ISSN 1977-0952
doi:10.3000/19770952.C_2012.395.lav
Eiropas Savienības
Oficiālais Vēstnesis
C 395
Izdevums latviešu valodā
Informācija un paziņojumi
55. sējums
2012. gada 20. decembris
|
ISSN 1977-0952 doi:10.3000/19770952.C_2012.395.lav |
||
|
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395 |
|
|
|
||
|
Izdevums latviešu valodā |
Informācija un paziņojumi |
55. sējums |
|
Paziņojums Nr. |
Saturs |
Lappuse |
|
|
IV Paziņojumi |
|
|
|
EIROPAS SAVIENĪBAS IESTĀŽU UN STRUKTŪRU SNIEGTI PAZIŅOJUMI |
|
|
|
Eiropas Komisija |
|
|
2012/C 395/01 |
Komisijas paziņojums saistībā ar Padomes 1989. gada 21. decembra Direktīvas 89/686/EEK īstenošanu par dalībvalstu tiesību aktu tuvināšanu attiecībā uz individuālajiem aizsardzības līdzekļiem(Saskaņoto standartu nosaukumu un numuru publicēšana saskaņā ar direktīvu) ( 1 ) |
|
|
|
DALĪBVALSTU SNIEGTA INFORMĀCIJA |
|
|
2012/C 395/02 |
Dalībvalstu sniegtā informācija par valsts atbalstu, kas piešķirts saskaņā ar Komisijas Regulu (EK) Nr. 800/2008, kas atzīst noteiktas atbalsta kategorijas par saderīgām ar kopējo tirgu, piemērojot Līguma 87. un 88. pantu (vispārējā grupu atbrīvojuma regula) ( 1 ) |
|
|
2012/C 395/03 |
||
|
|
|
|
|
(1) Dokuments attiecas uz EEZ |
|
LV |
|
IV Paziņojumi
EIROPAS SAVIENĪBAS IESTĀŽU UN STRUKTŪRU SNIEGTI PAZIŅOJUMI
Eiropas Komisija
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/1 |
Komisijas paziņojums saistībā ar Padomes 1989. gada 21. decembra Direktīvas 89/686/EEK īstenošanu par dalībvalstu tiesību aktu tuvināšanu attiecībā uz individuālajiem aizsardzības līdzekļiem
(Dokuments attiecas uz EEZ)
(Saskaņoto standartu nosaukumu un numuru publicēšana saskaņā ar direktīvu)
2012/C 395/01
|
ESO (1) |
Saskaņotā standarta numurs un nosaukums (un atsauces dokuments) |
Pirmā publikācija OV |
Aizstātā standarta numurs |
Aizstātā standarta atbilstības prezumpcijas beigu datums 1. piezīme |
|
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
(5) |
|
CEN |
EN 132:1998 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Terminu definīcijas un piktogrammas |
4.6.1999 |
EN 132:1990 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.1999) |
|
CEN |
EN 133:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Klasifikācija |
10.8.2002 |
EN 133:1990 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 134:1998 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Atsevišķu sastāvdaļu nosaukumi |
13.6.1998 |
EN 134:1990 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.7.1998) |
|
CEN |
EN 135:1998 Elpošanas ceļu aizsardzības līdzekļi - Pēc nozīmes vienādu jēdzienu saraksts |
4.6.1999 |
EN 135:1990 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.1999) |
|
CEN |
EN 136:1998 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Pilnās sejas maskas - Prasības, testēšana, marķēšana |
13.6.1998 |
EN 136:1989 EN 136-10:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.7.1998) |
|
EN 136:1998/AC:2003 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 137:2006 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Autonomie atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa elpošanas aparāti ar pilnu sejas masku - Prasības, testēšana, marķēšana |
23.11.2007 |
EN 137:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (23.11.2007) |
|
CEN |
EN 138:1994 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Svaigā gaisa uzsūcējšļūtenes ierīce ar pilnu sejas masku, pusmasku vai iemutni - Prasības, pārbaudes, marķēšana |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 140:1998 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Pusmaskas un ceturtdaļmaskas - Prasības, testēšana, marķēšana |
6.11.1998 |
EN 140:1989 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.1999) |
|
EN 140:1998/AC:1999 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 142:2002 Elpošanas ceļu aizsardzības līdzekļi - Iemutņu komplekti - Prasības, testēšana, marķēšana |
10.4.2003 |
EN 142:1989 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.4.2003) |
|
CEN |
EN 143:2000 Elpošanas ceļu aizsardzības līdzekļi - Sīku piesārņojuma daļiņu filtri - Prasības, testēšana, marķēšana |
24.1.2001 |
EN 143:1990 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (24.1.2001) |
|
EN 143:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.12.2006) |
|
|
EN 143:2000/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 144-1:2000 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Gāzes balonu ventiļi. 1.daļa: Konektoru vītnes |
24.1.2001 |
EN 144-1:1991 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (24.1.2001) |
|
EN 144-1:2000/A1:2003 |
21.2.2004 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.2.2004) |
|
|
EN 144-1:2000/A2:2005 |
6.10.2005 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2005) |
|
|
CEN |
EN 144-2:1998 Elpošanas aizsargierīces. Gāzes balonu vārsti. 2.daļa: Izplūdes savienojumi |
4.6.1999 |
|
|
|
CEN |
EN 144-3:2003 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Gāzes balona ventiļi - 3.daļa: Izplūdes savienojumi niršanai paredzētiem slāpekļa-skābekļa gāzu maisījumam un skābeklim |
21.2.2004 |
|
|
|
EN 144-3:2003/AC:2003 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 145:1997 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Slēgtās cirkulācijas elpošanas aparāti saspiesta skābekļa vai saspiesta skābekļa-slāpekļa tips - Prasības, testēšana, marķēšana |
19.2.1998 |
EN 145:1988 EN 145-2:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.2.1998) |
|
EN 145:1997/A1:2000 |
24.1.2001 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (24.1.2001) |
|
|
CEN |
EN 148-1:1999 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Vītnes sejas aizsarglīdzekļos - 1.daļa: Standarta vītņu savienojums |
4.6.1999 |
EN 148-1:1987 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.8.1999) |
|
CEN |
EN 148-2:1999 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Vītnes sejas aizsarglīdzekļos - 2.daļa: Centrālās vītnes savienojums |
4.6.1999 |
EN 148-2:1987 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.8.1999) |
|
CEN |
EN 148-3:1999 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Vītnes sejas aizsarglīdzekļos - 3.daļa: Vītņu savienojums M 45 x 3 |
4.6.1999 |
EN 148-3:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.8.1999) |
|
CEN |
EN 149:2001+A1:2009 Elpošanas aizsargierīces. Filtrējošas pusmaskas aizsardzībai pret sīkajām daļiņām. Prasības, pārbaude, marķēšana |
6.5.2010 |
EN 149:2001 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 166:2001 Individuālā acu aizsardzība - Specifikācijas |
10.8.2002 |
EN 166:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 167:2001 Individuālā acu aizsardzība - Optiskās testēšanas metodes |
10.8.2002 |
EN 167:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 168:2001 Individuālā acu aizsardzība - Acu testēšanas metodes (izņemot optiskās metodes) |
10.8.2002 |
EN 168:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 169:2002 Acu aizsardzība - Filtri metināšanai un līdzīgiem tehniskiem darbiem - Prasības attiecībā uz caurlaidību un ieteicamā pielietošana |
28.8.2003 |
EN 169:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 170:2002 Individuālā acu aizsardzība - Ultravioletā starojuma filtri - Prasības filtru caurlaidībai un to lietošanas ieteikumi |
28.8.2003 |
EN 170:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 171:2002 Individuālā acu aizsardzība - Infrasarkanā starojuma filtri - Prasības filtru caurlaidībai un to lietošanas ieteikumi |
10.4.2003 |
EN 171:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.4.2003) |
|
CEN |
EN 172:1994 Individuālā acu aizsardzība - Saulesbriļļu filtri lietošanai ražošanā |
15.5.1996 |
|
|
|
EN 172:1994/A1:2000 |
4.7.2000 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.10.2000) |
|
|
EN 172:1994/A2:2001 |
10.8.2002 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 174:2001 Individuālā acu aizsardzība - Kalnu slēpošanas aizsargbrilles |
21.12.2001 |
EN 174:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.12.2001) |
|
CEN |
EN 175:1997 Individuālie aizsarglīdzekļi - Acu un sejas aizsarglīdzekļi metināšanas un ar to saistīto procesu laikā |
19.2.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 207:2009 Individuālā acu aizsardzība. Filtri un acu aizsarglīdzekļi pret lāzera radiāciju (lāzera acu aizsargi) |
6.5.2010 |
EN 207:1998 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.2010) |
|
EN 207:2009/AC:2011 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 208:2009 Individuālā acu aizsardzība. Acu aizsarglīdzekļi regulēšanas darbam ar lāzeriem un lāzeru sistēmām (lāzera regulēšanas acu aizsarglīdzekļi) |
6.5.2010 |
EN 208:1998 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.2010) |
|
CEN |
EN 250:2000 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Autonomās atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa niršanas ierīces - Prasības, testēšana, marķēšana |
8.6.2000 |
EN 250:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (19.7.2000) |
|
EN 250:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.12.2006) |
|
|
CEN |
EN 269:1994 Elpošanas orgānu aizsargierīces - Svaiga gaisa spiediena šļūtenes ierīces ar galvassegu - Prasības, testēšana, marķēšana |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 340:2003 Aizsargapģērbs - Vispārīgas prasības |
6.10.2005 |
EN 340:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 342:2004 Aizsargapģērbs - Apģērbu komplekti un atsevišķi apģērba gabali aizsardzībai pret aukstumu |
6.10.2005 |
|
|
|
EN 342:2004/AC:2008 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 343:2003+A1:2007 Aizsargapģērbs - Aizsardzība pret lietu |
8.3.2008 |
EN 343:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
EN 343:2003+A1:2007/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 348:1992 Aizsargapģērbs - Testa metode: Materiālu izturības noteikšana pret kausēta metāla sīku šļakatu ietekmi |
23.12.1993 |
|
|
|
EN 348:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 352-1:2002 Dzirdes aizsargi - Drošības prasības un testēšana - 1.daļa: Austiņas |
28.8.2003 |
EN 352-1:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 352-2:2002 Dzirdes aizsargi - Vispārīgās prasības - 2.daļa: Ausu ieliktņi |
28.8.2003 |
EN 352-2:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 352-3:2002 Dzirdes aizsargi - Vispārīgās prasības - 3.daļa: Austiņas, kas piestiprinātas pie rūpniecības aizsargķiverēm |
28.8.2003 |
EN 352-3:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 352-4:2001 Dzirdes aizsargi - Drošības prasības un testēšana - 4.daļa: Efektīvie ausu aizsargi |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 352-4:2001/A1:2005 |
19.4.2006 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.4.2006) |
|
|
CEN |
EN 352-5:2002 Dzirdes aizsargi - Drošības prasības un testēšana - 5.daļa: Aktīvas trokšņa samazināšanas austiņas |
28.8.2003 |
|
|
|
EN 352-5:2002/A1:2005 |
6.5.2010 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
|
CEN |
EN 352-6:2002 Dzirdes aizsargi - Drošības prasības un testēšana - 6.daļa: Austiņas ar sakaru ierīcēm |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 352-7:2002 Dzirdes aizsargi - Drošības prasības un testēšana -7.daļa: Efektīvie ausu ieliktņi |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 352-8:2008 Dzirdes aizsargi. Drošuma prasības un testēšana. 8. daļa: Izklaides audioaparatūras austiņas |
28.1.2009 |
|
|
|
CEN |
EN 353-2:2002 Individuālās aizsardzības iekārtas kritienu novēršanai no augstuma - 2.daļa: Pamattipi kritiena apturēšanai kustīgā balsta līnijā |
28.8.2003 |
EN 353-2:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 354:2010 Individuālie aizsarglīdzekļi kritiena novēršanai. Virves |
9.7.2011 |
EN 354:2002 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 355:2002 Individuālās aizsardzības iekārtas kritiena novēršanai no augstuma - Enerģijas absorbētāji |
28.8.2003 |
EN 355:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 358:1999 Personiskās aizsardzības līdzekļi kritiena novēršanai no augstuma un līdzekļi darba pozīcijām - Drošības jostas un to elementi |
21.12.2001 |
EN 358:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.12.2001) |
|
CEN |
EN 360:2002 Individuālās aizsardzības priekšmeti kritienu novēršanai no augstuma - Ievelkoša tipa kritienu blokatori |
28.8.2003 |
EN 360:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 361:2002 Individuālās aizsardzības iekārtas kritienu novēršanai no augstuma - Pilns ķermeņa ekipējums |
28.8.2003 |
EN 361:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 362:2004 Individuālās aizsardzības priekšmeti kritienu novēršanai no augstuma - Savienotāji |
6.10.2005 |
EN 362:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 363:2008 Individuālie aizsarglīdzekļi pret nokrišanu no augstuma. Individuālās kritienaizsardzības sistēmas |
20.6.2008 |
EN 363:2002 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.8.2008) |
|
CEN |
EN 364:1992 Individuālās aizsardzības ierīces kritienu novēršanai no augstuma - Pārbaudes metodes |
23.12.1993 |
|
|
|
EN 364:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 365:2004 Individuālās aizsardzības ierīces kritienu novēršanai no augstuma - Vispārējas prasības lietošanas, apkopes, periodiskās pārbaudes, remonta, marķēšanas un iesaiņošanas instrukcijām |
6.10.2005 |
EN 365:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
EN 365:2004/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 367:1992 Aizsargapģērbs - Aizsardzība pret karstumu un liesmām - Karstuma pārnešanas noteikšana ar liesmu |
23.12.1993 |
|
|
|
EN 367:1992/AC:1992 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 374-1:2003 Aizsargcimdi pret ķimikālijām un mikroorganismiem - 1.daļa: Terminoloģija un izpildes prasības |
6.10.2005 |
EN 374-1:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 374-2:2003 Aizsargcimdi pret ķimikālijām un mikroorganismiem - 2.daļa: Iekļūšanas pretestības noteikšana |
6.10.2005 |
EN 374-2:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 374-3:2003 Aizsargcimdi pret ķimikālijām un mikroorganismiem - 3.daļa: Necaurlaidīguma noteikšana pret ķimikālijām |
6.10.2005 |
EN 374-3:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
EN 374-3:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 379:2003+A1:2009 Individuālā acu aizsardzība. Automātiskie metināšanas filtri |
6.5.2010 |
EN 379:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 381-1:1993 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 1.daļa: Testēšanas ekipējums pretestības noteikšanai pret sagriešanos ar motorzāģi |
23.12.1993 |
|
|
|
CEN |
EN 381-2:1995 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 2.daļa: Kāju aizsargu testēšanas metodes |
12.1.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 381-3:1996 Aizsargdrēbes rokas ķēdes zāģu lietotājiem - 3. daļa: Pārbaudes metodes apaviem |
10.10.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 381-4:1999 Aizsargapģērbs strādājot ar rokas motorzāģiem - 4.daļa: Testa metodes aizsargcimdiem |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 381-5:1995 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 5.daļa: Prasības kāju aizsargiem |
12.1.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 381-7:1999 Aizsargapģērbs strādājot ar rokas motorzāģiem - 7. daļa: Prasības aizsargcimdiem |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 381-8:1997 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 8.daļa: Testēšanas prasības motorzāģu aizsarggetrām |
18.10.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 381-9:1997 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 9.daļa: Prasības motorzāģu aizsarggetrām |
18.10.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 381-10:2002 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 10.daļa: Ķermeņa augšdaļas aizsargu testēšanas metode |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 381-11:2002 Aizsargapģērbs rokas motorzāģu lietotājiem - 11.daļa: Prasības ķermeņa augšdaļas aizsargiem |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 388:2003 Aizsargcimdi pret mehāniskiem riskiem |
6.10.2005 |
EN 388:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 397:2012+A1:2012 Industriālās aizsargķiveres |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 397:1995 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 402:2003 Elpošanas ierīces pašizglābšanai - Aparāti ar saspiesta gaisa rezervuāriem ar pilnu masku vai iemutni - Prasības, pārbaude, marķēšana |
21.2.2004 |
EN 402:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.2.2004) |
|
CEN |
EN 403:2004 Elpošanas ierīces pašizglābšanai - Filtra iekārtas ar kapuci pašizglābšanai ugunsgrēku gadījumos - Prasības, pārbaude, marķēšana |
6.10.2005 |
EN 403:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 404:2005 Elpošanas ierīces pašizglābšanai. Aizsardzībai pret oglekļa monoksīdu paredzētas ar iemutni aprīkotas pašizglābšanās filtra iekārtas |
6.10.2005 |
EN 404:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (2.12.2005) |
|
CEN |
EN 405:2001+A1:2009 Elpošanas aizsargierīces. Filtrējošās pusmaskas ar ventiļiem aizsardzībai pret gāzi un piemaisījumiem. Prasības, pārbaude, marķēšana |
6.5.2010 |
EN 405:2001 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 407:2004 Aizsargcimdi pret termoriskiem (karstums un/vai uguns) |
6.10.2005 |
EN 407:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 420:2003+A1:2009 Aizsargcimdi. Vispārīgas prasības un testēšanas metodes |
6.5.2010 |
EN 420:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.5.2010) |
|
CEN |
EN 421:2010 Aizsargcimdi pret jonizējošo radiāciju un radioaktīvo piesārņojumu |
9.7.2011 |
EN 421:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 443:2008 Ēku un citu būvju ugunsdzēsības aizsargķiveres |
20.6.2008 |
EN 443:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.8.2008) |
|
CEN |
EN 458:2004 Dzirdes aizsarglīdzekļi - Rekomendācijas attiecībā uz to izvēli, izmantošanu, kopšanu un apkopi - Vadošais dokuments |
6.10.2005 |
EN 458:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 464:1994 Aizsargapģērbs lietošanai pret šķidrajām un gāzveida ķimikālijām, ieskaitot aerosolus un cietās daļiņas - Noplūdes vietas noteikšana gāzes necaurlaidīgā aizsargapģērbā (Iekšējā spiediena tests) |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 469:2005 Ugunsdzēsēju aizsargapģērbs - Veiktspējas prasības ugunsdzēsēju aizsargapģērbam |
19.4.2006 |
EN 469:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.2006) |
|
EN 469:2005/A1:2006 |
23.11.2007 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (23.11.2007) |
|
|
EN 469:2005/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 471:2003+A1:2007 Profesionālai lietošanai paredzēts augstas redzamības brīdinājuma apģērbs. Testēšanas metodes un prasības |
8.3.2008 |
EN 471:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.2008) |
|
CEN |
EN 510:1993 Specifikācija attiecībā uz aizsargapģērbu, kas izmantojams tur, kur pastāv risks nonākt saskarē ar kūstošām daļām |
16.12.1994 |
|
|
|
CEN |
EN 511:2006 Aizsargcimdi pret aukstumu |
21.12.2006 |
EN 511:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (21.12.2006) |
|
CEN |
EN 530:2010 Aizsargapģērba materiāla nodilumizturība. Testa metodes |
9.7.2011 |
EN 530:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 564:2006 Alpīnisma piederumi - Palīgvirve - Drošības prasības un testa metodes |
8.3.2008 |
EN 564:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 565:2006 Alpīnisma piederumi - Lente - Drošības prasības un testa metodes |
8.3.2008 |
EN 565:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 566:2006 Alpīnisma piederumi - Cilpas - Drošības prasības un testa metodes |
8.3.2008 |
EN 566:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 567:1997 Alpīnisma aprīkojums - Virvju skavas - Drošības prasības un testa metodes |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 568:2007 Alpīnisma inventārs - Ledus āķi - Drošuma prasības un testēšana |
8.3.2008 |
EN 568:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 569:2007 Alpīnisma inventārs - Ieliktņi - Drošības prasības un testēšana |
8.3.2008 |
EN 569:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 659:2003+A1:2008 Ugunsdzēsēju aizsargcimdi |
20.6.2008 |
EN 659:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.9.2008) |
|
EN 659:2003+A1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 702:1994 Aizsargapģērbs - Aizsardzība pret karstumu un liesmu - Testa metode: Kontakta karstuma pārnešanas noteikšana caur aizsargapģērbu vai tā materiāliem |
12.1.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 795:1996 Kritienu novēršana no augstuma. Piekares ierīces. Prasības un testēšana |
12.2.2000 |
|
|
|
EN 795:1996/A1:2000 |
24.1.2001 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.4.2001) |
|
|
Brīdinājums: Šī publikācija neattiecas uz ierīcēm, kas aprakstītas A klasē (stiprinājumi pie konstrukcijas), C klasē (stiprinājuma ierīces, kas pārvietojas pa horizontāliem elastīgiem vadiem) un D klasē (stiprinājuma ierīces, kas pārvietojas pa horizontālām nekustīgām balsta sliedēm) un minētas 3.13.1., 3.13.3., 3.13.4., 4.3.1., 4.3.3., 4.3.4., 5.2.1., 5.2.2., 5.2.4., 5.2.5., 5.3.2. punktā (attiecībā uz A1. klasi), 5.3.3., 5.3.4., 5.3.5., 6. punktā (attiecībā uz A, C un D klasi), A pielikumā (A.2., A.3., A.5. un A.6. punktā), B pielikumā un ZA pielikumā (attiecībā uz A, C un D klasi), un uz ko neattiecas pieņēmums par atbilstību Direktīvas 89/686/EEK noteikumiem. |
||||
|
CEN |
EN 812:2012 Industriālās aizsargcepures pret triecieniem |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 812:1997 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 813:2008 Individuālie aizsarglīdzekļi pret nokrišanu no augstuma. Sēdiejūgi |
28.1.2009 |
EN 813:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.2.2009) |
|
CEN |
EN 863:1995 Aizsargapģērbs - Mehāniskās īpašības -Testa metode: Caurduršanas izturība |
15.5.1996 |
|
|
|
CEN |
EN 892:2012 Alpīnisma inventārs. Dinamiskās alpīnisma virves. Drošuma prasības un testēšanas metodes |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 892:2004 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 893:2010 Alpīnisma aprīkojums. Dzelkšņi. Drošības prasības un testēšanas metodes |
9.7.2011 |
EN 893:1999 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 943-1:2002 Aizsargapģērbs pret šķidrajām un gāzveida ķimikālijām, ieskaitot šķidros aerosolus un cietās daļiņas - 1.daļa: Darbspējas prasības ventilējamiem un neventilējamiem "gāzes necaurlaidīgiem" (1. tips) un "gāzes caurlaidīgiem" (2. tips) aizsargtērpiem pret ķimikālijām |
28.8.2003 |
|
|
|
EN 943-1:2002/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 943-2:2002 Aizsargapģērbs pret šķidrajām un gāzveida ķimikālijām, ieskaitot šķidros aerosolus un cietās daļiņas - 2.daļa: Darbspējas prasības avārijas brigādēm paredzētiem "gāzes necaurlaidīgiem" (1. tips) aizsargtērpiem pret ķimikālijām |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 958:2006+A1:2010 Alpīnisma piederumi - Triecienu amortizatori kāpšanai pa via ferrata - Drošības prasības un testēšana |
9.7.2011 |
EN 958:2006 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 960:2006 Galvas formas aizsargķiveru testēšanai |
21.12.2006 |
EN 960:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2006) |
|
CEN |
EN 966:2012+A1:2012 Aviosporta aizsargķiveres |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 966:1996 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1073-1:1998 Aizsargapģērbs pret radioaktīvo saindēšanos - 1.daļa: Prasības un testa metodes ventilētam aizsargapģērbam pret saindēšanos ar radioaktīvām daļiņām |
6.11.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1073-2:2002 Aizsargapģērbs pret radioaktīvo saindēšanos - 2.daļa: Prasības un testa metodes neventilētam aizsargapģērbam pret saindēšanos ar radioaktīvām daļiņām |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 1077:2007 Kalnu slēpotāju un snovbordistu aizsargķiveres |
8.3.2008 |
EN 1077:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN 1078:2012+A1:2012 Aizsargķiveres riteņbraucējiem, skeitbordistiem un skrituļslidotājiem |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 1078:1997 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1080:1997 Triecienizturīgas ķiveres maziem bērniem |
14.6.1997 |
|
|
|
EN 1080:1997/A1:2002 |
28.8.2003 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
|
EN 1080:1997/A2:2005 |
19.4.2006 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.2006) |
|
|
CEN |
EN 1082-1:1996 Aizsargapģērbs - Cimdi un roku aizsargi, kas aizsargā no rokas nažu griezumiem un dūrieniem - 1.daļa: Bruņu cimdi un roku aizsargi |
14.6.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 1082-2:2000 Aizsargapģērbs - Cimdi un roku aizsarglīdzekļi pret iegriezumiem un ievainojumiem ar galda nazi - 2.daļa: Cimdi un roku aizsarglīdzekļi, kuri izgatavoti no materiāliem, izņemot bruņu materiālus |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 1082-3:2000 Aizsargapģērbs - Cimdi un roku aizsarglīdzekļi pret iegriezumiem un ievainojumiem ar galda nazi - 3.daļa: Audumu, ādas un citu materiālu triecientests pret iegriezumu |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 1146:2005 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Slēgtie atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa elpošanas glābšanas aparāti ar kapuci - Prasības, testēšana, marķēšana |
19.4.2006 |
EN 1146:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.4.2006) |
|
CEN |
EN 1149-1:2006 Aizsargapģērbs - Elektrostatiskās īpašības - 1.daļa: Testa metode virsmas pretestības mērīšanai |
21.12.2006 |
EN 1149-1:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2006) |
|
CEN |
EN 1149-2:1997 Aizsargapģērbs - Elektrostatiskās īpašības - 2.daļa: Testa metode elektriskās pretestības mērīšanai caur materiālu (vertikālā pretestība) |
19.2.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1149-3:2004 Aizsargapģērbs - Elektrostatiskās īpašības - 3.daļa: Testa metodes lādiņa vājinājuma mērīšanai |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 1149-5:2008 Aizsargapģērbs. Elektrostatiskās īpašības. 5. daļa: Materiālu veiktspējas un apģērba konstrukcijas prasības |
20.6.2008 |
|
|
|
CEN |
EN 1150:1999 Aizsargapģērbs - Ikdienas luminiscējošais apģērbs - Testa metodes un prasības |
4.6.1999 |
|
|
|
CEN |
EN 1384:2012 Aizsargķiveres jāšanas sportam |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 1384:1996 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1385:2012 Aizsargķiveres smaiļošanai un airēšanas slalomam pa kalnu upēm |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 1385:1997 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 1486:2007 Ugunsdzēsēju aizsargapģērbs. Testa metodes un prasības atstarojošam aizsargapģērbam dzēšot specifisku ugunsgrēku |
8.3.2008 |
EN 1486:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.4.2008) |
|
CEN |
EN 1497:2007 Individuālie aizsarglīdzekļi pret nokrišanu no augstuma - Glābšanas jostas |
8.3.2008 |
|
|
|
CEN |
EN 1621-1:1997 Motociklistu aizsargapģērbs pret mehāniskajiem triecieniem - 1.daļa: Prasības un testa metodes prettriecienu aizsarglīdzekļiem |
13.6.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1621-2:2003 Motociklistu aizsargapģērbs pret mehāniskajiem triecieniem - 2.daļa: Motociklistu muguru aizsarglīdzekļi - Prasības un testēšanas metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
EN 1621-2:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 1731:2006 Individuālie acusargi - Acu un sejas tīklveida aizsargi |
23.11.2007 |
EN 1731:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (23.11.2007) |
|
CEN |
EN 1809:1997 Niršanas piederumi - Peldspējas kontrolierīces - Funkcionālās un drošības prasības, testa metodes |
13.6.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1827:1999+A1:2009 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi. Pusmaskas bez inhalācijas vārstiem un ar atsevišķiem filtriem, kuri aizsargā pret gāzēm vai gāzēm un daļiņām vai tikai daļiņām. Prasības, testēšana, marķēšana |
6.5.2010 |
EN 1827:1999 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 1836:2005+A1:2007 Individuālā acu aizsardzība - Saulesbrilles un pretapžilbināšanas filtri vispārīgai lietošanai, kā arī filtri tiešai saules vērošanai |
8.3.2008 |
EN 1836:2005 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.2008) |
|
CEN |
EN 1868:1997 Individuālie aizsarglīdzekļi pret kritieniem no augstuma - Ekvivalento jēdzienu saraksts |
18.10.1997 |
|
|
|
CEN |
EN 1891:1998 Individuālie aizsarglīdzekļi pret kritieniem no augstuma - Zema stiepuma kernmantela virves |
6.11.1998 |
|
|
|
CEN |
EN 1938:2010 Individuālā acu aizsardzība. Motociklistu un mopēdistu aizsargbrilles |
9.7.2011 |
EN 1938:1998 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 4869-2:1995 Akustika - Dzirdes aizsargierīces - 2.daļa: Ar A novērtētā skaņas līmeņa novērtēšana, izmantojot dzirdes aizsargierīces (ISO 4869-2:1994) |
15.5.1996 |
|
|
|
EN ISO 4869-2:1995/AC:2007 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 4869-3:2007 Akustika - Dzirdes aizsargierīces - 3.daļa: Austiņu tipa aizsargu skaņas vājināšanās noteikšanas metode ar akustiskās testēšanas armatūru (ISO 4869-3:2007) |
8.3.2008 |
EN 24869-3:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN ISO 6529:2001 Aizsargapģērbs - Aizsardzība pret ķimikālijām - Aizsargapģērba gāzu un šķidrumu necaurlaidības noteikšana (ISO 6529:2001) |
6.10.2005 |
EN 369:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN ISO 6530:2005 Aizsargapģērbs - Aizsargapģērbs pret šķidrajām ķimikālijām - Materiālu pretestības pret šķidrumu iekļūšanu testēšanas metode: (ISO 6530:2005) |
6.10.2005 |
EN 368:1992 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN ISO 6942:2002 Aizsargapģērbs - Aizsardzība pret karstumu un uguni - Pārbaudes metodes: Materiālu un materiālu kombināciju novērtēšana, kas pakļauti karstumu izstarojošam avotam (ISO 6942:2002) |
28.8.2003 |
EN 366:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN ISO 9185:2007 Aizsargapģērbs - Materiālu pretestības novērtēšana pret izkausēta metāla šļakatām (ISO 9185:2007) |
8.3.2008 |
EN 373:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (8.3.2008) |
|
CEN |
EN ISO 10256:2003 Ledus hokejistu galvas un sejas aizsardzība (ISO 10256:2003) |
6.10.2005 |
EN 967:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
CEN |
EN ISO 10819:1996 Mehāniskā vibrācija un šoks - Plaukstas-rokas vibrācija - Cimdu vibrācijas pārraidīšanas spējas uz delnas mērīšanas un novērtēšanas metode (ISO 10819:1996) |
3.12.1996 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 10862:2009 Mazizmēra kuģošanas līdzekļi. Trapecveida jostas ātrās atbrīvošanas sistēma (ISO 10862:2009) |
6.5.2010 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 11611:2007 Aizsargapģērbs lietošanai metināšanā un ar to saistītos procesos (ISO 11611:2007) |
8.3.2008 |
EN 470-1:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.4.2008) |
|
CEN |
EN ISO 11612:2008 Aizsargapģērbs. Apģērbs aizsardzībai pret karstumu un liesmu (ISO 11612:2008) |
5.6.2009 |
EN 531:1995 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 12083:1998 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Filtri ar elpošanas šļūtenēm - Cieto daļiņu filtri, gāzu filtri un kombinētie filtri - Prasības, testēšana, marķēšana |
4.7.2000 |
|
|
|
EN 12083:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12127-2:2007 Apģērbs aizsardzībai pret karstumu un liesmām. Karstuma kontaktpārejas noteikšana caur aizsargapģērbu vai tā materiāliem. 2. daļa: Kontaktkarstums, ko rada nelieli krītoši cilindri (ISO 12127-2:2007) |
8.3.2008 |
|
|
|
CEN |
EN 12270:1998 Alpīnistu aprīkojums - Ķīļi - Drošības prasības un testa metodes |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 12275:1998 Alpīnistu aprīkojums - Karabīnes - Drošības prasības un testa metodes |
16.3.2000 |
|
|
|
CEN |
EN 12276:1998 Alpīnistu aprīkojums - Frikcijas enkurfiksatori - Drošības prasības un testa metodes |
24.2.2001 |
|
|
|
EN 12276:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 12277:2007 Alpīnisma inventārs - Drošības jostas - Drošības prasības un testēšana |
23.11.2007 |
EN 12277:1998 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (23.11.2007) |
|
CEN |
EN 12278:2007 Alpīnistu aprīkojums - Trīši - Drošības prasības un testa metodes |
23.11.2007 |
EN 12278:1998 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.11.2007) |
|
CEN |
EN ISO 12401:2009 Mazizmēra kuģošanas līdzekļi. Klāja drošības jostas un drošības virves. Drošuma prasības un testēšana (ISO 12401:2009) |
6.5.2010 |
EN 1095:1998 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN ISO 12402-2:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 2. daļa: Peldvestes, 275. veiktspējas līmenis - Drošuma prasības (ISO 12402-2:2006) |
21.12.2006 |
EN 399:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-2:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-3:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 3. daļa: Peldvestes, 150. veiktspējas līmenis - Drošuma prasības (ISO 12402-3:2006) |
21.12.2006 |
EN 396:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-3:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-4:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 4. daļa: Peldvestes, 100. veiktspējas līmenis - Drošuma prasības (ISO 12402-4:2006) |
21.12.2006 |
EN 395:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-4:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-5:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 5. daļa: Negrimstības līdzekļi (50. līmenis) - Drošuma prasības (ISO 12402-5:2006) |
21.12.2006 |
EN 393:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.2007) |
|
EN ISO 12402-5:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
EN ISO 12402-5:2006/AC:2006 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12402-6:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 6.daļa: Glābšanas vestes un peldlīdzekļi īpašiem nolūkiem - Drošības prasības un papildu testēšanas metodes (ISO 12402-6:2006) |
21.12.2006 |
|
|
|
EN ISO 12402-6:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-8:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 8. daļa: Palīgpiederumi - Drošības prasības, testēšana (ISO 12402-8:2006) |
2.8.2006 |
EN 394:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.8.2006) |
|
EN ISO 12402-8:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (11.11.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-9:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 9. daļa: Testēšanas metodika (ISO 12402-9:2006) |
21.12.2006 |
|
|
|
EN ISO 12402-9:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (11.11.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 12402-10:2006 Individuālie peldamības līdzekļi - 10. daļa: Individuālo peldamības līdzekļu un tamlīdzīgu piederumu izvēle un izmantošana (ISO 12402-10:2006) |
2.8.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 12477:2001 Metinātāju aizsargcimdi |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 12477:2001/A1:2005 |
6.10.2005 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2005) |
|
|
CEN |
EN 12492:2012 Alpīnisma piederumi. Alpīnistu aizsargķiveres. Drošuma prasības un testa metodes |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 12492:2000 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 12628:1999 Niršanas piederumi - Kombinētās peldspējas nodrošināšanas un glābšanas ierīces - Funkcionālās un drošības prasības, testa metodes |
4.7.2000 |
|
|
|
EN 12628:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 12841:2006 Individuālie aizsarglīdzekļi pret nokrišanu no augstuma - Trosētas piekļuves sistēmas - Trošu noregulēšanas piederumi |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 12941:1998 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Ar enerģiju darbināmas filtrēšanas ierīces, kuras pievienotas ķiverei vai kapucei - Prasības, testēšana, marķēšana |
4.6.1999 |
EN 146:1991 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (4.6.1999) |
|
EN 12941:1998/A1:2003 |
6.10.2005 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
|
EN 12941:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (5.6.2009) |
|
|
CEN |
EN 12942:1998 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Ar enerģiju darbināmas filtrēšanas ierīces, ieskaitot pilnās sejasmaskas, pusmaskas vai ceturtdaļmaskas - Prasības, testēšana, marķēšana |
4.6.1999 |
EN 147:1991 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (4.6.1999) |
|
EN 12942:1998/A1:2002 |
28.8.2003 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
|
EN 12942:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (5.6.2009) |
|
|
CEN |
EN 13034:2005+A1:2009 Aizsargapģērbs pret šķidrajām ķimikālijām. Veiktspējas prasības aizsargapģērbam pret ķimikālijām ar ierobežotu veiktspēju pret šķidrajām ķimikālijām, (6. tips un PB [6] tips) piederumi) |
6.5.2010 |
EN 13034:2005 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 13061:2009 Aizsargapģērbs. Futbolistu apakšstilbu aizsargi. Prasības un testa metodes |
6.5.2010 |
EN 13061:2001 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 13087-1:2000 Aizsargķiveres - Testa metodes - 1.daļa: Noteikumi un kondicionēšana |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13087-1:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 13087-2:2012 Aizsargķiveres. Testa metodes. 2. daļa: Amortizācija |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13087-2:2000 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-3:2000 Aizsargķiveres - Testa metodes - 3.daļa: Noturība pret iespiešanos |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13087-3:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 13087-4:2012 Aizsargķiveres. Testa metodes. 4. daļa: Aiztures sistēmas efektivitāte |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13087-4:2000 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-5:2012 Aizsargķiveres. Testa metodes. 5. daļa: Aiztures sistēmas izturība |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13087-5:2000 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-6:2012 Aizsargķiveres. Testa metodes. 6. daļa: Redzes lauks |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13087-6:2000 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13087-7:2000 Aizsargķiveres - Testa metodes - 7.daļa: Ugunsizturība |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13087-7:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (10.8.2002) |
|
|
CEN |
EN 13087-8:2000 Aizsargķiveres - Testa metodes - 8.daļa: Elektriskās īpašības |
21.12.2001 |
|
|
|
EN 13087-8:2000/A1:2005 |
6.10.2005 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
|
CEN |
EN 13087-10:2012 Aizsargķiveres. Testa metodes. 10. daļa: Noturība pret siltuma starojumu |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13087-10:2000 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13089:2011 Alpīnistu aprīkojums. Ledus instrumenti. Drošuma prasības un testēšanas metodes |
9.7.2011 |
|
|
|
CEN |
EN 13138-1:2008 Peldētmācīšanās palīglīdzekļi. 1. daļa: Valkājamo peldēšanas palīglīdzekļu drošuma prasības un testēšana |
5.6.2009 |
EN 13138-1:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 13158:2009 Aizsargapģērbs. Aizsargžaketes, ķermeņa un plecu aizsargi, kurus lieto jāšanā: jātniekiem un tiem darbojoties ar zirgiem un zirgu pajūgu vadītājiem. Prasības un testēšana |
6.5.2010 |
EN 13158:2000 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 13178:2000 Individuālā acu aizsardzība - Motorkamanu braucēju acu aizsargi |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-1:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 1.daļa: Iekšējā hermētiskuma un kopējā hermētiskuma noteikšana |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-2:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 2.daļa: Praktiskā izpildījuma testi |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-3:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 3.daļa: Elpošanas noturības noteikšana |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-4:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 4.daļa: Ugunsizturības testi |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-5:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 5.daļa: Klimatiskie apstākļi |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-6:2001 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 6.daļa: Ogļskābās gāzes daudzuma noteikšana ieelpojamajā gaisā |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13274-7:2008 Elpošanas ceļu aizsardzības līdzekļi. Testēšanas metodes. 7. daļa: Daļiņu filtra caurlaidības noteikšana |
20.6.2008 |
EN 13274-7:2002 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.7.2008) |
|
CEN |
EN 13274-8:2002 Elpošanas ceļu aizsargierīces - Testa metodes - 8. daļa: Dolomīta putekļu aizsērējuma noteikšana |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-1:2000 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi - 1.daļa: Vispārīgās prasības un testa metodes |
24.2.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-2:2000 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi - 2.daļa: Papildu prasības un testa metodes pēdas pacēluma, apakšstilba un apakšdelma aizsargierīcēm |
24.2.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-3:2000 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi - 3.daļa: Papildu prasības un testa metodes ķermeņa aizsargierīcēm |
24.2.2001 |
|
|
|
EN 13277-3:2000/A1:2007 |
23.11.2007 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2007) |
|
|
CEN |
EN 13277-4:2001 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi - 4.daļa: Papildprasības un testa metodes galvas aizsargiem |
10.8.2002 |
|
|
|
EN 13277-4:2001/A1:2007 |
23.11.2007 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2007) |
|
|
CEN |
EN 13277-5:2002 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi - 5.daļa: Papildu prasības un testa metodes dzimumorgānu un zemjostasvietas aizsargiem |
10.8.2002 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-6:2003 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi - 6.daļa: Papildu prasības un testa metodes sieviešu krūšu aizsargiem |
21.2.2004 |
|
|
|
CEN |
EN 13277-7:2009 Austrumu cīņu aizsarglīdzekļi. 7. daļa: Papildprasības un testa metodes roku un kāju aizsargiem |
6.5.2010 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13287:2007 Individuālie aizsarglīdzekļi. Apavi. Testēšana attiecībā uz slīdespretestību (ISO 13287:2006) |
8.3.2008 |
EN 13287:2004 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.4.2008) |
|
CEN |
EN 13356:2001 Brīdinājuma aprīkojums neprofesionālai lietošanai - Testa metodes un prasības |
21.12.2001 |
|
|
|
CEN |
EN 13484:2012 Aizsargķiveres sporta kamaniņu braucējiem |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13484:2001 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13546:2002+A1:2007 Aizsargapģērbs - Plaukstu, roku, krūškurvja, vēdera, kāju, pēdu un dzimumorgānu aizsargi lauka hokeja vārtsargiem un apakšstilbu aizsargi lauka hokeja spēlētājiem - Prasības un testēšanas metodes |
23.11.2007 |
EN 13546:2002 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13567:2002+A1:2007 Aizsargapģērbs - Plaukstu, roku, krūškurvja, vēdera, kāju, dzimumorgānu un sejas aizsargi paukotājiem - Prasības un testēšanas metodes |
23.11.2007 |
EN 13567:2002 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13594:2002 Aizsargcimdi motobraucējiem profesionāļiem - Prasības un testēšanas metodes |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-1:2002 Aizsargapģērbs motobraucējiem profesionāļiem - Jakas, bikses un viengabala vai dalītie uzvalki - 1.daļa: Vispārīgās prasības |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-2:2002 Aizsargapģērbs motobraucējiem profesionāļiem - Jakas, bikses un viengabala vai dalītie uzvalki - 2.daļa: Testēšanas metode trieciena abrazīvās pretestības noteikšanai |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-3:2002 Aizsargapģērbs motobraucējiem profesionāļiem - Jakas, bikses un viengabala vai dalītie uzvalki - 3.daļa: Testēšanas metode auduma pārplēšanas izturības noteikšanai |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13595-4:2002 Aizsargapģērbs motobraucējiem profesionāļiem - Jakas, bikses un viengabala vai dalītie uzvalki - 4.daļa: Testēšanas metode auduma triecienpārgriešanas pretošanās spējas noteikšanai |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13634:2010 Aizsargapavi motobraucējiem. Prasības un testēšanas metodes |
9.7.2011 |
EN 13634:2002 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
CEN |
EN 13781:2012 Aizsargķiveres sniega visurgājēju un bobsleju vadītājiem un pasažieriem |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 13781:2001 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 13794:2002 Elpošanas ceļu aizsardzības līdzekļi - Pašizglābšanas aparāti - Prasības, testēšana, marķēšana |
28.8.2003 |
EN 1061:1996 EN 400:1993 EN 401:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 13819-1:2002 Dzirdes aizsargi - Testēšana - 1.daļa: Fizikālās testēšanas metodes |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13819-2:2002 Dzirdes aizsargi - Testēšana - 2.daļa: Akustiskās testēšanas metodes |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 13832-1:2006 Apavu aizsardzība pret ķimikālijām - 1. daļa: Terminoloģija un testēšana |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 13832-2:2006 Apavu aizsardzība pret ķimikālijām - 2. daļa: Prasības apaviem, kas ir izturīgi pret ķimikālijām laboratorijas apstākļos |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 13832-3:2006 Apavu aizsardzība pret ķimikālijām - 3. daļa: Prasības apaviem, kas ir augsti izturīgi pret ķimikālijām laboratorijas apstākļos |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 13911:2004 Ugunsdzēsēju aizsargapģērbs - Prasības un testa metodes ugunsdzēsēju kapucēm |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 13921:2007 Individuālie aizsarglīdzekļi - Ergonomiskie principi |
23.11.2007 |
|
|
|
CEN |
EN 13949:2003 Elpošanas ierīces - Autonomas iekārtas niršanai ar saspiestu slāpekļa-skābekļa gāzu maisījumu un skābekli - Prasības, testēšana, marķēšana |
21.2.2004 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13982-1:2004 Aizsargapģērbs pret cieto ķīmisko vielu daļiņām - 1.daļa: Veiktspējas prasības pretķīmiskajiem aizsargapģērbiem, ņemot vērā pilnu ķermeņa aizsardzību pret gaisā emitētām cietajām daļiņām (5. tipa apģērbi) (ISO 13982-1:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
EN ISO 13982-1:2004/A1:2010 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
CEN |
EN ISO 13982-2:2004 Aizsargapģērbs pret cieto ķīmisko vielu daļiņām - 2.daļa: Uz iekšu vērstas smalko daļiņu aerosolu noplūdes aizsargapģērbos noteikšanas testa metode (ISO 13982-2:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13995:2000 Aizsargapģērbs - Mehāniskās īpašības - Testa metode materiālu caursites un dinamiskās saraušanas pretestības noteikšanai (ISO 13995:2000) |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 13997:1999 Aizsargapģērbs - Mehāniskās īpašības - Izturības noteikšana pret griešanu ar asiem priekšmetiem (ISO 13997:1999) |
4.7.2000 |
|
|
|
EN ISO 13997:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 13998:2003 Aizsargapģērbs - Priekšauti, bikses un vestes aizsardzībai pret rokas nažu griezumiem un dūrieniem (ISO 13998:2003) |
28.8.2003 |
EN 412:1993 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN 14021:2003 Akmeņu aizsargi braucēju pasargāšanai no akmeņiem un šķembām motobraukšanai bezceļu apstākļos - Prasības un testēšanas metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14052:2012+A1:2012 Paaugstinātas drošības industriālās aizsargķiveres |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 14052:2005 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 14058:2004 Aizsargapģērbs - Apģērba elementi aizsardzībai pret aukstām vidēm |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 14116:2008 Aizsargapģērbs. Aizsardzība pret karstumu un liesmu. Materiāli, materiālu kombinācijas un apģērbs liesmas izplatīšanās ierobežošanai (ISO 14116:2008) |
28.1.2009 |
EN 533:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.1.2009) |
|
EN ISO 14116:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14120:2003+A1:2007 Aizsargapģērbs - Plaukstu locītavu, plaukstu, ceļgalu un elkoņu aizsargi skrituļrīku sportistiem - Prasības un testēšanas metodes |
23.11.2007 |
EN 14120:2003 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 14126:2003 Aizsargapģērbs - Veiktspējas prasības un testēšanas metodes aizsargapģērbam pret infekcijas izraisošiem mikroorganismiem |
6.10.2005 |
|
|
|
EN 14126:2003/AC:2004 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14143:2003 Elpošanas ierīces - Autonomas reģeneratīvās niršanas ierīces |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-1:2005 Ūdenslīdēju tērpi - 1.daļa: Slapjie tērpi - Prasības un testēšanas metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-2:2005 Ūdenslīdēju tērpi - 2.daļa: Sausie tērpi - Prasības un testēšanas metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-3:2005 Ūdenslīdēju tērpi - 3.daļa: Aktīvi apsildāmi vai dzesējami tērpi (sistēmas) - Prasības un testēšanas metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14225-4:2005 Ūdenslīdēju tērpi - 4.daļa: Darbam pie normāla (viena atmosfēra) ieelpojamā gaisa spiediena paredzēti tērpi - Cilvēcisko faktoru uzstādītās prasības un testēšanas metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14325:2004 Aizsargapģērbs pret ķimikālijām - Pretķīmisko aizsargapģērbu materiālu, vīļu, izjaucamo un neizjaucamo saistījumu testēšana un kvalificēšana pēc veiktspējas |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14328:2005 Aizsargapģērbs - Cimdi un apakšdelmu aizsargi pret iegriešanu ar energodarbināmiem nažiem - Prasības un testu metodes |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14360:2004 Apģērbs pret lietu. Gatavo apģērbu testēšanas metode - Pilienu triecieni ar spēku no augšas |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14387:2004+A1:2008 Gāzmaskas. Pretgāzu filtri un kombinētie filtri. Prasības, testēšana, marķēšana |
20.6.2008 |
EN 14387:2004 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.7.2008) |
|
CEN |
EN 14404:2004+A1:2010 Individuālie aizsarglīdzekļi. Ceļgalu aizsargi darbam pozīcijā uz ceļgaliem |
6.5.2010 |
EN 14404:2004 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.7.2010) |
|
CEN |
EN 14435:2004 Elpošanas ceļu aizsardzības līdzekļi - Vienīgi lietošanai ar paaugstinātu spiedienu paredzēti autonomie atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa elpošanas aparāti ar pusmasku - Prasības, testēšana, marķēšana |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 14458:2004 Individuālie acusargi - Sejsegi un vizieri lietošanai kopā ar ugunsdzēsības, ātrās palīdzības un avārijdienestu darbinieku aizsargcepurēm |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 14460:1999 Autosacīkšu braucēju aizsargapģērbs - Karstumizturība un ugunsizturība - Ekspluatācijas noteikumi un testa metodes (ISO 14460:1999) |
16.3.2000 |
|
|
|
EN ISO 14460:1999/A1:2002 |
10.8.2002 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.9.2002) |
|
|
EN ISO 14460:1999/AC:1999 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14529:2005 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Vienīgi glābšanai paredzēti autonomie atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa pusmaskas elpošanas aparāti ar iespēju pievienot ar elpošanu vadāmu paaugstināta spiediena vārstu |
19.4.2006 |
|
|
|
CEN |
EN 14593-1:2005 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Ar automātisko gaisa padeves regulēšanas vārstu aprīkoti saspiestā gaisa elpošanas aparāti - 1.daļa: Aparāti ar pilnu sejas masku. Prasības, testēšana, marķēšana |
6.10.2005 |
EN 139:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (2.12.2005) |
|
CEN |
EN 14593-2:2005 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi. Ar automātisko gaisa padeves regulēšanas vārstu aprīkoti saspiestā gaisa elpošanas aparāti. 2.daļa: Lietošanai ar paaugstinātu spiedienu paredzēti aparāti ar pusmasku. Prasības, testēšana, marķēšana |
6.10.2005 |
EN 139:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (2.12.2005) |
|
EN 14593-2:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14594:2005 Elpošanas orgānu aizsarglīdzekļi - Nepārtrauktas plūsmas saspiestā gaisa elpošanas aparāti - Prasības, testēšana, marķēšana |
6.10.2005 |
EN 139:1994 EN 270:1994 EN 271:1995 EN 1835:1999 EN 12419:1999 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (2.12.2005) |
|
EN 14594:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 14605:2005+A1:2009 Aizsargapģērbs pret šķidrajām ķimikālijām. Veiktspējas prasības apģērbiem ar šķidrumu, (3. tips) vai izsmidzinātu šķidrumu (4. tips), necaurlaidīgiem savienojumiem starp dažādām apģērba daļām, ieskaitot vienīgi atsevišķas ķermeņa daļas aizsargājošus apģē |
6.5.2010 |
EN 14605:2005 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 14786:2006 Aizsargapģērbs. Kā noteikt noturību pret izsmidzinātu šķidru ķimikāliju, emulsiju un dispersiju iespiešanos - Testēšana ar pulverizatoriem |
21.12.2006 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 14877:2002 Aizsargapģērbs abrazīvajām spridzināšanas operācijām, izmantojot granulveida abrazīvus (ISO 14877:2002) |
28.8.2003 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15025:2002 Aizsargapģērbs - Aizsardzība pret karstumu un liesmu - Liesmas ierobežotas izplatīšanās testēšanas metodes (ISO 15025:2000) |
28.8.2003 |
EN 532:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.8.2003) |
|
CEN |
EN ISO 15027-1:2002 Aizsargtērpi pret atdzišanu ūdenī - 1.daļa: Tērpi pastāvīgai nēsāšanai, prasības, ieskaitot drošību (ISO 15027-1:2002) |
10.4.2003 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15027-2:2002 Aizsargtērpi pret atdzišanu ūdenī - 2.daļa: Ātri uzģērbjami tērpi, prasības, ieskaitot drošību (ISO 15027-2:2002) |
10.4.2003 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15027-3:2002 Aizsargtērpi pret atdzišanu ūdenī - 3.daļa: Testēšanas metodes (ISO 15027-3:2002) |
10.4.2003 |
|
|
|
CEN |
EN 15090:2012 Ugunsdzēsēju apavi |
Šī ir pirmā publikācija |
EN 15090:2006 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN 15151-1:2012 Alpīnistu aprīkojums. Bremzēšanas ierīces. 1.daļa: Bremzēšanas ierīces ar manuālu slēdzeni, drošuma prasības un testēšanas metodes |
Šī ir pirmā publikācija |
|
|
|
CEN |
EN 15333-1:2008 Elpošanas piederumi. Atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa niršanas aparāts. 1. daļa: Gaisa padeve |
20.6.2008 |
|
|
|
EN 15333-1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN 15333-2:2009 Elpošanas piederumi. Atklātās cirkulācijas saspiestā gaisa niršanas aparāts. 2. daļa: Brīvplūsmas aparāts |
6.5.2010 |
|
|
|
CEN |
EN 15613:2008 Ceļgalu un elkoņu aizsargi sportam telpās. Drošuma prasības un testēšana |
5.6.2009 |
|
|
|
CEN |
EN 15614:2007 Ugunsdzēsēju aizsargapģērbs - Brīvdabas aizsargapģērbu testēšana laboratorijā un to veiktspējas prasības |
23.11.2007 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 15831:2004 Apģērbs - Fizioloģiskie efekti - Siltumizolētspējas noteikšana ar termomanekenu (ISO 15831:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
CEN |
EN 16027:2011 Aizsargapģērbs. Cimdi ar aizsargājošu efektu futbola vārtsargiem |
16.2.2012 |
|
|
|
CEN |
EN ISO 17249:2004 Drošības apavi aizsardzībai pret sagriešanos ar motorzāģi (ISO 17249:2004) |
6.10.2005 |
|
|
|
EN ISO 17249:2004/A1:2007 |
23.11.2007 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (23.11.2007) |
|
|
CEN |
EN ISO 17491-3:2008 Aizsargapģērbs. Pretķimikāliju aizsargapģērba testēšanas metodes. 3. daļa: Kā noteikt noturību pret šķidruma strūklas iespiešanos (strūklas tests) (ISO 17491-3:2008) |
28.1.2009 |
EN 463:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.2.2009) |
|
CEN |
EN ISO 17491-4:2008 Aizsargapģērbs. Pretķimikāliju aizsargapģērba testēšanas metodes. 4. daļa: Kā noteikt noturību pret izsmidzināta šķidruma iespiešanos (smidzināšanas tests) (ISO 17491-4:2008) |
28.1.2009 |
EN 468:1994 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (28.2.2009) |
|
CEN |
EN ISO 20344:2011 Individuālie aizsarglīdzekļi. Apavu testēšanas metodes (ISO 20344:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20344:2004 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (30.6.2012) |
|
CEN |
EN ISO 20345:2011 Individuālie aizsarglīdzekļi. Aizsargapavi (ISO 20345:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20345:2004 2.1. piezīme |
30.6.2013 |
|
CEN |
EN ISO 20346:2004 Individuālie aizsarglīdzekļi - Aizsargājošie apavi (ISO 20346:2004) |
6.10.2005 |
EN 346:1992 EN 346-2:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
EN ISO 20346:2004/A1:2007 |
8.3.2008 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (31.3.2008) |
|
|
EN ISO 20346:2004/AC:2007 |
|
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 20347:2012 Individuālie aizsarglīdzekļi. Darba apavi (ISO 20347:2012) |
Šī ir pirmā publikācija |
EN ISO 20347:2004 2.1. piezīme |
30.4.2013 |
|
CEN |
EN ISO 20349:2010 Individuālie aizsarglīdzekļi. Apavi aizsardzībai pret termiskiem riskiem un kausēta metāla šļakatām lietuvēs un metināšanā. Prasības un testa metodes (ISO 20349:2010) |
9.7.2011 |
|
|
|
CEN |
EN 24869-1:1992 Akustika - Dzirdes aizsargi - 1.daļa: Subjektīva skaņas vājināšanās mērīšanas metode (ISO 4869-1:1990) |
16.12.1994 |
|
|
|
Cenelec |
EN 50286:1999 Elektroizolējoši aizsargapģērbi darbam zemsprieguma ietaisēs |
16.3.2000 |
|
|
|
EN 50286:1999/AC:2004 |
|
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50321:1999 Elektroizolējoši apavi darbam zemsprieguma ietaisēs |
16.3.2000 |
|
|
|
Cenelec |
EN 50365:2002 Elektriski izolējošas ķiveres lietošanai zemsprieguma ietaisēs |
10.4.2003 |
|
|
|
Cenelec |
EN 60743:2001 Darbs zem sprieguma - Instrumentu, iekārtu un ierīču terminoloģija IEC 60743:2001 |
10.4.2003 |
EN 60743:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (1.12.2004) |
|
EN 60743:2001/A1:2008 IEC 60743:2001/A1:2008 |
9.7.2011 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (9.7.2011) |
|
|
Cenelec |
EN 60895:2003 Darbs ar elektroierīcēm zem sprieguma. Ekranējošs aizsargapģērbs darbam pie maiľstrāvas nominālā sprieguma līdz 800 kV un pie līdzstrāvas sprieguma līdz 600 kV IEC 60895:2002 (Ar grozijumiem) |
6.10.2005 |
EN 60895:1996 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (1.7.2006) |
|
Cenelec |
EN 60903:2003 Darbs ar elektroierīcēm zem sprieguma. Izolējoši cimdi IEC 60903:2002 (Ar grozijumiem) |
6.10.2005 |
EN 50237:1997 + EN 60903:1992 + A11:1997 2.1. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (1.7.2006) |
|
Cenelec |
EN 60984:1992 Izolējoša materiāla piedurknes darbam zem elektrosprieguma IEC 60984:1990 (Ar grozijumiem) |
4.6.1999 |
|
|
|
EN 60984:1992/A11:1997 |
4.6.1999 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (4.6.1999) |
|
|
EN 60984:1992/A1:2002 IEC 60984:1990/A1:2002 |
10.4.2003 |
3. piezīme |
Darbības izbeigšanās datums (6.10.2005) |
|
|
1. piezīme: |
Parasti atbilstības prezumpcijas beigu datums ir atsaukšanas datums (“dow” – date of withdrawal), ko noteikusi Eiropas Standartizācijas organizācija, bet standartu lietotājiem jāievēro, ka dažos izņēmuma gadījumos var būt citādi. |
|
2.1. piezīme: |
Jaunajam (vai grozītajam) standartam ir tāda pati darbības joma kā aizstātajam standartam. Norādītajā datumā aizstātais standarts zaudē atbilstības prezumpciju attiecībā uz direktīvas pamatprasībām. |
|
2.2. piezīme: |
Jaunajam standartam ir plašāka darbības joma, salīdzinot ar aizstāto standartu. Norādītajā datumā aizstātais standarts zaudē atbilstības prezumpciju attiecībā uz direktīvas pamatprasībām. |
|
2.3. piezīme: |
Jaunajam standartam ir šaurāka darbības joma, salīdzinot ar aizstāto standartu. Norādītajā datumā (daļēji) aizstātais standarts zaudē prezumpciju par atbilstību direktīvas pamatprasībām attiecībā uz tiem ražojumiem, uz ko attiecas jaunais standarts. Prezumpcija par atbilstību direktīvas pamatprasībām attiecībā uz tiem ražojumiem, uz ko joprojām attiecas (daļēji) aizstātais standarts, bet uz ko neattiecas jaunais standarts, paliek nemainīga. |
|
3. piezīme: |
Grozījumu gadījumā atsauces standarta numurs ir EN CCCCC:YYYY, iepriekšējie grozījumi, ja tādi bijuši, un attiecīgie jaunie grozījumi. Aizstātais standarts ir attiecīgi EN CCCCC:YYYY un tā iepriekšējie grozījumi, ja tādi bijuši, bet bez jaunā grozījuma. Norādītajā datumā aizstātais standarts zaudē atbilstības prezumpciju attiecībā uz direktīvas pamatprasībām. |
PIEZĪME:
|
— |
Informāciju, kas attiecas uz standartu pieejamību, var iegūt no Eiropas standartizācijas organizācijām vai no valstu standartizācijas organizācijām, kuru saraksts ir pievienots pielikumā Eiropas Parlamenta un Padomes Direktīvai 98/34/EK, kas grozīta ar Direktīvu 98/48/EK. |
|
— |
Eiropas standartizācijas organizācijas saskaņotos standartus pieņem angļu valodā (CEN un Cenelec standartus publicē arī franču un vācu valodā). Pēc tam nacionālās standartizācijas institūcijas saskaņoto standartu nosaukumus tulko visās attiecīgajās Eiropas Savienības oficiālajās valodās. Eiropas Komisija neuzņemas atbildību par to nosaukumu pareizību, kuri iesniegti publicēšanai Oficiālajā Vēstnesī. |
|
— |
Atsauces numuru publikācija “Eiropas Savienības Oficiālajā Vēstnesī” nenozīmē, ka standarti ir pieejami visās Kopienas valodās. |
|
— |
Ar šo sarakstu aizstāj visus iepriekšējos sarakstus, kas publicēti “Eiropas Savienības Oficiālajā Vēstnesī”. Komisija nodrošina šā saraksta atjaunināšanu. |
|
— |
Sīkāka informācija par saskaņotajiem standartiem Internet tīklā ir atrodama adresē http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/harmonised-standards/index_en.htm |
(1) ESO: Eiropas standartizācijas organizācijas:
|
— |
CEN: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Tel.+32 2 5500811; fax +32 2 5500819 (http://www.cen.eu) |
|
— |
Cenelec: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Tel.+32 2 5196871; fax +32 2 5196919 (http://www.cenelec.eu) |
|
— |
ETSI: 650, route des Lucioles, 06921 Sophia Antipolis, Tel.+33 492 944200; fax +33 493 654716, (http://www.etsi.eu) |
DALĪBVALSTU SNIEGTA INFORMĀCIJA
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/27 |
Dalībvalstu sniegtā informācija par valsts atbalstu, kas piešķirts saskaņā ar Komisijas Regulu (EK) Nr. 800/2008, kas atzīst noteiktas atbalsta kategorijas par saderīgām ar kopējo tirgu, piemērojot Līguma 87. un 88. pantu (vispārējā grupu atbrīvojuma regula)
(Dokuments attiecas uz EEZ)
2012/C 395/02
|
Valsts atbalsta numurs |
SA.35588 (12/X) |
|||||
|
Dalībvalsts |
Vācija |
|||||
|
Dalībvalsts atsauces numurs |
20-13-3234-04-12 |
|||||
|
Reģiona nosaukums (NUTS) |
MUEHLDORF AM INN Natbalstāmi reģioni |
|||||
|
Piešķīrēja iestāde |
|
|||||
|
Atbalsta pasākuma nosaukums |
Konsumgüterlogistik im kombinierten Verkehr |
|||||
|
Valsts līmeņa juridiskais pamats (atsauce uz attiecīgo valsts oficiālo publikāciju) |
Art. 23, 44 BayHO |
|||||
|
Pasākuma veids |
ad hoc atbalstam |
|||||
|
Spēkā esoša atbalsta pasākuma grozījums |
— |
|||||
|
Piešķiršanas datums |
No 18.9.2012. |
|||||
|
Attiecīgās tautsaimniecības nozares |
Visas tautsaimniecības nozares, kas ir tiesīgas saņemt atbalstu |
|||||
|
Saņēmēja veids |
MVU – Greilmeier GmbH |
|||||
|
Uzņēmumam piešķirtā ad hoc atbalsta kopējā summa |
EUR 0,76 (miljonos) |
|||||
|
Garantijām |
— |
|||||
|
Atbalsta instruments (5. pants) |
Tieša dotācija |
|||||
|
Atsauce uz Komisijas lēmumu |
— |
|||||
|
Ja atbalsta shēmu līdzfinansē no Kopienas fondiem |
— |
|||||
|
Mērķi |
Atbalsta maksimālā intensitāte % vai atbalsta maksimālā summa valsts valūtā |
MVU atvieglojumi % |
||||
|
Atbalsts tādu jaunu transportlīdzekļu iegādei, kas atbilst augstākiem standartiem nekā Kopienā piemērojamie standarti vai kuru izmantošana paaugstina vides aizsardzības līmeni, ja nav noteikti Kopienas standarti (19. pants) |
35 % |
10 % |
||||
Tīmekļa saite uz atbalsta pasākuma pilnu tekstu:
http://www.stmwivt.bayern.de/verkehr/schiene/schienengueterverkehr/agvo
|
Valsts atbalsta numurs |
SA.35592 (12/X) |
||||||
|
Dalībvalsts |
Apvienotā Karaliste |
||||||
|
Dalībvalsts atsauces numurs |
— |
||||||
|
Reģiona nosaukums (NUTS) |
KENT Jaukti |
||||||
|
Piešķīrēja iestāde |
|
||||||
|
Atbalsta pasākuma nosaukums |
Expansion East Kent |
||||||
|
Valsts līmeņa juridiskais pamats (atsauce uz attiecīgo valsts oficiālo publikāciju) |
Regional Growth Fund (RGF) SA 3258 (X/11) Section 126 of the Housing Grants, Construction and Regeneration Act 1996 |
||||||
|
Pasākuma veids |
Shēma |
||||||
|
Spēkā esoša atbalsta pasākuma grozījums |
Modification SA.35170 |
||||||
|
Ilgums |
1.5.2012-31.3.2016 |
||||||
|
Attiecīgās tautsaimniecības nozares |
Visas tautsaimniecības nozares, kas ir tiesīgas saņemt atbalstu |
||||||
|
Saņēmēja veids |
MVU,liels uzņēmums |
||||||
|
Kopējais saskaņā ar shēmu ieplānotais gada budžets |
GBP 35,00 (miljonos) |
||||||
|
Garantijām |
GBP 0,00 (miljonos) |
||||||
|
Atbalsta instruments (5. pants) |
Tieša dotācija, Atvieglotie aizdevumi |
||||||
|
Atsauce uz Komisijas lēmumu |
— |
||||||
|
Ja atbalsta shēmu līdzfinansē no Kopienas fondiem |
— |
||||||
|
Mērķi |
Atbalsta maksimālā intensitāte % vai atbalsta maksimālā summa valsts valūtā |
MVU atvieglojumi % |
|||||
|
Shēma |
15 % |
20 % |
|||||
|
Atbalsts ieguldījumiem MVU un nodarbinātībai (15. pants) |
20 % |
— |
|||||
Tīmekļa saite uz atbalsta pasākuma pilnu tekstu:
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEK%20Guidance%20(April%202012).pdf
This is a direct link to the Application Guidance for the Expansion East Kent Scheme
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEKstateaid.pdf
This is a direct link to a document outlining further information on the Expansion East Kent Scheme.
|
Valsts atbalsta numurs |
SA.35616 (12/X) |
||||
|
Dalībvalsts |
Itālija |
||||
|
Dalībvalsts atsauces numurs |
— |
||||
|
Reģiona nosaukums (NUTS) |
SARDEGNA 107. panta 3. punkta c) apakšpunkts |
||||
|
Piešķīrēja iestāde |
|
||||
|
Atbalsta pasākuma nosaukums |
PROGRAMMA DI AIUTI PER NUOVE IMPRESE INNOVATIVE |
||||
|
Valsts līmeņa juridiskais pamats (atsauce uz attiecīgo valsts oficiālo publikāciju) |
Deliberazione della RAS n. 33/30 del 10.8.2011«Politiche regionali RSI. Piano Regionale della Ricerca e interventi del POR FESR 2007-2013 inerenti Ricerca e Innovazione in capo al CRP» DPR n. 196 — 3 ottobre 2008: Regolamento di esecuzione del regolamento (CE) n. 1083/2006 recante disposizioni generali sul FESR, sul FSE e sul fondo di coesione che definisce le norme sull'ammissibilità delle spese per i programmi cofinanziati dai fondi strutturali per la fase di programmazione 2007-2013 |
||||
|
Pasākuma veids |
Shēma |
||||
|
Spēkā esoša atbalsta pasākuma grozījums |
— |
||||
|
Ilgums |
1.1.2013-31.12.2015 |
||||
|
Attiecīgās tautsaimniecības nozares |
Visas tautsaimniecības nozares, kas ir tiesīgas saņemt atbalstu |
||||
|
Saņēmēja veids |
MVU |
||||
|
Kopējais saskaņā ar shēmu ieplānotais gada budžets |
EUR 15,50 (miljonos) |
||||
|
Garantijām |
— |
||||
|
Atbalsta instruments (5. pants) |
Tieša dotācija |
||||
|
Atsauce uz Komisijas lēmumu |
— |
||||
|
Ja atbalsta shēmu līdzfinansē no Kopienas fondiem |
POR FESR Sardegna 2007-2013 — Asse VI — Competitività Linea di Attività 6.2.1.b «Sostegno alla creazione e sviluppo di nuove imprese innovative» — EUR 10,07 (miljonos) |
||||
|
Mērķi |
Atbalsta maksimālā intensitāte % vai atbalsta maksimālā summa valsts valūtā |
MVU atvieglojumi % |
|||
|
Atbalsts jauniem inovatīviem uzņēmumiem (35. pants) |
1 000 000 EUR |
— |
|||
Tīmekļa saite uz atbalsta pasākuma pilnu tekstu:
http://www.sardegnaricerche.it/documenti/13_116_20120928184207.pdf
|
Valsts atbalsta numurs |
SA.35617 (12/X) |
||||||
|
Dalībvalsts |
Nīderlande |
||||||
|
Dalībvalsts atsauces numurs |
Subsidie energiesprong Groningen |
||||||
|
Reģiona nosaukums (NUTS) |
OVERIG GRONINGEN 107. panta 3. punkta c) apakšpunkts |
||||||
|
Piešķīrēja iestāde |
|
||||||
|
Atbalsta pasākuma nosaukums |
Subsidie energiesprong stationsweg Groningen |
||||||
|
Valsts līmeņa juridiskais pamats (atsauce uz attiecīgo valsts oficiālo publikāciju) |
Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen, Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020333/geldigheidsdatum_23-10-2012 Regeling Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020311/geldigheidsdatum_23-10-2012 |
||||||
|
Pasākuma veids |
ad hoc atbalstam |
||||||
|
Spēkā esoša atbalsta pasākuma grozījums |
— |
||||||
|
Piešķiršanas datums |
No 24.9.2012. |
||||||
|
Attiecīgās tautsaimniecības nozares |
Gāzes realizācija pa cauruļvadiem, Dzīvojamo un nedzīvojamo ēku būvniecība, Cauruļvadu, apkures un gaisa kondicionēšanas iekārtu uzstādīšana, Līdzekļu apvienošana trastos, fondos un līdzīgās finanšu vienībās, Citas finanšu pakalpojumus papildinošas darbības, izņemot apdrošināšanu un pensiju uzkrāšanu, Darbības ar nekustamo īpašumu uz līguma pamata vai par atlīdzību, Arhitektūras un projektēšanas pakalpojumi un konsultācijas |
||||||
|
Saņēmēja veids |
MVU,liels uzņēmums – Triodos Vastgoedfonds NV; GasTerra; Bouwfonds REIM; Vander Weele techniek; BAM-techniek holding;BAM utiliteitsbouw; AT Osborne;De Zwarte Hond; Van Draekeburgh |
||||||
|
Uzņēmumam piešķirtā ad hoc atbalsta kopējā summa |
EUR 0,25 (miljonos) |
||||||
|
Garantijām |
— |
||||||
|
Atbalsta instruments (5. pants) |
Tieša dotācija |
||||||
|
Atsauce uz Komisijas lēmumu |
— |
||||||
|
Ja atbalsta shēmu līdzfinansē no Kopienas fondiem |
— |
||||||
|
Mērķi |
Atbalsta maksimālā intensitāte % vai atbalsta maksimālā summa valsts valūtā |
MVU atvieglojumi % |
|||||
|
Ieguldījumu atbalsts vides aizsardzībā energotaupības pasākumiem (21. pants) |
40 % |
0 % |
|||||
Tīmekļa saite uz atbalsta pasākuma pilnu tekstu:
http://www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/besluiten/2012/10/16/beschikking-energiesprong-stationsweg-groningen.html
|
Valsts atbalsta numurs |
SA.35619 (12/X) |
|||||
|
Dalībvalsts |
Spānija |
|||||
|
Dalībvalsts atsauces numurs |
RGE 41/2012 |
|||||
|
Reģiona nosaukums (NUTS) |
COMUNIDAD VALENCIANA Jaukti |
|||||
|
Piešķīrēja iestāde |
|
|||||
|
Atbalsta pasākuma nosaukums |
Fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector del transporte, para el ejercicio 2012. |
|||||
|
Valsts līmeņa juridiskais pamats (atsauce uz attiecīgo valsts oficiālo publikāciju) |
RESOLUCIÓN de 13 de septiembre de 2012, del presidente de la Agencia Valenciana de la Energía (AVEN), por la que se convocan ayudas de la Agencia Valenciana de la Energía, en el marco del Plan de Acción de la Estrategia de Ahorro y Eficiencia Energética 2008-2012 (PAE4+) para el fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector transporte, para el ejercicio 2012. (DOCV no 6872, de 28 de septiembre de 2012) |
|||||
|
Pasākuma veids |
Shēma |
|||||
|
Spēkā esoša atbalsta pasākuma grozījums |
— |
|||||
|
Ilgums |
29.9.2012-31.12.2012 |
|||||
|
Attiecīgās tautsaimniecības nozares |
Visas tautsaimniecības nozares, kas ir tiesīgas saņemt atbalstu |
|||||
|
Saņēmēja veids |
MVU,liels uzņēmums |
|||||
|
Kopējais saskaņā ar shēmu ieplānotais gada budžets |
EUR 0,13 (miljonos) |
|||||
|
Garantijām |
— |
|||||
|
Atbalsta instruments (5. pants) |
Tieša dotācija |
|||||
|
Atsauce uz Komisijas lēmumu |
— |
|||||
|
Ja atbalsta shēmu līdzfinansē no Kopienas fondiem |
— |
|||||
|
Mērķi |
Atbalsta maksimālā intensitāte % vai atbalsta maksimālā summa valsts valūtā |
MVU atvieglojumi % |
||||
|
Atbalsts tādu jaunu transportlīdzekļu iegādei, kas atbilst augstākiem standartiem nekā Kopienā piemērojamie standarti vai kuru izmantošana paaugstina vides aizsardzības līmeni, ja nav noteikti Kopienas standarti (19. pants) |
35 % |
20 % |
||||
|
Ieguldījumu atbalsts vides aizsardzībai, kas uzņēmumiem dod iespēju noteikt vides aizsardzībai augstākas prasības par Kopienas standartiem vai kas paaugstina vides aizsardzības līmeni, ja Kopienas standartu nav (18. pants) (Atsauce uz attiecigajiem standartiem: Art. 18 del Reglamento CE 800/2008 de la Comisión) |
35 % |
20 % |
||||
Tīmekļa saite uz atbalsta pasākuma pilnu tekstu:
http://www.aven.es/attachments/article/24/resolucion_transporte_2012.pdf
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/32 |
Dalībvalstu paziņotā informācija par valsts atbalstiem, kas piešķirti saskaņā ar Komisijas Regulu (EK) Nr. 1857/2006 par EK līguma 87. un 88. panta piemērošanu attiecībā uz valsts atbalstu maziem un vidējiem uzņēmumiem, kas nodarbojas ar lauksaimniecības produktu ražošanu, un grozījumiem Regulā (EK) Nr. 70/2001
2012/C 395/03
Atbalsta Nr.: SA.35727 (12/XA)
Dalībvalsts: Spānija
Reģions: ASTURIAS
Atbalsta shēmas nosaukums vai individuālā atbalsta saņēmēja uzņēmuma nosaukums: Asociación de Criadores de Cabra Bermeya (ACRIBER)
Juridiskais pamats: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Cabra Bermeya para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Saskaņā ar atbalsta shēmu plānotie gada izdevumi vai uzņēmumam piešķirtā individuālā atbalsta kopsumma: Uzņēmumam piešķirtā ad hoc atbalsta kopējā summa: EUR 0,03 (miljonos)
Atbalsta maksimālā intensitāte: 100,00 %
Atbalsta shēmas vai individuālā atbalsta ilgums: 24.11.2012.-31.12.2012.
Atbalsta mērķis: Lopkopības nozare (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 16. pants), Tehniskā atbalsta nodrošināšana (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 15. pants).
Attiecīgā(-ās) nozare(-es): Aitu un kazu audzēšana
Piešķīrējas iestādes nosaukums un adrese:
|
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
|
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
|
33005 Oviedo (Asturias) |
Tīmekļa vietne: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acriber.pdf
Papildu informācija: —
Atbalsta Nr.: SA.35728 (12/XA)
Dalībvalsts: Spānija
Reģions: ASTURIAS
Atbalsta shēmas nosaukums vai individuālā atbalsta saņēmēja uzņēmuma nosaukums: Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias (ACOXA)
Juridiskais pamats: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza durante 2012.
Saskaņā ar atbalsta shēmu plānotie gada izdevumi vai uzņēmumam piešķirtā individuālā atbalsta kopsumma: Uzņēmumam piešķirtā ad hoc atbalsta kopējā summa: EUR 0,04 (miljonos)
Atbalsta maksimālā intensitāte: 100,00 %
Atbalsta shēmas vai individuālā atbalsta ilgums: 24.11.2012.-31.12.2012.
Atbalsta mērķis: Lopkopības nozare (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 16. pants), Tehniskā atbalsta nodrošināšana (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 15. pants).
Attiecīgā(-ās) nozare(-es): Aitu un kazu audzēšana
Piešķīrējas iestādes nosaukums un adrese:
|
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias. |
|
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
|
33005 Oviedo (Asturias) |
Tīmekļa vietne: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acoxa.pdf
Papildu informācija: —
Atbalsta Nr.: SA.35729 (12/XA)
Dalībvalsts: Spānija
Reģions: ASTURIAS
Atbalsta shēmas nosaukums vai individuālā atbalsta saņēmēja uzņēmuma nosaukums: Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta (ACGA)
Juridiskais pamats: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Saskaņā ar atbalsta shēmu plānotie gada izdevumi vai uzņēmumam piešķirtā individuālā atbalsta kopsumma: Uzņēmumam piešķirtā ad hoc atbalsta kopējā summa: EUR 0,03 (miljonos)
Atbalsta maksimālā intensitāte: 100,00 %
Atbalsta shēmas vai individuālā atbalsta ilgums: 24.11.2012.-31.12.2012.
Atbalsta mērķis: Lopkopības nozare (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 16. pants), Tehniskā atbalsta nodrošināšana (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 15. pants).
Attiecīgā(-ās) nozare(-es): Cūkkopība
Piešķīrējas iestādes nosaukums un adrese:
|
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
|
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
|
33005 Oviedo (Asturias) |
Tīmekļa vietne: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acga.pdf
Papildu informācija: —
Atbalsta Nr.: SA.35775 (12/XA)
Dalībvalsts: Spānija
Reģions: GALICIA
Atbalsta shēmas nosaukums vai individuālā atbalsta saņēmēja uzņēmuma nosaukums: AYUDAS DE COMPENSACIÓN EN MATERIA DE SANIDAD VEGETAL EN LA COMUNIDAD AUTÓNOMA DE GALICIA
Juridiskais pamats: Ley 43/2002, de 20 de noviembre, de sanidad vegetal
Proyecto de orden por el que se establecen las bases reguladoras de las ayudas de compensación en materia de sanidad vegetal y se convocan para el año 2012
Saskaņā ar atbalsta shēmu plānotie gada izdevumi vai uzņēmumam piešķirtā individuālā atbalsta kopsumma: Kopējais saskaņā ar shēmu ieplānotais gada budžets: EUR 0,06 (miljonos)
Atbalsta maksimālā intensitāte: 100,00 %
Atbalsta shēmas vai individuālā atbalsta ilgums: 4.12.2012.-31.12.2013.
Atbalsta mērķis: Augu slimības – kaitēkļu invāzijas (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 10. pants)
Attiecīgā(-ās) nozare(-es): Augkopība un lopkopība, medniecība un saistītas palīgdarbības
Piešķīrējas iestādes nosaukums un adrese:
|
Xunta de Galicia Consellería del Medio Rural y del Mar Dirección General de Producción, Industrias |
|
Edificio Administrativo San Caetano |
|
15782 Santiago de Compostela |
Tīmekļa vietne: http://www.medioruralemar.xunta.es/areas/agricultura/sanidade_vexetal/plans_de_continxencia/
Papildu informācija: —
Atbalsta Nr.: SA.35781 (12/XA)
Dalībvalsts: Vācija
Reģions: MECKLENBURG-VORPOMMERN
Atbalsta shēmas nosaukums vai individuālā atbalsta saņēmēja uzņēmuma nosaukums: Mecklenburg-Vorpommern: Beihilfen nach Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern
Juridiskais pamats: Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern über die Gewährung von Beihilfen für das Jahr 2013 (noch nicht veröffentlichter Entwurf)
Saskaņā ar atbalsta shēmu plānotie gada izdevumi vai uzņēmumam piešķirtā individuālā atbalsta kopsumma: Kopējais saskaņā ar shēmu ieplānotais gada budžets: EUR 1,92 (miljonos)
Atbalsta maksimālā intensitāte: 100,00 %
Atbalsta shēmas vai individuālā atbalsta ilgums: 1.1.2013.-31.12.2013.
Atbalsta mērķis: Dzīvnieku slimības (Regulas (EK) Nr. 1857/2006 10. pants)
Attiecīgā(-ās) nozare(-es): Lopkopība
Piešķīrējas iestādes nosaukums un adrese:
|
Tierseuchenkasse Mecklenburg-Vorpommern |
|
Anstalt des öffentlichen Rechts |
|
Behördenzentrum Block C |
|
Neustrelitzer Straße 120 |
|
17033 Neubrandenburg |
Tīmekļa vietne: http://www.tskmv.de
Papildu informācija: —
V Atzinumi
PROCEDŪRAS, KAS SAISTĪTAS AR KONKURENCES POLITIKAS ĪSTENOŠANU
Eiropas Komisija
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/34 |
VALSTS ATBALSTS – RUMĀNIJA
Valsts atbalsts Nr. SA.33581 2012/C – Iespējami preferenciāli tarifi līgumos starp Hidroelectrica S.A. un rūpnieciskajiem ražotājiem
Uzaicinājums iesniegt piezīmes saskaņā ar Līguma par Eiropas Savienības darbību 108. panta 2. punktu
(Dokuments attiecas uz EEZ)
2012/C 395/04
Komisija ar 2012. gada 25. aprīļa vēstuli, kas autentiskā valodā pievienota šim kopsavilkumam, paziņoja Rumānijai par savu lēmumu uzsākt Līguma par Eiropas Savienības darbību 108. panta 2. punktā paredzēto procedūru attiecībā uz iepriekš minēto atbalstu/pasākumu.
Mēneša laikā no šā kopsavilkuma un tam pievienotās vēstules publicēšanas dienas ieinteresētās personas var iesniegt savas piezīmes par atbalstu, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru, nosūtot tās uz šādu adresi:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
|
J-70 – 04/240 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Fakss: (32-2) 296 12 42 |
|
E-pasts: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Šīs piezīmes paziņos Rumānijai. Ieinteresētā persona, kas iesniedz piezīmes, var rakstiski pieprasīt, lai tās identitāte netiktu atklāta, norādot šādas prasības iemeslus.
— procedūras: šī ir procedūra, kuras pamatā ir 108. panta 2. punkts.
— tā pasākuma/atbalsta apraksts, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru: S.C.Hidroelectrica S.A. ("Hidroelectrica"), prominents hidroelektroenerģijas ražotājs un piegādātājs Rumānijā, kas, iespējams, sniedzis valsts atbalstu diviem rūpnieciskajiem ražotājiem, piekrītot tiem pārdot elektroenerģiju par cenām, kas šķietami ir par aptuveni 20 % līdz 70 % zemākas nekā vidējā tirgus cena tajā pašā laikā. Divpusējie, ilgtermiņa līgumi tika parakstīti […]. (1) un […]. gadā (1) un to darbības ilgums ir desmit gadi. Iespējamā atbalsta saņēmēji ir divi rūpnieciskie ražotāji – S.C. Electrocarbon S.A. Slatina ("Electrocarbon") un S.C. ELSID Titu S.A. ("Elsid").
— pasākuma/atbalsta novērtējums: Izskatījusi informāciju un argumentus, ko Rumānijas iestādes līdz šim ir sniegušas, Komisija nevar kliedēt būtiskās šaubas par faktu, ka līgumi starp Hidroelectrica un Electrocarbon un starp Hidroelectrica un Elsid var būt valsts atbalsts LESD 107. panta 1. punkta izpratnē.
Šķiet, ka Hidroelectrica guva zemākus ieņēmumus, ko tā citādi būtu varējusi saņemt par šiem līgumiem, tādējādi uzņēmums samazināja savu peļņu. Šī peļņa varētu būt lielāka, ja Hidroelectrica būtu pārdevusi elektroenerģiju par augstākām cenām. Tādējādi šāds atbalsts samazina darbības izdevumus, ko, iespējams, vajadzēja pilnībā segt saņēmējiem, bez mērķa sasniegt jebkādu konkrētu kopēju interešu mērķi.
Tā kā līdz pat 80,06 % no Hidroelectrica pieder Rumānijas valstij ar Ekonomikas, tirdzniecības un uzņēmējdarbības vides ministrijas starpniecību, attiecīgie pasākumi valstij šķietami rada ieņēmumu zaudējumus. Saskaņā ar iedibināto judikatūru un tā kā valsts šķietami kontrolē Hidroelectrica S.A., Komisijai ir jāpieņem sākotnējais viedoklis, ka visi potenciāli neiegūtie ieņēmumi ir kvalificējami kā valsts līdzekļi.
Tests, lai noteiktu, vai konkrētais darījums varētu radīt nepamatotas priekšrocības vienai no iesaistītajām pusēm, ir paredzēts, lai konstatētu, vai darījums tiktu noslēgts ar līdzīgiem nosacījumiem tirgū no attiecīgās puses skatupunkta (tirgus operatora tests). Šajā gadījumā attiecīgais jautājums tādējādi ir par to, vai uzņēmums Hidroelectrica situācijā būtu noslēdzis līdzvērtīgus līgumus ar līdzvērtīgiem nosacījumiem.
Pamatojoties uz informāciju, ko iesniedza Rumānijas iestādes, Komisija saprot, ka noteiktās cenas līgumos starp Hidroelectrica un rūpnieciskajiem ražotājiem bija no […] % (1) līdz […]% (1) no elektroenerģijas dominējošās cenas atvērtajā elektroenerģijas apmaiņas OPCOM-PCCB tirgū, cik Komisijai zināms šā dokumenta sagatavošanas brīdī. Izskatāmie preferenciālie elektroenerģijas tarifi pēc savas būtības ir selektīvi, jo tie tika piemēroti tikai dažiem uzņēmumiem.
Pamatojoties uz iepriekš minētajiem apsvērumiem un uz informāciju, ko iesniedza Rumānijas iestādes, Komisija ir grūti izprast šo ievērojamo atšķirību pamatojumu. Tādējādi Komisijas sākotnējais viedoklis ir, ka rūpnieciskie ražotāji ir guvuši nepamatotu priekšrocību mākslīgi samazinātu elektroenerģijas cenu veidā to līgumos ar Hidroelectrica un šo līgumu turpmākos grozījumos.
Iespējamais atbalsts kropļo konkurenci un ietekmē ES iekšējo tirdzniecību, kā noteikts LESD 107. panta 1. punktā. Tā kā rūpnieciskie ražotāji guva nepamatotu selektīvu priekšrocību preferenciālu (zemāku) cenu veidā par elektroenerģijas piegādi, ko veic Hidroelectrica, kropļojošajai ietekmei uz konkurenci vajadzētu būt ievērojamai. Elektroenerģija ir svarīgs elements izmaksu struktūrā vairākumā rūpniecības nozaru, un rūpnieciskajiem ražotājiem varēja būt iespēja gūt nepamatotu labumu no zemākām cenām, kas, iespējams, vai nu pārmērīgi palielināja viņu peļņu, vai arī piešķīra tiem konkurences priekšrocību pār viņu konkurentiem, vai arī abas šīs sekas kombinējot.
Šajā gadījumā pārbaudāmos preferenciālos elektroenerģijas tarifus piešķīra, pārkāpjot paziņošanas un apturēšanas saistības, kas noteiktas ar LESD 108. panta 3. punktu. Tādējādi Komisija šajā posmā uzskata, ka iepriekš aprakstītais iespējamais valsts atbalsts, kas piešķirts kā preferenciāli (zemāki) elektroenerģijas tarifi rūpnieciskajiem ražotājiem, ir uzskatāms par nelikumīgu valsts atbalstu. Komisija patlaban uzskata, ka, ciktāl pasākumi palielina saņēmēju ieņēmumus, tie veido darbības atbalstu, ko nevar atzīt par saderīgu ar iekšējo tirgu.
Pamatojoties uz pašreizējā posmā pieejamo informāciju, Komisijai ir nopietnas šaubas par līgumiem, kas noslēgti starp Hidroelectrica un apspriestajiem rūpnieciskajiem ražotājiem, un tai ir sākotnēji jāsecina, ka preferenciālie elektroenerģijas tarifi, kas piešķirti šādiem ražotājiem pēc 2007. gada 1. janvāra, ir nelikumīgs valsts atbalsts, kas nešķiet atbilstīgs nevienam no nosacījumiem, lai to paziņotu par saderīgu ar iekšējo tirgu.
Saskaņā ar 14. pantu Padomes Regulā (EK) Nr. 659/1999 no saņēmēja var atgūt visu nelikumīgo atbalstu.
VĒSTULES TEKSTS
“Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
|
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
|
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut, de asemenea, o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA POSIBILELOR MĂSURI DE AJUTOR ȘI A PĂRȚILOR
|
3. |
Reclamantul susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători industriali menționați mai jos contracte la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor producători. |
|
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și producătorii industriali. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
|
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
|
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
|
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi producători industriali din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocarbon S.A. Slatina (denumită în continuare „Electrocarbon”), o societate cotată la bursă, care produce electrozi din grafit, cocs de petrol calcinat, pastă Soderberg și blocuri din carbon pentru furnale, și de întreprinderea S.C. ELSID Titu S.A. (denumită în continuare „Elsid”), o societate înființată în 1984, care produce electrozi din grafit pentru industria metalurgică. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „producătorii industriali”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali
|
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
|
9. |
Conform contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
|
10. |
Acest contract a fost semnat în […]. Tabelul 1 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Electrocarbon
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în […]. Tabelul 2 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Elsid
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.3. Piața angro de energie electrică din România
|
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (6), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
|
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
|
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
|
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
|
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
|
18. |
România consideră că contractul încheiat în 2005 de Hidroelectrica cu producătorii industriali, care face obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele elemente principale: în primul rând, Hidroelectrica a funcționat după principiile pieței în deciziile sale de a încheia contractele; în al doilea rând, prețurile convenite în contracte erau superioare costurilor, iar Hidroelectrica a fost în măsură să realizeze profit de pe urma practicării acestora; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
|
19. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte bilaterale atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
|
20. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că contractele au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată, iar energia electrică se vindea preponderent în piața reglementată, la prețuri stabilite de ANRE și caracterizate de un nivel scăzut de rentabilitate în comparație cu piața concurențială, în care, printre altele, plățile se efectuează în avans. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
|
21. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din două motive: în primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai mare de un an ar implica asumarea de riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung, care pot fi negociate direct, dar și ajustate periodic, oferă societății Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. |
|
22. |
România afirmă că prețul convenit de Hidroelectrica pentru vânzarea de electricitate către producătorii industriali depășea costurile. De asemenea, prețul stipulat în ultimul Act adițional aferent fiecăruia dintre cele două contracte (și anume Actul adițional nr. 16 în cazul ambelor contracte, a se vedea tabelele 1 și 2), adică […] RON/MWh atât pentru Electrocarbon, cât și pentru Elsid, nu cuprindea TVA, accizele, transportul, cheltuielile cu întreținerea sistemului, comisionul de administrare pentru piața reglementată și cheltuielile de distribuție a energiei electrice. |
|
23. |
Prin urmare, autoritățile române consideră că respectivele contracte au fost încheiate în avantajul societății Hidroelectrica, dat fiind că stabilirea prețului contractual în USD a eliminat riscul inflaționist, într-o perioadă în care acest risc era ridicat, și că mecanismul de ajustare a prețurilor a permis societății să majoreze periodic prețurile. România susține că, la momentul semnării contractelor, Hidroelectrica a convenit un preț de […] RON/MWh în contractul cu Elsid, respectiv de […] RON/MWh în contractul cu Electrocarbon, pentru un serviciu care a costat, în ambele cazuri, […] RON/MWh. De asemenea, prețurile fără transport ar fi fost de […] RON/MWh pentru Elsid, respectiv […] RON/MWh pentru Electrocarbon; în viziunea autorităților române, aceste prețuri ar trebui comparate cu prețul reglementat de […] RON/MWh, fixat de ANRE în aceeași perioadă. |
|
24. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB oferit de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de electricitate erau nejustificat de mici. |
|
25. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața de electricitate din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
|
26. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include transportul și de 140,00 RON/MWh fără transport, potrivit autorităților române. Volumul total comercializat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, de 1 752 000 MWh. |
|
27. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează a participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. EVALUARE
|
28. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu producătorii industriali este vorba de ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
|
29. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
|
30. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă este util ca această chestiune să fie abordată de la bun început. |
|
31. |
Întrebarea care se pune, așadar, este dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate ca „ajutoare existente” sau ca „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în Regulamentul de procedură (8). |
|
32. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (9), în temeiul articolului 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
|
33. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Domeniul de aplicare al acestei dispoziții este, astfel, determinat pe baza unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în aplicare înainte de data aderării trebuie, în primul rând, să presupună acordarea unor ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după data aderării. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să se încadreze în categoria măsurilor care implică ajutoare de stat și trebuie nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
|
34. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (10). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” (11) formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice. |
|
35. |
Având în vedere faptul că respectivele contracte, alături de versiunile modificate ale acestora, continuă să se aplice după data aderării României la UE, Comisia este de părere că măsura evaluată îndeplinește condiția de „aplicabilitate după data aderării” a testului de identificare a măsurilor de ajutoare noi. |
|
36. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de data aderării, dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a fi încadrate în categoria „ajutoarelor existente”. |
|
37. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali în […] și […] implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
|
38. |
Contractele inițiale, semnate în […] cu Elsid, respectiv în […] cu Electrocarbon, permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice anumite părți ale acordului, în special cele mai importante elemente ale contractelor, și anume prețul și cantitățile livrate. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial respectiv, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau stabilite separat în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
|
39. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu producătorii industriali, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
|
40. |
Ținând seama de cele de mai sus, opinia preliminară a Comisiei este că ajutoarele care au fost acordate pe baza contractelor (inclusiv a modificărilor succesive aduse acestora) care fac obiectul prezentei decizii, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și nu îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. Se remarcă faptul că ajutoarele au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
|
41. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (12). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
|
42. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007, în cazul în care modificarea este anterioară acestei date, (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (13). |
4.2. Existența ajutorului
|
43. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.2.1. Resursele de stat
|
44. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
|
45. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu producătorii industriali, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
|
46. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
|
47. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (14). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
|
48. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.2.2. Imputabilitatea statului
|
49. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (15), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (16), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
|
50. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu producătorii industriali și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
|
51. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (17), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
|
52. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
|
53. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
|
54. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
|
55. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
|
56. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu producătorii industriali și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.2.3. Avantajul economic selectiv
|
57. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit producătorilor industriali prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, Electrocarbon și Elsid nu au obținut, așadar, un avantaj necuvenit din contractele respective. |
|
58. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri de către Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (18). |
|
59. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar căuta și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că producătorii industriali nu au obținut un avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
|
60. |
Comisia consideră nepotrivită încercarea autorităților române de a stabili că prețurile convenite de Hidroelectrica și producătorii industriali au depășit costurile. Indiferent de fiabilitatea valorilor prezentate – de remarcat, în acest context, că autoritățile române au furnizat o valoare identică a costurilor pentru ambele contracte, cu Elsid și, respectiv, cu Electrocarbon, deși acestea au fost încheiate în ani diferiți, de unde rezultă că este improbabil ca nivelurile costurilor care stau la baza prețurilor să fi fost identice – și indiferent de aparenta simplitate a analizei propuse – nu este clar ce model a fost utilizat pentru calcularea costurilor, deci dacă modelul era adecvat pentru sectorul și societatea în chestiune – principala problemă este nerelevanța demonstrării faptului că Hidroelectrica își acoperea costurilor. Întrebarea care trebuie pusă este dacă o societate care acționează conform principiului investitorului privat într-o economie de piață ar fi încheiat contracte cu cumpărători echivalenți în aceleași condiții. |
|
61. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
|
62. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractelor, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
|
63. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. |
Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (19)
|
|
Contract with |
Price |
Diff. vs. OPCOM Price |
Proportion of OPCOM Price |
||
|
RON/MWh |
EUR/MWh |
RON |
EUR |
% |
||
|
2010 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 35.05 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 149.88 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
2009 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 37.55 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 159.20 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
2008 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.43 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 193.15 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
2007 |
||||||
|
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.51 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 175.26 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
|
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE. |
||||||
|
64. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica în contractele cu cei doi producători industriali și în modificările succesive aduse acestor contracte erau cu 20 % - 70 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
|
65. |
Tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și producătorii industriali, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
|
66. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, producătorii industriali s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
|
67. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.2.4. Denaturarea concurenței
|
68. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
|
69. |
Întrucât producătorii industriali au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Energia electrică este o componentă importantă a structurii costurilor în majoritatea sectoarelor, iar producătorii industriali s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, ceea ce fie le-ar fi sporit în mod anormal profiturile sau le-ar fi oferit un avantaj concurențial față de concurenții lor, fie ar fi constituit chiar o combinație a celor două efecte. |
4.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
|
70. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (20). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (21). |
|
71. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către producătorii industriali, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
|
72. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE acordat măsurilor în chestiune să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
|
73. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt producătorii industriali prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.4. Ajutoare ilegale
|
74. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la tratatul de aderare. |
|
75. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate producătorilor industriali descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
4.5. Compatibilitatea cu piața internă
|
76. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
|
77. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (22) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (23), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
|
78. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (24). |
|
79. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
|
80. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor producători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului. Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.” |
(1) Konfidenciāla informācija.
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Secret profesional
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(9) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(10) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(11) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.01.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(12) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09, la 13 februarie 2012.
(13) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(14) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(15) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(16) Idem, la punctul 55.
(17) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(18) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(19) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(20) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italia/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., p. II-03207, punctul 86.
(21) Cauza C-303/88, Republica Italia/Comisia Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(23) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(24) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/46 |
VALSTS ATBALSTS – RUMĀNIJA
Valsts atbalsts Nr. SA.33475 2012/C – Iespējami preferenciāli tarifi līgumos starp Hidroelectrica S.A. un termoelektroenerģijas tirgotājiem
Uzaicinājums iesniegt piezīmes saskaņā ar Līguma par Eiropas Savienības darbību 108. panta 2. punktu
(Dokuments attiecas uz EEZ)
2012/C 395/05
Komisija ar 2012. gada 25. aprīļa vēstuli, kas autentiskā valodā pievienota šim kopsavilkumam, paziņoja Rumānijai par savu lēmumu uzsākt Līguma par Eiropas Savienības darbību 108. panta 2. punktā paredzēto procedūru attiecībā uz iepriekš minēto atbalstu/pasākumu.
Mēneša laikā no šā kopsavilkuma un tam pievienotās vēstules publicēšanas dienas ieinteresētās personas var iesniegt savas piezīmes par atbalstu, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru, nosūtot tās uz šādu adresi:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
|
J-70 – 04/240 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Fakss: (32-2) 296 12 42 |
|
E-pasts: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Šīs piezīmes paziņos Rumānijai. Ieinteresētā persona, kas iesniedz piezīmes, var rakstiski pieprasīt, lai tās identitāte netiktu atklāta, norādot šādas prasības iemeslus.
— procedūras: šī ir procedūra, kuras pamatā ir 108. panta 2. punkts.
— tā pasākuma/atbalsta apraksts, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru: S.C. Hidroelectrica S.A. ("Hidroelectrica"), prominents hidroelektroenerģijas ražotājs un piegādātājs Rumānijā, kas, iespējams, sniedzis valsts atbalstu diviem termoelektroenerģijas pārdevējiem, piekrītot no tiem iegādāties elektroenerģiju par cenām, kas šķietami ir par aptuveni 40% līdz 60 % augstākas nekā vidējā tirgus cena tajā pašā laikā. Divpusējie, ilgtermiņa līgumi tika parakstīti 2008. un 2009. gadā, un to darbības ilgums ir desmit gadi. Iespējamā atbalsta divi saņēmēji ir S.C. Electrocentrale Deva S.A. ("Deva") un S.C. Termoelectrica S.A. ("Termoelectrica") – divi ražotāji, kas ražo elektroenerģiju, balstoties uz ogļu izmantošanu.
— pasākuma/atbalsta novērtējums: Izskatījusi informāciju un argumentus, ko Rumānijas iestādes līdz šim ir sniegušas, Komisija nevar kliedēt būtiskās šaubas par faktu, ka līgumi starp Hidroelectrica un Deva un starp Hidroelectrica un Termoelectrica var būt valsts atbalsts LESD 107. panta 1. punkta izpratnē.
Šķiet, ka Hidroelectrica radās lielākas izmaksas, ko tā citādi būtu varējusi maksāt par šiem līgumiem, tādējādi uzņēmums samazināja savu peļņu. Šī peļņa varētu būt lielāka, ja Hidroelectrica būtu iegādājusies elektroenerģiju par zemākām cenām. Tādējādi atbalsts palielina saņēmēju ieņēmumus bez mērķa sasniegt jebkādu konkrētu kopēju interešu mērķi.
Tā kā līdz pat 80,06 % no Hidroelectrica pieder Rumānijas valstij ar Ekonomikas, tirdzniecības un uzņēmējdarbības vides ministrijas starpniecību, attiecīgie pasākumi valstij šķietami rada ieņēmumu zaudējumus. Saskaņā ar iedibināto judikatūru un tā kā valsts šķietami kontrolē Hidroelectrica S.A., Komisijai ir jāpieņem sākotnējais viedoklis, ka visi potenciāli neiegūtie ieņēmumi ir kvalificējami kā valsts līdzekļi.
Tests, lai noteiktu, vai konkrētais darījums varētu radīt nepamatotas priekšrocības vienai no iesaistītajām pusēm, ir paredzēts, lai konstatētu, vai darījums tiktu noslēgts ar līdzīgiem nosacījumiem tirgū no attiecīgās puses skatupunkta (tirgus operatora tests). Šajā gadījumā attiecīgais jautājums tādējādi ir par to, vai uzņēmums Hidroelectrica situācijā būtu noslēdzis līdzvērtīgus līgumus ar līdzvērtīgiem nosacījumiem.
Pamatojoties uz informāciju, ko iesniedza Rumānijas iestādes, Komisija saprot, ka noteiktās cenas līgumos starp Hidroelectrica un elektroenerģijas pārdevējiem bija par […] % (1) līdz […] % (1) augstākas nekā elektroenerģijas dominējošās cenas atvērtajā elektroenerģijas apmaiņas OPCOM-PCCB tirgū, cik Komisijai zināms šā dokumenta sagatavošanas brīdī. Izskatāmie preferenciālie elektroenerģijas tarifi pēc savas būtības ir selektīvi, jo tie tika piemēroti tikai dažiem uzņēmumiem.
Pamatojoties uz iepriekš minētajiem apsvērumiem un uz informāciju, ko iesniedza Rumānijas iestādes, Komisija ir grūti izprast šo ievērojamo atšķirību pamatojumu. Tādējādi Komisijas sākotnējais viedoklis ir, ka elektroenerģijas pārdevēji ir guvuši nepamatotu priekšrocību mākslīgi paaugstinātu elektroenerģijas cenu veidā to līgumos ar Hidroelectrica un šo līgumu turpmākos grozījumos.
Iespējamais atbalsts kropļo konkurenci un ietekmē ES iekšējo tirdzniecību, kā noteikts LESD 107. panta 1. punktā. Tā kā elektroenerģijas pārdevēji guva nepamatotu selektīvu priekšrocību preferenciālu (augstāku) cenu veidā par elektroenerģijas piegādi, ko veic Hidroelectrica, kropļojošajai ietekmei uz konkurenci vajadzētu būt ievērojamai. Elektroenerģija ir svarīgs elements izmaksu struktūrā vairākumā rūpniecības nozaru, un elektroenerģijas pārdevējiem varēja būt iespēja gūt nepamatotu labumu no augstākām cenām, kas, iespējams, vai nu pārmērīgi palielināja viņu peļņu, vai arī piešķīra tiem konkurences priekšrocību pār citiem elektroenerģijas nodrošinātājiem, vai arī abas šīs sekas kombinējot.
Šajā gadījumā pārbaudāmos preferenciālos elektroenerģijas tarifus piešķīra, pārkāpjot paziņošanas un nogaidīšanas saistības, kas noteiktas ar LESD 108. panta 3. punktu. Tādējādi Komisija šajā posmā uzskata, ka iepriekš aprakstītais iespējamais valsts atbalsts, kas piešķirts kā preferenciāli (augstāki) elektroenerģijas tarifi elektroenerģijas pārdevējiem, ir uzskatāms par nelikumīgu valsts atbalstu. Komisija patlaban uzskata, ka, ciktāl pasākumi palielina saņēmēju ieņēmumus, tie veido darbības atbalstu, ko nevar atzīt par saderīgu ar iekšējo tirgu.
Pamatojoties uz pašreizējā posmā pieejamo informāciju, Komisijai ir nopietnas šaubas par līgumiem, kas noslēgti starp Hidroelectrica un apspriestajiem elektroenerģijas pārdevējiem, un tai ir sākotnēji jāsecina, ka preferenciālie elektroenerģijas tarifi, kas piešķirti šādiem pārdevējiem pēc 2007. gada 1. janvāra, ir nelikumīgs valsts atbalsts, kas nešķiet atbilstīgs nevienam no nosacījumiem, lai to paziņotu par saderīgu ar iekšējo tirgu.
Saskaņā ar 14. pantu Padomes Regulā (EK) Nr. 659/1999 no saņēmēja var atgūt visu nelikumīgo atbalstu.
VĒSTULES TEKSTS
“Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
|
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
|
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE ȘI A PĂRȚILOR
|
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători de energie electrică menționați mai jos contracte la prețuri mai mari decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor vânzători de energie electrică. |
|
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și vânzătorii de energie electrică. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
|
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
|
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
|
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi vânzători de energie electrică din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocentrale Deva S.A. (denumită în continuare „Deva”) și de întreprinderea S.C. Termoelectrica S.A. (denumită în continuare „Termoelectrica”), controlată pe deplin de statul român. Ambele societăți fac parte din programul de privatizare al FMI. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „vânzătorii de energie electrică”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică
|
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
|
9. |
Conform contractelor încheiate, părțile au dreptul de a modifica parametrii esențiali ai contractului în fiecare an, inclusiv prețul pe care Hidroelectrica trebuie să îl plătească pentru energia electrică furnizată de fiecare dintre vânzători. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie electrică sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
|
10. |
Acest contract a fost semnat în 2009. În tabelul 1 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Deva
|
||||||||||||||||||||||||
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în 2008. În tabelul 2 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Termoelectrica
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
2.3. Piața angro de energie electrică din România
|
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (4) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (5), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
|
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
|
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
|
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
|
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
|
18. |
Se pare că România consideră justificat comportamentul societății Hidroelectrica, bazându-se pe două argumente principale. Primul argument este că o întreprindere care produce energie hidroelectrică trebuie să se asigure împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile, fiind nevoită, așadar, ca uneori să cumpere energie electrică de la alți furnizori. Al doilea argument este că, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a plătit de fapt mai puțin decât ar fi trebuit să plătească dacă ar fi cumpărat energie electrică prin bursa OPCOM-PCCB. |
|
19. |
Cu privire la necesitatea unui producător și vânzător de energie electrică, cum este Hidroelectrica, de a încheia contracte prin care cumpără energie electrică la prețuri eventual considerabil mai mari decât propriile costuri de producție, România a explicat că Hidroelectrica produce energie electrică în condițiile hidrologice predominante într-un anumit moment și că activitățile acesteia trebuie, așadar, să fie supuse unui anumit grad anticipare a evoluției viitoare a condițiilor hidrologice. |
|
20. |
Autoritățile române susțin că acuratețea prognozelor hidrologice este relativ scăzută. Nivelurile hidrologice prognozate pot varia față de nivelurile reale cu plus sau minus 50 %. De asemenea, în România, aproximativ 40 % din energia hidroelectrică este produsă în hidrocentrale cu lacuri de acumulare, în timp ce 60 % este generată în centrale fluviale sau în centrale amplasate pe o cascadă, care sunt foarte sensibile la schimbările survenite în condițiile hidrologice. |
|
21. |
Date fiind aceste condiții, se pare că Hidroelectrica este obligată să încheie contracte cu furnizori de energie electrică. Aceste contracte sunt de obicei de două tipuri: (i) achiziții la termen la prețuri fixe și în cantități prestabilite sau (ii) contracte de tip contract de asigurare în cazul cărora nu există obligația de a stabili dinainte cantitățile, fiecare parte putând fi în același timp și vânzător, și cumpărător. |
|
22. |
Potrivit autorităților române, cumpărarea de energie electrică pe bursa OPCOM, fie pe piața pentru ziua următoare, fie pe piața PCCB, nu constituie o alternativă viabilă pentru o întreprindere precum Hidroelectrica, dat fiind că volatilitatea ridicată a prețurilor poate îngreuna efectuarea prognozei performanțelor și a previziunilor financiare, în special stabilirea bugetului. |
|
23. |
Autoritățile române au explicat că prețul pe MWh plătit de Hidroelectrica pentru energia electrică cumpărată de la Deva era mai mare decât prețul la bursa OPCPM-PCCB, dar că, de fapt, Hidroelectrica a plătit în final mai puțin decât ar fi plătit dacă ar fi cumpărat aceeași cantitate de energie electrică prin bursa OPCPM-PCCB. |
|
24. |
În 2010, Hidroelectrica a încheiat cu Deva un contract pentru cumpărarea unei cantități de […] MWh la prețul de […] pe MWh, valoarea contractului fiind astfel de […] RON. Cu toate acestea, autoritățile române afirmă că acest contract a permis întreprinderii Hidroelectrica să cumpere de la Deva mai puțină energie decât se prevedea în contract, înlocuind, de fapt, energia electrică care urma să fie furnizată de către Deva cu energia electrică generată din surse proprii. Datorită unor condiții hidrologice favorabile, Hidroelectrica a fost în măsură să furnizeze […] MWh de energie electrică generată din surse proprii, la un preț de […] pe MWh, din cantitatea de […] MWh, care fusese preconizată inițial în contract, cumpărând astfel numai […] MWh de la Deva. |
|
25. |
Potrivit autorităților române, prin alegerea acestei modalități contractuale, Hidroelectrica a suportat costuri totale în valoare de […] RON în 2010. Această modalitate ar trebui să fie comparată cu un angajament ferm de a cumpăra pe bursa OPCPM-PCCB aceeași cantitate preconizată în contractul încheiat cu Deva. Dat fiind prețul de […] RON pe MWh, care, potrivit autorităților române, urma să fie folosit la începutul anului contractual, costurile totale suportate de Hidroelectrica pentru furnizarea aceleiași cantități de energie electrică ar fi fost de […] RON. |
|
26. |
România susține că aceeași logică se aplică și în cazul contractului semnat cu Termoelectrica, în ciuda faptului că în acest contract Hidroelectrica se angajează să cumpere toată energia furnizată de centrala Paroșeni a întreprinderii Termoelectrica, deoarece aceasta trebuie să funcționeze încontinuu pentru a-și îndeplini obligația de furnizare a agentului termic și a apei calde către populația locală. |
4. EVALUARE
|
27. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu vânzătorii de energie electrică este vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului pare să fi determinat creșterea veniturilor realizate de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
|
28. |
În cazul de față și întrucât ambele contracte au fost semnate după data aderării României la UE, și anume după 1 ianuarie 2007, potențialul ajutor trebuie considerat în toate situațiile un ajutor nou, și nu un ajutor existent. |
|
29. |
O primă întrebare care se pune este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie termică și electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
|
30. |
Contractele inițiale erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
|
31. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu vânzătorii de energie termică și electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (7). |
|
32. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Existența ajutorului
|
33. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, denaturarea potențială a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.1.1. Resursele de stat
|
34. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
|
35. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică de la furnizorii săi la prețuri mai mari decât cele pe care le-ar fi plătit dacă ar fi cumpărat energie electrică de pe piață. |
|
36. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a suportat prin aceste contracte costuri mai ridicate decât ar fi suportat altfel, ceea ce a condus la o diminuare a profitului său, profit care ar fi putut fi mai mare dacă Hidroelectrica ar fi cumpărat energie electrică la prețuri mai scăzute. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
|
37. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (8). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
|
38. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților publice precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.1.2. Imputabilitatea statului
|
39. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din Hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (9), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (10), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
|
40. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu vânzătorii de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
|
41. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % la Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (11), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
|
42. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
|
43. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
|
44. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
|
45. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu […], partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. |
|
46. |
În plus, se pare că anumite ajustări de preț au rezultat din intervenția directă a guvernului român, care a constat, se pare, în aprobarea de către Ministerul Economiei a modificărilor de preț cel puțin în 2010 pentru Deva și în 2011 pentru Termoelectrica. |
|
47. |
Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile adoptate de societate. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu vânzătorii de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.1.3. Avantajul economic selectiv
|
48. |
Prin argumentele prezentate în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit vânzătorilor de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru Hidroelectrica mai dezavantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, autoritățile române intenționează, în principal, să demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării, luându-se în considerare, în special, modelul de afaceri al unui producător de energie hidroelectrică. Pe baza acestor argumente, Hidroelectrica nu a fost, așadar, dezavantajată de cadrul contractual încheiat cu vânzătorii de energie electrică și, în consecință, aceștia din urmă nu au obținut din contractele lor niciun avantaj dincolo de condițiile normale de piață, care ar putea fi contestat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
|
49. |
Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (12). |
|
50. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Comisia este de părere că încercarea autorităților române de a demonstra că, datorită prețurilor convenite cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica s-a aflat într-o situație mai bună din punctul de vedere al nevoilor sale de energie electrică pe 2010 nu este pe deplin convingătoare. |
|
51. |
În primul rând, argumentele utilizate par să se aplice numai pentru o perioadă de un an și pentru un singur contract, ceea ce cu greu poate fi perceput ca o dovadă a unei strategii comerciale superioare din partea întreprinderii Hidroelectrica și nu poate disipa îndoielile serioase determinate de discrepanța dintre prețurile la energie electrică pe bursa OPCOM-PCCB și prețurile cuprinse în contracte. În al doilea rând, nu este clar dacă se putea efectua același tip de calcul indiferent de perioada de timp de referință sau de contract. În al treilea rând, Comisiei nu îi este clar dacă nu se putea ca Hidroelectrica să fi căutat și să fi găsit o soluție mai ieftină de a se asigura împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile. |
|
52. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
|
53. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
|
54. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (13)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
55. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica pentru cumpărarea energiei electrice de la cei doi vânzători de energie termică și electrică erau cu 40 % - 50 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
|
56. |
În plus, cantitățile furnizate care au făcut obiectul contractelor erau menite să permită întreprinderii Hidroelectrica să își onoreze obligațiile contractuale față de cumpărătorii săi. În această etapă, din procedurile oficiale referitoare la contractele dintre Hidroelectrica și clienții săi, pe care Comisia le inițiază chiar în această zi (14), reiese că Hidroelectrica urma să furnizeze energie electrică la prețuri uneori cu jumătate mai mici sau, în toate cazurile, mult mai mici decât prețurile convenite în contractele de achiziție care fac obiectul procedurii de față. Era invitabil ca Hidroelectrica să înregistreze pierderi din furnizarea către acești clienți a energiei electrice furnizate de întreprinderile Deva și Termoelectrica la prețurile de cumpărare prevăzute în contracte. Prin urmare, discrepanța considerabilă dintre prețurile de cumpărare și prețurile de vânzare practicate de Hidroelectrica tinde să sugereze faptul că contractele încheiate cu Deva și Termoelectrica au avut ca obiect și efect oferirea către aceste întreprinderi a unui avantaj artificial dincolo de condițiile pieței, care nu ar fi existat în lipsa contractelor sau, în orice situație, dacă prețurile de furnizare către Hidroelectrica, convenite în aceste contracte, ar fi fost proporționale cu prețurile sale de vânzare. |
|
57. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din condițiile de preț ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică, care ar fi putut obține beneficii din energia electrică pe care au fost în măsură să o vândă la tarife preferențiale. |
|
58. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. Opinia preliminară a Comisiei este deci că vânzătorii de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri ridicate în mod artificial în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. Amploarea relativă a avantajului selectiv poate fi estimată, în acest stadiu, ca diferența dintre prețurile contractuale și prețul de referință de pe platforma OPCOM. La nivel absolut, avantajul poate fi estimat, proporțional cu cantitățile furnizate, ca veniturile nerealizate de către Hidroelectrica, dacă în contractele respective s-ar fi aplicat prețul de referință. |
|
59. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.1.4. Denaturarea concurenței
|
60. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
|
61. |
Întrucât vânzătorii de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unor prețuri (mai mari) preferențiale pentru furnizarea de energie electrică plătite de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Mai precis, este posibil ca prețurile artificial mai mari să fi fost utilizate pentru a mări în mod anormal profiturile celor doi vânzători de energie termică și electrică, cu un potențial efect denaturant în ceea ce privește alte surse de producție a energiei electrice, sau pentru a le permite să câștige venituri suplimentare. |
4.1.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
|
62. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (15). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (16). |
|
63. |
Dată fiind natura supranațională a pieței energiei electrice din UE, este probabil ca aceste contracte să fi denaturat și schimburile comerciale intra-UE. |
|
64. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.2. Potențialii beneficiari ai măsurii
|
65. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutorului acordat în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt vânzătorii de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.3. Ajutor ilegal
|
66. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energie electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE. Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialul ajutor de stat acordat vânzătorilor de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, sub forma unor tarife (mai mari) preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutorului de stat ilegal. |
4.4. Compatibilitatea cu piața internă
|
67. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât măresc veniturile beneficiarilor, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu piața internă. |
|
68. |
Ajutorul potențial nu pare a fi destinat atingerii unui obiectiv specific, altul decât „mărirea” artificială a veniturilor obținute de către beneficiari. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (17) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (18), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
|
69. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (19). |
|
70. |
Ca atare, este improbabil ca ajutorul potențial să fie considerat a fi conform cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
|
71. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor vânzători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.”
(1) Konfidenciāla informācija.
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(5) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(6) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(7) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(8) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(9) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(10) Idem, la punctul 55.
(11) Directiva nr. 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(12) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(13) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(14) Deciziile de inițiere a procedurii oficiale de investigare în cazurile SA 33581, 33451, XXXX și YYYY.
(15) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(16) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(18) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(19) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/56 |
VALSTS ATBALSTS – RUMĀNIJA
Valsts atbalsts Nr. SA.33451 (2012/C) (ex 2012/NN) – Iespējami preferenciāli tarifi līgumos starp Hidroelectrica S.A. un elektroenerģijas tirgotājiem
Uzaicinājums iesniegt piezīmes saskaņā ar Līguma par Eiropas Savienības darbību 108. panta 2. punktu
(Dokuments attiecas uz EEZ)
2012/C 395/06
Komisija ar 2012. gada 25. aprīļa vēstuli, kas autentiskā valodā pievienota šim kopsavilkumam, paziņoja Rumānijai par savu lēmumu uzsākt Līguma par Eiropas Savienības darbību 108. panta 2. punktā paredzēto procedūru attiecībā uz iepriekš minēto atbalstu/pasākumu.
Mēneša laikā no šā kopsavilkuma un tam pievienotās vēstules publicēšanas dienas ieinteresētās personas var iesniegt savas piezīmes par atbalstu, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru, nosūtot tās uz šādu adresi:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
|
J-70 – 04/240 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Fakss: (32-2) 296 12 42 |
|
E-pasts: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Šīs piezīmes paziņos Rumānijai. Ieinteresētā persona, kas iesniedz piezīmes, var rakstiski pieprasīt, lai tās identitāte netiktu atklāta, norādot šādas prasības iemeslus.
— procedūras: šī ir procedūra, kuras pamatā ir 108. panta 2. punkts.
— tā pasākuma/atbalsta apraksts, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru: S.C. Hidroelectrica S.A. ("Hidroelectrica"), prominents hidroelektroenerģijas ražotājs un piegādātājs Rumānijā, kas, iespējams, sniedzis valsts atbalstu astoņiem elektroenerģijas tirgotājiem, piekrītot tiem pārdot elektroenerģiju par cenām, kas šķietami ir par aptuveni 10 % līdz 60 % zemākas nekā vidējā tirgus cena tajā pašā laikā. Divpusējie, ilgtermiņa līgumi tika parakstīti laikposmā no 2004. līdz 2010. gadam. Iespējamā atbalsta astoņi saņēmēji ir S.C. Energy Holding S.A.; S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L.; S.C. Alpiq RomIndustries S.R.L.; S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L.; S.C. Electromagnetica S.A.; S.C. EURO-PEC S.A.; S.C. Luxten Lighting Group S.A.; un S.C.Electrica S.A. ("elektroenerģijas tirgotāji").
— pasākuma/atbalsta novērtējums: Izskatījusi informāciju un argumentus, ko Rumānijas iestādes līdz šim ir sniegušas, Komisija nevar kliedēt būtiskās šaubas par faktu, ka līgumi starp Hidroelectrica un elektroenerģijas tirgotājiem var būt valsts atbalsts LESD 107. panta 1. punkta izpratnē.
Šķiet, ka Hidroelectrica guva zemākus ieņēmumus, ko tā citādi būtu varējusi saņemt par šiem līgumiem, tādējādi uzņēmums samazināja savu peļņu. Šī peļņa varētu būt lielāka, ja Hidroelectrica būtu pārdevusi elektroenerģiju par augstākām cenām. Tādējādi šāds atbalsts samazina darbības izdevumus vai iegādes izmaksas, ko, iespējams, vajadzēja pilnībā segt saņēmējiem, bez mērķa sasniegt jebkādu konkrētu kopēju interešu mērķi.
Tā kā līdz pat 80,06 % no Hidroelectrica pieder Rumānijas valstij ar Ekonomikas, tirdzniecības un uzņēmējdarbības vides ministrijas starpniecību, attiecīgie pasākumi valstij šķietami rada ieņēmumu zaudējumus. Saskaņā ar iedibināto judikatūru un tā kā valsts šķietami kontrolē Hidroelectrica S.A., Komisijai ir jāpieņem sākotnējais viedoklis, ka visi potenciāli neiegūtie ieņēmumi ir kvalificējami kā valsts līdzekļi.
Tests, lai noteiktu, vai konkrētais darījums varētu radīt nepamatotas priekšrocības vienai no iesaistītajām pusēm, ir paredzēts, lai konstatētu, vai darījums tiktu noslēgts ar līdzīgiem nosacījumiem tirgū no attiecīgās puses skatupunkta (tirgus operatora tests). Šajā gadījumā attiecīgais jautājums tādējādi ir par to, vai uzņēmums Hidroelectrica situācijā būtu noslēdzis līdzvērtīgus līgumus ar līdzvērtīgiem nosacījumiem.
Pamatojoties uz informāciju, ko iesniedza Rumānijas iestādes, Komisija saprot, ka noteiktās cenas līgumos starp Hidroelectrica un elektroenerģijas tirgotājiem bija no […] % (1) līdz […]% (1) no elektroenerģijas dominējošās cenas atvērtajā elektroenerģijas apmaiņas OPCOM-PCCB tirgū, cik Komisijai zināms šā dokumenta sagatavošanas brīdī. Izskatāmie preferenciālie elektroenerģijas tarifi pēc savas būtības ir selektīvi, jo tie tika piemēroti tikai dažiem uzņēmumiem.
Pamatojoties uz iepriekš minētajiem apsvērumiem un uz informāciju, ko iesniedza Rumānijas iestādes, Komisija ir grūti izprast šo ievērojamo atšķirību pamatojumu. Tādējādi Komisijas sākotnējais viedoklis ir, ka elektroenerģijas tirgotāji ir guvuši nepamatotu priekšrocību mākslīgi samazinātu elektroenerģijas cenu veidā to līgumos ar Hidroelectrica un šo līgumu turpmākos grozījumos.
Iespējamais atbalsts kropļo konkurenci un ietekmē ES iekšējo tirdzniecību, kā noteikts LESD 107. panta 1. punktā. Tā kā elektroenerģijas tirgotāji guva nepamatotu selektīvu priekšrocību preferenciālu (zemāku) cenu veidā par elektroenerģijas piegādi, ko veic Hidroelectrica, kropļojošajai ietekmei uz konkurenci vajadzētu būt ievērojamai. Elektroenerģija ir svarīgs elements izmaksu struktūrā vairākumā rūpniecības nozaru, un elektroenerģijas tirgotājiem varēja būt iespēja gūt nepamatotu labumu no zemākām cenām, kas, iespējams, vai nu pārmērīgi palielināja viņu peļņu, vai arī piešķīra tiem konkurences priekšrocību pār viņu konkurentiem, vai arī abas šīs sekas kombinējot.
Šajā gadījumā pārbaudāmos preferenciālos elektroenerģijas tarifus piešķīra, pārkāpjot paziņošanas un apturēšanas saistības, kas noteiktas ar LESD 108. panta 3. punktu. Tādējādi Komisija šajā posmā uzskata, ka iepriekš aprakstītais iespējamais valsts atbalsts, kas piešķirts kā preferenciāli (zemāki) elektroenerģijas tarifi elektroenerģijas tirgotājiem, ir uzskatāms par nelikumīgu valsts atbalstu. Komisija patlaban uzskata, ka, ciktāl pasākumi samazina saņēmēju izmaksas, tie veidotu darbības atbalstu, ko nevar atzīt par saderīgu ar iekšējo tirgu.
Pamatojoties uz pašreizējā posmā pieejamo informāciju, Komisijai ir nopietnas šaubas par līgumiem, kas noslēgti starp Hidroelectrica un apspriestajiem elektroenerģijas tirgotājiem, un tai ir sākotnēji jāsecina, ka preferenciālie elektroenerģijas tarifi, kas piešķirti šādiem tirgotājiem pēc 2007. gada 1. janvāra, ir nelikumīgs valsts atbalsts, kas nešķiet atbilstīgs nevienam no nosacījumiem, lai to paziņotu par saderīgu ar iekšējo tirgu.
Saskaņā ar 14. pantu Padomes Regulā (EK) Nr. 659/1999 no saņēmēja var atgūt visu nelikumīgo atbalstu.
VĒSTULES TEKSTS
“Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dvs. cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURĂ
|
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni, de 20 %, în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
|
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul prezentei decizii printr-o scrisoare datată 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. De asemenea, la 16 noiembrie 2011, Comisia a organizat a reuniune cu autorul plângerii și a primit comentarii din partea a trei din potențialii beneficiari ai ajutorului, întreprinderile Alpiq RomIndustries S.R.L. și Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumite în continuare „Alpiq”), prin scrisoarea din 17 ianuarie 2012, înregistrată în aceeași zi, și întreprinderea Energy Holding S.R.L. (denumită în continuare „Energy Holding”), prin scrisoarea din 27 februarie 2012, înregistrată în aceeași zi. Pe 21 și 22 martie au avut loc reuniuni cu Energy Holding și, respectiv, Alpiq. |
2. DESCRIEREA PĂRȚILOR CONTRACTANTE ȘI A MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE
|
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat contracte cu cei opt comercianți de energie electrică enumerați în continuare la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat în prețul mediu de pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care fost calculat ca fiind 166,4 RON/MWh (2). Având în vedere că Hidroelectrica este controlată de statul român, autorul plângerii susține că aceste contracte au însemnat de facto acordarea de ajutor de stat celor opt comercianți de energie electrică. |
|
4. |
În această secțiune se descriu circumstanțele faptice legate de contractele bilaterale dintre Hidroelectrica S.A. și cei opt comercianți de energie electrică. De asemenea, în această secțiune se oferă informații despre funcționarea pieței angro de energie electrică din România și despre profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
|
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică globală a României - și o capacitate globală de producere de energie de 6 438 MWh instalați. Acesta este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (după producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
|
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 filiale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține un pachet majoritar de acțiuni, de 80,06 %, în cadrul Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (din care statul român deține o participație de 38 %). |
|
7. |
Fondul Proprietatea și-a concentrat plângerea asupra unui număr de opt comercianți de energie electrică activi pe piața din România. Aceștia sunt: S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomEnergie”) și S.C. RomIndustries S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomIndustries”), ambii aflați în proprietatea operatorului privat elvețian Alpiq, care a fost creat prin fuziunea Aare-Tessin Ltd. for Electricity cu EnergieOuest Suisse în 2008 și care este activ în principal în sud-estul Europei; S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L. (denumit în continuare „EFT”), o filială a grupului EFT cu sediul în Cipru, care a cumpărat din România aproximativ 25 % din energie și a furnizat în România 11 % din energie, în 2008, și este activ în principal în Balcani; S.C. Electrica S.A. (denumit în continuare „Electrica”), furnizor de servicii de electricitate atât către clienții eligibili persoane fizice, cât și către propriile filiale, activ în România; S.C. Electromagnetica S.A. (denumit în continuare „Electromagnetica”), furnizor de produse și servicii de iluminat și comerciant de energie electrică cu sediul în România; S.C. Energy Holding S.A. (denumit în continuare „Energy Holding”), un furnizor de energie aflat în proprietate privată, care deține o poziție importantă pe piața din România și este activ și pe plan internațional, în special în sud-estul Europei; S.C. EURO-PEC S.A. (denumit în continuare „EURO-PEC”), specializat în comercializarea de produse din fier și oțel pentru sectorul construcțiilor civile, industriale și navale și comerciant de energie electrică activ în sud-estul Europei și S.C. Luxten Lighting Group S.A. (denumit în continuare „Luxten”), producător de produse de iluminat și comerciant de energie electrică. În textul de mai jos al prezentei decizii, aceste societăți vor fi denumite împreună „comercianții de energie electrică”. |
2.2. Contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică
|
8. |
Autoritățile române au oferit informații privind contractele dintre Hidroelectrica și cei opt comercianți de energie electrică enumerați anterior, în special privind principalele cadre contractuale și modificările ulterioare ale acestora. Nu toate contractele au fost semnate în aceeași perioadă: în special, șase dintre aceste contracte datează din 2004, dintre care cinci au fost semnate pentru o perioadă de zece ani, iar un contract pare a fi o modificare a unui contract semnat inițial în 2004; un contract a fost semnat în 2008, însă pare a fi o modificare a unui contract anterior, iar un contract a fost semnat în 2010. |
|
9. |
Conform tuturor contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. În continuare se prezintă o scurtă descriere a fiecărei modificări a contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică. |
|
10. |
În conformitate cu acest contract, semnat în 2008, S.C. EHOL Distribution S.R.L. dobândește o parte din capacitatea contractată anterior de Energy Holding și intră în relații contractuale directe cu Hidroelectrica. EHOL a fost achiziționat de Alpiq Group în 2009 și și-a schimbat denumirea în Alpiq RomEnergie. |
|
11. |
Tabelul 1 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
12. |
Hidroelectrica a semnat contractul inițial cu S.C. Buzmann Industries S.R.L., care a fost ulterior cumpărată de societatea elvețiană Aare-tessin Ltd., în 2007. Aare-Tessin Ltd. for Electricity Alpiq a fuzionat apoi cu EnergieOuestSuisse, creându-se astfel grupul Alpiq, iar în 2010, Buzmann Industries Ltd. și-a schimbat denumirea în Alpiq RomIndustries. |
|
13. |
Tabelul 2 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomIndustries
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
14. |
Contractul inițial a fost semnat în 2004. Tabelul 3 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 3 – Contractul dintre Hidroelectrica și EFT
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
15. |
Hidroelectrica a semnat două contracte cu Electrica, ambele în 2010. Tabelul 4 de mai jos cuprinde principalele elemente ale fiecărui contract și modificările contractuale aduse primului contract. Tabelul 4 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electrica
|
|||||||||||||||
|
16. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 5 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 5 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electromagnetica
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
17. |
Contractul a fost semnat în 2004. Hidroelectrica s-a angajat inițial să preia obligația societății Energy Holding de a furniza energie electrică către S.C. ALRO S.A. Tabelul 6 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 6 – Contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
18. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 7 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 7 – Contractul dintre Hidroelectrica și EURO-PEC
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
19. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 8 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 8 – Contractul dintre Hidroelectrica și Luxten Lighting
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.3. Piața angro de energie electrică din România
|
20. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) în temeiul legislației secundare din România adoptate de autoritatea de reglementare din domeniul energetic ANRE (6) în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate pe acțiuni instituită în 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
|
21. |
Conform descrierii proprii a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
|
22. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
|
23. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, care îi autorizează pe reprezentanții proprii din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
|
24. |
Articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 stipulează că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. Articolul 2 alineatul (1) din același ordin stipulează mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. Articolul 4 alineatul (2) din ordin prevede sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
|
25. |
În urma emiterii Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor CMBC „de achiziționare”, cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă CMBC „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o mare parte din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza contractelor bilaterale, pe termen lung, negociate direct. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
|
26. |
România consideră că contractele încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică, care fac obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele trei elemente principale: în primul rând, în deciziile sale de a încheia contractele, Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiile pieței; în al doilea rând, în ceea ce privește prețul OPCOM-PCCB de 166,4 RON/MWh, pe care autorul plângerii îl folosește ca referință pentru a compara prețurile negociate în contractele cu comercianții de energie electrică, acesta nu este o referință corectă pentru prețul pieței; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
|
27. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte în mod bilateral atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
|
28. |
România a explicat că, în relația sa cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica acționează ca un furnizor autorizat, și nu ca un producător. Acest lucru presupune că își formează un portofoliu de cantități care urmează a fi vândute, folosind resurse proprii și resurse de pe piață pentru a respecta cererea negociată în conformitate cu politica sa comercială. |
|
29. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că o mare parte a contractelor au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată și ANRE încuraja un sistem de înțelegeri comerciale pe termen lung pentru a permite dezvoltarea competențelor manageriale într-o piață de electricitate prosperă. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
|
30. |
Autoritățile române explică, totodată, că acțiunile societății Hidroelectrica erau conforme cu documentul oficial al României „Foaia de parcurs din domeniul energetic din Romania”, care făcea parte din cadrul legal adoptat în procesul de aderare la UE (8). Foaia de parcurs permitea coexistența unei piețe reglementate cu o piață concurențială. Pe piața concurențială se puteau negocia contracte bilaterale și contracte încheiate pe piața „pentru ziua următore”. |
|
31. |
Potrivit României, contractele semnate de Hidroelectrica în 2010 au fost negociate ținându-se seama de mai multe aspecte, în special de prețul prevăzut în contract pentru anul anterior, de prețul reglementat pentru 2010, de prețul mediu de furnizare pe piața reglementată pentru consumatorii captivi pentru 2010, de costurile medii de furnizare per MWh, incluzând producția proprie și achizițiile externe, și de prețul minim de furnizare de energie electrică pe piața concurențială. |
|
32. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din trei motive. În primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai lungă de un an ar implica asumarea unor riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung care pot fi negociate în mod liber, dar și ajustate periodic oferă societăți Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. În al treilea rând, contractele pe termen lung oferă societății Hidroelectrica posibilitatea de a face mai ușor prognoze în legătură cu performanțele viitoare, de exemplu în ceea ce privește nevoile bugetare. |
|
33. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB furnizat de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică erau nejustificat de mici. |
|
34. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața energiei electrice din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare, nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
|
35. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include componenta de transport, și de 140,00 RON/MWh fără aceasta, potrivit autorităților române. Volumul total tranzacționat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, cu un nivel de 1 752 000 MWh. |
|
36. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează la participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. OBSERVAȚII DIN PARTEA TERȚILOR
|
37. |
Comisia a primit două contribuții nesolicitate de la reprezentanții a trei comercianți de energie electrică - Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Energy Holding. |
|
38. |
Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie au comentat natura neobișnuită a acestui caz, având în vedere că autorul plângerii este acționar al societății despre care susține că a fost folosită ca mijloc pentru acordarea de ajutoare de stat și că, în principiu, dreptul UE nu ar trebui folosit pentru a proteja interesele financiare ale unui acționar minoritar. Aceste două societăți menționează că acordurile cu Hidroelectrica au fost rezultatul unor decizii manageriale luate din considerente comerciale și că, în niciun caz, aceste contracte nu conferă un avantaj neloial celor două societăți, testul relevant fiind acela dacă Hidroelectrica a acționat la semnarea contractelor ca un vânzător pe piața privată (9). Cei doi comercianți susțin, de asemenea, că, în ipoteza în care contractele ar implica ajutor de stat, acesta s-ar încadra fără probleme în categoria ajutoarelor existente și nu ar face obiectul obligației de standstill în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE. |
|
39. |
Energy Holding susține că contractul său cu Hidroelectrica nu constituie ajutor de stat din două motive principale. În primul rând, autoritățile române nu au fost niciodată implicate și nu au exercitat nicio influență asupra deciziilor societății Hidroelectrica în legătură cu aceste contracte. În al doilea rând, Hidroelectrica a acționat cu fiecare ocazie în interes comercial propriu, ca investitor privat. Mai exact, atunci când a semnat un contract, s-a așteptat să obțină un profit și a asigurat un randament sporit și un risc diminuat în comparație cu următoarea alternativă. |
|
40. |
Energy Holding a prezentat un raport întocmit de firma de consultanță […] pentru a analiza dacă prețul mediu OPCOM-PCCB utilizat de autorul plângerii este un element de referință rezonabil pentru a aprecia existența ajutorului de stat și pentru a efectua ceea ce descrie ca fiind evaluarea contractului și a condițiilor în care acesta a fost încheiat, necesară pentru aplicarea corectă a principiului investitorului privat într-o economie de piață. |
|
41. |
Energy Holding sugerează, de asemenea, că nu există precedente relevante care să poată fi utilizate pentru a se evalua existența ajutorului de stat, având în vedere faptul că, în cazurile precedente în care Comisia a analizat contracte de energie electrică încheiate pe termen lung, a existat un element clar identificabil de ajutor de stat prevăzut în contract. |
|
42. |
În legătură cu aplicarea principiului investitorului privat într-o economie de piață, Energy Holding efectuează o analiză în două etape. Mai întâi, vizează să demonstreze că Hidroelectrica era îndreptățită, la momentul semnării contractului, să aștepte un randament normal al contractului într-o perioadă rezonabilă de timp. În al doilea rând, analizează caracteristicile acordului contractual, luate individual, pentru a stabili dacă ar putea fi considerate raționale din punct de vedere economic. |
|
43. |
În cadrul primei etape a analizei, […] a calculat valoarea actualizată netă (denumită în continuare „VAN”) a contractului folosind două metodologii diferite: analiza rentabilității marginale și cea a rentabilității costurilor complet alocate. În cazul ambelor metodologii, analiza ține seama de costurile, prețul și volumele cunoscute la momentul semnării contractului. În cazul analizei profitabilității/rentabilității marginale s-a avut în vedere doar o parte din costurile marginale de producție ale societății Hidroelectrica, toate celelalte investiții fiind considerate nerecuperabile. În cazul analizei rentabilității costurilor complet alocate s-a luat în calcul o parte din costurile totale de producție ale societății, presupunându-se că investițiile în active sunt nerecuperabile, dar că este nevoie de efectuarea unor investiții pentru a menține societatea în stare de funcționare. Rata de actualizare folosită în calcularea VAN reprezintă costurile de capital ale societății Hidroelectrica, în special costul mediu ponderat al capitalului (denumit în continuare „CMPC”) și a fost calculată a fi […] pentru perioada 2003-2013 și […] pentru perioada 2010-2018. |
|
44. |
[…] estimează că VAN previzionată a contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding este cea menționată în tabelul 9 de mai jos. Tabelul 9 – VAN estimată a contractelor dintre Hidroelectrica și Energy Holding (în milioane de RON)
|
||||||||||||
|
45. |
De asemenea, […] a estimat profitabilitatea/rentabilitatea contractului în funcție de rata internă de rentabilitate (denumită în continuare „RIR”) și în special de RIR trunchiată. Această metodologie ține seama de valoarea activelor în diferite momente și calculează rata rentabilității în intervalele de timp specificate. […] estimează că RIR trunchiată a acordului contractual dintre hidroelectrica și Energy Holding este de […]. |
|
46. |
În cadrul celei de-a doua etape a analizei, Energy Holding susține că durata mai mare a contractului cu Hidroelectrica era esențială pentru a garanta reducerea riscului comercial și că a facilitat finanțarea operațiunilor societății. Contractul oferea și un prag minim al prețului pentru serviciile Hidroelectrica, ceea ce însemna siguranța unor fluxuri de lichidități. În final, clauzele privind plata în avans incluse în contract asigurau faptul că Hidroelectrica făcea de fapt economii în materie de costuri de capital circulant și de costuri potențiale de colectare. |
|
47. |
[…] a estimat că beneficiile suplimentare descrise în paragraful anterior corespundeau volumurilor de venit subliniate în tabelul 10 de mai jos. Tabelul 10 – Beneficii suplimentare estimate care decurg din contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding (mii de RON)
|
|||||||||||||||
|
48. |
Energy Holding este de părere, de asemenea, că nivelul costurilor de renunțare la căutarea altor oportunități pe piață este scăzut. Raționamentul se întemeiază pe caracteristicile opțiunilor aflate la dispoziția societății Hidroelectrica în momentul încheierii contractului cu Energy Holding. Pe piața reglementată, Hidroelectrica nu ar fi putut vinde cantitățile pe care le-a vândut societății Energy Holding, iar prețul ar fi fost mai mic. Pe de altă parte, piața OCCPOM-PCCB nu era disponibilă atunci când Hidroelectrica a semnat contractul, iar în momentul când această piață a fost disponibilă, începând din decembrie 2005, Hidroelectrica ar fi fost nevoită să vândă cantități mai mici, la prețuri reduse și să își asume riscuri mai mari din cauza naturii relativ inflexibile a contractelor de pe acea piață. În special, după cum subliniază autoritățile române, ofertele depuse pe piața OPCOM-PCCB nu pot fi modificate și trebuie să includă clauze standard, inclusiv clauze privind furnizarea și cantități fixe, care nu pot fi negociate ulterior. |
|
49. |
Energy Holding susține că piața „pentru ziua următore”, o platformă de tranzacționare unde se negociază vânzarea și cumpărarea de servicii standardizate pentru următoarea zi calendaristică, nu reprezenta o alternativă adecvată la încheierea de contracte bilaterale pe termen lung, întrucât se folosește în principal pentru tranzacționarea capacităților excedentare pe termen scurt și, prin urmare, presupune un grad ridicat de volatilitate pentru vânzători. De asemenea, nu s-a considerat fezabilă exportarea acestor volume de energie electrică, din cauza capacității de interconectare limitate a infrastructurii energetice a României. |
|
50. |
Comparând valoarea estimată totală a contractului, pe baza calculelor VAN și a beneficiilor suplimentare descrise anterior, cu valoarea estimată a oportunităților de pe piețele alternative în cadrul unor combinații de trei piețe potențiale, în special comparând vânzările pe piața reglementată cu vânzările pe piața OPCO-PCCB, Energy Holding concluzionează că alegerea oportunităților de pe piețele alternative ar fi avut drept rezultat o pierdere a veniturilor totale între […] RON și […] RON în perioada 2004-2013 și între […] RON și […] RON în perioada 2010-2018. |
|
51. |
Pe baza acestei analize, Energy Holding concluzionează că Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiul investitorului privat într-o economie de piață atunci când a încheiat contractul cu furnizorul de energie electrică. |
5. EVALUARE
|
52. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române și de potențialii beneficiari ai ajutorului, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu comercianții de energie electrică poate fi vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
|
53. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele opt contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
5.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
|
54. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries au susținut că, dacă se constată că există, ajutorul ar trebui considerat ajutor existent. |
|
55. |
Întrebarea care se pune este, așadar, dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate drept „ajutoare existente” sau „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în regulamentul de procedură (10). |
|
56. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (11), întemeiată pe articolul 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
|
57. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestei dispoziții se determină prin efectuarea unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în practică înainte de aderare trebuie, în primul rând, să implice ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după aderare. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să implice ajutoare de stat și nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
|
58. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (12). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice (13). |
|
59. |
Ținând seama de faptul că contractele - și versiunile modificate ale acestora – continuă să se aplice și după aderarea României la UE, Comisia este de părere că măsurile care fac obiectul analizei îndeplinesc condiția legată de „aplicabilitate după aderare” a testului prin care se identifică măsurile care implică ajutoare noi. |
|
60. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de aderare dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a se încadra în categoria „ajutoarelor existente”. |
|
61. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
|
62. |
Contractele inițiale încheiate cu fiecare comerciant erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
|
63. |
Opinia preliminară a Comisiei este aceea că fiecare contract cu comercianții de energie electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
|
64. |
Ținând seama de cele de mai sus, Comisia emite opinia preliminară că ajutoarele acordate pe baza contractelor (și a modificărilor succesive aduse acestora) analizate în prezenta decizie, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și care nu îndeplinesc condițiile de la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. În ceea ce privește contractele cu Alpiq RomEnergie și Electrica, fiind încheiate în 2008, respectiv în 2010, trebuie să se considere că acestea au implicat un potențial ajutor nou prin definiție. Se remarcă faptul că ajutorul a fost acordat prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
|
65. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (14). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
|
66. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007 în cazul în care modificarea este anterioară acestei date (și să antreneze obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (15). |
5.2. Existența ajutorului
|
67. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
5.2.1. Resursele de stat
|
68. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
|
69. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
|
70. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
|
71. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (16). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât statul se pare că exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care statul român a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
|
72. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. Contrar celor prezentate Comisiei de către întreprinderile grupului Alpiq, scopul investigației nu este acela de a proteja interesul sau dividendele unui acționar minoritar. |
5.2.2. Imputabilitatea statului
|
73. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora s-au înregistrat pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (17), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (18), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
|
74. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
|
75. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (19), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
|
76. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
|
77. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
|
78. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
|
79. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Acest lucru înseamnă că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
|
80. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu comercianții de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
5.2.3. Avantajul economic selectiv
|
81. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române, Alpiq Group și Energy Holding în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit comercianților de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, comercianții de energie electrică, Alpiq Group și Energy Holding, în special, nu au obținut, așadar, niciun avantaj necuvenit din contractele respective. |
|
82. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri pentru Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (20). În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat aceleași contracte în condiții similare. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar alege și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că comercianții de energie electrică nu au obținut niciun avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
|
83. |
Referitor la analiza efectuată de Energy Holding asupra câștigurilor totale pe care Hidroelectrica le-ar fi obținut din contractul semnat cu comerciantul de energie electrică, Comisia observă că, după calculele efectuate chiar de Energy Holding, rezultatul evaluării comparative a valorilor contractuale pe baza VAN a contractului, a valorii estimate a beneficiilor suplimentare și a valorii strategiilor alternative de vânzare depinde într-o măsură relativ mare de valoarea estimată a beneficiilor suplimentare. Dificil de tradus în termeni monetari și, prin definiție, bazate pe ipoteze sunt, în special, valoarea riscului comercial redus, valoarea protecției în caz de scădere a prețurilor și valoarea clauzelor privind plata în avans. De asemenea, modificarea acestor ipoteze poate determina diferențe relativ mari în rezultatul final. |
|
84. |
Deși nu intenționează, în această etapă, să pună în dubiu detaliile ipotezelor, Comisia observă că unele dintre acestea ar putea da naștere unor îndoieli. Mai precis, referința utilizată pentru calcularea valorii riscului comercial redus a fost valoarea de piață a costului mediu ponderat al capitalului („CMPC de piață”), și nu valoarea contractuală a acestui cost („CMPC contractual”). Energy Holding este de părere că diferența de […] dintre cele două valori reprezintă riscul suplimentar pe care Hidroelectrica l-ar fi suportat dacă nu ar fi semnat contractul cu comerciantul de energie electrică. Cu toate acestea, la calcularea „WACC de piață” s-a ținut seama, printre altele, de o ofertă de creditare făcută în 2005 de o bancă comercială. Comisiei nu îi este clar dacă această tranzacție din 2005 este relevantă pentru determinarea condițiilor de piață valabile în momentul semnării contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding în 2004. |
|
85. |
De asemenea, în cadrul metodologiei utilizate pentru estimarea protecției în cazul scăderii prețurilor se pornește de la premisa că nu s-ar fi ivit alte oportunități de vânzare la prețuri identice sau mai mari. De fapt, ar părea rezonabil să se presupună că prețul de vânzare a energiei electrice stabilit de Hidroelectrica urmează condițiile pieței, deci că are ca referință prețul la energia electrică vândută de concurenții întreprinderii Hidroelectrica. Această energie electrică este produsă deseori prin intermediul tehnologiilor alternative, care în cele mai multe cazuri depind de materii prime mai scumpe, materii al căror preț poate prezenta o tendință ascendentă. Nu este deloc clar, așadar, dacă Hidroelectrica s-a confruntat vreodată cu riscul material al scăderii prețurilor, fie în cadrul contractului semnat, fie în alte scenarii. În consecință, nu pare logic să se cuantifice și să se ia în considerare un profit rezultat din caracteristici contractuale menite, pe cât se pare, să protejeze împotriva unui risc care nici măcar nu este clar dacă a existat vreodată. |
|
86. |
În fine, valoarea clauzelor contractuale privind plata în avans este estimată pe baza ipotezei că Hidroelectrica a obținut un avantaj din plățile în avans efectuate de comercianții de energie electrică. Deși este limpede că încasarea în avans poate prezenta un avantaj față de încasarea la o dată ulterioară, nu este întru totul clar că acest avantaj este echivalent cu costurile evitate ale unui împrumut pe termen scurt. Nevoile financiare ale societății Hidroelectrica și, în special, capitalul său circulant sunt determinate în primul rând de profilul veniturilor, și nu de profilul cheltuielilor sale. Nu este evident că Hidroelectrica avea, de fapt, nevoie de un împrumut pe termen scurt, oricare ar fi fost perioada, pe durata contractului, ceea ce pare să sugereze că valoarea estimată ar putea reprezenta o exagerare a profitului real pe care l-ar fi obținut Hidroelectrica. |
|
87. |
Comisia constată că, chiar și fără a examina ipotezele care stau la baza calculării VAN, dacă se elimină estimările referitoare la valoarea beneficiilor suplimentare aferente contractului cu Hidroelectrica, valoarea totală a contractului poate deveni mai mică decât valoarea nișelor alternative de piață într-unul din mixurile de marketing luate în considerare și numai într-o măsură marginală mai mare într-un alt mix, după cum reiese din calculele efectuate chiar de Energy Holding pentru perioada 2004-2013. Acest lucru pare cu greu să sugereze că contractul a fost avantajos pentru Hidroelectrica în condițiile declarate și în afara oricărei îndoieli rezonabile. |
|
88. |
Din informațiile disponibile, cu excepția celor furnizate de Energy Holding, nu reiese clar avantajul economic necuvenit care se pare că a fost obținut de către comercianții de energie electrică din contractele încheiate cu Hidroelectrica. Comisia observă însă că, dacă se urmează raționamentul autorului plângerii, se pare că există diferențe semnificative între prețurile pe care comercianții de energie electrică au fost în măsură să le plătească pentru a cumpăra energie de la Hidroelectrica și prețurile (mari) la energia electrică predominante pe piața OPCOM-PCCB. |
|
89. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 11 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
|
90. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
|
91. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România, la începutul procesului de liberalizare. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 11 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (21)
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
92. |
Din tabelul 11 rezultă că prețurile pe care le-a convenit Hidroelectrica în contractele cu cei opt comercianți de energie electrică și în modificările succesive aduse acestora erau cu între 20 % și 60 % mai mici decât prețurile predominante de pe bursa OPCOM-PCCB. |
|
93. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
|
94. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, comercianții de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
|
95. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
5.2.4. Denaturarea concurenței
|
96. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
|
97. |
Întrucât comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. În special, comercianții de energie electrică s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, întrucât ar fi putut fie să practice prețuri de revânzare mai mici și, deci, să câștige cote de piață, fie să își sporească profitul datorită costurilor mai reduse ale factorilor de producție. |
5.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
|
98. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (22). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (23). |
|
99. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către comercianții de energie electrică, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
|
100. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză sunt de natură să aibă un impact asupra schimburilor comerciale intra-UE. |
5.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
|
101. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt comercianții de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
5.4. Ajutoare ilegale
|
102. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la Tratatul de aderare. |
|
103. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate comercianților de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
5.5. Compatibilitatea cu piața internă
|
104. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
|
105. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din buget. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (24) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (25), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
|
106. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (26). |
|
107. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
6. CONCLUZIE
|
108. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor comercianți după 1 ianuarie 2007 constituie ajutoare de stat ilegale, care nu par să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarate compatibile cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.”
(1) Konfidenciāla informācija.
(2) Mai exact, prețul mediu a fost calculat de autorul plângerii ca media ponderată a tuturor tranzacțiilor care au avut loc pe piața de schimb liberă pentru tranzacțiile bilaterale în 2010, cu excepția tranzacției dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) informații confidențiale
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Hotărârea nr. 890 din 29 iulie 2003 a Guvernului României, Monitorul Oficial nr. 581 din 14 august 2003.
(9) A se vedea cauza C 482/99, Stardust Marine, 16 mai 2002.
(10) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(11) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(12) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(13) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.1.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(14) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09 la 13 februarie 2012.
(15) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(16) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(17) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(18) Idem, la punctul 55.
(19) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(20) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(21) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(22) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(23) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(25) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(26) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
|
20.12.2012 |
LV |
Eiropas Savienības Oficiālais Vēstnesis |
C 395/72 |
VALSTS ATBALSTS – PORTUGĀLE
Valsts atbalsts Nr. SA.34764 (2012/C) (ex 2012/N) – PT – Atbalsts Europac Kraft Viana, S.A.
Uzaicinājums iesniegt piezīmes saskaņā ar LESD 108. panta 2. punktu
(Dokuments attiecas uz EEZ)
2012/C 395/07
Ar 2012. gada 3. oktobra vēstuli, kas autentiskajā valodā ir pievienota šim kopsavilkumam, Komisija paziņoja Portugālei savu lēmumu sākt LESD 108. panta 2. punktā noteikto procedūru attiecībā uz iepriekšminēto atbalstu.
Mēneša laikā no šā kopsavilkuma un tam pievienotās vēstules publicēšanas dienas ieinteresētās personas var iesniegt savas piezīmes par atbalstu, attiecībā uz kuru Komisija sāk procedūru, nosūtot tās uz šādu adresi:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Competition |
|
State Aid Registry |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Fakss: 32 2 29 61 242 |
Šīs piezīmes tiks paziņotas Portugālei. Ieinteresētā persona, kas iesniedz piezīmes, var rakstveidā pieprasīt, lai tās identitāte netiktu atklāta, norādot šāda pieprasījuma iemeslus.
KOPSAVILKUMS
Pasākuma un ieguldījumu projekta apraksts
Portugāles iestādes paziņoja par šo pasākumu saskaņā ar Kopienas Valstu reģionālā atbalsta pamatnostādnēm 2007.-2013. gadam (RAP). Šā pasākuma mērķis ir veicināt reģionālo attīstību Minho-Lima (Norte) reģionā, kas ir apgabals, kuram tiek sniegts atbalsts saskaņā ar LESD 107. panta 3. punkta a) apakšpunktu.
Atbalsts uzņēmumam Europac Kraft Viana, S.A. ir īpašs atbalsts, kas nav piešķirts saskaņā ar pastāvošu shēmu. Paziņotā projekta mērķis ir optimizēt pašreizējās Vianā esošās rūpnīcas ražošanas spējas, uzlabot pastāvoša produkta (“Portoliner”) īpašības un sniegt iespēju ražot divus jaunus produktus: vieglu kraftpapīru un “Vianaliner” papīru, kas ļaus uzņēmumam apmierināt jauno pieprasījumu tirgū. Atbalsta saņēmējs pieder Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A (Europac grupa), kas darbojas papīra, kartona un iepakojumu nozarē un nodarbina 1 955 darbiniekus 30 darbības vietās, kuras atrodas Spānijā, Francijā un Portugālē.
Ieguldījumu projekta attaisnojamās ieguldījumu izmaksas ir EUR 87 979 889, un tas saņems atbalstu EUR 6 977 155,78, kas veido atbalsta intensitāti 7,93 % apmērā – mazāk nekā piemērojamā maksimālā atbalsta intensitāte šajā reģionā. Darbs pie ieguldījumiem sākās 2007. gada 20. maijā un tika pabeigts 2010. gada 31. decembrī. Darbība pilnībā tika sākta 2011. gadā.
Atbalsta pasākuma saderības novērtējums
Saskaņā ar šajā novērtējuma posmā pieejamo informāciju Komisijai ir šaubas par pasākuma atbilstību Valstu reģionālā atbalsta pamatnostādnēm (RAP).
Pirmkārt, Komisija šaubās par to, vai ieguldījumi, kas veikti pastāvošo ražošanas spēju optimizācijā, ir sākotnēji ieguldījumi ražošanas procesa būtiskā maiņā, jo optimizācija un būtiska maiņa šķiet savstarpēji izslēdzoša. Tāpat pastāv šaubas, vai ieguldījumus, lai uzlabotu kraftpapīra produktu, kas jau tiek ražots uzņēmumā (“Portoliner”), var uzskatīt par sākotnēju ieguldījumu, jo tie nedažādo esošās ražotnes darbību un nerada jaunu papildu produktu. Reģionālo ieguldījumu atbalstu var apstiprināt tikai sākotnējiem ieguldījumiem, kas definēti RAP 34. punktā.
Otrkārt, Komisijai ir šaubas par to, vai ir izpildīti nosacījumi par atbalsta stimulējošo efektu, kas noteikti RAP 38. punktā. Šķiet, ka darbs pie projekta sākās, pirms atbalstu piešķirošās iestādes nosūtīja priekšlīgumu.
Šajā posmā Komisijai ir būtiskas šaubas, vai 1) projektu kopumā var kvalificēt kā sākotnēju ieguldījumu projektu un vai 2) tas atbilst attiecīgajiem nosacījumiem par stimulējošu efektu. Tāpēc Komisija apšauba, vai atbalstu varētu atzīt par saderīgu ar RAP un iekšējo tirgu.
Ieinteresētās personas tiek uzaicinātas iesniegt savus apsvērumus par paziņoto atbalstu.
VĒSTULES TEKSTS
“A Comissão deseja informar Portugal de que, após ter examinado as informações fornecidas pelas suas autoridades sobre o auxílio acima referido, decidiu dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do Tratado sobre o Funcionamento da União Europeia (a seguir designado «TFUE»).
1. PROCEDIMENTO
|
(1) |
Por notificação eletrónica registada em 9 de maio de 2012 na Comissão (SANI 6998), as autoridades portuguesas notificaram a sua intenção de conceder um auxílio ad hoc com finalidade regional à Europac Kraft Viana S.A. (Europac) no âmbito das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (a seguir designadas «OAR») (1) para um projeto de investimento na região do Minho-Lima. Uma reunião de pré-notificação teve lugar em abril de 2010. |
|
(2) |
Por cartas de 26 de junho (2012/065100) e de 27 de julho de 2012 (2012/078002), a Comissão solicitou informações complementares sobre a medida acima referida, que as autoridades portuguesas apresentaram por cartas de 28 de junho (2012/070170) e de 10 de agosto de 2012 (2012/086232). |
2. DESCRIÇÃO DO AUXÍLIO
2.1. Objetivo
|
(3) |
Portugal pretende promover o desenvolvimento e o emprego regionais fornecendo auxílios com finalidade regional à Europac, para a ampliação e modernização da sua fábrica de papel existente em Viana do Castelo, para melhorar a capacidade de produção atual e permitir a produção de dois novos produtos de papel. |
2.2. Região
|
(4) |
Viana do Castelo situa-se na região Minho-Lima, de Portugal, que é uma região assistida nos termos do artigo 107.o, n.o 3, alínea a), do TFUE com um limite máximo normal para auxílios com finalidade regional a favor de grandes empresas de 30 % em termos de equivalente-subvenção bruto (ESB), de acordo com o mapa português dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (2). |
2.3. O beneficiário
|
(5) |
O beneficiário do auxílio, Europac Kraft Viana, S.A. (anteriormente Portucel Viana - Empresa Produtora de Papéis Industriais SA), é uma filial a 100 % da Europac Portugal SGPS, S.A., que também é totalmente detida pela Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A. (a seguir designado Grupo Europac), que é cotada na Bolsa de Valores de Madrid. O Grupo Europac está ativo na indústria do papel, cartão e embalagens e emprega 1 955 trabalhadores em 30 instalações de produção localizadas em Espanha, França e Portugal (3). |
|
(6) |
O quadro a seguir apresenta a configuração do Grupo Europac.
|
|
(7) |
Portugal confirmou que a Europac não é uma empresa em dificuldade na aceção das Orientações comunitárias relativas aos auxílios estatais de emergência e à reestruturação a empresas em dificuldade (4). |
2.4. O projeto de investimento
|
(8) |
O projeto visa melhorar a capacidade de produção atual da fábrica em Viana e introduzir a possibilidade de produzir dois novos produtos: papel leve portoliner (5) e papel vianaliner (ambos são tipos de papel kraftliner), o que permitirá à empresa atender às novas procuras do mercado (6). O projeto permitirá, por um lado, melhorar as características do kraftliner atualmente produzido (portoliner) e, por outro lado, responde a uma tendência significativa de procura de pesos inferiores (à qual se dará resposta com a produção de portoliner leve, um novo produto) e permitirá, também, que a unidade produza um novo papel de embalagem com características diferentes (vianaliner). |
|
(9) |
O quadro a seguir apresenta a evolução da capacidade de produção e a gama de tipos de papel:
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
(10) |
O investimento previsto é composto por despesas elegíveis na compra de novas máquinas ([…], equipamentos e outros […]). |
2.5. Custos do projeto de investimento
|
(11) |
O projeto de investimento representa custos de investimento elegíveis de 87 979 889 EUR e deve receber um auxílio de 6 977 155,78 EUR, o que resulta numa intensidade de auxílio de 7,93 %. |
|
(12) |
No quadro abaixo é apresentada uma repartição por categoria:
|
||||||||||||||||||||||||||||||
2.6 Financiamento do projeto
|
(13) |
A Europac prevê financiar o projeto utilizando recursos próprios, além dos auxílios a que se candidatou. Não estão previstas outras fontes de financiamento público. |
2.7 Contribuição para o desenvolvimento regional
|
(14) |
Na notificação, as autoridades portuguesas declararam que o projeto envolve a criação de aproximadamente de 10 postos de trabalho diretos e a manutenção de 305 postos de trabalho indiretos, na região. |
|
(15) |
De acordo com as autoridades portuguesas, a Europac é o centro de um polo (cluster) regional muito importante e o aumento da sua capacidade tem efeito direto em muitas atividades a jusante e a montante na região, tais como atividades florestais, preparação de madeira como matéria-prima, recuperação de papel usado, produção de produtos químicos associados e exportação e importação de operações no Porto de Viana do Castelo. |
2.8 Montante do auxílio
|
(16) |
As autoridades portuguesas tencionam conceder um auxílio com finalidade regional no montante de 6 757 608,68 EUR em termos de ESB que deve ser pago em 2012 e 2013 (através de deduções a efetuar nas declarações de IRC para os exercícios fiscais de 2011 e 2012). O quadro abaixo, fornecido pelas autoridades portuguesas, pormenoriza o programa previsto o pagamento do auxílio:
|
||||||||||
|
(17) |
Portugal comprometeu-se a garantir que o montante máximo de auxílio e a correspondente intensidade máxima em termos de ESB (7,93 %) não serão ultrapassados, mesmo que os custos totais elegíveis indicados dos projetos de investimento viessem a ser superiores ou inferiores ao previsto. |
|
(18) |
As autoridades portuguesas confirmaram que o auxílio ao projeto de investimento não pode ser cumulado com auxílios recebidos de outras fontes locais, regionais, nacionais ou da União Europeia para cobrir os mesmos custos elegíveis. |
2.9 Forma do auxílio
|
(19) |
O auxílio será concedido à Europac sob a forma dos seguintes benefícios fiscais:
|
|
(20) |
Portugal confirmou que um mecanismo de controlo garante que a cumulação dos dois tipos de auxílio fiscal nunca poderá exceder os montantes máximos de auxílio conforme definidos nos contratos de investimento e de auxílio relevantes. Portanto, no total, a Europac pode receber auxílio fiscal até 6 757 608,68 EUR (ESB). |
2.10 Outros aspetos
|
(21) |
A medida de auxílio ad hoc notificada prevê a concessão do crédito de imposto associado ao investimento. Permite a dedução, do montante estabelecido em conformidade com o Código Fiscal português relativamente ao Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Coletivas (artigo 83.o, n.o 1, alínea a) do Código IRC), do montante decorrente da aplicação da percentagem de intensidade máxima de auxílio até ao valor do investimento feito a partir de 2007 até 31 de dezembro de 2010. A concessão deste benefício está sujeita à aprovação formal da Comissão Europeia. |
|
(22) |
Esta dedução fiscal deve ser disponibilizada ao beneficiário aquando do pagamento do IRC relativo ao exercício financeiro em que foi feita a dedução relevante para o incentivo fiscal, ou no caso em que o montante não possa ser totalmente deduzido, qualquer montante pendente pode ainda ser deduzido, nas mesmas condições, aquando da liquidação relativa aos exercícios financeiros seguintes, até ao vencimento do contrato, ou seja, 31 de dezembro de 2016. |
|
(23) |
Além disso, o auxílio é concedido na condição de o beneficiário manter os investimentos na região assistida por um período mínimo de cinco anos após a conclusão do projeto de investimento. |
|
(24) |
As autoridades portuguesas confirmaram que a concessão do auxílio está sujeita à aprovação da Comissão, nomeadamente que o contrato de auxílio final só será assinado após esta aprovação. |
|
(25) |
As obras relativas ao projeto tiveram início em 20 de maio de 2007 e terminaram em 31 de dezembro de 2010. O funcionamento pleno foi iniciado em 2011. O beneficiário candidatou-se a incentivos fiscais em 15 de maio de 2007. |
|
(26) |
As autoridades portuguesas (AICEP) (8) tinham conhecimento informal do projeto e da intenção da empresa de solicitar a assistência desde 2006, quando foram realizadas discussões informais sobre um potencial pacote de incentivos (sob os regimes de incentivos financeiros (9) e fiscais (10)). Neste contexto, não tinham sido apresentadas quaisquer candidaturas a auxílios por parte da Europac. |
|
(27) |
Em dezembro de 2006, a AICEP indicou por mensagem de correio eletrónico enviada à Europac que, devido a restrições orçamentais, não poderia ser concedido qualquer auxílio no âmbito do regime de incentivos financeiros. De acordo com as autoridades portuguesas, a AICEP sugeriu à Europac que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais e indicou que apoiaria a sua preparação (11). |
|
(28) |
Em 1 de março de 2007, realizou-se uma reunião entre o Presidente da AICEP e representantes da Europac. De acordo com a prova documental produzida pela AICEP, e apresentada pelas autoridades portuguesas, a Europac foi informada de que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais. No entanto, não se registou qualquer confirmação de que o auxílio seria concedido na prova documental da reunião realizada (12). |
|
(29) |
Em 5 de março de 2007, o Conselho de Administração da Europac reuniu-se e decidiu investir no projeto, com base no facto de as autoridades portuguesas terem confirmado que um incentivo fiscal no montante de 8 % dos custos elegíveis totais seria concedido. De acordo com as atas da reunião do Conselho de Administração: o presidente da AICEP teria «confirmado a aprovação pelo Governo português de uma subvenção a ser concedida por meio de um benefício fiscal». […] «o auxílio atingiria 8 % do orçamento de investimento (cerca de 90 milhões de EUR)» […] «Foi decidido aprovar esse investimento e avançar a fim de tomar todas as medidas necessárias para a sua execução». |
|
(30) |
Não se enviou qualquer carta de intenções de que seria concedido o auxílio, desde que autorizado pela Comissão, antes do início das obras. |
|
(31) |
As autoridades portuguesas não assumiram qualquer outro compromisso face à Europac no que se refere à concessão de auxílios adicionais. |
2.11 Disposições gerais
|
(32) |
As autoridades portuguesas comprometeram-se a apresentar à Comissão:
|
3. AVALIAÇÃO DAS MEDIDAS
|
(33) |
Em conformidade com o artigo 6.o, n.o 1, do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, de 22 de março de 1999, que estabelece normas pormenorizadas para a aplicação do artigo 93.o do Tratado da CE (13), a decisão de dar início a um procedimento resumirá os elementos pertinentes em matéria de facto e de direito, incluirá uma apreciação preliminar da Comissão quanto à natureza de auxílio da medida proposta e indicará os elementos que suscitam dúvidas quanto à sua compatibilidade com o mercado comum. |
3.1. Existência do auxílio
|
(34) |
O artigo 107.o, n.o 1, do TFUE é aplicável aos auxílios concedidos pelos Estados ou provenientes de recursos estatais, independentemente da forma que assumam, que falseiem ou ameacem falsear a concorrência, favorecendo certas empresas ou certas produções, na medida em que afetem as trocas comerciais entre os Estados-Membros. |
|
(35) |
As medidas em causa conferem à Europac uma vantagem económica em relação a outras empresas que não recebem esse auxílio, sendo, por conseguinte seletiva. Esta vantagem ameaça falsear a concorrência. Dado que o Estado não recebe impostos que não normalmente cobraria, o auxílio é concedido através de recursos estatais. Por último, e considerando que a medida diz respeito a uma empresa envolvida no comércio entre os Estados-Membros, existe um risco de que o auxílio possa afetar esse comércio. Por conseguinte, o auxílio a favor deste projeto constitui um auxílio estatal na aceção do artigo 107o, n.o 1, do TFUE. |
3.2. Legalidade do auxílio
|
(36) |
Através da notificação do auxílio ad hoc antes de ser executado, as autoridades portuguesas respeitaram as suas obrigações nos termos do artigo 108.o, n.o 3, do TFUE. |
3.3. Compatibilidade
|
(37) |
Como as autoridades portuguesas afirmam que o auxílio visa promover o desenvolvimento regional, o auxílio deve ser apreciado em conformidade com as Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (14) (a seguir designadas «OAR»). |
|
(38) |
A apreciação da medida relativamente ao cumprimento das diversas disposições das OAR levou a Comissão aos seguintes resultados:
|
3.3.1. Aspetos que requerem investigação complementar
|
(39) |
Com base nas informações disponíveis nesta fase da apreciação, a Comissão tem as seguintes dúvidas quanto à compatibilidade da medida com o disposto nas OAR: |
|
(40) |
Em conformidade com as OAR, o auxílio ao investimento com finalidade regional só pode ser concedido para investimentos iniciais. O investimento inicial é definido no ponto 34 das OAR como o investimento em ativos corpóreos e incorpóreos para: a criação de um novo estabelecimento; a extensão de um estabelecimento existente; a diversificação da produção de um estabelecimento para novos produtos adicionais; uma alteração fundamental do processo global de produção de um estabelecimento existente. O investimento de substituição está explicitamente excluído do âmbito de definição do investimento inicial. |
|
(41) |
As medidas de auxílio notificadas dizem respeito a investimentos para a introdução de uma nova linha de produção de dois novos produtos, a otimização da capacidade de produção existente de kraftliner, reduzindo estrangulamentos, etc., e investimentos que introduzam novas características no produto kraftliner existente. A nova linha de produção dos dois novos produtos kraftliner (portoliner light, vianaliner) qualifica-se como um investimento inicial, que consiste na diversificação da produção de um estabelecimento existente através da introdução de uma nova linha de produção de novos produtos adicionais. O facto de os investimentos para a otimização da capacidade de produção existente constituírem um investimento inicial sob a forma de uma alteração fundamental do processo de produção suscita dúvidas, pois a otimização e a alteração fundamental parecem ser mutuamente exclusivas. Parece igualmente duvidoso que os investimentos para melhorar as características do produto kraftliner que já é produzido na instalação (portoliner) possam ser considerados como constituindo um investimento inicial, pois não conduzem a uma diversificação da atividade de um estabelecimento existente para um novo produto adicional. A Comissão considera, nesta fase, que pequenas alterações às características de um produto existente não se qualificam como um novo produto. |
|
(42) |
Pelas razões acima expostas, nesta fase, a Comissão tem dúvidas sobre se todas as despesas elegíveis do projeto notificado podem ser consideradas como estando relacionadas com um investimento inicial, na aceção do ponto 34 das OAR. |
|
(43) |
Nos termos do disposto no ponto 38 das OAR: «É fundamental garantir que os auxílios regionais produzem um verdadeiro efeito de incentivo à realização de investimentos que de outra forma não seriam realizados nas regiões assistidas. […] No caso de auxílios ad hoc, a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio, que fica subordinada à aprovação da medida por parte da Comissão. Se os trabalhos tiverem início antes de se encontrarem preenchidas as condições previstas no presente ponto, o projeto não será elegível, na sua totalidade, para beneficiar de auxílio». |
|
(44) |
As autoridades portuguesas argumentam que a condição relativamente ao efeito de incentivo do auxílio é satisfeita na medida em que: i) as obras no projeto tiveram início em 20 de maio de 2007, após o presidente da AICEP ter confirmado verbalmente, em 1 de março de 2007, que seria concedido um incentivo fiscal de 8 % do custo total do projeto de investimento, e que ii) foi apresentada, em 15 de maio de 2007, antes do início das obras, uma candidatura a um incentivo fiscal. |
|
(45) |
As autoridades portuguesas reconhecem que as disposições das OAR que se aplicam ao auxílio ad hoc exigem que «a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio», e que não existe essa carta de intenções. No entanto, as autoridades portuguesas consideram que, na substância, a Europac se encontra numa situação semelhante a como se tivesse recebido uma carta de intenções, pois recebeu uma confirmação verbal do presidente da AICEP de que seria concedido auxílio fiscal ao projeto de investimento. Portanto, as autoridades portuguesas consideram que foram criadas expectativas legítimas de que o investimento poderia ter início imediatamente após a apresentação de uma candidatura formal a esse auxílio. |
|
(46) |
Nesta fase, a Comissão tem sérias dúvidas de que o requisito do «efeito de incentivo» das OAR, que impõe uma confirmação formal da intenção da autoridade nacional competente, tenha sido cumprido no caso em apreço. |
|
(47) |
Mesmo que as autoridades portuguesas tenham manifestado vontade de apoiar este investimento, uma declaração verbal não pode ser considerada equivalente ao requisito formal de uma carta de intenção (por escrito), e substituí-la, visto que a última pressupõe que a apreciação do projeto de auxílio e a apreciação da sua contribuição para o desenvolvimento regional passaram pelo devido processo administrativo interno. |
|
(48) |
Além disso, as provas apresentadas por Portugal relativas à reunião com a Europac não registam, ao contrário do que consta na ata da reunião do Conselho de Administração da Europac, a confirmação da concessão do benefício fiscal. Portanto, a Comissão tem dúvidas sobre se a confirmação verbal, que na opinião das autoridades portuguesas substitui a carta de intenções, foi alguma vez dada. As atas preparadas por um beneficiário do auxílio não podem substituir uma carta de intenções. Além disso, também não há nenhuma indicação de que a confirmação verbal tenha sido, em qualquer outra fase anterior ao início dos trabalhos, confirmada por escrito à Europac, por exemplo, por transmissão das atas da reunião realizada em 1 de março de 2007, com o presidente da AICEP. |
|
(49) |
De igual forma, não há indicação de que qualquer intenção de conceder o auxílio ad hoc prontamente tenha sido feita sob condição da sua autorização prévia pela Comissão, conforme exigido pelas OAR para um auxílio ad hoc. |
|
(50) |
Por último, também existem dúvidas devido ao facto de a sequência de eventos normal prevista nas OAR (primeiro, candidatura ao auxílio, em seguida, carta de intenções) não ter ocorrido no presente caso. No entanto, a apresentação de uma candidatura de auxílio formal pelo beneficiário do auxílio antes da emissão de uma carta de intenções pela autoridade competente é um requisito essencial das regras. Parece duvidoso que um procedimento através do qual a decisão de conceder um auxílio é tomada e transmitida ao beneficiário antes da apresentação de uma candidatura formal ao auxílio possa ser considerada em conformidade com os requisitos em matéria de efeito de incentivo previstos nas OAR. |
|
(51) |
Além disso, a Comissão levanta a questão de saber se o presidente da AICEP pode, e em que condições, emitir uma carta de intenções. De acordo com as informações fornecidas por Portugal, o presidente da AICEP, embora uma parte importante no processo de concessão do auxílio, não tem o poder de conceder incentivos fiscais. Esse poder excecional compete, nos termos da lei portuguesa, ao Conselho de Ministros que adota, por proposta do ministro das Finanças, uma resolução que aprova os incentivos e os termos do contrato de investimento e do auxílio a ser assinado com o beneficiário do auxílio. A função do presidente da AICEP é limitada à apresentação de propostas a um comité interministerial que aconselha o ministro das Finanças (que tem competência para conceder os incentivos fiscais). |
|
(52) |
A Comissão considera, nesta fase do procedimento, que o projeto não cumpre as condições formais das OAR em matéria de efeito de incentivo do auxílio. |
|
(53) |
Assim, a Comissão convida as autoridades portuguesas e terceiros a apresentar as suas observações e a fornecer todas as informações necessárias para apreciação do projeto de investimento na sua totalidade como um projeto de investimento inicial e para apreciar o efeito de incentivo do auxílio, tendo em conta as disposições aplicáveis das OAR. |
4. CONCLUSÕES
|
(54) |
Face ao exposto, a Comissão, após uma primeira apreciação preliminar das medidas de auxílio, tem dúvidas se (1) o projeto na sua totalidade se qualifica como projeto de investimento inicial, e se (2) cumpre os requisitos relevantes em matéria de efeito de incentivo, e se pode ser considerado compatível com as OAR e o mercado interno. |
|
(55) |
A Comissão não pode formar uma opinião prima facie sobre a compatibilidade parcial ou integral da medida em questão e é de opinião que é necessária uma análise mais aprofundada da medida de auxílio. A Comissão tem o dever de realizar todas as consultas necessárias e, portanto, dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, se a investigação preliminar não permitir que a Comissão supere todas as dificuldades envolvidas na determinação se o auxílio é compatível, ou não, com o mercado interno. Tal facto dará a oportunidade a terceiros, cujo interesse possa ser afetado pela concessão do auxílio, para apresentar observações sobre as medidas notificadas. Tendo em conta as informações comunicadas pelo Estado-Membro em causa e por terceiros, a Comissão deve avaliar a medida e deve tomar a sua decisão final. |
5. DECISÃO
|
(56) |
Tendo em conta as considerações precedentes, a Comissão, nos termos do procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, solicita a Portugal que apresente as suas observações e que forneça todas as informações que possam ajudar a apreciar a medida de auxílio, no prazo de um mês a contar da data de receção da presente carta. A Comissão solicita às autoridades que encaminhem imediatamente uma cópia desta carta para o potencial beneficiário do auxílio. |
|
(57) |
A Comissão deseja lembrar a Portugal que o artigo 108.o, n.o 3, do TFUE tem efeito suspensivo e gostaria de chamar a sua atenção para o artigo 14.o do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, que prevê que todos os auxílios ilegais podem ser recuperados do beneficiário. |
|
(58) |
A Comissão adverte Portugal de que informará as partes interessadas através da publicação desta carta e de um resumo da mesma no Jornal Oficial da União Europeia. A Comissão também informará as partes interessadas dos países da EFTA que sejam signatários do Acordo EEE, através da publicação de um anúncio no suplemento EEE do Jornal Oficial da União Europeia e informará o Órgão de Fiscalização da EFTA enviando uma cópia desta carta. Todas as partes interessadas serão convidadas a apresentar as suas observações no prazo de um mês a contar da data dessa publicação.” |
(1) JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.
(2) Decisão da Comissão, de 7 de fevereiro de 2007, auxílio estatal N 727/2006 – Portugal – Mapa dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (JO C 68 de 24.6.2007, p. 26).
(3) Fonte: sítio Web da Europac: (http://www.europac.es).
(4) JO C 244 de 1.10.2004, p. 2.
(5) Como explicado pelas autoridades portuguesas, as caixas de cartão são feitas de cartão canelado. O cartão canelado é feito geralmente de três tipos de papel colados com uma cola de amido. As duas camadas exteriores (liners) permanecem inalteradas; no entanto, a camada intermédia de papel é ondulada (conhecida como fluting). Estas três (ou mais) camadas de papel são montadas de maneira a formar uma série de arcos conectados capazes de suportar pesos fortes. Esta estrutura confere ao cartão canelado rigidez e resistência consideráveis.
Dependendo da utilização final da caixa e solicitações, podem ser produzidos muitos tipos de cartão canelado, cada um com diferentes liners e diversos tamanhos de flute e perfis, que oferecem muitas combinações projetadas para criar embalagens com prestações e características diferentes.
Existem dois tipos principais de linerboard:
kraftliner– papel de embalagem de elevado desempenho, que se baseia principalmente em fibra virgem (madeira fresca) e
testliner– papel de embalagem comum, totalmente produzido a partir de fibras recicladas (papel usado)
(6) O projeto envolve a produção de papel leve portoliner e papel vianaliner, cujos códigos Prodcom são: 48.04.11.11 para gramagem inferior a 150 g/m2; 48.04.11.15 para gramagem igual ou superior a 150 g/m2 e inferior a 175 g/m2; 48.01.11.19 para gramagem igual ou superior a 175 g/m2.
(7) Segredos comerciais
(8) A AICEP é a entidade responsável pela promoção do investimento e pela negociação de pacotes de incentivos para projetos de investimento grandes, em nome do Governo português (Decreto-Lei n.o 203/2003)
(9) Processo N 667/1999, Medida 1.2 do Programa Operacional da Economia, Decisão de 26.7.2000; este regime foi aprovado até ao final de 2006.
(10) Processo N 97/1999, Regime de auxílios fiscais ao investimento, Decisão de 6.10.1999; este regime terminou no final de 2006, devido às medidas adequadas propostas pela Comissão (em março de 2006, no âmbito da adoção das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-13), e aceites por Portugal, de eliminar progressivamente todos os regimes de auxílios com finalidade regional até essa data.
(11) «Também em linha com o que já foi transmitido ficaremos disponíveis para que, logo se conclua o processo em curso, apoiarmos a preparação de uma candidatura a Benefícios Fiscais para o projeto em causa.» (Mensagem eletrónica de 13 de dezembro de 2006 do […] (AICEP) para […] (Europac).
(12) «Reunião com […]: 1) Análise efetuada sobre cumprimento das obrigações da empresa relativamente ao disposto no DL 19/2003: assunto está para Despacho não SEAII. 2) Podem ir avançando com a Candidatura de um BF. 3) Podem avançar com Projeto PIN.»
(13) JO L 83 de 27.3.1999, p. 1.
(14) Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013, JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.
