile de stat fac parte din același pachet destinat asigurării viabilității pe termen lung a societății Oltchim și permit statului să recupereze cea mai mare parte a investiției făcute în societatea Oltchim. Statul român este de părere că respectiva propunere de conversie a creanței în acțiuni și garanțiile de stat nu intră sub incidența articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, deoarece nu implică un avantaj pentru beneficiar și respectă atât principiul investitorului în economia de piață, cât și pe cel al creditorului în economia de piață.

(58)

În ceea ce privește aspectul neexecutării datoriei publice și al neimpunerii dobânzii, autoritățile române susțin că, potrivit legislației românești, AVAS nu este autorizată să perceapă dobândă la suma datorată și că statul a încercat să încaseze creanța prin diverse mijloace în cadrul de reglementare existent. Statul român a încercat, de asemenea, să își recupereze creanța prin intermediul conversiei. În cele din urmă, autoritățile române susțin, de asemenea, că deoarece această datorie publică a fost rezervată pentru conversie, nu era executabilă și nu purta dobândă.

VII. EVALUAREA MĂSURILOR DE SPRIJIN LUATE DE STAT ÎN FAVOAREA OLTCHIM

(59)	Comisia a decis să deschidă procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE în legătură cu cele trei măsuri de sprijin identificate în favoarea Oltchim, din motivele prezentate mai jos.

(60)

Comisia are îndoieli cu privire la faptul că cele două măsuri de sprijin luate de stat în favoarea Oltchim notificate în iulie 2009, respectiv conversia creanței în acțiuni (Măsura 1) și garanția de stat pentru un împrumut comercial de 424 de milioane EUR (Măsura 2), nu implică ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, așa cum susține România. Comisia are, de asemenea, îndoieli în ceea ce privește posibilitatea ca aceste măsuri să fie declarate compatibile cu tratatul în temeiul dispozițiilor articolului 87 alineatul (3) din Tratatul CE, dacă se constată că implică ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(61)

În cele din urmă, Comisia consideră că un element suplimentar de ajutor de stat ar putea proveni din faptul că, aparent, statul nu a perceput nicio dobândă și/sau niciun fel de penalități de întârziere cu privire la datoria publică restantă a Oltchim după aderarea României la Uniunea Europeană (Măsura 3). În măsura în care această sumă suplimentară nu a fost, se pare, luată în considerare la calcularea sumei totale a datoriei publice care urmează să fie convertită în acțiuni, iar autoritățile române nu au intenția de a lua vreo măsură pentru a o recupera de la beneficiar, suma menționată ar putea fi calificată drept ajutor de operare și, prin urmare, incompatibilă cu tratatul.

(62)

În concluzie, Comisia consideră că pachetul de măsuri de sprijin luate de stat în favoarea Oltchim și descrise în secțiunea IV ar trebui evaluat în întregime pentru a stabili dacă fiecare dintre măsurile respective include ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE și, respectiv, dacă sunt compatibile cu tratatul. În cele ce urmează, Comisia va examina pe rând fiecare dintre cele trei măsuri.

VIII. EVALUAREA EXISTENȚEI AJUTORULUI DE STAT

(63)

În conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE, sunt incompatibile cu piața comună ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale între statele membre.

VIII.1. Resurse de stat

(64)

Datoria restantă către AVAS este rezultatul transferului creanțelor asupra Oltchim de la Ministerul Finanțelor Publice. Întrucât AVAS este o autoritate publică română, aflată în subordinea guvernului, neexecutarea datoriei și neacumularea dobânzii pentru datoria către AVAS (echivalente cu o renunțare la câștigul de capital) afectează bugetul de stat și implică resurse de stat. În plus, în cazul în care s-ar efectua conversia creanței în acțiuni, statul și-ar pierde rolul de creditor și, astfel, nu ar avea niciun drept în cazul unei lichidări.

(65)

Garanția de stat urmează să fie acordată de către Ministerul Finanțelor. Aceasta implică resurse de stat deoarece, în cazul în care autoritățile române ar fi nevoite să plătească sume de bani în baza garanției, fondurile necesare ar fi luate din bugetul de stat, care este astfel grevat de riscul financiar aferent garanțiilor.

(66)	Prin urmare, măsurile 1, 2 și 3 implică resurse de stat.

VIII.2. Avantajul

VIII.2.1. Măsurile 1 și 2

(67)	În ceea ce privește măsurile 1 și 2, autoritățile române susțin, în esență, că unul dintre elementele componente ale definiției ajutorului de stat, respectiv avantajul oferit de măsurile de stat beneficiarului, nu este respectat (27).

(68)

Pentru început, în ceea ce privește garanția de stat, în conformitate cu Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții (denumită în continuare «comunicarea privind garanțiile») (28), o măsură privind o garanție care îndeplinește toate cele patru criterii de mai jos (29) exclude prezența ajutorului de stat:

(a)	persoana creditată nu se află în dificultate financiară;

(b)	gradul de acoperire oferită de garanție poate fi determinat în mod corespunzător în momentul acordării garanției. Aceasta înseamnă că garanția trebuie să fie legată de o tranzacție financiară specifică, de o sumă maximă fixată și o durată limitată;

(c)	garanția nu acoperă mai mult de 80 % din creditul neachitat sau din altă obligație financiară;

(d)	pentru garanție se achită prețul corespunzător prețului pieței.

(69)	Comisa este de părere că, în cazul garanției aflate în discuție, la prima vedere, mai multe dintre aceste criterii nu sunt îndeplinite.

(70)

În primul rând, există indicii clare că Oltchim este în realitate o societate aflată în dificultate. În special, la sfârșitul anului 2008, societatea a înregistrat un capital negativ total de aproximativ 250 de milioane RON, cu pierderi acumulate în valoare de 1,367 miliarde RON. Contul de profit și pierderi pentru 2008 arată pierderi operaționale de 71 de milioane RON și pierderi nete de 226 de milioane RON. În plus, contul de numerar al societății avea un sold negativ de 79 de milioane RON și un capital circulant negativ de 715 milioane RON. Astfel cum s-a menționat mai sus, după închiderea principalului furnizor de etilenă, Arpechim, în noiembrie 2008, societatea a funcționat la 45 % din capacitate.

(71)

În plus, în ceea ce privește prețul garanției, comunicarea privind garanțiile prevede că prețul plătit pentru garanție ar trebui să fie cel puțin la fel de mare ca și prima de referință corespunzătoare garanției oferite pe piețele financiare. Autoritățile române intenționează să perceapă un comision anual de 6,5 % pentru garanție. Cu toate acestea, se pune problema dacă acest comision, în contextul situației actuale a societății, poate fi considerat preț al pieței și dacă ratingul CCC acordat de autoritățile române reprezintă categoria de risc reală a societății. Societății Oltchim nu i s-a acordat un rating de către o agenție specializată de rating; cu toate acestea, (o bancă românească a clasificat societatea în cea mai înaltă categorie de risc disponibilă).

(72)

De asemenea, există îndoieli cu privire la existența unor garanții suficiente din partea societății. Deși vor fi oferite drept gaj terenuri, clădiri, instalații, și echipamente achiziționate în cadrul SCD, acest lucru nu pare a fi adecvat. Întra-adevăr, în cazul de față, activele constituind obiectul gajului ar aparține unei societăți aflate deja sub controlul garantului.

(73)	Prin urmare, Comisia are îndoieli cu privire la îndeplinirea criteriilor din comunicarea privind garanțiile în cazul acestei garanții.

(74)

Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că autoritățile române nu intenționează să acorde garanția în temeiul comunicării privind garanțiile. Mai degrabă, autoritățile române susțin că măsurile 1 și 2, ca pachet, nu conferă un avantaj beneficiarului, deoarece sprijinul acordat de către stat societății Oltchim în calitatea sa de investitor (acționar principal), respectiv de principal creditor al societății, este comparabil cu ceea ce un investitor privat, care este, în același timp, creditor privat, ar alege să facă în circumstanțe similare.

(75)	Comisia are îndoieli că măsurile 1 și 2 ar trece testul investitorului în economia de piață și pe cel al creditorului în economia de piață.

(76)

În ceea ce privește testul investitorului în economia de piață, așa cum au arătat autoritățile române, comportamentul statului în calitate de principal acționar al societății Oltchim nu ar trebui comparat cu comportamentul unui investitor privat motivat de considerente ce țin de profitul pe termen scurt, ci mai degrabă cu cel al unui holding sau al unui grup privat de întreprinderi care urmărește o politică structurală și se orientează în funcție de considerente care țin de profitabilitatea pe termen mai lung (30).

(77)

În ceea ce privește testul creditorului în economia de piață, alegerile făcute de stat în calitatea sa de creditor ar trebui evaluate prin comparație cu situația unui creditor privat ipotetic care cântărește toate opțiunile disponibile, de exemplu reeșalonarea datoriei sau lichidarea, în vederea recuperării datoriei.

(78)

Autoritățile române susțin că măsurile 1 și 2 trebuie evaluate împreună, deoarece este improbabil ca garanția de stat pentru împrumutul comercial de 424 de milioane EUR sau conversia creanței în acțiuni să restabilească per se viabilitatea societății, în lipsa celeilalte măsuri de sprijin, complementare.

(79)

Indiferent de criteriile de referință relevante prezentate mai sus, aspectul esențial care trebuie luat în considerare îl reprezintă perspectivele economice ale societății – cu alte cuvinte, credibilitatea planului de afaceri propus de societate – și performanțele anterioare ale societății în momentul în care s-a luat o decizie cu privire la măsurile de sprijin. Comisia are îndoieli cu privire la ambele aspecte.

(80)

În ceea ce privește planul de afaceri propus, Comisia are îndoieli referitoare la probabilitatea ca, având în vedere antecedentele societății privind realizarea de investiții importante și nerambursarea datoriei publice restante, un plan care se bazează în mod esențial pe alte investiții substanțiale, fără a fi însoțite de măsurile necesare de restructurare, să poată restabili viabilitatea pe termen lung a societății.

(81)

În această etapă, Comisia se întreabă dacă planul de afaceri depus va permite restabilirea viabilității și va fi considerat credibil de un investitor privat sau de un creditor privat atunci când trebuie să decidă cu privire la realizarea unor investiții suplimentare în societate. În plus, există riscul ca planul de afaceri să implice ajutoare de stat suplimentare, întrucât un nou împrumut semnificativ este garantat de stat. Acest lucru poate conferi un avantaj beneficiarului, în măsura în care beneficiarul nu ar fi putut să obțină împrumutul pe piață fără sprijinul statului.

(82)	În legătură cu testul creditorului în economia de piață, Comisia are îndoieli în ceea ce privește faptul că respectiva propunere de conversie a creanței în acțiuni este comparabilă cu ceea ce ar fi ales un creditor privat în circumstanțe similare.

(83)

Există îndoieli în ceea ce privește faptul că un creditor privat și-ar fi permis în primul rând să ajungă la un asemenea nivel de expunere. În acest sens, trebuie subliniat că, deși evaluarea măsurilor propuse va fi efectuată prin raportarea la acțiuni, măsuri întreprinse și efecte verificate după data aderării României la Uniunea Europeană, Comisia trebuie totuși să țină seama de istoricul datoriei publice care, în prezent, face obiectul propunerii de conversie în acțiuni din momentul originii datoriei. Comisia nu poate să nu ia în considerare originea și evoluția datoriei publice sau comportamentul statului în legătură cu această datorie.

(84)

Pornind de la această premisă, Comisia are îndoieli că statul român a depus toate eforturile pentru recuperarea efectivă a sumelor care îi sunt datorate pe baza garanțiilor de stat. Se pare, de exemplu, că posibilitățile incluse în convențiile de garantare (de exemplu, blocarea conturilor bancare) sau posibilitatea generală a lichidării nu au fost utilizate la momentul în care situația societății ar fi putut să fie mai bună decât în prezent, în special având în vedere faptul că statul a beneficiat de un gaj pe active în schimbul garanției și că acest gaj nu a fost niciodată executat. Același raționament poate fi aplicat în legătură cu neconformarea beneficiarului cu convențiile de reeșalonare a datoriilor. Autoritățile române susțin că, atunci când s-a încercat privatizarea, posibilele măsuri de recuperare a creanței au fost suspendate pentru a nu fi prejudiciate obiectivele de privatizare. Cu toate acestea, trebuie remarcat că, în scenariul privatizării, statul juca rolul investitorului și nu rolul creditorului. Aceste două roluri nu trebuie confundate, deși este dificil să se facă o astfel de separare într-o situație în care statul este în același timp principalul acționar și principalul creditor al societății.

(85)

Chiar dacă acest comportament al statului în calitatea sa de creditor ar fi evaluat doar prin referire la circumstanțele actuale (respectiv ignorând istoricul datoriei publice), este în continuare nesigur că un creditor privat ar fi considerat conversia creanței în acțiuni mai eficace decât lichidarea, în cazul în care perspectivele de restabilire a viabilității societății nu erau sigure. Cu toate acestea, potrivit autorităților române, decizia de a opta pentru conversie este legată de emiterea unei garanții de stat pentru un împrumut comercial în vederea sprijinirii planului de afaceri. Cu alte cuvinte, conversia creanței în acțiuni nu este suficientă în sine pentru restabilirea viabilității societății. Comisia are îndoieli că această conversie ar putea fi calificată ca neimplicând ajutor de stat în măsura în care este legată în mod intrinsec de o altă măsură de sprijin luată de stat. Același argument se aplică în sens invers, respectiv în ceea ce privește garanția de stat despre care se admite, de asemenea, că ar fi insuficientă pentru a conduce la redresarea societății.

(86)

Autoritățile române susțin că, atunci când compară toate opțiunile disponibile, SCD asigură cel mai mare profit pentru stat, care este acționarul/creditorul societății. În special, astfel cum se exemplifică la punctul (55), autoritățile române se așteaptă ca, în urma investiției făcute, să aibă un profit care să se situeze (în valori mai mari de 200 de milioane EUR), în cazul în care sunt efectuate toate investițiile de ordin tehnic și sunt luate măsurile de sprijin. Astfel cum s-a explicat deja, acest profit așteptat se bazează în principal pe previziunile financiare din Tabelul 5.

(87)

În opinia Comisiei, nu au fost luate în considerare, în mod adecvat, toate posibilitățile. De exemplu, autoritățile române susțin în mod constant că, în actualul climat economic, privatizarea nu reprezintă o opțiune. Dimpotrivă, acționarul minoritar PCC și-a exprimat interesul în privatizarea societății.

(88)	În plus, Comisia observă că unele previziuni par optimiste, într-o oarecare măsură, având în vedere climatul economic actual și provocările cu care se confruntă în prezent societatea.

(89)

În primul rând, cifrele din tabelul 5 arată creșteri ale vânzărilor de (10)-(20) % și (10)-(20) % pentru următorii doi ani (2009 și 2010). Având în vedere situația actuală a societății și faptul că investițiile considerate necesare (cu excepția achiziției Arpechim) ar produce efecte doar începând din 2012-2013, creșterea prevăzută a vânzărilor pare puțin probabilă.

(90)

În al doilea rând, în ceea ce privește creșterea vânzărilor, Comisia remarcă faptul că raportul de piață prezentat de autoritățile române arată, pentru perioada 2008-2020, o creștere destul de limitată a piețelor pe care este prezentă societatea Oltchim, împreună cu o stagnare a capacităților la nivel internațional. Aceasta poate afecta direct creșterea vânzărilor, chiar dacă Oltchim a încercat să se poziționeze pe piețele cu rată de creștere destul de mare (precum Turcia).

(91)	În al treilea rând, în ceea ce privește previziunile privind profitabilitatea, acestea arată o îmbunătățire semnificativă deja din 2009, fără a exista argumente suficiente în acest sens (31).

(92)	În al patrulea rând, Comisia ar dori, de asemenea, să sublinieze că în calcule nu se reflectă întregul cost al finanțării propuse de 486 de milioane EUR (32).

(93)

În al cincilea rând, Comisia remarcă, de asemenea, că prețurile (respectiv prețurile la materii prime, la energie, prețurile de vânzare) care stau la baza estimărilor au fost stabilite de către un consultant extern. Cu toate acestea, având în vedere volatilitatea ridicată a acelor piețe, Comisia este de părere că, ținând seama de faptul că nu conține o analiză a sensibilității, planul de afaceri reprezintă «cel mai favorabil scenariu».

(94)

În fine, Comisia dorește să adauge că problema subcapitalizării societății nu ar fi soluționată în mod direct, chiar dacă ar fi efectuată conversia planificată în valoare de 548 de milioane RON: în urma conversiei, capitalul social s-ar ridica la aproximativ 1,564 milioane RON, în timp ce pierderile actuale acumulate sunt de 1,367 milioane RON. Astfel, chiar dacă acționarii minoritari ar participa la operațiune cu aproximativ 40 de milioane RON (potrivit așteptărilor autorităților române), subcapitalizarea ar continua să fie o problemă.

(95)

De asemenea, Comisia ia notă de amploarea investițiilor totale prevăzute (486 de milioane EUR), comparativ cu investițiile totale efectuate până în prezent în societate, care se ridică la 371 de milioane EUR pentru perioada 1992-2008. Astfel, valoarea totală a noilor investiții pentru următorii cinci ani depășește această ultimă cifră cu peste 100 de milioane EUR. Noua expunere a statului pare să fie disproporționat de mare, în special având în vedere valoarea actuală a societății, performanțele acesteia de până acum (33) și faptul că, potrivit autorităților române, niciuna dintre investițiile din trecut nu a respectat previziunile și nu a fost rambursată încă (34). În plus, expunerea statului depășește posibilul profit și, astfel, există îndoieli că un investitor prudent în economia de piață și-ar asuma un asemenea risc, în special având în vedere că, în trecut, Oltchim (i) a utilizat garanții de stat și (ii) nu a rambursat sumele datorate statului.

(96)

Pe baza celor de mai sus, în această etapă, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de afaceri al societății Oltchim reprezintă o bază suficientă pentru a stabili dacă scenariul complet de dezvoltare este cea mai avantajoasă opțiune pentru stat și dacă un participant pe piață ar acționa în același mod.

(97)

În fine, Comisia se îndoiește că, în ceea ce privește această conversie, rolul de creditor al statului și rolul acestuia de acționar nu se amestecă cu poziția deținută de stat (în calitate de autoritate publică) atunci când acesta a acordat mai multe garanții de stat în perioada 1995-2000. Această posibilă confuzie de roluri poate fi observată chiar la originea datoriei, care este legată de garanțiile de stat anterioare pe care autoritățile române nu le-au reclamat, acordate pe baza principiilor pieței (în calitate de acționar sau de creditor). Considerațiile care stau la baza riscurilor care urmează a fi asumate în cadrul emiterii garanției de stat sunt așadar diferite de considerațiile unui investitor motivat de profitabilitatea pe termen lung sau de acelea ale unui creditor care urmărește să recupereze o parte cât mai importantă din creanța sa.

(98)	Prin urmare, în această etapă, Comisia este de părere că măsurile 1 și 2 conferă un avantaj societății Oltchim.

VIII.2.2. Măsura 3

(99)

În ceea ce privește neacumularea dobânzii sau neexecutarea datoriei publice, Comisia este de părere că acestea au conferit un avantaj societății Oltchim, având în vedere că societatea a beneficiat de capital gratuit. Astfel, societatea a fost favorizată față de concurenții care nu au făcut obiectul unei astfel de măsuri. În consecință, măsura 3 implică un avantaj acordat societății.

VIII.3. Selectivitate, denaturarea concurenței și afectarea schimburilor comerciale

(100)

Toate măsurile vizate sunt selective, deoarece se limitează la această societate. Aceste măsuri selective pot avea ca efect denaturarea concurenței, oferind un avantaj unei întreprinderi, în timp ce alți concurenți nu primesc astfel de beneficii. În fine, între statele membre există schimburi intense cu produse chimice, la care participă și societatea Oltchim, o mare parte din produsele sale fiind exportate în celelalte state membre. Astfel, schimburile intracomunitare sunt afectate.

VIII.4. Concluzie cu privire la existența ajutorului de stat

(101)

Pe baza argumentelor expuse mai sus, Comisia consideră, în această etapă, că toate măsurile descrise mai sus trebuie considerate ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

IX. EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII

(102)

Deoarece măsurile în favoarea Oltchim par a constitui ajutor de stat, compatibilitatea acestora trebuie evaluată în lumina excepțiilor prevăzute la articolul 87 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE.

(103)

Trebuie notat faptul că autoritățile române consideră că măsurile 1, 2 și 3 nu constituie ajutor de stat; prin urmare, nu au prezentat niciun argument în sprijinul compatibilității acestora.

(104)

În prezent, Comisia consideră că următoarele orientări ar putea fi aplicabile măsurilor de sprijin:

—	linii directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (35) (denumite în continuare: «liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale»);

—	liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (36) (denumite în continuare: «liniile directoare privind salvarea și restructurarea»);

—	cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (37) (denumit în continuare: «cadrul temporar»).

IX.1. Compatibilitatea în temeiul liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale

(105)

Excepția prevăzută la articolul 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE prevede autorizarea ajutoarelor destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut. Deși societatea este situată într-o zonă care este, în principiu, eligibilă pentru ajutoare regionale în temeiul hărții ajutoarelor de stat a României pentru 2007-2013 (38), deoarece beneficiarul este considerat o societate aflată în dificultate, astfel cum s-a arătat la punctul (70), societatea este exclusă din domeniul de aplicare al acestora.

(106)

În orice caz, chiar dacă Oltchim ar fi o societate sănătoasă și viabilă, măsurile nu par să corespundă domeniului de aplicare a ajutoarelor regionale. În ceea ce privește măsura 1, aceasta nu pare a fi legată de investiția inițială, în sensul punctului (34) din liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale, având în vedere faptul că unicul obiectiv al conversiei este reducerea datoriei existente a societății. În ceea ce privește măsura 2, garanția de stat aferentă împrumuturilor pentru investiții este, în principiu, eligibilă în temeiul liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale. Cu toate acestea, Comisia are serioase îndoieli în ceea ce privește eligibilitatea investiției aferente în temeiul liniilor directoare privind ajutoarele regionale. România nu a furnizat suficiente informații privind costurile eligibile. Măsura 3 pare să constituie ajutor de operare, întrucât scutește societatea Oltchim de la plata costurilor pe care ar fi trebuit să le suporte în mod normal. În conformitate cu liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale, ajutorul de operare este permis numai în anumite condiții, prevăzute în secțiunea 5 din liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale, care, în mod evident, nu sunt îndeplinite în cazul de față, având în vedere că societatea Oltchim nu se află nici într-o regiune ultraperiferică, nici într-o regiune cu densitate scăzută a populației.

IX.2. Compatibilitatea în temeiul liniilor directoare privind salvarea și restructurarea

(107)

Astfel cum s-a arătat la punctul (70), Comisia este de părere că Oltchim ar trebui considerată o societate aflată în dificultate în conformitate cu definiția din liniile directoare privind salvarea și restructurarea.

(108)

Comisia consideră că ajutorul pentru salvare sau restructurare acordat unei societăți este compatibil cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, dacă acesta este conform cu criteriile din liniile directoare privind salvarea și restructurarea.

(109)

Ca societate aflată în dificultate, societatea Oltchim ar fi, în principiu, eligibilă pentru ajutor pentru salvare sau restructurare. Măsura 1, conversia datoriei în acțiuni, ar putea fi eligibilă în temeiul ajutoarelor pentru restructurare. În ceea ce privește garanția de stat, măsura 2 ar putea fi, în principiu, eligibilă atât în temeiul ajutoarelor pentru salvare, cât și al ajutoarelor pentru restructurare. Totuși, în ceea ce privește măsurile specifice, se pare că măsura 3 ar depăși complet domeniul de aplicare al liniilor directoare privind salvarea și restructurarea deoarece, pe de o parte, ajutoarele pentru salvare trebuie să constituie un sprijin financiar reversibil, sub forma unor garanții pentru credite sau credite și, pe de altă parte, un ajutor pentru restructurare ar trebui să includă operațiuni de restructurare.

(110)

Cu toate acestea, în această etapă, criteriile pentru ajutorul compatibil pentru salvare sau restructurare, astfel cum sunt prevăzute în liniile directoare privind salvarea și restructurarea, nu par a fi îndeplinite nici în cazul măsurii 1, nici în cazul măsurii 2. În special:

(a)

ajutor pentru salvare: există îndoieli cu privire la faptul că măsurile considerate ajutor pentru salvare ar fi limitate la minimum necesar, ar fi necesare din motive care țin de dificultăți sociale grave și nu ar avea efecte colaterale negative asupra altor state membre. În plus, garanțiile depășesc 6 luni;

(b)

ajutor pentru restructurare: în lipsa unui plan de restructurare notificat (autoritățile române nu susțin eligibilitatea măsurilor ca ajutor pentru restructurare), Comisia nu poate evalua nici componentele planului de afaceri, printre care se numără măsurile de investiții și de modernizare, nici dacă măsurile ar restabili viabilitatea pe termen lung și dacă ar fi menținute la minimum, astfel încât să se evite denaturarea concurenței.

IX.3. Compatibilitatea în temeiul cadrului temporar

(111)

Cadrul temporar stabilește criteriile pe baza cărora anumite măsuri menite să remedieze o perturbare gravă a economiei unui stat membru pot fi compatibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE.

(112)

Măsurile 1 și 3 nu sunt eligibile în temeiul cadrului temporar. În ceea ce privește măsura 2, garanțiile de stat pot fi în principiu acordate ca măsuri luate în temeiul cadrului temporar, în conformitate cu punctul 4.3.2.

(113)

Punctul 4.3.2 litera (d) din cadrul temporar prevede că, în cazul în care, printre altele, «valoarea maximă a împrumutului nu depășește costul salarial anual total al beneficiarului (inclusiv contribuțiile sociale, precum și costul cu personalul care lucrează în locațiile societății, dar care este oficial pe statul de plată al unor subcontractanți) pentru 2008», Comisia va considera ajutorul sub forma garanțiilor compatibil cu piața comună. Comisia este la curent cu faptul că autoritățile române intenționează să acorde societății Oltchim o garanție de 80 % din partea EximBank pentru un împrumut comercial de bază de 62 de milioane EUR în baza unei scheme existente (39). Având în vedere că această sumă pare să epuizeze costurile salariale ale societății pentru 2008, nu mai poate fi acordată nicio altă garanție în temeiul cadrului temporar și de aceea măsura 2 nu poate fi considerată compatibilă în temeiul cadrului temporar.

IX.4. Concluzie privind compatibilitatea

(114)

Pe baza celor de mai sus și având în vedere informațiile disponibile până în prezent, Comisia are îndoieli că măsurile respective în favoarea Oltchim sunt compatibile cu piața comună ca ajutoare pentru salvare sau pentru restructurare. În plus, Comisia nu consideră că măsurile sunt compatibile în temeiul cadrului temporar sau în temeiul liniilor directoare privind ajutoarele regionale.

(115)

Având în vedere presupunerea Comisiei potrivit căreia destinatarul este o societate aflată în dificultate, nu pare a fi aplicabilă nicio altă derogare în conformitate cu prevederile Tratatului CE.

(116)

În această etapă a procedurii, Comisia concluzionează că măsurile par a fi incompatibile cu piața comună.

(117)

Prin urmare, Comisia decide să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE în legătură cu măsurile descrise.

X. DECIZIE

(118)

În lumina considerentelor de mai sus, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE și solicită României să furnizeze, în termen de o lună de la primirea prezentei scrisori, toate documentele, informațiile și datele necesare pentru evaluarea măsurilor.

(119)

Comisia reamintește României că va informa părțile interesate prin publicarea prezentei scrisori și a unui rezumat relevant al acesteia în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. De asemenea, Comisia va informa Autoritatea AELS de Supraveghere, trimițându-i o copie a prezentei scrisori. Toate aceste părți interesate vor fi invitate să își prezinte observațiile în termen de o lună de la data publicării prezentei.”

(1) Il-linji gwida dwar l-għajnuna reġjonali għall-2007-2013, ĠU C 54, 4.3.2006, p. 13.

(2) Linji Gwida tal-Komunità dwar l-Għajnuna mill-Istat biex jiġu salvati u ristrutturati impriżi f'diffikultà, ĠU C 244, 1.10.2004, p. 2.

(3) Komunikazzjoni mill-Kummissjoni – Qafas temporanju għal miżuri ta' għajnuna mill-Istat biex isostnu l-appoġġ għall-finanzjament fil-kriżi finanzjarja u ekonomika attwali, ĠU C 83, 7.4.2009, p. 1.

(4) Potrivit unor articole de presă recente (a se vedea, de exemplu, articolul din 10 august 2009 disponibil la adresa http://www.wall-street.ro/articol/Companii/69414/Oltchim-concediaza-1-200-de-angajati-pana-la-sfarsitul-anului.html), Adunarea generală a acționarilor Oltchim a aprobat, la data de 6 august 2009, un plan de restructurare care prevede, printre altele, disponibilizarea unui număr de 1 206 angajați până la sfârșitul anului 2009. Potrivit aceluiași articol de presă, până la sfârșitul anului 2009 angajaților societății li se vor alătura 600 de noi angajați ca urmare a achiziționării și repunerii în activitate a furnizorului Arpechim.

(5) Nr. 199-124 din 10 mai 1995, nr. 480 din 9 februarie 1998, nr. 511-514 din 29 septembrie 1998 și nr. 603 din 2000.

(6) La momentul respectiv, creanța a fost transferată la agenția română «AVAB» (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare), care, în mai 2004, a fuzionat cu agenția de privatizare APAPS (Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului) și a fost redenumită AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

(7) Potrivit autorităților române, AVAS nu a fost autorizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 51/1998 să calculeze dobândă și penalități la sumele preluate în vederea recuperării.

(8) În temeiul articolului 2 alineatul (2) din OUG nr. 45/2006.

(9) Preambulul OUG nr. 45/2006 menționează că unul dintre obiectivele actului este «eliminarea riscului constatării existenței unui ajutor de stat ilegal acordat societății comerciale „Oltchim” – S.A. Râmnicu Vâlcea ca urmare a aprobării conversiei în acțiuni a creanței».

(10) Potrivit autorităților române, această plată corespunde dobânzii și penalităților percepute pentru plățile suplimentare efectuate de către Ministerul Finanțelor în contul garanțiilor, în perioada noiembrie 2003-septembrie 2006.

(11) 303 milioane RON din conversia revocată, plățile ulterioare în valoare de 205 milioane RON și penalități în valoare de 30 de milioane RON.

(12) Textul original în limba română, disponibil online la http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=70059 ca «versiune propusă spre aprobare» are următorul conținut: «Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute de prezenta ordonanță de urgență vor fi notificate Consiliului Concurenței de către inițiator/furnizor, conform reglementărilor în vigoare în domeniul ajutorului de stat, iar ajutorul de stat va fi efectiv acordat numai după autorizarea acestuia de către Consiliul Concurenței.» Legea, împreună cu OUG nr. 45/2006, au fost ulterior anulate prin OUG nr. 163/2008.

(13) Garanția de stat de 80 % aferentă sumei de 424 de milioane EUR face obiectul prezentei notificări. Garanția de 80 % acoperirea celorlalte 62 de milioane EUR va fi acordată în baza unui cadru temporar.

(14) Câmpurile gri reprezintă previziuni.

(15) Cifrele incluse în tabel sunt preluate din raportul Raiffeisen. Din cauza rotunjirilor, pot apărea ușoare diferențe.

(16) Cifră negativă în anul precedent, procentajul de creștere nu este interpretabil.

(17) «Earning before interest and taxes» – câștig înainte de plata dobânzilor și a impozitelor (venituri din exploatare – costuri de exploatare + alte venituri decât cele din exploatare).

(18) «Earning before interest, taxes, depreciation and amortisation» – câștig înainte de plata dobânzilor, a impozitelor, înainte de depreciere și de amortizare.

(19) Câștig înainte de plata impozitelor (profit net, dobândă EBT).

(20) Corespunzător ratingului societății, care în prezent este CCC, urmând a fi redus ulterior în cazul în care ratingul societății se îmbunătățește.

(21) Această operațiune, în valoare de 62 de milioane EUR, ar fi finanțată printr-un împrumut comercial garantat în proporție de 80 % de către EximBank, în baza unui cadru temporar aprobat de autoritățile române. Această garanție de stat nu face obiectul notificării din 17 iulie 2009.

(22) Cauza C-303/88, Italia/Comisia (Lanerossi), Rec. 1991, p. I-1433, punctul 20; cauza T-358/94, Air France/Comisia, Rec. 1996, p. II-2109, punctul 70 și cauza T-296/97, Alitalia/Comisia, Rec. 2000, p. II-3871, punctul 80.

(23) Cauzele conexate T-228/99 și T-233/99 Westdeutsche Landesbank Girozentrale și Land Nordrhein-Westfalen/Comisia Rec. 2003, p. II-435, punctul 207.

(24) Cauzele conexate T-228/99 și T-233/99 Westdeutsche Landesbank Girozentrale și Land Nordrhein-Westfalen/Comisia Rec. 2003 p. II-435, punctul 314.

(25) Cauza T-152/99, Hamsa, Rec. 2002, p. II-3049, punctul 126. A se vedea și cauza C-305/89, Italia/Comisia, Rec. 1991, p. I-1603, punctul 20, cauzele conexate C-278/92 – C-280/92, Spania/Comisia, Rec. 1994, p. I-4103, punctele 20-25, cauzele conexate T-126/96 și T-127/96, BFM și EFIM/Comisia, Rec. 1998, p. II-3437, punctul 79 și cauza T-296/97 Alitalia/Comisia, Rec. 2000, p. II-3871, punctul 96.

(26) Cauza T-152/99, Hamsa, Rec. 2002, p. II-3049, punctul 168.

(27) Trebuie remarcat faptul că autoritățile române nu contestă că celelalte elemente din definiția ajutorului de stat în afară de «avantaj», respectiv utilizarea resurselor de stat, selectivitatea și denaturarea concurenței și a schimburilor intracomunitare, sunt îndeplinite.

(28) JO C 155, 20.6.2008, p. 10.

(29) Punctul 3.2 din comunicarea privind garanțiile.

(30) A se vedea, de exemplu, cauza T-152/99 Hamsa, la care s-a făcut referire mai sus.

(31) Spre deosebire de tendința negativă care s-a accelerat rapid în ultimii cinci ani, din Tabelul 5 reiese faptul că cifrele EBITDA și EBT s-ar transforma rapid din negative în pozitive. De asemenea, atât EBIT, cât și EBITDA ar fi mai ridicate ca oricând în ultimii 5 ani, respectiv înainte de revocarea conversiei creanței în acțiuni și de declinul economic, într-un moment în care se afirmă că societatea se afla într-o situație bună, iar mediul de afaceri era unul sănătos.

(32) Potrivit raportului Raiffeisen, costul total al fondurilor împrumutate cu garanții de stat se va situa la aproximativ 12 %, cu condiția ca prețul garanției să fie 3,8 %, ceea ce ar avea ca rezultat o plată efectivă a garanției în valoare de aproximativ 92,2 milioane EUR în perioada 2009-2019. Cu toate acestea, în notificarea transmisă, autoritățile române propun un comision mult mai mare, respectiv un procent inițial de 6,5 % p.a. pentru garanția de stat în valoare de 339,2 milioane EUR. Având în vedre amploarea împrumutului total, diferența dintre procentul presupus de 3,8 % și cel efectiv de 6,5 % ar avea un impact semnificativ asupra dobânzii percepute și asupra profitului net/fluxului de capital net al societății.

(33) Oltchim a fost cotată la Bursa de Valori București. http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OLT&t=2

Trebuie remarcat că societatea nu a plătit dividende din 2000, adică nici în anii în care conversia inițială era în vigoare și se presupunea că societatea nu se afla în dificultate.

(34) De exemplu: investiție în 1994 (modernizarea instalației de electroliză cu membrană cu schimbare de ioni), Petrodesign SA București a previzionat o perioadă de rambursare de 6 ani și 8 luni, doar 77,25 % din sumă s-a rambursat până la 30 iunie 2008; pentru un alt proiect (modernizarea instalației de OXO-alcooli), Petrodesign SA București a previzionat, de asemenea, o perioadă de rambursare de 6 ani și 8 luni, doar 43,32 % s-au rambursat până la 30 iunie 2008; pentru o altă investiție realizată în 2004 (instalația de anhidridă ftalică dioftalat), IPROCHIM București a previzionat o perioadă de rambursare de 4 ani și 11 luni. Doar 45,61 % s-au recuperat până la 30 iunie 2008.

(35) JO C 54, 4.3.2006, p. 13.

(36) Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(37) Comunicarea Comisiei – Cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice, JO C 83, 7.4.2009, p. 1.

(38) JO C 73, 30.3.2007, p. 17.

(39) Ajutor de stat N 286/09 – România, schemă de ajutor temporar pentru acordarea de ajutor sub forma unor garanții, Decizia Comisiei din 5 iunie 2009, nu este încă disponibilă.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/36

Notifika minn qabel ta' konċentrazzjoni

(Każ COMP/M.5734 – LGE/Unitymedia)

(Test b’relevanza għaż-ŻEE)

2009/C 321/12

Fl-10 ta’ Diċembru 2009, il-Kummissjoni rċeviet notifika ta' konċentrazzjoni proposta skont l-Artikolu 4 tar-Regolament tal-Kunsill (KE) Nru 139/2004 (1) (ir-Regolament tal-KE dwar l-Għaqdiet) li permezz tagħha l-impriża Liberty Global Europe N.V. (“LGE”, l-Olanda) li hi proprjetà ta’ Liberty Global Inc. (“LGI”, l-Istati Uniti tal-Amerika) takkwista, fit-tifsira tal-Artikolu 3(1)(b) tar-Regolament, il-kontroll sħiħ tal-impriża Unitymedia GmbH (“Unitymedia”, il-Ġermanja) permezz ta' xiri tal-ishma.

L-attivitajiet kummerċjali tal-impriżi kkonċernati huma:

—	għal LGE: operatur ta' netwerks tal-kejbil f'disa' Stati Membri tal-UE attiv wkoll, premezz ta’ sussidjarja, fil-produzzjoni tal-kontenut tat-TV,

—	għal Unitymedia: operatur tan-netwerk tal-kejbil broadband reġjonali fl-Istati Federali tal-Ġermanja fit-Tramuntana ta’ Rhine-Westphalia u Hesse.

3.	Wara eżami preliminari, il-Kummissjoni ssib li l-operazzjoni nnotifikata tista' taqa' fl-ambitu tar-Regolament (KE) Nru 139/2004. Madanakollu, id-deċiżjoni finali dwar dan il-punt hija riżervata.

Il-Kummissjoni tistieden lill-partijiet terzi interessati biex jibagħtu kwalunkwe kumment li jista’ jkollhom dwar l’operazzjoni proposta lill-Kummissjoni.

Il-kummenti jridu jaslu għand il-Kummissjoni mhux aktar tard minn għaxart ijiem wara d-data ta’ din il-pubblikazzjoni. Il-kummenti jistgħu jintbagħtu lill-Kummissjoni bil-faks (+32 22964301 jew 22967244) jew bil-posta, taħt in-numru ta' referenza COMP/M.5734 – LGE/Unitymedia, fl-indirizz li ġej:

Il-Kummissjoni Ewropea

Direttorat Ġenerali għall-Kompetizzjoni

Reġistru tal-Amalgamazzjonijiet

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) ĠU L 24, 29.1.2004, p. 1.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/37

Notifika minn qabel ta' konċentrazzjoni

(Każ COMP/M.5726 – Deutsche Bank/SAL.Oppenheim)

(Test b’relevanza għaż-ŻEE)

2009/C 321/13

Fis-16 ta’ Diċembru 2009, il-Kummissjoni rċeviet notifika ta’ konċentrazzjoni proposta skont l-Artikiolu 4 tar-Regolament tal-Kunsill (KE) Nru 139/2004 (1) li permezz tagħha l-impriża Deutsche Bank AG takkwista fit-tifsira tal-Artikolu 3(1)(b) tar-Regolament il-kontroll sħiħ ta’ Sal. Oppenheim jr & Cie. S.C.A.

L-attivitajiet kummerċjali tal-impriżi kkonċernati huma:

—	Deutsche Bahn AG. operazzjonijiet ta’ depożitu u għoti ta' self, servizzi ta' depożitu tat-titoli u ta’ kustodja, servizzi ta’ ħlasijiet, servizz bankarju privat, ġestjoni tal-assi, servizz bankarju ta’ investiment għal individwi privati, kumpaniji u istituzzjonijiet,

—	Sal. Oppenheim: operazzjonijiet ta’ depożitu u għoti ta' self, servizz bankarju privat, ġestjoni tal-assi, servizz bankarju ta’ investiment, servizzi ta' depożitu tat-titoli u ta’ kustodja u finanzjament għall-esportazzjoni għal individwi privati, kumpaniji u istituzzjonijiet.

3.	Wara eżami preliminari, il-Kummissjoni ssib li l-operazzjoni nnotifikata tista' taqa' fl-ambitu tar-Regolament (KE) Nru 139/2004. Madanakollu, id-deċiżjoni finali dwar dan il-punt hija riżervata.

Il-Kummissjoni tistieden lill-partijiet terzi interessati biex jibagħtu kwalunkwe kumment li jista’ jkollhom dwar l’operazzjoni proposta lill-Kummissjoni.

Il-Kummissjoni Ewropea

Direttorat Ġenerali għall-Kompetizzjoni

Reġistru tal-Amalgamazzjonijiet

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1) ĠU L 24, 29.1.2004, p. 1.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/38

Pubblikazzjoni tal-applikazzjoni għar-rikonoxximent ta' terminu tradizzjonali kif previst fl-Artikolu 33 tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009 (1)

2009/C 321/14

Skont l-Artikolu 33 tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009, applikazzjoni għar-rikonoxximent ta' terminu tradizzjonali għandha tiġi ppubblikata fil-Ġurnal Uffiċjali, Serje C, sabiex terzi persuni jkunu infurmati bl-eżistenza ta' din it-tip ta' applikazzjoni, bil-għan li jkun hemm possibbiltà li ssir oġġezzjoni għar-rikonoxximent u l-protezzjoni tat-terminu tradizzjonali li għalih saret l-applikazzjoni.

PUBBLIKAZZJONI TA' APPLIKAZZJONI GĦAR-RIKONOXXIMENT TA' TERMINU TRADIZZJONALI SKONT L-ARTIKOLU 33 TAR-REGOLAMENT TAL-KUMMISSJONI (KE) Nru 607/2009

Data tal-wasla tal-applikazzjoni	30.11.2009
Għadd ta' paġni	1
Lingwa tal-applikazzjoni	Ingliż
Numru tal-fajl	TDT/CZ/N0003

Applikant:

L-awtoritajiet kompetenti tal-Istat Membru

CZ-Ministry of Agriculture

Simona Hrabetova

Plant Commodities Dept.

Unit for Wine

Tesnov 17

117 05 Prague 1

ČESKÁ REPUBLIKA

Tel. +420 221812354

Feks +420 221812367

simona.hrabetova@mze.cz

Denominazzjoni: CLARET

Terminu tradizzjonali skont l-Artikolu 118u(1)(b) tar-Regolament (KE) Nru 1234/2007

Lingwa:

—	L-Artikolu 31(1)(b) tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009

Lista ta’ denominazzjonijiet protetti tal-oriġini jew indikazzjonijiet ġeografiċi protetti konċernati:

—	Id-denominazzjonijiet protetti tal-oriġini kollha Ċeki elenkati fir-Reġistru

Kategoriji tal-prodotti tad-dwieli:

—	Inbid (l-Anness XIb tar-Regolament tal-Kunsill (KE) Nru 1234/2007)

Definizzjoni:

—	Inbid magħmul minn għeneb iswed mingħajr fermentazzjoni bil-qoxra.

(1) ĠU L 193, 24.7.2009, p. 60.

29.12.2009

Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea

C 321/40

Pubblikazzjoni tal-applikazzjoni għar-rikonoxximent ta' terminu tradizzjonali kif previst fl-Artikolu 33 tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009 (1)

2009/C 321/15

Skont l-Artikolu 33 tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009, applikazzjoni għar-rikonoxximent ta' terminu tradizzjonali għandha tiġi ppubblikata fil-Ġurnal Uffiċjali, Serje C, sabiex persuni terzi jkunu infurmati bl-eżistenza ta' din it-tip ta' applikazzjoni, bil-għan li jkun hemm possibbiltà li ssir oġġezzjoni għar-rikonoxximent u l-protezzjoni tat-terminu tradizzjonali li għalih saret l-applikazzjoni.

PUBBLIKAZZJONI TA' APPLIKAZZJONI GĦAR-RIKONOXXIMENT TA' TERMINU TRADIZZJONALI SKONT L-ARTIKOLU 33 TAR-REGOLAMENT TAL-KUMMISSJONI (KE) Nru 607/2009

Data tal-wasla tal-applikazzjoni	30.11.2009
Għadd ta' paġni	1
Lingwa tal-applikazzjoni	Ingliż
Numru tal-fajl	TDT/CZ/N0002

Applikant:

L-awtoritajiet kompetenti tal-Istat Membru

CZ-Ministry of Agriculture

Simona Hrabetova

Plant Commodities Dept.

Unit for Wine

Tesnov 17

117 05 Prague 1

ČESKÁ REPUBLIKA

Tel. +420 221812354

Feks +420 221812367

simona.hrabetova@mze.cz

Denominazzjoni: SUR LIE

Terminu tradizzjonali skont l-Artikolu 118(1)(b) tar-Regolament (KE) Nru 1234/2007

Lingwa:

—	L-Artikolu 31(1)(b) tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009

Lista ta’ denominazzjonijiet protetti tal-oriġini jew indikazzjonijiet ġeografiċi protetti konċernati:

—	Id-denominazzjonijiet protetti tal-oriġini Ċeki kollha elenkati fir-Reġistru

Kategoriji tal-prodotti tad-dwieli:

—	Inbid (l-Anness XIb tar-Regolament tal-Kunsill (KE) Nru 1234/2007)

Definizzjoni:

—	Waqt il-produzzjoni, l-inbid ikun tħalla joqgħod għal mill-inqas sitt xhur.

(1) ĠU L 193, 24.7.2009, p. 60.

		ISSN 1725-5198 doi:10.3000/17255198.C_2009.321.mlt
Il-Ġurnal Uffiċjali tal-Unjoni Ewropea		C 321

Edizzjoni bil-Malti	Informazzjoni u Avviżi	Volum 52 29 ta' Diċembru 2009

Avviż Nru	Werrej	Paġna
	I Riżoluzzjonijiet, rakkomandazzjonijiet u opinjonijiet
	RIŻOLUZZJONIJIET
	Il-Kunsill
2009/C 321/01	Riżoluzzjoni tal-Kunsill tat-18 ta' Diċembru 2009 dwar approċċ Ewropew kollaborattiv għas-Sigurtà tan-Netwerks u l-Informazzjoni	1

	II Komunikazzjonijiet
	KOMUNIKAZZJONIJIET MINN ISTITUZZJONIJIET U KORPI TAL-UNJONI EWROPEA
	Il-Kummissjoni
2009/C 321/02	Awtorizzazzjoni tal-għajnuna Statali fil-qafas tad-Dispożizzjonijiet tal-Artikoli 87 u 88 tat-Trattat tal-KE – Fir-rigward ta' dawn il-każijiet il-Kummissjoni ma tqajjimx oġġezzjonijiet ( 1 )	5

2009/C 321/03	Ebda oppożizzjoni għal konċentrazzjoni notifikata (Każ COMP/M.5719 – Oaktree/SGD) ( 1 )	9

	IV Informazzjoni
	INFORMAZZJONI MINN ISTITUZZJONIJIET U KORPI TAL-UNJONI EWROPEA
	Il-Kummissjoni
2009/C 321/04	Rata tal-kambju tal-euro	10

2009/C 321/05	Opinjoni tal-Kumitat Konsultattiv dwar ftehimiet ristrettivi u pożizzjonijiet dominanti mogħtija fl-432 laqgħa tiegħu tal-14 ta’ Settembru 2007 dwar abbozz ta’ deċiżjoni relatat mal-Każ COMP/38710 – Bitumen Spain	11

2009/C 321/06	Opinjoni tal-Kumitat Konsultattiv dwar il-prattiċi ristrettivi u l-pożizzjonijiet dominanti mogħtija fil-laqgħa tiegħu tat-28 ta' Settembru 2007 rigward abbozz ta' deċiżjoni dwar Każ COMP/38710 – Bitumen Spain (2)	12

2009/C 321/07	Rapport finali tal-Uffiċjal tas-Seduta tal-Każ COMP/38710 – Bitumen Spain (Skont l-Artikoli 15 u 16 tad-Deċiżjoni tal-Kummissjoni (2001/462/KE, KEFA) tat-23 ta' Mejju 2001 dwar it-termini ta' riferenza għall-Uffiċjali tas-Seduta f'ċerti proċeduri dwar il-kompetizzjoni – ĠU L 162, 19.6.2001, p. 21)	13

2009/C 321/08	Sommarju tad-Deċiżjoni tal-Kummissjoni tat-3 ta' Ottubru 2007 dwar proċediment taħt l-Artikolu 81 tat-Trattat tal-KE (Każ COMP/38710 – Bitum Spanja) (notifikata bid-dokument numru C(2007) 4441 finali)	15

2009/C 321/09	Komunikazzjoni tal-Kummissjoni fil-qafas tal-implimentazzjoni tad-Direttiva 2006/42/KE tal-Parlament Ewropew u tal-Kunsill dwar il-makkinarju, u li temenda d-Direttiva 95/16/KE (tfassil mill-ġdid)(Pubblikazzjoni ta’ titli u referenzi ta’ standards armonizzati taħt id-direttiva) ( 1 )	18

	V Avviżi
	PROĊEDURI AMMINISTRATTIVI
	Il-Kunsill
2009/C 321/10	Estensjoni tal-perjodu tal-validità tal-listi tal-kandidati adattati	19

	PROĊEDURI GĦALL-IMPLIMENTAZZJONI TAL-POLITIKA TAL-KOMPETIZZJONI
	Il-Kummissjoni
2009/C 321/11	Għajnuna mill-Istat – Ir-Rumanija – Għajnuna mill-Istat C 28/09 (ex N 433/09) – Miżuri ta’ sostenn favur Oltchim SA Râmnicu Vâlcea – Stedina biex jiġu ppreżentati kummenti skont l-Artikolu 88(2) tat-Trattat tal-KE ( 1 )	21

2009/C 321/12	Notifika minn qabel ta' konċentrazzjoni (Każ COMP/M.5734 – LGE/Unitymedia) ( 1 )	36

2009/C 321/13	Notifika minn qabel ta' konċentrazzjoni (Każ COMP/M.5726 – Deutsche Bank/SAL.Oppenheim) ( 1 )	37

	ATTI OĦRAJN
	Il-Kummissjoni
2009/C 321/14	Pubblikazzjoni tal-applikazzjoni għar-rikonoxximent ta' terminu tradizzjonali kif previst fl-Artikolu 33 tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009	38

2009/C 321/15	Pubblikazzjoni tal-applikazzjoni għar-rikonoxximent ta' terminu tradizzjonali kif previst fl-Artikolu 33 tar-Regolament tal-Kummissjoni (KE) Nru 607/2009	40


	(1) Test b’relevanza għaż-ŻEE