| |
| EUROPEAN COMMISSION | COMISIA EUROPEANĂ |
| Brussels, 2.12.2015 | Bruxelles, 2.12.2015 |
| COM(2015) 614 final | COM(2015) 614 final |
| COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS | COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR |
| Closing the loop - An EU action plan for the Circular Economy | Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară |
| Closing the loop – An EU action plan for the circular economy | Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară |
| Introduction | Introducere |
| The transition to a more circular economy, where the value of products, materials and resources is maintained in the economy for as long as possible, and the generation of waste minimised, is an essential contribution to the EU's efforts to develop a sustainable, low carbon, resource efficient and competitive economy. Such transition is the opportunity to transform our economy and generate new and sustainable competitive advantages for Europe. | Tranziția către o economie mai circulară, în care cadrul căreia valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil și generarea de deșeuri este redusă la minimum, reprezintă o contribuție esențială la eforturile UE de dezvoltare a unei economii durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. O astfel de tranziție constituie oportunitatea de a transforma economia noastră și de a genera avantaje competitive noi și durabile în Europa. |
| The circular economy will boost the EU's competitiveness by protecting businesses against scarcity of resources and volatile prices, helping to create new business opportunities and innovative, more efficient ways of producing and consuming. It will create local jobs at all skills levels and opportunities for social integration and cohesion. At the same time, it will save energy and help avoid the irreversible damages caused by using up resources at a rate that exceeds the Earth's capacity to renew them in terms of climate and biodiversity, air, soil and water pollution. A recent report also points at the wider benefits of the circular economy 1 , including in lowering current carbon dioxide emissions levels. Action on the circular economy therefore ties in closely with key EU priorities, including jobs and growth, the investment agenda, climate and energy, the social agenda and industrial innovation, and with global efforts on sustainable development. | Economia circulară va stimula competitivitatea UE prin protejarea întreprinderilor împotriva penuriei de resurse și a prețurilor volatile, contribuind la crearea unor noi oportunități de afaceri și a unor modalități inovatoare și mai eficiente de producție și consum. Aceasta va crea locuri de muncă la nivel local pentru toate nivelurile de calificări și oportunități pentru integrarea și coeziunea socială. În același timp, va permite economisirea de energie și va contribui la evitarea daunelor ireversibile în ceea ce privește clima și biodiversitatea, precum și poluarea aerului, a solului și a apei, cauzate de utilizarea resurselor într-un ritm care depășește capacitatea Pământului de a le reînnoi. Un raport recent subliniază, de asemenea, beneficiile mai ample ale economiei circulare 1 , inclusiv în ceea ce privește reducerea nivelurilor actuale ale emisiilor de dioxid de carbon. Prin urmare, măsurile privind economia circulară se află în strânsă legătură cu priorități-cheie ale UE, printre care se numără ocuparea forței de muncă și creșterea, agenda în materie de investiții, combaterea schimbărilor climatice și energia, agenda socială și inovarea industrială, precum și cu eforturile depuse la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile. |
| Economic actors, such as business and consumers, are key in driving this process. Local, regional and national authorities are enabling the transition, but the EU also has a fundamental role to play in supporting it. The aim is to ensure that the right regulatory framework is in place for the development of the circular economy in the single market, and to give clear signals to economic operators and society at large on the way forward with long term waste targets as well as a concrete, broad and ambitious set of actions, to be carried out before 2020. Action at EU level will drive investments and create a level playing field, remove obstacles stemming from European legislation or inadequate enforcement, deepen the single market, and ensure favourable conditions for innovation and the involvement of all stakeholders. | Actorii economici, cum ar fi întreprinderile și consumatorii, au un rol esențial în impulsionarea acestui proces. Autoritățile locale, regionale și naționale facilitează tranziția, însă și UE îi revine un rol esențial în sprijinirea acesteia. Obiectivul este de a asigura instituirea cadrului de reglementare adecvat pentru dezvoltarea economiei circulare pe piața unică și de a transmite semnale clare operatorilor economici și societății în general cu privire la calea de urmat, cu obiective pe termen lung în domeniul deșeurilor, precum și cu un set de măsuri concrete, ample și ambițioase care să fie realizate înainte de 2020. Acțiunea la nivelul UE va impulsiona investițiile și va crea condiții de concurență echitabile, va înlătura obstacolele generate de legislația europeană sau de o aplicare inadecvată a normelor, va aprofunda piața unică și va asigura condiții favorabile pentru inovare și implicarea tuturor părților interesate. |
| The legislative proposals on waste, adopted together with this action plan, include long-term targets to reduce landfilling and to increase preparation for reuse and recycling of key waste streams such as municipal waste and packaging waste. The targets should lead Member States gradually to converge on bestpractice levels and encourage the requisite investment in waste management. Further measures are proposed to make implementation clear and simple, promote economic incentives and improve extended producer responsibility schemes. | Propunerile legislative privind deșeurile, adoptate împreună cu prezentul plan de acțiune, cuprind obiective pe termen lung ce vizează reducerea ratelor de stocare a deșeurilor în depozite de deșeuri și a creșterii ratelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a fluxurilor de deșeuri principale, cum ar fi deșeurile municipale și deșeurile de ambalaje. Obiectivele ar trebui să determine treptat statele membre să ajungă la convergență în ceea ce privește nivelurile celor mai bune practici și să încurajeze investițiile necesare în materie de gestionare a deșeurilor. Se propun măsuri suplimentare menite să clarifice și să simplifice punerea în aplicare, să promoveze stimulentele economice și să îmbunătățească schemele de răspundere extinsă a producătorilor. |
| By stimulating sustainable activity in key sectors and new business opportunities, the plan will help to unlock the growth and jobs potential of the circular economy. It includes comprehensive commitments on ecodesign, the development of strategic approaches on plastics and chemicals, a major initiative to fund innovative projects under the umbrella of the EU's Horizon 2020 research programme, and targeted action in areas such as plastics, food waste, construction, critical raw materials, industrial and mining waste, consumption and public procurement. Other key legislative proposals on fertilisers and water reuse will follow. Finally, horizontal enabling measures in areas such as innovation and investment are included to stimulate the transition to a circular economy. The proposed actions support the circular economy in each step of the value chain – from production to consumption, repair and remanufacturing, waste management, and secondary raw materials that are fed back into the economy. The actions proposed will be taken forward in line with Better Regulation principles, and subject to appropriate consultation and impact assessment. | Prin stimularea activității durabile în sectoarele-cheie și a noilor oportunități de afaceri, planul va contribui la deblocarea potențialului economiei circulare în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă. Planul include angajamente ample privind proiectarea ecologică, dezvoltarea unor abordări strategice privind materialele plastice și substanțele chimice, o inițiativă esențială menită să finanțeze proiecte inovatoare în cadrul programului UE pentru cercetare, Orizont 2020, și acțiuni clar direcționate în domenii cum ar fi materialele plastice, deșeurile alimentare, construcțiile, materiile prime critice, deșeurile industriale și miniere, consumul și achizițiile publice. Vor urma alte propuneri legislative esențiale privind îngrășămintele și reutilizarea apei. În fine, planul include măsuri orizontale de facilitare în domenii cum ar fi inovarea și investițiile pentru a stimula tranziția către o economie circulară. Acțiunile propuse sprijină economia circulară în fiecare etapă a lanțului valoric, de la producție până la consum, reparare și refabricare, gestionare a deșeurilor și materii prime secundare care sunt reintroduse în economie. Acțiunile propuse vor fi întreprinse în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări și vor face obiectul unei consultări și al unei evaluări a impactului corespunzătoare. |
| The action plan focusses on action at EU level with high added value. Making the circular economy a reality will however require long-term involvement at all levels, from Member States, regions and cities, to businesses and citizens. Member States are invited to play their full part in EU action, integrating and complementing it with national action. The circular economy will also need to develop globally. Increased policy coherence in internal and external EU action in this field will be mutually reinforcing and essential for the implementation of global commitments taken by the Union and by EU Member States, notably the U.N. 2030 Agenda for Sustainable Development and the G7 Alliance on Resource Efficiency. This action plan will be instrumental in reaching the Sustainable Development Goals (SDGs) by 2030, in particular Goal 12 of ensuring sustainable consumption and production patterns. | Planul de acțiune se axează pe măsuri la nivelul UE cu o valoare adăugată ridicată. Transformarea în realitate a economiei circulare va necesita însă o implicare pe termen lung la toate nivelurile, de la state membre, regiuni și orașe, până la întreprinderi și cetățeni. Statele membre sunt invitate să își îndeplinească pe deplin rolul în cadrul acțiunii UE, prin integrarea și completarea acesteia cu măsuri la nivel național. Economia circulară va trebui, de asemenea, să se dezvolte la nivel mondial. O coerență sporită în materie de politică în cadrul acțiunii interne și externe a UE în acest domeniu va duce la o consolidare reciprocă și va fi esențială pentru punerea în aplicare a angajamentelor asumate la nivel mondial de Uniune și de statele membre ale UE, în special a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de ONU, și a Alianței G7 privind utilizarea eficientă a resurselor. Prezentul plan de acțiune va juca un rol fundamental în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030, în special a obiectivului 12 de asigurare a unor modele de consum și de producție durabile. |
| 1.Production | 1.Producția |
| A circular economy starts at the very beginning of a product's life. Both the design phase and production processes have an impact on sourcing, resource use and waste generation throughout a product's life. | Economia circulară pornește chiar la începutul duratei de viață a unui produs. Atât faza de proiectare, cât și procesele de producție au un impact asupra aprovizionării, a utilizării resurselor și a generării de deșeuri pe parcursul întregii durate de viață a unui produs. |
| 1.1.Product design | 1.1.Proiectarea produsului |
| Better design can make products more durable or easier to repair, upgrade or remanufacture. It can help recyclers to disassemble products in order to recover valuable materials and components. Overall, it can help to save precious resources. However, current market signals appear insufficient to make this happen, in particular because the interests of producers, users and recyclers are not aligned. It is therefore essential to provide incentives for improved product design, while preserving the single market and competition, and enabling innovation. | O mai bună proiectare a produselor poate face ca acestea să fie mai durabile sau mai ușor de reparat, de modernizat sau de refabricat. O mai bună proiectare a produselor poate facilita dezmembrarea produselor de către operatorii care se ocupă de reciclare, astfel încât materialele și componentele prețioase să fie valorificate. Per ansamblu, poate contribui la economisirea resurselor prețioase. Semnalele actuale ale pieței par însă a fi insuficiente pentru a realiza acest lucru, în special deoarece interesele producătorilor, ale utilizatorilor și ale operatorilor care se ocupă de reciclare nu sunt aliniate. Prin urmare, este esențial să se furnizeze stimulente pentru a îmbunătăți proiectarea produselor, menținând în același timp piața internă și concurența și impulsionând inovarea. |
| Electrical and electronic products are particularly significant in this context. Their reparability can be important to consumers, and they can contain valuable materials that should be made easier to recycle (e.g. rare earth elements in electronic devices). In order to promote a better design of these products, the Commission will emphasise circular economy aspects in future product design requirements under the Ecodesign Directive 2 , the objective of which is to improve the efficiency and environmental performance of energy-related products. To date, ecodesign requirements have mainly targeted energy efficiency 3 ; in the future, issues such as reparability, durability, upgradability, recyclability, or the identification of certain materials or substances will be systematically examined. The Commission will analyse these issues on a product by product basis in new working plans and reviews, taking into account the specificities and challenges of different products (such as innovation cycles) and in close cooperation with relevant stakeholders. | Produsele electrice și electronice au o însemnătate specială în acest context. Potențialul lor de reparare poate fi important pentru consumatori și aceste produse pot conține materiale valoroase care ar trebui să devină mai ușor de reciclat (de exemplu, pământurile rare din aparatele electronice). Pentru a promova o mai bună proiectare a acestor produse, Comisia va pune accentul pe aspectele economiei circulare în cadrul viitoarelor cerințe în materie de proiectare a produselor în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică 2 , al cărui obiectiv este îmbunătățirea eficienței și a performanței de mediu a produselor cu impact energetic. Până în prezent, cerințele în materie de proiectare ecologică au vizat în principal eficiența energetică 3 ; în viitor, se vor examina în mod sistematic aspecte cum ar fi potențialul de reparare, durabilitatea, potențialul de modernizare, potențialul de reciclare sau identificarea anumitor materiale ori substanțe. Comisia va analiza aceste aspecte pentru fiecare produs în parte în cadrul noilor planuri de lucru și revizuiri, ținând seama de caracteristicile și provocările specifice diferitelor produse (de exemplu, ciclurile de inovare) și în strânsă cooperare cu părțile interesate relevante. |
| As a first step, and under the framework of the Ecodesign directive, the Commission has developed and will propose shortly to Member States mandatory product design and marking requirements to make it easier and safer to dismantle, reuse and recycle electronic displays (e.g. flat computer or television screens). | Ca un prim pas, și în cadrul Directivei privind proiectarea ecologică, Comisia a elaborat și va propune în curând statelor membre cerințe obligatorii în materie de proiectare și de comercializare a produselor pentru ca dezmembrarea, reutilizarea și reciclarea afișajelor electronice (de exemplu, ecranele plate ale computerelor sau ale televizoarelor) să fie efectuate mai ușor și în condiții de siguranță sporită. |
| The Commission is also proposing to encourage better product design by differentiating the financial contribution paid by producers under extended producer responsibility schemes on the basis of the end-of-life costs of their products. This should create a direct economic incentive to design products that can be more easily recycled or reused. | Comisia propune, de asemenea, încurajarea unei mai bune proiectări a produselor prin diferențierea contribuției financiare plătite de producători în cadrul schemelor de responsabilitate extinsă a producătorilor pe baza costurilor la încheierea ciclului de viață al produselor lor. Această diferențiere ar trebui să creeze un stimulent economic direct pentru proiectarea de produse care pot fi mai ușor reciclate sau reutilizate. |
| Finally, the Commission will examine options and actions for a more coherent policy framework for the different strands of work on EU product policy 4 in their contribution to the circular economy. | În fine, Comisia va examina opțiunile și măsurile care vizează instituirea unui cadru de politică mai coerent pentru diferitele direcții de acțiune privind politica UE în domeniul produselor 4 , din perspectiva contribuției acestora la economia circulară. |
| - The Commission will promote the reparability, upgradability, durability, and recyclability of products by developing product requirements relevant to the circular economy in its future work under the Ecodesign Directive, as appropriate and taking into account the specificities of different product groups. The Ecodesign working plan for 2015-2017 will elaborate on how this will be implemented. The Commission will shortly also propose Ecodesign requirements for electronic displays. | - Comisia va promova potențialul de reparare, potențialul de modernizare, durabilitatea și potențialul de reciclare ale produselor prin elaborarea unor cerințe aplicabile produselor care să fie relevante pentru economia circulară, în cadrul activității sale viitoare în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică, după caz și luând în considerare caracteristicile specifice ale diferitelor grupuri de produse. Planul de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2015-2017 va prezenta informații referitoare la modul în care acestea vor fi puse în aplicare. În scurt timp, Comisia va propune, de asemenea, cerințe în materie de proiectare ecologică pentru afișajele electronice. |
| - The revised legislative proposals on waste creates economic incentives for better product design through provisions on extended producer responsibility. | - Propunerile legislative revizuite privind deșeurile creează stimulente economice pentru o mai bună proiectare a produselor prin intermediul dispozițiilor în materie de responsabilitate extinsă a producătorilor. |
| - The Commission will examine options and actions for a more coherent policy framework of the different strands of work of its product policy in their contribution to the circular economy. | - Comisia va examina opțiunile și măsurile care vizează instituirea unui cadru de politică mai coerent pentru diferitele direcții de acțiune ale politicii sale în domeniul produselor, din perspectiva contribuției acestora la economia circulară. |
| 1.2.Production processes | 1.2.Procesele de producție |
| Even for products or materials designed in a smart way, inefficient use of resources in production processes can lead to lost business opportunities and significant waste generation. | Chiar și pentru produsele și materialele concepute în mod inteligent, utilizarea ineficientă a resurselor în procesele de producție poate duce la pierderea unor oportunități de afaceri și la generarea unui volum important de deșeuri. |
| Primary raw materials, including renewable materials, will continue to play an important role in production processes, even in a circular economy. In this context, attention must be paid to the environmental and social impacts of their production, both in the EU and in non-EU countries. The Commission therefore promotes the sustainable sourcing of raw material globally, for example through policy dialogues, partnerships and its trade 5 and development policy. Industry has a key role to play by making specific commitments to sustainable sourcing and cooperating across value chains. | Materiile prime primare, inclusiv materialele regenerabile, vor continua să joace un rol important în procesele de producție, chiar și în cadrul unei economii circulare. În acest context, trebuie să se acorde atenție impactului asupra mediului și impactului social pe care le generează producția lor atât în UE, cât și în țările terțe. Prin urmare, Comisia promovează aprovizionarea durabilă cu materii prime la nivel mondial, de exemplu prin intermediul dialogurilor în materie de politică, al parteneriatelor și al politicii sale comerciale 5 și de dezvoltare. Industria are un rol-cheie, prin asumarea unor angajamente specifice privind aprovizionarea durabilă și cooperarea de-a lungul lanțurilor valorice. |
| Each industry sector is different when it comes to resource use, waste generation and management. Therefore, the Commission will further promote best practices in a range of industrial sectors through the 'best available technique reference documents' (BREFs) that Member States have to reflect when issuing permit requirements for industrial installations, and promote best practices on mining waste. The Commission is also helping SMEs to benefit from the business opportunities of increased resource efficiency with the creation of the European Resource Efficiency Excellence Centre. 6 Facilitating substitution of chemicals of concern or supporting SME access to innovative technologies 7 are examples of actions in this area. Improving the efficiency and uptake of the EU Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) 8 and the pilot programme on environmental technology verification (ETV) 9 could also benefit businesses and SMEs in particular. | Fiecare sector industrial este diferit în ceea ce privește utilizarea resurselor și generarea și gestionarea deșeurilor. Prin urmare, Comisia va continua să promoveze cele mai bune practici într-o serie de sectoare industriale prin intermediul „documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile” (BREF) de care statele membre trebuie să țină seama atunci când eliberează autorizații pentru instalațiile industriale și să promoveze cele mai bune practici privind deșeurile miniere. Prin crearea Centrului european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor 6 , Comisia ajută și IMM-urile să valorifice oportunitățile de afaceri generate de o utilizare mai eficientă a resurselor. Facilitarea înlocuirii substanțelor chimice care prezintă motive de îngrijorare sau sprijinirea accesului IMM-urilor la tehnologiile inovatoare 7 sunt exemple de măsuri în acest domeniu. Îmbunătățirea eficienței și utilizarea în mai mare măsură a sistemului UE de management de mediu și audit (EMAS) 8 și a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu (ETV) 9 ar putea, de asemenea, să genereze beneficii pentru întreprinderi, în general, și pentru IMM-uri, în particular. |
| In addition, it is important to promote innovative industrial processes. For example, industrial symbiosis allows waste or by-products of one industry to become inputs for another. In its revised proposals on waste, the Commission proposes elements to facilitate this practice, and will engage with Member States to help ensure a common understanding of the rules on by-products. The reuse of gaseous effluents 10 is another example of innovative process. Remanufacturing 11 is another high-potential area: it is already common practice in certain industries, such as vehicles or industrial machinery, but could be applied to new sectors. The EU is supporting such promising developments through its research and innovation financing programme, Horizon 2020, 12 and through Cohesion Policy funds. 13 | În plus, este important să se promoveze procesele industriale inovatoare. De exemplu, simbioza industrială permite ca deșeurile sau subprodusele unui sector să devină resursele altuia. În propunerile sale revizuite privind deșeurile, Comisia prezintă elemente menite să faciliteze această practică și va colabora cu statele membre pentru a asigura o înțelegere comună a normelor privind subprodusele. Reutilizarea efluenților gazoși 10 este un alt exemplu de proces inovator. Refabricarea 11 este un alt domeniu cu potențial ridicat: este deja o practică obișnuită în anumite industrii, cum ar fi cea a vehiculelor sau a utilajelor industriale, dar ar putea fi aplicată în noi sectoare. UE sprijină aceste evoluții promițătoare prin intermediul programului său de finanțare pentru cercetare și inovare, Orizont 2020, 12 și al fondurilor politicii de coeziune 13 . |
| - The Commission will include guidance on best waste management and resource efficiency practices in industrial sectors in Best Available Techniques reference documents (BREFs) 14 | - Comisia va include, în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), orientări referitoare la cele mai bune practici în materie de gestionare a deșeurilor și utilizare eficientă a resurselor în sectoarele industriale 14 , și va emite orientări și va promova cele mai bune practici privind deșeurile miniere. |
| and will issue guidance and promote best practices on mining waste. | - Comisia prezintă (în propunerile legislative revizuite privind deșeurile) dispoziții menite să clarifice normele referitoare la subproduse pentru a facilita simbioza industrială și a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile în UE. |
| - The Commission is proposing (in the revised legislative proposals on waste) to clarify rules on by-products to facilitate industrial symbiosis and help create a level-playing field across the EU. | 2.Consumul |
| 2.Consumption | Alegerile făcute de milioane de consumatori pot reprezenta un sprijin sau un obstacol pentru economia circulară. Aceste alegeri sunt modelate de informațiile la care au acces consumatorii, de gama și de prețurile produselor existente, precum și de cadrul de reglementare. Această fază este, de asemenea, esențială pentru prevenirea și reducerea generării de deșeuri menajere. |
| The choices made by millions of consumers can support or hamper the circular economy. These choices are shaped by the information to which consumers have access, the range and prices of existing products, and the regulatory framework. This phase is also crucial for preventing and reducing the generation of household waste. | Confruntați cu o invazie a etichetelor sau a mențiunilor „ecologic”, consumatorii din UE întâmpină adesea dificultăți în a diferenția produsele și a avea încredere în informațiile disponibile. Este posibil ca mențiunile „ecologic” să nu îndeplinească întotdeauna cerințele legale în materie de fiabilitate, acuratețe și claritate 15 . Comisia colaborează cu părțile interesate pentru ca mențiunile „ecologic” să devină mai demne de încredere și va asigura o mai bună aplicare a normelor în vigoare, inclusiv prin intermediul unor orientări actualizate privind practicile comerciale neloiale 16 . Comisia testează amprenta de mediu a produselor 17 , o metodologie de măsurare a performanței de mediu, și va analiza cum poate fi utilizată aceasta pentru a măsura sau a comunica informații despre mediu. Eticheta ecologică voluntară a UE identifică produsele care au un impact redus asupra mediului pe durata întregului lor ciclu de viață. Comisia va analiza modalitățile de creștere a eficacității și a contribuției acestei etichete la economia circulară 18 . |
| Faced with a profusion of labels or environmental claims, EU consumers often find it difficult to differentiate between products and to trust the information available. Green claims may not always meet legal requirements for reliability, accuracy and clarity. 15 The Commission is working with stakeholders to make green claims more trustworthy, and will ensure better enforcement of the rules in place, including through updated guidance on unfair commercial practices 16 . It is testing the Product Environmental Footprint, 17 a methodology for measuring environmental performance, and will explore its use to measure or communicate environmental information. The voluntary EU Ecolabel identifies products that have a reduced environmental impact throughout their lifecycle. The Commission will examine how to increase its effectiveness and contribution to the circular economy. 18 | La începutul acestui an, Comisia a propus un sistem de etichetare îmbunătățit pentru performanța energetică a aparatelor de uz casnic și a altor produse cu impact energetic, care îi va ajuta pe consumatori să aleagă produsele cele mai eficiente 19 . Sistemul propus va permite, de asemenea, ca informațiile afișate pentru consumatori să menționeze performanța de mediu a produselor cu impact energetic, inclusiv durabilitatea 20 . |
| Earlier this year, the Commission proposed an improved labelling system for the energy performance of household appliances and other energy-related products, which will help consumers choose the most efficient products. 19 The proposed system will also allow for the displaying to consumers of information on the environmental performance, including durability, of energy-related products 20 . | Prețul este un factor esențial care afectează deciziile de cumpărare, atât în cadrul lanțului valoric, cât și în ceea ce-i privește pe consumatorii finali. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să furnizeze stimulente și să utilizeze instrumente economice, cum ar fi impozitarea, pentru a asigura faptul că prețurile produselor reflectă mai bine costurile de mediu. Aspectele referitoare la garanții, de exemplu perioada legală de garanție și inversarea sarcinii probei 21 , sunt, de asemenea, o componentă importantă a puzzle-ului consumului, deoarece pot proteja consumatorii împotriva produselor defecte și pot contribui la durabilitatea și la potențialul de reparare al produselor, evitând astfel eliminarea lor. În UE există o garanție legală de doi ani pentru bunurile fizice, dar există încă probleme în ceea ce privește punerea în aplicare a acesteia. Comisia va aborda astfel de aspecte în special în contextul viitoarei sale propuneri privind vânzările online de bunuri. Comisia va evalua, de asemenea, elementele-cheie ale legislației în domeniul protecției consumatorilor și va analiza posibile îmbunătățiri 22 . |
| Price is a key factor affecting purchasing decisions, both in the value chain and for final consumers. Member States are therefore encouraged to provide incentives and use economic instruments, such as taxation, to ensure that product prices better reflect environmental costs. Aspects relating to guarantees, such as the legal guarantee period and the reversal of the burden of proof, 21 are also an important part of the consumption puzzle, as they can protect consumers against defective products and contribute to products' durability and reparability, preventing them from being thrown away. A two year legal guarantee exists in the EU for physical goods, but problems are still encountered in its implementation. The Commission will address issues such as these, notably in the context of its upcoming proposal for online sales of goods. It will also evaluate key pieces of consumer legislation and consider possible improvements 22 . | Odată ce un produs a fost achiziționat, durata sa de viață poate fi prelungită prin reutilizare și reparare, evitând astfel risipa. Sectorul reutilizării și cel al reparațiilor utilizează intensiv forța de muncă și, prin urmare, contribuie la agenda UE privind ocuparea forței de muncă și aspectele sociale. În prezent, anumite produse nu pot fi reparate din cauza modului lor de proiectare sau a lipsei pieselor de schimb ori a informațiilor privind repararea. Activitatea viitoare în materie de proiectare ecologică a produselor (a se vedea secțiunea 1.1) va contribui la creșterea durabilității produselor și la facilitarea reparării acestora: în special, se vor examina cerințele privind disponibilitatea pieselor de schimb și a informațiilor referitoare la reparare (de exemplu, prin intermediul manualelor de reparații disponibile online), inclusiv prin analizarea posibilității unor cerințe orizontale legate de furnizarea informațiilor referitoare la reparare. Practicile privind uzura morală planificată pot, de asemenea, să limiteze durata de viață utilă a produselor. Prin intermediul unui program de testare independent, Comisia va iniția activitatea de detectare a unor astfel de practici și modalitățile de remediere a acestora. În plus, propunerile legislative revizuite privind deșeurile cuprind noi dispoziții menite să stimuleze activitățile de pregătire pentru reutilizare. Statele membre și autoritățile regionale și locale au, de asemenea, un rol important în încurajarea reutilizării și a reparării, iar unele dintre ele au luat deja inițiative în acest domeniu. |
| Once a product has been purchased, its lifetime can be extended through reuse and repair, hence avoiding wastage. The reuse and repairs sectors are labour-intensive and therefore contribute to the EU's jobs and social agenda. Currently, certain products cannot be repaired because of their design, or because spare parts or repair information are not available. Future work on ecodesign of products (see section 1.1) will help to make products more durable and easier to repair: in particular, requirements concerning the availability of spare parts and repair information (e.g. through online repair manuals) will be considered, including through exploring the possibility of horizontal requirements on the provision of repair information. Planned obsolescence practices can also limit the useful lifetime of products. Through an independent testing programme, the Commission will initiate work to detect such practices and ways to address them. In addition, the revised legislative proposals on waste includes new provisions to boost preparation for reuse activities. Member States and regional and local authorities also have an important role in encouraging reuse and repair, and some have already taken initiatives in this area. | În vederea reducerii cantității de deșeuri menajere, se pot lua și alte măsuri. Acestea sunt adesea mai eficace la nivel național și local, unde pot fi mai bine direcționate: campaniile de sensibilizare și stimulentele economice 23 s-au dovedit a fi deosebit de eficace. Comisia promovează prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea deșeurilor prin intermediul schimbului de informații și de cele mai bune practici și prin furnizarea de finanțare în cadrul politicii de coeziune pentru proiecte la nivel local și regional, inclusiv în domeniul cooperării interregionale. |
| Other actions can be taken to reduce the amount of household waste. This is often more effective at national and local level, where it can be better targeted: awareness campaigns and economic incentives 23 have proven particularly effective. The Commission promotes waste prevention and reuse through the exchange of information and best practices and by providing Cohesion Policy funding for projects at local and regional level, including interregional cooperation. | Formele inovatoare de consum pot sprijini, de asemenea, dezvoltarea economiei circulare, de exemplu, utilizarea în comun a produselor sau a infrastructurilor (economie colaborativă), consumul de servicii mai degrabă decât de produse sau utilizarea platformelor informatice ori digitale. Aceste noi forme de consum sunt dezvoltate adesea de întreprinderi sau de cetățeni și sunt promovate la nivel național, regional și local. Comisia sprijină aceste noi modele de afaceri și de consum prin intermediul Programului Orizont 2020 și al fondurilor politicii de coeziune (a se vedea, de asemenea, secțiunea 6). Astfel cum s-a anunțat în Strategia privind piața unică 24 , se va elabora și o agendă europeană pentru economia colaborativă. |
| Innovative forms of consumption can also support the development of the circular economy, e.g. sharing products or infrastructure (collaborative economy), consuming services rather than products, or using IT or digital platforms. These new forms of consumption are often developed by businesses or citizens, and promoted at national, regional and local level. The Commission supports these new business and consumption models through Horizon 2020 and through Cohesion Policy funding (see also section 6). As announced in the Single Market Strategy 24 , it will also develop a European agenda for the collaborative economy. | Achizițiile publice reprezintă o mare parte din consumul european (aproape 20 % din PIB-ul UE). Prin urmare, pot juca un rol esențial în economia circulară, iar Comisia va încuraja acest rol prin acțiunile sale privind achizițiile publice verzi 25 (APV), în cadrul cărora se elaborează criterii la nivelul UE, fiind apoi utilizate de autoritățile publice pe o bază voluntară. În primul rând, Comisia va asigura faptul că, în viitor, se va acorda o atenție specială aspectelor relevante pentru economia circulară, cum ar fi durabilitatea și potențialul de reparare, atunci când se stabilesc sau se revizuiesc criterii. În al doilea rând, Comisia va sprijini utilizarea în mai mare măsură a acestor criterii de către autoritățile publice 26 și va reflecta asupra modului în care achizițiile publice verzi ar putea fi folosite pe scară mai largă în întreaga UE, în special în ceea ce privește piețele sau produsele care au un grad ridicat de relevanță pentru economia circulară. În fine, Comisia va fi ea însăși un exemplu de urmat, asigurând recurgerea pe o scară cât mai largă posibil la achiziții publice verzi în cadrul propriilor proceduri de atribuire a contractelor și intensificând utilizarea acestora în cadrul finanțările acordate din fonduri ale UE. |
| Public procurement accounts for a large proportion of European consumption (nearly 20% of EU GDP). It can therefore play a key role in the circular economy, and the Commission will encourage this role through its actions on Green Public Procurement 25 (GPP), where criteria are developed at EU level and then used by public authorities on a voluntary basis. First, the Commission will make sure that in future, special emphasis is placed on aspects relevant to the circular economy, such as durability and reparability, when setting out or revising criteria. Secondly, it will support a greater uptake of these criteria by public authorities, 26 and reflect on how GPP could be used more widely across the EU, in particular for products or markets that have high relevance for the circular economy. Finally, the Commission will lead by example, by making sure that Green Public Procurement is used as widely as possible in its own procurement, and by reinforcing the use of GPP in EU funding. | - Comisia va avea în vedere în mod specific, în activitatea sa în domeniul proiectării ecologice, cerințe proporționale privind durabilitatea, disponibilitatea informațiilor referitoare la reparare și disponibilitatea pieselor de schimb, iar în cadrul viitoarelor măsuri în domeniul etichetării energetice va examina posibilitatea introducerii unor informații în materie de durabilitate. |
| - The Commission will specifically consider proportionate requirements on durability and the availability of repair information and spare parts in its work on Ecodesign, as well as durability information in future Energy Labelling measures. | - În propunerile revizuite privind deșeurile, Comisia prezintă noi norme care vor încuraja activitățile de reutilizare. |
| - In the revised waste proposals, the Commission proposes new rules which will encourage reuse activities. | - Comisia va depune eforturi în vederea unei mai bune aplicări a garanțiilor pentru produsele fizice, va examina posibilele opțiuni de îmbunătățire și va combate falsele mențiuni „ecologic”. |
| - The Commission will work towards better enforcement of the guarantees on tangible products, examine possible options for improvement, and tackle false green claims | - Comisia va pregăti un program de testare independent în cadrul Programului Orizont 2020 pentru a contribui la identificarea problemelor legate de posibila uzură morală planificată. La această activitate ar participa părțile interesate relevante, după caz. |
| - The Commission will prepare an independent testing programme under Horizon 2020 to help the identification of issues related to possible planned obsolescence. This work would involve relevant stakeholders as appropriate. | - Comisia va lua măsuri privind achizițiile publice verzi, acordând o atenție specială aspectelor economiei circulare în cadrul criteriilor noi sau revizuite, sprijinind utilizarea în mai mare măsură a achizițiilor publice verzi și fiind ea însăși un exemplu de urmat în cadrul propriilor sale proceduri de atribuire a contractelor și al finanțărilor acordate din fonduri ale UE. |
| - The Commission will take action on Green Public Procurement (GPP), by emphasising circular economy aspects in new or revised criteria, supporting higher uptake of GPP, and leading by example in its own procurement and in EU funding. | 3.Gestionarea deșeurilor |
| 3.Waste management | Gestionarea deșeurilor joacă un rol central în economia circulară: aceasta determină modul în care ierarhia deșeurilor stabilită de UE este pusă în practică. Ierarhia deșeurilor stabilește o ordine de prioritate, de la prevenire, pregătire pentru reutilizare, reciclare și valorificare energetică până la eliminare, cum ar fi stocarea în depozite de deșeuri. Acest principiu este menit să încurajeze opțiunile care duc la obținerea celor mai bune rezultate globale în materie de mediu. Modul în care colectăm și ne gestionăm deșeurile poate duce fie la rate ridicate de reciclare și la reintroducerea în economie a materialelor valoroase, fie la un sistem ineficient în care cea mai mare parte a deșeurilor reciclabile sfârșesc în depozite de deșeuri sau sunt incinerate, acest fapt putând avea efecte dăunătoare asupra mediului și generând pierderi economice semnificative. Pentru a atinge niveluri ridicate în materie de valorificare a materialelor, este esențial să se trimită semnale pe termen lung autorităților publice, întreprinderilor și investitorilor, precum și să se instituie la nivelul UE condițiile propice corespunzătoare, inclusiv aplicarea consecventă a obligațiilor existente. Toate deșeurile ar trebui să fie luate în considerare, indiferent dacă sunt generate de gospodării, de întreprinderi, de industrie și de sectorul minier (a se vedea secțiunea 1.2) sau dacă sunt generate de sectorul construcțiilor (a se vedea secțiunea 5.4). |
| Waste management plays a central role in the circular economy: it determines how the EU waste hierarchy is put into practice. The waste hierarchy establishes a priority order from prevention, preparation for reuse, recycling and energy recovery through to disposal, such as landfilling. This principle aims to encourage the options that deliver the best overall environmental outcome. The way we collect and manage our waste can lead either to high rates of recycling and to valuable materials finding their way back into the economy, or to an inefficient system where most recyclable waste ends in landfills or is incinerated, with potentially harmful environmental impacts and significant economic losses. To achieve high levels of material recovery, it is essential to send long-term signals to public authorities, businesses and investors, and to establish the right enabling conditions at EU level, including consistent enforcement of existing obligations. All waste should be considered, be it generated by household, businesses, industry and mining (see section 1.2), or the construction sector (see section 5.4). | În prezent, numai aproximativ 40 % din deșeurile produse de gospodăriile din UE sunt reciclate. Această medie ascunde diferențe importante între statele membre și regiuni, cu rate de până la 80 % în unele domenii și de mai puțin de 5 % în altele. Comisia prezintă noi propuneri legislative privind deșeurile care vizează să ofere o viziune pe termen lung pentru creșterea ratei de reciclare a deșeurilor municipale și reducerea stocării acestora în depozite de deșeuri, ținând seama, în același timp, de diferențele dintre statele membre. Aceste propuneri încurajează, de asemenea, utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor economice pentru a asigura coerența cu ierarhia deșeurilor stabilită de UE. |
| Today, only around 40% of the waste produced by EU households is recycled. This average masks wide variation between Member States and regions, with rates as high as 80% in some areas, and lower than 5% in others. The Commission is putting forward new legislative proposals on waste to provide a long-term vision for increasing recycling and reducing the landfilling of municipal waste, while taking account of differences between Member States. These proposals also encourage greater use of economic instruments to ensure coherence with the EU waste hierarchy. | Propunerile revizuite privind deșeurile includ, de asemenea, obiective mai ambițioase de reciclare a materialelor utilizate pentru ambalaje 27 , care vor consolida obiectivele în materie de deșeuri municipale și vor îmbunătăți gestionarea deșeurilor de ambalaje în sectorul comercial și în cel industrial. În UE s-a reciclat un volum mai mare de deșeuri de ambalaje (provenite din gospodării și din surse industriale/comerciale) de la introducerea obiectivelor la nivelul UE privind ambalajele de hârtie, de sticlă, de plastic, de metal și de lemn 28 și există potențial pentru a recicla mai mult, ceea ce implică deopotrivă beneficii economice și ecologice. |
| The revised waste proposals also includes increased recycling targets for packaging materials 27 , which will reinforce the targets on municipal waste and improve the management of packaging waste in the commercial and industrial sectors. More packaging waste (from households and industrial/commercial sources) has been recycled in the EU since the introduction of EU-wide targets for paper, glass, plastics, metal and wood packaging 28 , and there is potential for more recycling, with both economic and environmental benefits. | Pentru a crește nivelurile reciclării de înaltă calitate, sunt necesare îmbunătățiri în materie de colectare și sortare a deșeurilor. Sistemele de colectare și sortare sunt adesea finanțate parțial prin scheme de răspundere extinsă a producătorilor, în cadrul cărora fabricanții contribuie la costurile aferente colectării și tratării produselor. Pentru a spori eficacitatea acestor scheme, Comisia propune condiții minime privind transparența și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Statele membre și regiunile pot, de asemenea, să utilizeze aceste scheme pentru fluxuri suplimentare de deșeuri, cum ar fi textilele sau mobila. |
| To raise levels of high-quality recycling, improvements are needed in waste collection and sorting. Collection and sorting systems are often financed in part by extended producer responsibility schemes, in which manufacturers contribute to product collection and treatment costs. In order to make these schemes more effective, the Commission is proposing minimum conditions on transparency and cost-efficiency. Member States and regions can also use these schemes for additional waste streams such as textiles or furniture. | Propunerile revizuite privind deșeurile vor aborda și aspecte-cheie referitoare la calcularea ratelor de reciclare. Acest aspect este esențial pentru a asigura statistici comparabile și de înaltă calitate pe întreg teritoriul UE, pentru a simplifica sistemul actual și pentru a încuraja rate mai ridicate ale reciclării eficace în cazul deșeurilor colectate separat. |
| The revised waste proposals will also address key issues relating to the calculation of recycling rates. This is essential to ensure comparable, high-quality statistics across the EU, and to simplify the current system and encourage higher rates of effective recycling for separately collected waste. | De asemenea, este important să se remedieze obstacolele de pe teren. Adesea, creșterea ratelor de reciclare este limitată de capacitatea administrativă, de lipsa de investiții într-o infrastructură de colectare separată și de reciclare, precum și de utilizarea insuficientă a instrumentelor economice (de exemplu, taxele de stocare a deșeurilor în depozite de deșeuri sau schemele de plată în funcție de deșeurile generate); crearea de supracapacități în infrastructură pentru a trata deșeurile reziduale (inclusiv cele mixte) generează, de asemenea, provocări majore. Noile propuneri legislative privind deșeurile țin seama de aceste obstacole prin combinarea obiectivelor pe termen lung și a celor intermediare cu posibilitatea prelungirii termenelor pentru țările care se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește intensificarea colectării separate și a reciclării, impunând în același timp obligația de a elabora o strategie de punere în aplicare menită să asigure realizarea de progrese și remedierea în timp util a lacunelor în materie de punere în aplicare. Comisia s-a angajat, de asemenea, să acorde asistență tehnică statelor membre care se confruntă cu dificultăți în materie de punere în aplicare și să faciliteze schimbul de cele mai bune practici cu țările și regiunile care au reușit să își îmbunătățească gestionarea deșeurilor. Comisia a lansat deja o serie de inițiative de promovare a conformității pentru a asigura o mai bună punere în aplicare a legislației UE în domeniul deșeurilor, inclusiv în ceea ce privește deșeurile municipale, deșeurile periculoase și colectarea separată, și pentru a crește gradul de sensibilizare la nivel național. Actuala cooperare strânsă cu statele membre va fi intensificată în viitor și va realiza o corelare mai bună între legislația privind deșeurile și măsurile mai ample în sprijinul economiei circulare. |
| It is also important to address obstacles on the ground. Often, higher recycling rates are limited by administrative capacity, a lack of investment in separate collection and recycling infrastructure and insufficient use of economic instruments (e.g. landfill charges or pay-as-you-throw schemes); the creation of overcapacities in infrastructure to treat residual (including mixed) waste also poses major challenges. The new legislative proposals on waste takes account of these obstacles by combining long-term and interim targets with the possibility for time-extensions for countries that face the biggest challenges in stepping up separate collection and recycling, while requiring an implementation strategy to ensure that progress is made and that implementation gaps are tackled in time. The Commission is also committed to providing technical assistance to Member states experiencing difficulties in implementation and to facilitating exchange of best practices with countries and regions that have successfully improved their waste management. The Commission has already launched a number of compliance promotion initiatives to ensure better implementation of EU waste legislation, including on municipal and hazardous waste and separate collection, and to raise awareness at national level. The ongoing close cooperation with Member States will be stepped up in the future and will better link waste legislation with wider actions in support of the circular economy. | |
| | Politica de coeziune a UE are un rol-cheie în ceea ce privește reducerea decalajului în materie de investiții pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor și sprijinirea aplicării ierarhiei deșeurilor 29 . În ultimele două decenii, aceste fonduri au fost utilizate pe scară largă în UE pentru a dezvolta infrastructura în materie de gestionare a deșeurilor. Programul de finanțare actual (2014-2020) impune îndeplinirea unei serii de condiții ex ante, menite să asigure faptul că noile investiții în sectorul deșeurilor sunt conforme cu planurile de gestionare a deșeurilor elaborate de statele membre în scopul îndeplinirii obiectivelor lor în materie de reciclare. Aceasta înseamnă că finanțarea pentru noi depozite de deșeuri se va acorda numai în cazuri excepționale (de exemplu, în principal pentru deșeurile periculoase nevalorificabile) și că finanțarea pentru noi instalații de tratare a deșeurilor reziduale, cum ar fi incinerarea sau tratarea mecano-biologică, va fi acordată numai într-un număr limitat de cazuri justificate în mod corespunzător, în cazul în care nu există un risc de supracapacitate și obiectivele ierarhiei deșeurilor sunt pe deplin respectate. În total, se preconizează că 5,5 miliarde EUR vor fi alocate gestionării deșeurilor în cadrul actualului program de finanțare. |
| EU Cohesion Policy has a key role to play in closing the investment gap for improved waste management and supporting the application of the waste hierarchy 29 . In the past two decades, these funds have been used widely across the EU to develop waste management infrastructure. For the current (2014-2020) financing programme, ex-ante conditions must be met to ensure that new investments in the waste sector are in line with waste management plans designed by Member States to meet their recycling targets. This means that funding for new landfill will be granted only in exceptional cases (e.g. mainly for non-recoverable hazardous waste) and that funding for new facilities for the treatment of residual waste, such as incineration or mechanical biological treatment, will be granted only in limited and well justified cases, where there is no risk of overcapacity and the objectives of the waste hierarchy are fully respected. In total, it is foreseen that €5.5 billion will be dedicated to waste management in the current financing programme. | O altă barieră care împiedică realizarea unor rate de reciclare mai ridicate este transportul ilegal de deșeuri, atât în interiorul UE, cât și în țările terțe, rezultatul fiind adesea un tratament nesatisfăcător din punct de vedere economic și dăunător mediului. În 2014 s-a adoptat un regulament revizuit privind transferurile de deșeuri 30 , ceea ce va facilita detectarea acestor transferuri ilegale; Comisia va lua măsuri suplimentare menite să asigure faptul că acest regulament este pus în aplicare în mod corespunzător. Fluxurile de deșeuri cu valoare ridicată, cum ar fi vehiculele scoase din uz, vor fi vizate în mod punctual, pentru a preveni pierderile de materii prime. |
| Another barrier to higher recycling rates is the illegal transport of waste, both within the EU and to non-EU countries, which often results in economically sub-optimal and environmentally unsound treatment. A revised regulation on waste shipment was adopted in 2014 30 which will facilitate the detection of these illegal shipments; the Commission will take further measures to help ensure that it is properly implemented. High-value waste streams, such as end-of-life vehicles, will be targeted specifically, to prevent raw materials leakage. | În plus, pentru a stimula reciclarea de înaltă calitate în interiorul și în afara UE, Comisia va promova certificarea voluntară a instalațiilor de tratare a anumitor tipuri-cheie de deșeuri (de exemplu, deșeurile electronice și materialele plastice). |
| In addition, in order to foster high-quality recycling in the EU and elsewhere, the Commission will promote the voluntary certification of treatment facilities for certain key types of waste (e.g. electronic waste, plastics). | Atunci când nu se poate preveni producerea de deșeuri sau când acestea nu pot fi reciclate, valorificarea conținutului lor energetic este de preferat, în cele mai multe cazuri, stocării în depozite de deșeuri, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic. Prin urmare, transformarea deșeurilor în energie ar putea să joace un rol și să creeze sinergii cu politica UE în domeniul energiei și al climei, dar trebuie să fie ghidată de principiile ierarhiei deșeurilor stabilită de UE. Comisia va analiza modul în care acest rol poate fi optimizat fără a pune în pericol realizarea ratelor mai ridicate de reutilizare și reciclare și modul în care potențialul de energie aferent poate fi cel mai bine valorificat. În acest scop, Comisia va adopta, în cadrul uniunii energetice, o inițiativă privind transformarea deșeurilor în energie. |
| When waste cannot be prevented or recycled, recovering its energy content is in most cases preferable to landfilling it, in both environmental and economic terms. ‘Waste to energy’ can therefore play a role and create synergies with EU energy and climate policy, but guided by the principles of the EU waste hierarchy. The Commission will examine how this role can be optimised, without compromising the achievement of higher reuse and recycling rates, and how the corresponding energy potential can best be exploited. To that end, the Commission will adopt a 'waste to energy' initiative in the framework of the Energy Union. | Comisia adoptă, împreună cu prezentul plan de acțiune, propuneri legislative revizuite privind deșeurile, care cuprind, în special: |
| The Commission is adopting, together with this action plan, revised legislative proposals on waste comprising in particular: | - obiective de reciclare pe termen lung pentru deșeurile municipale și deșeurile de ambalaje și de reducere a stocării deșeurilor în depozite de deșeuri; |
| - long-term recycling targets for municipal waste and packaging waste, and to reduce landfill | - dispoziții menite să promoveze utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor economice; |
| - provisions to promote greater use of economic instruments | - cerințele generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor; |
| - general requirements for extended producer responsibility schemes | - simplificarea și armonizarea definițiilor și a metodelor de calcul |
| - simplification and harmonisation of definitions and calculation methods | și își va intensifica activitatea de colaborare cu statele membre pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor pe teren, inclusiv pentru a evita supracapacitățile în materie de tratare a deșeurilor reziduale. |
| and will step up its work with Member States to improve waste management on the ground, including to avoid overcapacities in residual waste treatment. | Comisia va ajuta statele membre și regiunile să asigure faptul că investițiile politicii de coeziune în sectorul deșeurilor contribuie la sprijinirea obiectivelor legislației UE în domeniul deșeurilor și sunt ghidate de ierarhia deșeurilor stabilită de UE. |
| The Commission will assist Member States and regions to ensure that Cohesion Policy investments in the waste sector contribute to supporting the objectives of the EU waste legislation and are guided by the EU waste hierarchy. | 4.De la deșeuri la resurse: stimularea pieței de materii prime secundare și reutilizarea apei |
| 4.From waste to resources: boosting the market for secondary raw materials and water reuse | Într-o economie circulară, materialele care pot fi reciclate sunt reintegrate în economie ca materii prime noi, ceea ce crește gradul de securitate al aprovizionării. Aceste „materii prime secundare” pot fi tranzacționate și transportate la fel ca materiile prime principale provenite din resurse extractive tradiționale. |
| In a circular economy, materials that can be recycled are injected back into the economy as new raw materials thus increasing the security of supply. These "secondary raw materials" can be traded and shipped just like primary raw materials from traditional extractive resources. | În prezent, materiile prime secundare constituie în continuare o mică parte a materialelor utilizate în UE 31 . Practicile de gestionare a deșeurilor au un impact direct asupra cantității și a calității acestor materiale și, prin urmare, acțiunile menite să îmbunătățească practicile respective sunt esențiale (a se vedea secțiunea 3). Totuși, alte bariere limitează dezvoltarea acestei piețe importante și buna circulație a materialelor, Comisia efectuând o analiză suplimentară privind obstacolele majore în acest context. Acțiunea UE este deosebit de importantă în acest domeniu, având în vedere implicațiile pentru piața unică și legăturile cu legislația existentă a UE. |
| At present, secondary raw materials still account for a small proportion of the materials used in the EU 31 . Waste management practices have a direct impact on the quantity and quality of the materials and therefore actions to improve these practices are crucial (see section 3.). However, other barriers restrict the growth of this important market and the smooth circulation of the materials, and the Commission is developing further analysis on the major obstacles in this context. EU action is particularly important in this area, given the Single Market implications and the links with existing EU legislation. | Una dintre barierele cu care se confruntă operatorii care doresc să utilizeze materii prime secundare este incertitudinea cu privire la calitatea acestora. În absența unor standarde la nivelul UE, poate fi dificil să se stabilească nivelurile de impuritate sau capacitatea de a face obiectul unei reciclări de nivel ridicat (de exemplu, pentru materialele plastice). Elaborarea unor astfel de standarde ar trebui să sporească încrederea în materiile prime secundare și în materialele reciclate și să contribuie la susținerea pieței. Prin urmare, Comisia va începe activitatea de elaborare a unor standarde de calitate la nivelul UE pentru materiile prime secundare în cazurile în care sunt necesare, în consultare cu industriile în cauză. În plus, propunerile legislative revizuite privind deșeurile stabilesc norme mai armonizate pentru a determina dacă o materie primă secundară nu ar mai trebui să fie considerată din punct de vedere juridic „deșeu”, prin clarificarea normelor existente privind „încetarea statutului de deșeu”. Acest demers va oferi mai multă siguranță operatorilor și condiții de concurență echitabile. |
| One of the barriers faced by operators who want to use secondary raw materials is uncertainty as to their quality. In the absence of EU-wide standards, it can be difficult to ascertain impurity levels or suitability for high-grade recycling (e.g. for plastics). The development of such standards should increase trust in secondary raw materials and in recycled materials, and help support the market. The Commission will therefore launch work on EU-wide quality standards for secondary raw materials where needed, in consultation with the industries concerned. Moreover, the revised legislative proposals on waste establish more harmonised rules to determine when a secondary raw material should no longer be legally considered as 'waste', by clarifying existing rules on 'end-of-waste'. This will provide operators with more certainty and a level playing field. | Nutrienții reciclați sunt o categorie distinctă și importantă de materii prime secundare, pentru care este necesar să se elaboreze standarde de calitate. Acești nutrienți sunt prezenți în deșeurile organice, de exemplu, și pot fi reintroduși în sol ca îngrășăminte. Utilizarea lor durabilă în agricultură reduce necesarul de îngrășăminte minerale, a căror producție are efecte negative asupra mediului și depinde de importurile de roci fosfatice, o resursă limitată. Cu toate acestea, circulația îngrășămintelor pe bază de nutrienți reciclați este împiedicată în prezent de faptul că normele și standardele de calitate și de mediu diferă de la un stat membru la altul. Pentru a remedia această situație, Comisia va propune o revizuire a Regulamentului UE privind îngrășămintele. Această revizuire va implica noi măsuri menite să faciliteze recunoașterea la nivelul UE a îngrășămintelor organice și a celor pe bază de deșeuri, stimulând astfel dezvoltarea durabilă a unei piețe la nivelul întregii UE. |
| Recycled nutrients are a distinct and important category of secondary raw materials, for which the development of quality standards is necessary. They are present in organic waste material, for example, and can be returned to soils as fertilisers. Their sustainable use in agriculture reduces the need for mineral-based fertilisers, the production of which has negative environmental impacts, and depends on imports of phosphate rock, a limited resource. However, the circulation of fertilisers based on recycled nutrients is currently hampered by the fact that rules as well as quality and environmental standards differ across Member States. In order to address this situation, the Commission will propose a revision of the EU regulation on fertilisers. This will involve new measures to facilitate the EU wide recognition of organic and waste-based fertilisers, thus stimulating the sustainable development of an EU-wide market. | În ultimele decenii, deficitul de apă s-a agravat în unele părți ale UE, ceea ce a generat efecte negative asupra mediului nostru și a economiei noastre. Pe lângă măsurile de utilizare eficientă a apei, reutilizarea apelor reziduale tratate în condiții de siguranță și de eficiență din punctul de vedere al costurilor reprezintă un mijloc util, dar insuficient folosit pentru a îmbunătăți alimentarea cu apă și a reduce presiunea asupra resurselor hidrice supra-exploatate din UE. Reutilizarea apei în agricultură contribuie, de asemenea, la reciclarea nutrienților prin înlocuirea îngrășămintelor solide. Comisia va lua o serie de măsuri menite să promoveze reutilizarea apelor reziduale tratate, printre acestea numărându-se și legislația privind cerințele minime aplicabile apei reutilizate. |
| Water scarcity has worsened in some parts of the EU in recent decades, with damaging effects on our environment and economy. In addition to water-efficiency measures, the reuse of treated wastewater in safe and cost-effective conditions is a valuable but under-used means of increasing water supply and alleviating pressure on over-exploited water resources in the EU. Water reuse in agriculture also contributes to nutrients recycling by substitution of solid fertilisers. The Commission will take a series of actions to promote the reuse of treated wastewater, including legislation on minimum requirements for reused water. | Un alt aspect foarte important pentru dezvoltarea piețelor de materii prime secundare este legătura cu legislația privind substanțele chimice. Un număr tot mai mare de substanțe chimice sunt identificate ca reprezentând un motiv de îngrijorare pentru sănătate sau mediu și fac obiectul unor restricții sau interdicții. Aceste substanțe pot fi însă prezente în produsele vândute înainte de aplicarea restricțiilor, unele dintre acestea având un ciclu de viață îndelungat și, prin urmare, substanțele chimice care prezintă motive de îngrijorare pot fi găsite uneori în fluxurile de reciclare. Detectarea sau eliminarea unor astfel de substanțe poate fi costisitoare, ceea ce creează dificultăți, în special pentru operatorii mici care se ocupă de reciclare. |
| Another very important issue for the development of secondary raw materials markets is the link with legislation on chemicals. A growing number of chemical substances are identified as being of concern for health or the environment and become subject to restrictions or prohibitions. However, these substances may be present in products sold before the restrictions applied, some of which have a long lifetime, and therefore chemicals of concern can sometimes be found in recycling streams. Such substances can be costly to detect or remove, creating obstacles in particular for small recyclers. | Promovarea ciclurilor de materiale netoxice și o mai bună urmărire a substanțelor chimice care prezintă motive de îngrijorare conținute de produse vor facilita reciclarea și vor îmbunătăți rata de utilizare a materiilor prime secundare. Interacțiunea dintre actele legislative privind deșeurile, produsele și substanțele chimice trebuie evaluată în contextul unei economii circulare pentru a decide calea corectă de urmat la nivelul UE în vederea soluționării problemei prezenței unor substanțe care generează motive de îngrijorare, a limitării sarcinii inutile impuse operatorilor care se ocupă de reciclare, precum și a facilitării trasabilității și a gestionării riscurilor aferente substanțelor chimice în cadrul procesului de reciclare. Prin urmare, Comisia va elabora o analiză și va propune opțiuni privind măsuri de eliminare a barierelor inutile, păstrând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Această contribuție va fi inclusă în viitoarea strategie a UE privind un mediu netoxic 32 . |
| The promotion of non-toxic material cycles and better tracking of chemicals of concern in products will facilitate recycling and improve the uptake of secondary raw materials. The interaction of legislations on waste, products and chemicals must be assessed in the context of a circular economy in order to decide the right course of action at EU level to address the presence of substances of concern, limit unnecessary burden for recyclers and facilitate the traceability and risk management of chemicals in the recycling process. The Commission will therefore develop its analysis and propose options for action to overcome unnecessary barriers while preserving the high level of protection of human health and the environment. This work will feed into the future EU strategy for a non-toxic environment. 32 | De asemenea, este esențial să se faciliteze circulația transfrontalieră a materiilor prime secundare pentru asigurarea faptului că acestea pot fi comercializate cu ușurință în UE. Printre măsurile prevăzute în acest domeniu se vor număra simplificarea formalităților transfrontaliere ca urmare a utilizării schimbului electronic de date. Comisia examinează alte bariere în calea bunei circulații a deșeurilor în UE. Pentru a îmbunătăți disponibilitatea datelor referitoare la materiile prime secundare, Comisia va dezvolta în continuare Sistemul de informații privind materiile prime, recent instituit, și va sprijini cercetarea la nivelul UE în domeniul fluxurilor de materii prime. Comisia va sprijini, de asemenea, îmbunătățirea raportării datelor privind transferul de deșeuri, inclusiv prin utilizarea datelor disponibile în contextul schimbului electronic de date transfrontaliere. |
| It is also essential to facilitate the cross-border circulation of secondary raw materials to ensure that they can be traded easily across the EU. Action in this area will include the simplification of cross-border formalities through the use of electronic data exchange. The Commission is examining other barriers to the smooth circulation of waste in the EU. To improve the availability of data on secondary raw materials the Commission will further develop the recently initiated Raw Materials Information System and support EU-wide research on raw materials flows. It will also support the improvement of data reporting on waste shipment, including through the use of data available in the context of cross-border electronic data exchange. | Un factor-cheie în ceea ce privește crearea unei piețe dinamice de materii prime secundare este cererea suficientă, generată de utilizarea materialelor reciclate în produse și în infrastructură. Pentru anumite materii prime (de exemplu, hârtia sau metalul), cererea este deja ridicată; pentru altele, cererea este încă în curs de dezvoltare. Sectorul privat va avea un rol esențial în ceea ce privește crearea unei cereri și contribuirea la formarea lanțurilor de aprovizionare; o serie de actori industriali și economici și-au asumat deja angajamentul public de a asigura un anumit nivel al conținutului de materiale reciclate în produsele pe care le introduc pe piață, atât din motive de durabilitate, cât și din motive economice. Acest demers ar trebui încurajat, având în vedere faptul că inițiativele orientate către piață pot fi o modalitate rapidă de a obține rezultate concrete. Autoritățile publice pot contribui, de asemenea, la cererea de materiale reciclate prin politicile lor în domeniul achizițiilor publice. |
| A key factor in creating a dynamic market for secondary raw materials is sufficient demand, driven by the use of recycled materials in products and infrastructure. For certain raw materials (e.g. paper or metal), demand is already high; for others, it is still developing. The role of the private sector in creating demand and helping to shape supply chains will be essential; a number of industrial and economic actors have already given public commitment to ensuring a certain level of recycled content in products they put on the market for both sustainability and economic reasons. This should be encouraged, given that market-driven initiatives can be a fast way to deliver tangible results. Public authorities can also contribute to the demand for recycled materials through their procurement policies. | - Comisia va începe activitatea de elaborare a unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare în cazurile în care sunt necesare (în special pentru materialele plastice) și propune îmbunătățirea normelor privind încetarea statutului de deșeu. |
| - The Commission will launch work to develop quality standards for secondary raw materials where they are needed (in particular for plastics), and is proposing improvements to the rules on 'end-of-waste'. | - Comisia va propune revizuirea Regulamentului UE privind îngrășămintele, pentru a facilita recunoașterea îngrășămintelor organice și a celor pe bază de deșeuri pe piața unică și, prin urmare, pentru a sprijini rolul bionutrienților în economia circulară. |
| - The Commission will propose a revised EU regulation on fertilisers, so as to facilitate recognition of organic and waste-based fertilisers in the single market and thus support the role of bio-nutrients in the circular economy. | - Comisia va lua, de asemenea, o serie de măsuri menite să faciliteze reutilizarea apei; printre aceasta se va număra și o propunere legislativă privind cerințele minime aplicabile apei reutilizate, de exemplu pentru irigații și alimentarea apelor subterane. |
| - The Commission will take a series of actions to facilitate water reuse; this will include a legislative proposal on minimum requirements for reused water, e.g. for irrigation and groundwater recharge. | - Comisia va elabora o analiză și va propune opțiuni privind interacțiunea dintre actele legislative referitoare la substanțele chimice, produse și deșeuri, inclusiv privind modalitățile de reducere a prezenței și de îmbunătățire a urmăririi substanțelor chimice care prezintă motive de îngrijorare conținute de produse. |
| - The Commission will develop analysis and propose options on the interface between chemicals, products and waste legislation, including on how to reduce the presence and improve the tracking of chemicals of concern in products. | - Comisia va dezvolta în continuare Sistemul de informații privind materiile prime, recent lansat, și va sprijini cercetarea la nivelul UE în domeniul fluxurilor de materii prime. |
| - The Commission will further develop the recently launched Raw Materials Information System and support EU-wide research on raw materials flows. | 5.Domenii prioritare |
| 5.Priority areas | O serie de sectoare se confruntă cu provocări specifice în contextul economiei circulare, având în vedere particularitățile produselor lor sau ale lanțurilor lor valorice, amprenta lor ecologică sau dependența de materiale din afara Europei. În aceste sectoare este necesară o abordare clar direcționată pentru asigurarea faptului că interacțiunile dintre diversele faze ale ciclului sunt pe deplin luate în considerare de-a lungul întregului lanț valoric. |
| A number of sectors face specific challenges in the context of the circular economy, because of the specificities of their products or value-chains, their environmental footprint or dependency on material from outside Europe. These sectors need to be addressed in a targeted way, to ensure that the interactions between the various phases of the cycle are fully taken into account along the whole value chain. | 5.1.Materialele plastice |
| 5.1.Plastics | Creșterea ratei de reciclare a materialelor plastice este esențială pentru tranziția către o economie circulară. Utilizarea materialelor plastice în UE a crescut în mod constant, dar mai puțin de 25 % din deșeurile din plastic colectate sunt reciclate și aproximativ 50 % ajung în depozitele de deșeuri. De asemenea, cantități importante de materiale plastice ajung în oceane și printre obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite pentru orizontul 2030 se numără și cel de prevenire și de reducere în mod semnificativ a poluării marine de orice tip, inclusiv a deșeurilor marine. Instituirea unor scheme mai inteligente de colectare separată și de certificare pentru operatorii care se ocupă de colectare și sortare este esențială pentru ca materialele plastice reciclabile să nu fie stocate în depozite de deșeuri și nici incinerate, ci să fie reciclate. Prezența aditivilor chimici periculoși poate genera dificultăți tehnice și apariția unor tipuri inovatoare de materiale plastice ridică noi probleme, de exemplu în ceea ce privește biodegradabilitatea materialelor plastice. Cu toate acestea, inovarea în domeniul materialelor plastice poate contribui la economia circulară printr-o mai bună conservare a alimentelor, prin îmbunătățirea potențialului de reciclare al materialelor plastice sau prin reducerea greutății materialelor utilizate în vehicule. |
| Increasing plastic recycling is essential for the transition to a circular economy. The use of plastics in the EU has grown steadily, but less than 25% of collected plastic waste is recycled and about 50% goes to landfill. Large quantities of plastics also end up in the oceans, and the 2030 Sustainable Development Goals include a target to prevent and significantly reduce marine pollution of all kinds, including marine litter. Smarter separate collection and certification schemes for collectors and sorters are critical to divert recyclable plastics away from landfills and incineration into recycling. The presence of hazardous chemical additives can pose technical difficulties and the emergence of innovative types of plastics raises new questions, e.g. as regards plastics biodegradability. However, innovation in plastics can contribute to the circular economy by better preserving food, improving the recyclability of plastics or reducing the weight of materials used in vehicles. | Pentru a aborda aceste aspecte complexe și importante, Comisia va elabora o strategie menită să răspundă provocărilor generate de materialele plastice de-a lungul lanțului valoric și să analizeze întregul ciclu de viață al acestora 33 . De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru îndeplinirea obiectivului de reducere semnificativă a deșeurilor marine 34 . În contextul revizuirii în 2016 a Directivei privind instalațiile portuare de preluare 35 , Comisia va aborda, de asemenea, problema deșeurilor marine generate de nave și va analiza opțiunile privind transportarea unor cantități mai mari de astfel de deșeuri în instalațiile portuare de preluare și ca în cadrul acestora să facă obiectul unui tratament corespunzător. O serie de alte elemente ale prezentului plan de acțiune vor contribui, de asemenea, la creșterea ratei de reciclare a materialelor plastice, printre acestea numărându-se proiectarea ecologică (secțiunea 1.1), un obiectiv la nivelul UE privind reciclarea ambalajelor de plastic (secțiunea 3), standardele de calitate și măsurile menite să faciliteze comerțul transfrontalier de materiale plastice care pot fi reciclate (secțiunea 4). |
| In order to address these complex and important issues, the Commission will prepare a strategy addressing the challenges posed by plastics throughout the value chain and taking into account their entire life-cycle 33 . It will also take action to fulfil the objective of significantly reducing marine litter. 34 In the context of the 2016 revision of the Directive on port reception facilities, 35 the Commission will also address the issue of marine litter from ships and examine options to increase its delivery to and adequate treatment by port reception facilities. A number of other elements of this action plan will also help to increase plastics recycling, including ecodesign (section 1.1), an EU-wide target on recycling plastic packaging (section 3), quality standards and action to facilitate cross-border trade in recyclable plastics (section 4). | - Comisia va adopta o strategie privind materialele plastice în economia circulară, care va aborda aspecte cum ar fi potențialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase care generează motive de îngrijorare în anumite materiale plastice și în deșeurile marine. |
| - The Commission will adopt a strategy on plastics in the circular economy, addressing issues such as recyclability, biodegradability, the presence of hazardous substances of concern in certain plastics, and marine litter. | - Comisia prezintă (în propunerile legislative revizuite privind deșeurile) un obiectiv mai ambițios în materie de reciclare a ambalajelor din plastic. |
| - The Commission is proposing, in the revised legislative proposals on waste, a more ambitious target for the recycling of plastic packaging. | 5.2.Deșeurile alimentare |
| 5.2.Food waste | Deșeurile alimentare constituie o problemă tot mai îngrijorătoare în Europa. Producția, distribuția și depozitarea alimentelor utilizează resurse naturale și generează impacturi asupra mediului. Aruncarea alimentelor care mai sunt comestibile sporește aceste impacturi și provoacă pierderi financiare pentru consumatori și economie. Deșeurile alimentare pot fi privite și dintr-o perspectivă socială importantă: ar trebui să se faciliteze donarea de alimente care mai sunt comestibile, dar care, din motive logistice sau comerciale, nu pot fi vândute. În septembrie 2015, în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite pentru orizontul 2030, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat un obiectiv de reducere a deșeurilor alimentare generate pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și la nivelul consumatorilor, precum și de reducere a pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de distribuție. UE și statele sale membre sunt hotărâte să îndeplinească acest obiectiv. |
| Food waste is an increasing concern in Europe. The production, distribution and storage of food use natural resources and generate environmental impacts. Discarding food that is still edible increases these impacts, and causes financial loss for consumers and the economy. Food waste also has an important social angle: donation of food that is still edible but that for logistic or marketing reasons cannot be commercialised should be facilitated. In September 2015, as part of the 2030 Sustainable Development Goals, the United Nations General Assembly adopted a target of halving per capita food waste at the retail and consumer level, and reducing food losses along production and supply chains. The EU and its Member States are committed to meeting this target. | Deșeurile alimentare se produc de-a lungul întregului lanț valoric: în timpul procesului de producție și de distribuție, în magazine, în restaurante, în unitățile de alimentație publică și în gospodării. Din această cauză este foarte dificil să fie cuantificate: în prezent, în UE nu există nicio metodă armonizată și fiabilă de măsurare a deșeurilor alimentare, ceea ce îngreunează și mai mult evaluarea de către autoritățile publice a volumului, a originii și a evoluției acestora de-a lungul timpului. Găsirea unei soluții în ceea ce privește măsurarea deșeurilor alimentare este un pas important spre o mai bună înțelegere a problemei, spre un proces coerent de monitorizare și raportare, precum și spre schimburi eficace de bune practici la nivelul UE. Comisia va elabora, în strânsă cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, o metodologie comună a UE de măsurare a deșeurilor alimentare. |
| Food waste takes place all along the value chain: during production and distribution, in shops, restaurants, catering facilities, and at home. This makes it particularly hard to quantify: today, there is no harmonised, reliable method to measure food waste in the EU, which makes it more difficult for public authorities to assess its scale, origins, and trends over time. Addressing the measurement issue is an important step towards a better understanding of the problem, a coherent monitoring and reporting as well as effective exchange of good practices across the EU. The Commission will elaborate a common EU methodology to measure food waste in close cooperation with Member States and stakeholders. | Pentru a preveni producerea de deșeuri alimentare și a face față situațiilor care variază de la o țară la alta și de la o regiune la alta, este esențială luarea de măsuri de statele membre, de regiuni, de orașe și de întreprinderi de-a lungul lanțului valoric. Sunt necesare campanii de sensibilizare pentru modificarea comportamentului. Comisia sprijină acțiunile de sensibilizare la nivel național, regional și local, precum și diseminarea bunelor practici în materie de prevenire a producerii de deșeuri alimentare 36 . |
| Action by Member States, regions, cities, and business along the value chain is essential to prevent food waste and tackle varying situations across countries and regions. Awareness campaigns are needed to change behaviour. The Commission supports awareness raising at national, regional and local levels and the dissemination of good practices in food waste prevention 36 . | De asemenea, Comisia va crea o platformă dedicată deșeurilor alimentare, care va reuni statele membre și toți actorii implicați în lanțul alimentar. Această platformă va sprijini realizarea obiectivului de reducere a deșeurilor alimentare, în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă, prin intermediul unor măsuri corespunzătoare, al implicării părților interesate, al schimbului de inovații utile și de succes și al analizei comparative relevante. |
| The Commission will also create a platform dedicated to food waste, bringing together Member States and all actors in the food chain. This platform will support the achievement of the food waste reduction target under the Sustainable Development Goals through appropriate steps, the involvement of stakeholders, the sharing of valuable and successful innovation and relevant benchmarking. | Acțiunea la nivelul UE este, de asemenea, importantă în domeniile în care producerea de deșeuri alimentare poate fi determinată de modul în care legislația UE este interpretată sau pusă în aplicare. Acest lucru este valabil pentru normele privind donațiile de alimente către băncile de alimente și utilizarea alimentelor sigure care nu au fost vândute ca resursă în hrana animalelor - Comisia va lua măsuri în aceste două domenii. |
| EU action is also important in areas where food waste can result from the way EU legislation is interpreted or implemented. This is the case for rules concerning food donation to food banks, and the use of safe unsold food as a resource in animal feed – the Commission will take measures in these two areas. | Un alt domeniu în care ar putea fi necesar să se ia măsuri este marcarea datei, în special data durabilității minimale. Aceasta poate fi interpretată în mod greșit ca dată de expirare și poate duce la aruncarea unor alimente sigure și comestibile. Comisia va analiza modalitățile de promovare a unei mai bune utilizări și înțelegeri a marcării datei de către diverșii actori din cadrul lanțului alimentar. UE a adoptat, de asemenea, măsuri menite să prevină aruncarea înapoi în mare a peștilor comestibili de către navele de pescuit 37 . |
| Another area where action might be needed concerns date marking, in particular the "best before" date. This can be wrongly interpreted as an expiry date and lead to the discarding of safe, edible food. The Commission will examine ways of promoting a better use and understanding of date marking by the various actors of the food chain. The EU has also adopted measures to prevent edible fish being thrown back into the sea from fishing vessels. 37 | Pentru a sprijini realizarea țintei prevăzute de obiectivul de dezvoltare durabilă privind deșeurile alimentare și pentru a maximiza contribuția actorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, Comisia: |
| In order to support the achievement of the Sustainable Development Goal target on food waste and to maximise the contribution of actors in the food supply chain, the Commission will: | - va elabora o metodologie comună a UE de măsurare a deșeurilor alimentare și va defini indicatori relevanți. Comisia va crea o platformă la care vor participa statele membre și părțile interesate, pentru a sprijini îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind deșeurile alimentare, prin intermediul schimbului de bune practici și al evaluării progreselor realizate de-a lungul timpului. |
| - develop a common EU methodology to measure food waste and define relevant indicators. It will create a platform involving Member States and stakeholders in order to support the achievement of the SDG targets on food waste, through the sharing of best practice and the evaluation of progress made over time. | - va lua măsuri pentru a clarifica legislația UE referitoare la deșeuri, alimente și hrană pentru animale și pentru a facilita donarea de alimente și utilizarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în procesul de producție de hrană pentru animale fără a pune în pericol siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, și |
| - take measures to clarify EU legislation relating to waste, food and feed and facilitate food donation and the use of former foodstuff and by-products from the food chain in feed production without compromising food and feed safety; and | - va analiza modalitățile de îmbunătățire a modului în care actorii implicați în lanțul alimentar utilizează marcarea datei și a modului în care consumatorii înțeleg data marcată, în special mențiunea privind data durabilității minimale. |
| - examine ways to improve the use of date marking by actors in the food chain and its understanding by consumers, in particular the "best before" label. | 5.3.Materiile prime critice |
| 5.3.Critical raw materials | Materiile prime critice au o importanță economică deosebită pentru UE, existând totodată riscul ca aprovizionarea cu acestea să fie întreruptă 38 ; în anumite cazuri, extracția lor are, de asemenea, impacturi semnificative asupra mediului. Materiile prime critice sunt adesea prezente în dispozitivele electronice 39 . Actuala rată foarte scăzută de reciclare a acestor materiale este sinonimă cu pierderea unor oportunități economice importante. Din toate aceste motive, creșterea nivelului de valorificare a materiilor prime critice este una dintre provocările care trebuie abordate în tranziția către o economie mai circulară. |
| Critical raw materials are both of high economic importance for the EU and vulnerable to supply disruption 38 ; in certain cases, their extraction also causes significant environmental impacts. They are often present in electronic devices 39 . The current very low rate of recycling of these materials means that significant economic opportunities are lost. For all these reasons, increasing the recovery of critical raw materials is one of the challenges that must be addressed in the move to a more circular economy. | Legislația existentă a UE încurajează reciclarea deșeurilor electronice, inclusiv prin intermediul unor obiective obligatorii 40 , însă numai reciclarea de înaltă calitate poate asigura valorificarea materiilor prime critice. Printre provocări se numără colectarea, dezmembrarea și reciclarea produselor care conțin astfel de materiale. Va fi esențial să se îmbunătățească potențialul de reciclare al dispozitivelor electronice prin intermediul proiectării produselor (a se vedea secțiunea 1.1), îmbunătățind astfel viabilitatea economică a procesului de reciclare. În propunerile sale revizuite privind deșeurile, Comisia încurajează statele membre să promoveze reciclarea materiilor prime critice. |
| Existing EU legislation encourages the recycling of electronic waste, including through mandatory targets 40 ; but only high-quality recycling can ensure the recovery of critical raw materials. One of the challenges is collecting, dismantling and recycling products that contain such materials. It will be essential to improve the recyclability of electronic devices through product design (see section 1.1), thus improving the economic viability of the recycling process. The Commission is encouraging Member States to promote recycling of critical raw materials in its revised proposals on waste. | Schimbul insuficient de informații între producători și operatorii care se ocupă de reciclarea produselor electronice, absența standardelor de reciclare și faptul că operatorii economici nu au la dispoziție date privind potențialul materiilor prime critice reciclate constituie alte bariere. Aceste materiale ar putea fi, de asemenea, valorificate din depozitele de deșeuri (de exemplu, din dispozitivele electronice aruncate) sau, în anumite cazuri, din deșeurile miniere. Comisia elaborează în prezent programe de cercetare și dezvoltare și schimburi de date și de informații și va promova cele mai bune practici cu privire la toate aceste aspecte. Pentru a asigura o abordare coerentă și eficace, pentru a furniza surse de date-cheie și pentru a identifica opțiuni privind măsuri suplimentare, Comisia va elabora un raport privind materiile prime critice în economia circulară. |
| Other barriers include insufficient information exchange between manufacturers and recyclers of electronic products, the absence of recycling standards, and a lack of data for economic operators on the potential for recycled critical raw materials. Such materials could also be recovered in landfills (e.g. from discarded electronic devices) or in certain cases from mining waste. The Commission is developing R&I programmes, data and information exchange, and will promote best practices on all these issues. In order to ensure a coherent and effective approach, to provide key data sources and to identify options for further action, it will prepare a report on critical raw materials in the circular economy. | - Comisia va lua o serie de măsuri menite să încurajeze valorificarea materiilor prime critice și va elabora un raport care va conține cele mai bune practici și opțiuni privind măsuri suplimentare. |
| - The Commission will take a series of actions to encourage recovery of critical raw materials, and prepare a report including best practices and options for further action. | - În propunerile sale revizuite privind deșeurile, Comisia încurajează, de asemenea, statele membre să ia măsuri în acest domeniu. |
| - The Commission is also encouraging action by Member States on this topic in its revised proposals on waste. | |
| | 5.4.Activitățile de construcție și demolări |
| 5.4.Construction and demolition | În termeni de volum, deșeurile provenite din activități de construcție și demolări reprezintă una dintre principalele surse de deșeuri în Europa. Multe dintre aceste materiale sunt reciclabile sau pot fi refolosite, dar ratele de reutilizare și reciclare variază foarte mult în UE. Sectorul construcțiilor joacă, de asemenea, un rol important în performanța de mediu a clădirilor și a infrastructurii, pe parcursul întregii durate de viață a acestora. |
| In volume terms, construction and demolition are among the biggest sources of waste in Europe. Many of the materials are recyclable or can be reused, but reuse and recycling rates vary widely across the EU. The construction sector also plays a role in the environmental performance of buildings and infrastructure throughout their life. | Reciclarea deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări este încurajată printr-un obiectiv obligatoriu la nivelul UE 41 , însă trebuie să se depună în continuare eforturi în vederea depășirii dificultăților de pe teren pentru a putea îmbunătăți gestionarea deșeurilor în acest sector. De exemplu, materialele valoroase nu sunt întotdeauna identificate, colectate separat sau valorificate în mod corespunzător. Comisia va elabora orientări clar direcționate care să fie utilizate pe șantierele de demolare în acest scop, inclusiv în ceea ce privește tratarea deșeurilor periculoase, și promovează sisteme de sortare pentru deșeurile provenite din activități de construcție și demolări în propunerile revizuite privind deșeurile. De asemenea, Comisia va contribui la diseminarea celor mai bune practici prin elaborarea unor protocoale voluntare de reciclare pe baza celor mai ridicate standarde comune pentru fiecare flux de deșeuri. Totodată, Comisia efectuează în prezent un studiu pentru a identifica obstacolele în calea reciclării deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări, factorii care impulsionează reciclarea lor și cele mai bune practici în acest domeniu. |
| The recycling of construction and demolition waste is encouraged by an EU-wide mandatory target 41 , but challenges on the ground still have to be addressed if waste management in this sector is to improve. For example, valuable materials are not always identified, collected separately, or adequately recovered. The Commission will develop targeted guidelines for use on demolition sites for that purpose, including on the treatment of hazardous waste, and is promoting sorting systems for construction and demolition waste in the revised proposals on waste. It will help to spread best practices by developing voluntary recycling protocols based on the highest common standards for each waste stream. The Commission is also currently conducting a study to identify the obstacles to, and drivers for, the recycling of construction and demolition waste, and best practices in this area. | Având în vedere durata îndelungată de viață a clădirilor, este esențial să se încurajeze îmbunătățirile în materie de proiectare care vor reduce impacturile lor asupra mediului și vor spori durabilitatea și potențialul de reciclare al componentelor lor. Comisia va elabora indicatori în vederea evaluării performanței de mediu pe durata întregului ciclu de viață al unei clădiri 42 și va promova utilizarea acestora pentru proiectele imobiliare prin intermediul unor ample proiecte demonstrative și al orientărilor privind achizițiile publice verzi. |
| Given the long lifetime of buildings, it is essential to encourage design improvements that will reduce their environmental impacts and increase the durability and recyclability of their components. The Commission will develop indicators to assess environmental performance throughout the lifecycle of a building 42 , and promote their use for building projects through large demonstration projects and guidance on GPP. | - Comisia va lua o serie de măsuri menite să asigure valorificarea resurselor prețioase și gestionarea adecvată a deșeurilor în sectorul construcțiilor și al demolărilor și să faciliteze evaluarea performanței de mediu a clădirilor. |
| - The Commission will take a series of actions to ensure recovery of valuable resources and adequate waste management in the construction and demolition sector, and to facilitate assessment of the environmental performance of buildings. | 5.5.Biomasă și bioproduse |
| 5.5.Biomass and bio-based products | Biomateria, noțiune care desemnează materialele bazate pe resurse biologice (cum ar fi lemnul, culturile sau fibrele), poate fi utilizată pentru o gamă variată de produse (construcții, mobilă, hârtie, alimente, textile, substanțe chimice etc.) și pentru utilizări energetice (de exemplu, biocombustibili). Prin urmare, bioeconomia oferă soluții alternative la produsele și energia obținute din combustibili fosili și poate contribui la economia circulară. Biomateria poate oferi, de asemenea, avantaje legate de caracterul său regenerabil, de biodegradabilitatea sa ori de potențialul său compostare. Pe de altă parte, utilizarea resurselor biologice necesită acordarea de atenție impacturilor asupra mediu a ciclurilor lor de viață și aprovizionării durabile. Multiplele lor posibilități de utilizare pot, de asemenea, să genereze concurență pentru obținerea lor și să exercite o presiune asupra destinației terenurilor. Comisia va examina contribuția strategiei sale din 2012 în domeniul bioeconomiei 43 la economia circulară și va avea în vederea actualizarea acesteia, dacă este necesar. |
| Bio-based materials, i.e. those based on biological resources (such as wood, crops or fibres) can be used for a wide range of products (construction, furniture, paper, food, textile, chemicals, etc...) and energy uses (e.g. biofuels). The bioeconomy hence provides alternatives to fossil-based products and energy, and can contribute to the circular economy. Bio-based materials can also present advantages linked to their renewability, biodegradability or compostability. On the other hand, using biological resources requires attention to their lifecycle environmental impacts and sustainable sourcing. The multiple possibilities for their use can also generate competition for them and create pressure on land-use. The Commission will examine the contribution of its 2012 a Bioeconomy Strategy 43 to the circular economy and consider updating it if necessary. | În cadrul unei economii circulare ar trebui să se încurajeze. după caz, o utilizare în cascadă a resurselor regenerabile, cu mai multe cicluri de reutilizare și reciclare. Biomateria, cum ar fi de exemplu lemnul, poate fi utilizată în mai multe moduri, procesul de reutilizare și reciclare putând avea loc de mai multe ori. Această abordare este însoțită de aplicarea ierarhiei deșeurilor (inclusiv pentru alimente - a se vedea secțiunea 5.2) și, la un nivel mai general, de opțiunile care generează cele mai bune rezultate globale în materie de mediu. Măsurile naționale, cum ar fi schemele de responsabilitate extinsă a producătorilor pentru mobilă sau ambalaje de lemn ori colectarea separată a lemnului, pot avea un impact pozitiv. Comisia va depune eforturi privind identificarea și schimbul celor mai bune practici în acest sector și va promova inovarea; propunerile legislative revizuite privind deșeurile includ, de asemenea, un obiectiv obligatoriu la nivelul UE în materie de reciclare a deșeurilor de ambalaje din lemn. În plus, Comisia va promova sinergiile cu economia circulară în cadrul analizei durabilității bioenergiei în cadrul uniunii energetice. |
| In a circular economy, a cascading use of renewable resources, with several reuse and recycling cycles, should be encouraged where appropriate. Biobased materials, such as for example wood, can be used in multiple ways, and reuse and recycling can take place several times. This goes together with the application of the waste hierarchy (including for food - see section 5.2) and, more generally, options that result in the best overall environmental outcome. National measures such as extended producer responsibility schemes for furniture or wood packaging, or separate collection of wood can have a positive impact. The Commission will work on identifying and sharing best practices in this sector and promote innovation; the revised legislative proposals on waste also include a mandatory EU-level target on recycling wood packaging waste. In addition, the Commission will promote synergies with the circular economy when examining the sustainability of bioenergy under the Energy Union. | Sectorul biomateriei și-a demonstrat, de asemenea, potențialul de inovare în ceea ce privește noi materiale, substanțe chimice și procese, care pot face parte integrantă din economia circulară. Realizarea acestui potențial depinde în special de investițiile în biorafinării integrate, capabile să prelucreze biomasă și deșeuri biologice pentru utilizări finale diferite. UE sprijină astfel de investiții și alte proiecte inovatoare în domeniul bioeconomiei prin intermediul finanțării pentru cercetare 44 . |
| The bio-based sector has also shown its potential for innovation in new materials, chemicals and processes, which can be an integral part of the circular economy. Realising this potential depends in particular on investment in integrated bio-refineries, capable of processing biomass and bio-waste for different end-uses. The EU is supporting such investments and other innovative bio economy-based projects through research funding 44 . | - Comisia va promova o utilizare eficientă a bioresurselor printr-o serie de măsuri, inclusiv prin furnizarea de orientări și diseminarea celor mai bune practici privind utilizarea în cascadă a biomasei și sprijinirea inovării în domeniul bioeconomiei. |
| - The Commission will promote efficient use of bio-based resources through a series of measures including guidance and dissemination of best practices on the cascading use of biomass and support for innovation in the bioeconomy. | - Propunerile legislative revizuite privind deșeurile conțin un obiectiv în materie de reciclare a ambalajelor din lemn și o dispoziție menită să asigure colectarea separată a deșeurilor biologice. |
| - The revised legislative proposals on waste contains a target for recycling wood packaging and a provision to ensure the separate collection of biowaste. | 6.Inovarea, investițiile și alte măsuri orizontale |
| 6.Innovation, investment, and other horizontal measures | Tranziția către o economie circulară reprezintă o schimbare sistemică. În plus față de acțiunile clar direcționate care vizează fiecare fază a lanțului valoric și sectoarele-cheie, este necesar să se creeze condițiile în care o economie circulară poate prospera și resursele pot fi mobilizate. |
| The transition to a circular economy is a systemic change. In addition to targeted actions affecting each phase of the value chain and key sectors, it is necessary to create the conditions under which a circular economy can flourish and resources can be mobilised. | Inovarea va juca un rol esențial în această schimbare sistemică. Pentru a regândi modalitățile noastre de producție și consum și pentru a transforma deșeurile în produse cu valoare adăugată ridicată, vom avea nevoie de noi tehnologii, procese, servicii și modele de afaceri care vor configura viitorul economiei și al societății noastre. Prin urmare, sprijinirea cercetării și a inovării va reprezenta un factor major în încurajarea tranziției; aceasta va contribui, de asemenea, la competitivitatea și modernizarea industriei UE. Programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017 conține o inițiativă esențială: „Industria 2020 în economia circulară”, care va acorda peste 650 de milioane EUR pentru proiecte demonstrative inovatoare care sprijină obiectivele economiei circulare și competitivitatea industrială în UE într-o gamă variată de activități industriale și de servicii, inclusiv procesele de producție, industria de prelucrare și noile modele de afaceri. De asemenea, inițiativa explorează o abordare-pilot menită să-i ajute pe inovatorii care se confruntă cu obstacole în materie de reglementare (de exemplu, dispoziții juridice neclare), prin instituirea unor acorduri cu părțile interesate și cu autoritățile publice („acorduri de inovare”). |
| Innovation will play a key part in this systemic change. In order to rethink our ways of producing and consuming, and to transform waste into high value-added products, we will need new technologies, processes, services and business models which will shape the future of our economy and society. Hence, support of research and innovation will be a major factor in encouraging the transition; it will also contribute to the competitiveness and modernisation of EU industry. The Horizon 2020 work programme 2016-2017 includes a major initiative: "Industry 2020 in the circular economy", which will grant over €650 million for innovative demonstration projects that support the objectives of the circular economy and industrial competitiveness in the EU in a wide range of industrial and service activities, including process industries, manufacturing, and new business models. It also explores a pilot approach to help innovators facing regulatory obstacles (e.g. ambiguous legal provisions), by setting up agreements with stakeholders and public authorities ('innovation deals'). | Această inițiativă se adaugă gamei largi de programe existente în cadrul Programului Orizont 2020 care sprijină proiectele inovatoare relevante pentru economia circulară, în domenii cum ar fi prevenirea și gestionarea deșeurilor, deșeurile alimentare, refabricarea, o industrie care utilizează procese sustenabile, simbioza industrială și bioeconomia 45 . Acestea vor fi completate prin punerea în aplicare a Planului de acțiune privind ecoinovarea 46 . |
| This initiative adds to a wide range of existing Horizon 2020 programmes supporting innovative projects relevant to the circular economy, in fields such as waste prevention and management, food waste, remanufacturing, sustainable process industry, industrial symbiosis, and the bioeconomy 45 . These will be complemented by the implementation of the Eco-innovation Action Plan 46 . | Oportunități de finanțare importante în materie de cercetare și inovare sunt, de asemenea, disponibile în cadrul politicii de coeziune: economia circulară reprezintă una dintre prioritățile evidențiate de statele membre și de regiuni în cadrul strategiilor lor de specializare inteligentă 47 . Comisia le va acorda în continuare sprijin, inclusiv prin intermediul Platformei de specializare inteligentă. |
| Important R&I funding opportunities are also available under the Cohesion Policy: the circular economy is one of the priorities highlighted by Member States and regions in their Smart Specialisation Strategies 47 . The Commission will offer further support to them, including through the Smart Specialisation Platform. | Dezvoltarea economiei circulare va necesita, de asemenea, surse publice și private de finanțare care să stimuleze recurgerea pe scară mai largă la tehnologii și procese îmbunătățite, pentru a dezvolta infrastructura și pentru a crește gradul de cooperare între actorii implicați în lanțul valoric. Un sprijin important pentru aceste obiective va fi acordat din programele de finanțare ale UE, cum ar fi politica de coeziune, LIFE și COSME. De exemplu, fondurile politicii de coeziune sunt direcționate către un număr tot mai mare de programe care susțin economia circulară, acordând inclusiv sprijin reutilizării și reparării, proceselor de producție îmbunătățite, proiectării produselor și IMM-urilor 48 . Comisia va ajuta statele membre, regiunile și autoritățile locale să-și consolideze abordarea în domeniul economiei circulare în acest context prin intermediul unor activități de informare clar direcționate. Finanțarea privată trebuie să fie direcționată către noile oportunități create de economia circulară. În ceea ce privește sectorul financiar, astfel de proiecte pot varia în mod semnificativ în raport cu activitatea obișnuită. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este un instrument care poate fi utilizat în vederea finanțării unor astfel de investiții. Împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, Comisia va desfășura activități de informare menite să încurajeze depunerea de candidaturi pentru finanțare și va sprijini elaborarea de proiecte și de platforme de investiții relevante pentru economia circulară, de exemplu în domeniul reciclării materialelor plastice sau al mineralelor. Se vor depune eforturi pentru a dezvolta clustere intersectoriale și a pune în comun resursele în vederea elaborării unor proiecte cu dimensiune europeană 49 . În plus, proiectele în domeniul economiei circulare pot beneficia de instrumentele de consiliere și de finanțare ale BEI din cadrul Programului InnovFin 50 . De asemenea, Comisia evaluează posibilitatea de a lansa împreună cu BEI și cu băncile naționale o platformă care să susțină finanțarea economiei circulare. |
| The development of the circular economy will also require public and private sources of financing to scale up improved technologies and processes, develop infrastructure and increase cooperation between actors in the value chain. Significant support for these objectives will come from EU funding programmes such as Cohesion Policy, LIFE and COSME. For example, Cohesion Policy funds are directed towards a growing number of programmes supporting the circular economy, including support for reuse and repair, improved production processes, product design and SMEs 48 . The Commission will assist Member States, regions and local authorities in strengthening their circular economy approach in this context through targeted outreach. Private finance needs to be directed towards new opportunities created by the circular economy. For the financial sector, such projects can differ significantly from 'business as usual'. The European Fund for Strategic Investments (EFSI) is one instrument that can be used to fund such investments. Together with the European Investment Bank EIB), and the European Investment Advisory Hub, the Commission will carry out outreach to encourage applications for funding, and support the development of projects and investment platforms relevant to the circular economy, e.g. in the areas of plastics recycling or mineral. Work will be done to develop cross-sectoral clusters and pool resources to formulate projects with a European dimension. 49 In addition, circular economy projects can benefit from EIB advisory and financing tools under the InnovFin programme. 50 The Commission is also assessing the possibility of launching a platform together with the EIB and national banks to support the financing of the circular economy. | IMM-urile, inclusiv întreprinderile sociale, vor avea o contribuție esențială la economia circulară: acestea sunt deosebit de active în domenii cum ar fi reciclarea, repararea și inovarea. Se confruntă însă și cu provocări specifice, cum ar fi accesul la finanțare, și cu dificultatea de a ține seama de economia circulară, dacă aceasta nu este domeniul lor principal de activitate. Astfel cum se prevede în Planul de acțiune verde pentru IMM-uri 51 din 2014, Comisia acționează pentru a le sprijini, analizează barierele cu care acestea se confruntă în ceea ce privește o mai bună utilizare a resurselor și gestionare a deșeurilor și pentru a încuraja inovarea și cooperarea între sectoare și regiuni. De asemenea, Comisia furnizează întreprinderilor sociale acces la finanțare 52 . |
| SMEs, including social enterprises, will make a key contribution to the circular economy: they are particularly active in fields such as recycling, repair, and innovation. However, they also face specific challenges, such as access to funding, and the difficulty of taking account of the circular economy if it is not their core business. As set out in the 2014 Green Action Plan for SMEs 51 , the Commission is acting to support these companies, analyse the barriers they encounter to a better use of resources and waste management, and to encourage innovation and cooperation across sectors and regions. The Commission also provides access to finance for social enterprises 52 . | Tranziția către o economie circulară va necesita, de asemenea, o mână de lucru calificată, care să aibă competențe specifice și uneori noi și oportunități în materie de ocupare a forței de muncă și dialog social. Pentru a dezvolta la toate nivelurile competențele necesare, acestea vor trebui să fie susținute de sistemele de educație și formare. În continuarea Inițiativei sale privind locurile de muncă verzi 53 , Comisia ia măsuri menite să anticipeze nevoile și să încurajeze dezvoltarea competențelor, precum și alte măsuri care vizează sprijinirea creării de locuri de muncă în economia verde. Comisia acționează și prin intermediul viitoarei sale agende pentru noi competențe pentru Europa. |
| The transition to a circular economy will also require a qualified workforce with specific and sometimes new skills, and opportunities for employment and social dialogue. If the right skills at all levels are to be developed, they will have to be espoused by the education and training systems. The Commission is following up on its Green Employment Initiative 53 with action to anticipate needs and encourage the development of skills and other measures to support job creation in the green economy. It is also acting through its forthcoming New Skills Agenda for Europe. | Dimensiunea mondială a economiei circulare și a lanțurilor de aprovizionare este deosebit de importantă în domenii cum ar fi aprovizionarea durabilă, deșeurile marine, deșeurile alimentare și o piață din ce în ce mai globalizată pentru materiile prime secundare. În punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune, Comisia va coopera îndeaproape cu organizațiile internaționale și cu alți parteneri interesați, în cadrul eforturilor depuse la nivel mondial pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite pentru orizontul 2030. |
| The global dimension of the circular economy and supply chains is prominent in areas such as sustainable sourcing, marine litter, food waste, and an increasingly globalised market for secondary raw materials. In implementing this action plan, the Commission will cooperate closely with international organisations and other interested partners as part of the global efforts to reach the 2030 Sustainable Development Goals. | În fine, Comisia va implica activ părțile interesate în activitatea de punere în aplicare a prezentului plan de acțiune, în special prin intermediul platformelor sectoriale existente. Acest demers va fi completat de un sprijin suplimentar acordat parteneriatelor public-privat, abordărilor voluntare ale întreprinderilor și schimbului de cele mai bune practici între statele membre și regiuni și va include consultarea partenerilor sociali în cazul în care modificările pot avea importante implicații sociale. |
| Finally, the Commission will actively engage stakeholders in the implementation of this action plan, in particular through existing sectorial platforms. This will be complemented by further support for public private partnerships, voluntary business approaches, exchange of best practice among Member States and regions, and will include consultation with social partners where changes may have important social implications. | - Programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017 include o inițiativă esențială privind „Industria 2020 în economia circulară”, care beneficiază de o finanțare de peste 650 de milioane EUR. |
| - The Horizon 2020 Work Programme for 2016-2017 includes a major initiative on ‘Industry 2020 in the circular economy’, with funding of over €650 million | - Comisia va lansa o abordare-pilot privind „acordurile de inovare”pentru a identifica și a aborda potențialele obstacole în materie de reglementare întâmpinate de inovatori. |
| - The Commission will launch a pilot approach for "innovation deals" to identify and address potential regulatory obstacles for innovators. | - Comisia își va intensifica măsurile care vizează mobilizarea părților interesate în ceea privește economia circulară și, în special, pentru punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune. De asemenea, Comisia va desfășura activități de informare clar direcționate pentru a contribui la elaborarea unor proiecte în domeniul economiei circulare care să fie finanțate din diverse surse ale UE, în special din fondurile politicii de coeziune. |
| - The Commission will step-up its action to mobilise stakeholders on the circular economy and in particular for the implementation of this action plan. It will also carry out targeted outreach to help the development of circular economy projects for various sources of EU funding, in particular Cohesion Policy Funds. | 7.Monitorizarea progreselor realizate către o economie circulară |
| 7.Monitoring progress towards a circular economy | Pentru a evalua progresele realizate către o economie mai circulară și eficacitatea acțiunii la nivelul UE și la nivel național, este important să existe un set de indicatori fiabili. Numeroase date relevante colectate deja de Eurostat pot sta la baza acestei monitorizări. În plus, tabloul de bord privind utilizarea eficientă a resurselor 54 și tabloul de bord privind materiile prime 55 conțin indicatori relevanți și analize relevante care vor fi deosebit de utile în urmărirea progreselor realizate. |
| In order to assess progress towards a more circular economy and the effectiveness of action at EU and national level, it is important to have a set of reliable indicators. A lot of relevant data already collected by Eurostat can form a basis for this monitoring. In addition, the Resource Efficiency Scoreboard 54 and the Raw Materials Scoreboard 55 contain relevant indicators and analysis which will be particularly useful for tracking progress. | Pe această bază, Comisia va lucra în strânsă colaborare cu Agenția Europeană de Mediu (AEM) și în consultare cu statele membre în vederea propunerii unui cadru de monitorizare simplu și eficace pentru economia circulară. Venind în completarea celor două tablouri de bord menționate anterior, acest cadru va include un set de indicatori-cheie utili care vor reflecta principalele elemente ale economiei circulare. Aceștia vor fi publicați în legătură cu raportul Comisiei privind obiectivele de dezvoltare durabilă și vor include noi indicatori privind deșeurile alimentare (a se vedea secțiunea 5.2) și indicatori bazați pe datele Eurostat și pe alte date oficiale din domenii cum ar fi securitatea aprovizionării cu materii prime esențiale, repararea și reutilizarea, generarea de deșeuri, gestionarea deșeurilor, comerțul cu materii prime secundare în UE și în țările terțe și utilizarea materialelor reciclate în produse. Dacă este necesar, se vor lua măsuri pentru a îmbunătăți calitatea datelor existente. Comisia va prezenta un raport privind progresele realizate în materie de punere în aplicare a prezentului plan de acțiune la cinci ani de la adoptarea acestuia. |
| On this basis, the Commission will work in close cooperation with the European Environment Agency (EEA) and in consultation with Member States to propose a simple and effective monitoring framework for the circular economy. Complementing the two above-mentioned scoreboards, this framework will include a set of key, meaningful indicators that capture the main elements of the circular economy. These will be published in connection with the Commission's reporting on the Sustainable Development Goals and will include new indicators on food waste (see section 5.2) and indicators based on existing Eurostat and other official data in areas such as security of supply for key raw materials, repair and reuse, waste generation, waste management, trade in secondary raw materials in the EU and with non-EU countries, and the use of recycled materials in products. Where necessary, action will be taken to improve the quality of existing data. The Commission will report on progress in implementing this action plan five years after its adoption. | În strânsă cooperare cu SEE și în consultare cu statele membre, Comisia va elabora un cadru de monitorizare pentru economia circulară, conceput să măsoare cu eficacitate progresele realizate pe baza datelor fiabile existente 56 . |
| In close cooperation with the EEA and in consultation with Member States, the Commission will develop a monitoring framework for the circular economy, designed to measure progress effectively on the basis of reliable existing data 56 . | 8.Concluzii |
| 8.Conclusion | Prezentul plan de acțiune stabilește un mandat concret și ambițios al UE pentru a sprijini tranziția către o economie circulară. Un angajament constant și mai amplu la toate nivelurile de guvernare, în statele membre, în regiuni și în orașe, și din partea tuturor părților interesate va fi, de asemenea, necesar. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe prezentul plan de acțiune și să se implice activ în ceea ce privește punerea sa în aplicare, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante. |
| This action plan sets out a concrete and ambitious EU mandate to support the transition towards a circular economy. A continued, broader commitment from all levels of government, in Member States, regions and cities and all stakeholders concerned will also be necessary. The Commission invites the European Parliament and the Council to endorse this action plan and to actively engage in its implementation, in close cooperation with all relevant stakeholders. | (1) |
| (1) | Creșterea internă: o viziune privind economia circulară pentru o Europă competitivă („Growth within: a circular economy vision for a competitive Europe”), raport elaborat de Ellen MacArthur Foundation, de McKinsey Centre for Business and Environment și de Stiftungsfonds für Umweltökonomie und Nachhaltigkeit (SUN), iunie 2015. |
| Growth within: a circular economy vision for a competitive Europe, report by the Ellen MacArthur Foundation, the McKinsey Centre for Business and Environment and the Stiftungsfonds für Umweltökonomie und Nachhaltigkeit (SUN), June 2015. | (2) |
| (2) | Directiva 2009/125/CE. Această directivă se referă la toate produsele cu impact energetic. |
| Directive 2009/125/EC. This Directive covers all energy-related products. | (3) |
| (3) | Împreună cu măsurile de etichetare energetică în vigoare, se estimează că Directiva privind proiectarea ecologică va permite economisirea a 175 Mtep de energie primară până în 2020. |
| Together with the energy labelling measures in place, it is estimated that the Ecodesign Directive will save 175 Mtoe of primary energy by 2020. | (4) |
| (4) | De exemplu, legislația privind proiectarea ecologică, etichetarea energetică, eticheta ecologică, achizițiile publice verzi și alte acte legislative relevante privind produsele. |
| e.g. Ecodesign, Energy Labelling, Ecolabel, Green Public Procurement, and other relevant product legislation. | (5) |
| (5) | În special strategia „Comerț și investiții pentru toți”, adoptată în octombrie 2015. |
| In particular the "Trade and investment for all" strategy adopted in October 2015. | (6) |
| (6) | http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52014DC0440 |
| http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52014DC0440 | (7) |
| (7) | Pentru a facilita accesul IMM-urilor la centrele de servicii tehnologice în domeniul tehnologiilor generice esențiale. |
| In order to facilitate SME's access to technological service centres in the area of Key Enabling Technologies | (8) |
| (8) | În urma verificării adecvării sale, aflată în curs. |
| Following its ongoing Fitness Check | (9) |
| (9) | http://ec.europa.eu/environment/etv/etv_preprog.htm |
| http://ec.europa.eu/environment/etv/etv_preprog.htm | (10) |
| (10) | În special CO2. |
| In particular CO2. | (11) |
| (11) | O serie de etape de fabricație în urma cărora componentele sau produsele care au ajuns la sfârșitul ciclului de viață redevin ca noi sau devin mai performante, furnizându-se o garanție corespunzătoare. |
| A series of manufacturing steps acting on an end-of-life part or product in order to return it to like-new or better performance, with corresponding warranty. | (12) |
| (12) | Cerere de oferte pentru fabricile viitorului, 2014 - cerere de oferte privind simbioza industrială, 2014. |
| Call for Factories of the Future, 2014 – call on industrial symbiosis, 2014 | (13) |
| (13) | http://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/information/legislation/guidance/ |
| http://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/information/legislation/guidance/ | (14) |
| (14) | Orientările vor fi incluse în cadrul revizuirilor planificate regulate ale documentelor BREF. |
| This will take place in the context of the regular planned reviews of the BREFs | (15) |
| (15) | A se vedea studiul pieței de consum privind mențiunile „ecologic” în cazul produselor nealimentare: http://ec.europa.eu/consumers/consumer_evidence/market_studies/environmental_claims/index_en.htm |
| See consumer market study on environmental claims for non-food products: http://ec.europa.eu/consumers/consumer_evidence/market_studies/environmental_claims/index_en.htm | (16) |
| (16) | În contextul Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori. |
| In the context of Directive 2005/29/EC on unfair business-to-consumer commercial practices | (17) |
| (17) | COM(2013)196 final. În prezent această metodologie este testată în cadrul unor proiecte-pilot. În funcție de rezultatele acestora, Comisia va lua în considerare utilizarea în continuare a metodologiei privind amprenta de mediu a produselor. |
| COM/2013/0196 final. Currently being tested on pilots projects. Subject to pilots' results, the Commission will consider the further use of the Product Environmental Footprint methodology. | (18) |
| (18) | În urma verificării adecvării sale, aflată în curs. |
| Following its ongoing Fitness Check | (19) |
| (19) | COM (2015)341. |
| COM(2015)341 | (20) |
| (20) | Pe baza datelor care pot fi măsurate de autoritățile de supraveghere a pieței și fără un impact negativ semnificativ asupra inteligibilității și a eficacității etichetei destinate clienților. |
| Based on data that are measurable by market surveillance authorities, and without significant negative impact on the clear intelligibility and effectiveness of the label for customers | (21) |
| (21) | În temeiul Directivei 99/44/CE, în primele șase luni de la livrare, vânzătorul trebuie să demonstreze faptul că nu a existat o neconformitate la momentul livrării. Ulterior, sarcina probei revine cumpărătorului. |
| Under Directive 99/44/EC, within the first six months after delivery, the seller has to prove that no lack of conformity existed at the time of delivery. Subsequently, the burden of proof is on the buyer. | (22) |
| (22) | În cadrul verificării adecvării legislației în domeniul protecției consumatorilor, anunțată în Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 [COM(2014) 910 final - anexa 3]. |
| Under the Fitness Check of consumer legislation announced in the Commission Working Programme 2015 (COM(2014) 910 final – Annex 3). | (23) |
| (23) | Cum ar fi sistemele de stimulente pentru municipalități sau schemele de plată în funcție de deșeurile generate, în cadrul cărora gospodăriile (de exemplu) plătesc conform cantității de deșeuri nereciclabile pe care le aruncă. |
| Such as incentive systems for municipalities or "pay-as-you-throw" schemes, where households (for example) pay according to the amount of non-recyclable waste that they throw away. | (24) |
| (24) | COM(2015) 550. |
| COM(2015) 550 | (25) |
| (25) | În conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă stabilit la nivel mondial privind promovarea unor practici de achiziții publice care sunt durabile. |
| In line with the global Sustainable Development Goal of promoting public procurement practices that are sustainable | (26) |
| (26) | Printre altele, prin intermediul schemelor de formare clar direcționate. |
| Inter alia through targeted training schemes | (27) |
| (27) | În propunerea privind metalele se vor introduce sub-obiective separate pentru aluminiu și metale feroase. |
| In the proposal for metals, separate sub-targets will be introduced for aluminium and ferrous metals. | (28) |
| (28) | http://ec.europa.eu/environment/waste/packaging/index_en.htm |
| http://ec.europa.eu/environment/waste/packaging/index_en.htm | (29) |
| (29) | Inclusiv prin intermediul unor abordări inovatoare. |
| Including through innovative approaches | (30) |
| (30) | Regulamentul (UE) nr. 660/2014 din 15 mai 2014. |
| Regulation (EU) No 660/2014 of 15 May 2014 | (31) |
| (31) | Cu unele excepții, cum ar fi oțelul sau hârtia - de exemplu, 5 % pentru materiale plastice. |
| With some exceptions such as steel or paper – e.g. 5% for plastics. | (32) |
| (32) | Anunțată în Al 7-lea program de acțiune pentru mediu. |
| Announced in the 7th Environment Action Programme | (33) |
| (33) | Această strategie va include măsuri care trebuie întreprinse în urma Cărții verzi privind deșeurile de plastic . |
| This strategy will include a follow-up to the Green Paper on plastic waste . | (34) |
| (34) | Comisia Europeană, în comunicarea sa „Spre o economie circulară, un program «deșeuri zero» pentru Europa” a propus un obiectiv ambițios de „reducere cu 30 % până în 2020 a deșeurilor marine de tipul primelor zece care sunt găsite cel mai frecvent pe plaje, precum și pentru uneltele de pescuit găsite pe mare, lista fiind adaptată pentru fiecare din cele patru regiuni marine din UE”. În Europa se depun deja eforturi în vederea îndeplinirii acestui obiectiv. |
| The European Commission, in its communication "Towards a circular economy, a zero waste programme for Europe" has proposed an aspirational target of "reducing marine litter by 30 % by 2020 for the ten most common types of litter found on beaches, as well as for fishing gear found at sea, with the list adapted to each of the four marine regions in the EU". Work to reach this target is already underway in Europe. | (35) |
| (35) | Directiva 2000/59/CE. |
| 2000/59/CE | (36) |
| (36) | http://ec.europa.eu/food/safety/food_waste/stop/index_en.htm |
| http://ec.europa.eu/food/safety/food_waste/stop/index_en.htm | (37) |
| (37) | Articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 privind politica comună în domeniul pescuitului. |
| Article15 of Regulation(EU) N° 1380/2013 on the common fisheries policy | (38) |
| (38) | Comisia Europeană a elaborat o listă a materiilor prime critice, care poate fi consultată la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/critical/index_en.htm . Printre acestea se numără, de exemplu, pământurile rare și alte metale prețioase, dar și fosforul. |
| The European Commission has listed critical raw materials here: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/critical/index_en.htm . They include, for example, rare earth elements and other precious metals, but also phosphorus. | (39) |
| (39) | Cum ar fi pământurile rare din afișajele electronice sau metalele prețioase din plăcile de circuite imprimate. |
| Such as rare earths in electronic displays or precious metals in printed circuit boards | (40) |
| (40) | http://ec.europa.eu/environment/water/index_en.htm. |
| http://ec.europa.eu/environment/waste/weee/index_en.htm | (41) |
| (41) | http://ec.europa.eu/environment/waste/construction_demolition.htm |
| http://ec.europa.eu/environment/waste/construction_demolition.htm | (42) |
| (42) | În aplicarea comunicării „Oportunități de utilizare eficientă a resurselor în sectorul construcțiilor” |
| In application of the Communication on "Resource efficiency opportunities in the building sector | (43) |
| (43) | COM(2012)60. |
| COM(2012)60 | (44) |
| (44) | http://ec.europa.eu/research/bioeconomy/index.cfm |
| http://ec.europa.eu/research/bioeconomy/index.cfm | (45) |
| (45) | Programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2014-2015; cerere de oferte privind aria de intervenție „Deșeurile: o resursă de reutilizare, reciclare și valorificare a materiilor prime”; http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2014_2015/main/h2020-wp1415-climate_en.pdf ; componenta „Mediu” a PC7, cerere de oferte din 2013 privind utilizarea eficientă a resurselor: http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/fp7/132129/f-wp-201301_en.pdf |
| Horizon 2020 work programme for 2014-2015; call for the ‘Waste: a resource to re-use, recycle, and recovery raw materials’ focus area; http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2014_2015/main/h2020-wp1415-climate_en.pdf ; FP7 Environmental Theme, 2013 resource efficiency call: http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/fp7/132129/f-wp-201301_en.pdf | (46) |
| (46) | http://ec.europa.eu/environment/ecoap/index_en.htm |
| http://ec.europa.eu/environment/ecoap/index_en.htm | (47) |
| (47) | http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home |
| http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home | (48) |
| (48) | http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment-policy/ |
| http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/what/investment-policy/ | (49) |
| (49) | http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0209:FIN:RO:PDF |
| http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0209:FIN:EN:PDF | (50) |
| (50) | http://www.eib.org/products/blending/innovfin/?lang=en - Comisia va extinde domeniul de aplicare al instrumentului Innov'fin pentru a asigura eligibilitatea unei game mai largi de proiecte inovatoare în domeniul economiei circulare. |
| http://www.eib.org/products/blending/innovfin/?lang=en – the Commission will extend the scope of the Innov'fin instrument to ensure eligibility of a wider range of innovative circular economy projects | (51) |
| (51) | http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52014DC0440 |
| http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52014DC0440 | (52) |
| (52) | Prin intermediul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI): http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081&langId=ro |
| Through the EU Programme for Employment and Social Innovation (EaSI): http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081 | (53) |
| (53) | COM(2014)446. |
| COM(2014)446 | (54) |
| (54) | http://ec.europa.eu/eurostat/web/environmental-data-centre-on-natural-resources/resource-efficiency-indicators/resource-efficiency-scoreboard |
| http://ec.europa.eu/eurostat/web/environmental-data-centre-on-natural-resources/resource-efficiency-indicators/resource-efficiency-scoreboard | (55) |
| (55) | Elaborat în contextul Parteneriatului european pentru inovare privind materiile prime – care urmează să fie publicat la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/eip-raw-materials/en/content/eip-raw-materials-monitoring-and-evaluation-scheme |
| Developed in the context of the European Innovation Partnership on Raw Materials – to be published on https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/eip-raw-materials/en/content/eip-raw-materials-monitoring-and-evaluation-scheme | (56) |
| (56) | Precum și a datelor privind deșeurile alimentare, recent elaborate (a se vedea secțiunea 5.2). |
| and newly developed data on food waste (see section 5.2). | |
| COMISIA EUROPEANĂ |
| EUROPEAN COMMISSION | Bruxelles, 2.12.2015 |
| Brussels, 2.12.2015 | COM(2015) 614 final |
| COM(2015) 614 final | ANEXĂ |
| ANNEX | la |
| to the | COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR |
| COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS | Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară |
| Closing the loop - An EU action plan for the Circular Economy | Toate măsurile din cadrul prezentului plan de acțiune vor trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări, inclusiv, după caz, să facă obiectul unei evaluări a impactului. |
| The measures presented in this action plan will all need to be taken forward in line with the better regulation principles, including where appropriate an impact assessment. | Măsuri | Calendar |
| Actions | Timetable | Producția |
| Production | Acordarea unei atenții speciale aspectelor economiei circulare în cadrul viitoarelor cerințe în materie de proiectare a produselor în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică | Începând cu 2016 |
| Emphasis on circular economy aspects in future product requirements under the Ecodesign directive. | 2016 onwards | Planul de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2015-2017 și invitarea organismelor europene de standardizare să elaboreze standarde privind eficiența materialelor pentru stabilirea viitoarelor cerințe în materie de proiectare ecologică privind durabilitatea, potențialul de reparare și potențialul de reciclare ale produselor | Decembrie 2015 |
| Ecodesign work plan 2015-2017 and request to European standardisation organisations to develop standards on material efficiency for setting future Ecodesign requirements on durability, reparability and recyclability of products. | December 2015 | Propunere de regulament de punere în aplicare privind televizoarele și ecranele | Sfârșitul anului 2015 sau începutul anului 2016 |
| Proposal for an implementing regulation on televisions and displays | End 2015 or beginning 2016 | Analizarea opțiunilor și a măsurilor privind un cadru de politică mai coerent pentru diferitele direcții de acțiune ale politicii UE în domeniul produselor, din perspectiva contribuției acestora la economia circulară | 2018 |
| Examine options and actions for a more coherent policy framework of the different strands of work of EU product policy in their contribution to the circular economy | 2018 | Includerea de orientări privind economia circulară în cadrul documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru o serie de sectoare industriale | Începând cu 2016 |
| Include guidance on circular economy into Best Available Techniques reference documents (BREFs) for several industrial sectors | 2016 onwards | Orientări și promovarea celor mai bune practici în cadrul planurilor de gestionare a deșeurilor miniere | 2018 |
| Guidance and promotion of best practices in the mining waste management plans | 2018 | Instituirea unei rețele deschise paneuropene de infrastructuri tehnologice pentru IMM-uri în vederea integrării tehnologiilor de fabricație avansate în procesele lor de producție | 2016 |
| Establishing an open, pan-European network of technological infrastructures for SMEs to integrate advanced manufacturing technologies into their production processes | 2016 | Analizarea modalităților de îmbunătățire a eficienței și a ratei de utilizare ale sistemului UE de management de mediu și audit (EMAS) și ale Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu (ETV) | 2017 |
| Examine how to improve the efficiency and uptake of the EU Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) and the pilot programme on environmental technology verification (ETV) | 2017 | Îmbunătățirea bazei de cunoștințe și a sprijinului acordat IMM-urilor pentru înlocuirea substanțelor periculoase care prezintă motive de îngrijorare deosebită | 2018 |
| Develop an improved knowledge base and support to SMEs for the substitution of hazardous substances of very high concern | 2018 | | |
| | | Consumul |
| Consumption | O mai bună aplicare a garanțiilor existente pentru produsele fizice, însoțită de un proces de reflecție asupra îmbunătățirilor (viitoarea propunere a Comisiei privind vânzările online de bunuri și verificarea adecvării legislației în domeniul protecției consumatorilor) | 2015-2017 |
| Better enforcement of existing guarantees on tangible products, accompanied by a reflection on improvements (upcoming Commission proposal for online sales of goods, and Fitness Check of consumer legislation) | 2015-2017 | Măsuri privind falsele mențiuni „ecologic”, inclusiv actualizarea orientărilor referitoare la practicile comerciale neloiale | 2016 |
| Action on false green claims, including updated guidance on unfair commercial practices | 2016 | Analizarea posibilității de a propune cerințe orizontale privind furnizarea de informații referitoare la reparare în contextul proiectării ecologice | 2018 |
| Analysis of the possibility to propose horizontal requirements on repair information provision in the context of Ecodesign | 2018 | Procesul REFIT al etichetei ecologice, care să fie urmat de măsuri de consolidare a eficacității acesteia | 2016 |
| REFIT of Ecolabel, to be followed by actions to enhance its effectiveness | 2016 | Evaluarea posibilității aplicării unui program de testare independent privind uzura morală planificată | 2018 |
| Assessment of the possibility of an independent testing programme on planned obsolescence | 2018 | Sub rezerva evaluării proiectelor-pilot în curs, analizarea posibilelor utilizări ale amprentei de mediu a produselor pentru a măsura și a comunica informații despre mediu | Începând cu 2016 |
| Subject to evaluation of the current ongoing pilots, explore the possible uses of the Product Environmental Footprint to measure and communicate environmental information | 2016 onwards | Măsuri privind achizițiile publice verzi: integrarea sporită a cerințelor privind economia circulară, sprijinirea unei rate de utilizare mai ridicate, inclusiv prin intermediul schemelor de formare și recurgerea în mai mare măsură la acestea în cadrul achizițiilor publice efectuate de Comisie și al fondurilor UE | Începând cu 2016 |
| Action on Green Public Procurement: enhanced integration of circular economy requirements, support to higher uptake including through training schemes, reinforcing its use in Commission procurement and EU funds | 2016 onwards | | |
| | | Gestionarea deșeurilor |
| Waste management | Propunere legislativă revizuită privind deșeurile | Decembrie 2015 |
| Revised legislative proposal on waste | Dec 2015 | Îmbunătățirea cooperării cu statele membre pentru o mai bună punere în aplicare a legislației UE în domeniul deșeurilor și combaterea transferurilor ilegale de vehicule scoase din uz | Începând cu 2015 |
| Improved cooperation with Member States for better implementation of EU waste legislation, and combat illicit shipment of end of life vehicles | 2015 onwards | Intensificarea aplicării Regulamentului revizuit privind transferurile de deșeuri | Începând cu 2016 |
| Stepping up enforcement of revised Waste Shipment regulation | 2016 onwards | Promovarea, sub conducerea sectorului, a certificării voluntare a instalațiilor de tratare a fluxurilor de deșeuri principale/fluxurilor de deșeuri care urmează să facă obiectul reciclării | Începând cu 2018 |
| Promotion of industry-led voluntary certification of treatment facilities for key waste/recyclate streams | 2018 onwards | Inițiativa privind transformarea deșeurilor în energie în cadrul uniunii energetice | 2016 |
| Initiative on waste to energy in the framework of the Energy Union | 2016 | Identificarea și diseminarea bunelor practici în ceea ce privește sistemele de colectare a deșeurilor | Începând cu 2016 |
| Identification and dissemination of good practices in waste collection systems | 2016 onwards | | |
| | | Piața materiilor prime secundare |
| Market for secondary raw materials | Elaborarea de standarde de calitate pentru materiile prime secundare (în special pentru materialele plastice) | Începând cu 2016 |
| Development of quality standards for secondary raw materials (in particular for plastics ) | 2016 onwards | Propunere de revizuire a Regulamentului privind îngrășămintele | Începutul anului 2016 |
| Proposal for a revised fertilisers regulation | Early 2016 | Propunere legislativă de stabilire a cerințelor minime pentru apa reutilizată și alimentarea apelor subterane | 2017 |
| Proposed legislation setting minimum requirements for reused water for irrigation and groundwater recharge | 2017 | Promovarea reutilizării apei în condiții de siguranță și de eficiență din punctul de vedere al costurilor, inclusiv orientări privind integrarea reutilizării apei în planificarea și gospodărirea apei, includerea celor mai bune practici în BREFurile relevante și acordarea de sprijin pentru inovare (prin intermediul Parteneriatului european pentru inovare și al Programului Orizont 2020) și pentru investiții | 2016-2017 |
| Promotion of safe and cost-effective water reuse, including guidance on the integration of water reuse in water planning and management, inclusion of best practices in relevant BREFs, and support to innovation (through the European Innovation Partnership and Horizon 2020) and investments | 2016-2017 | Analiză și opțiuni în materie de politică pentru a aborda interacțiunea dintre actele legislative referitoare la substanțele chimice, produse și deșeuri, inclusiv privind modalitățile de reducere a prezenței și de îmbunătățire a urmăririi substanțelor chimice care prezintă motive de îngrijorare conținute de produse | 2017 |
| Analysis and policy options to address the interface between chemicals, products and waste legislation, including how to reduce the presence and improve the tracking of chemicals of concern in products | 2017 | Măsuri de facilitare a transferurilor de deșeuri în UE, inclusiv schimbul electronic de date (și eventual alte măsuri) | Începând cu 2016 |
| Measures to facilitate waste shipment across the EU, including electronic data exchange (and possibly other measures) | 2016 onwards | Dezvoltarea în continuare a Sistemului de informații privind materiile prime instituit de UE | Începând cu 2016 |
| Further development of the EU raw materials information system | 2016 onwards | | |
| | | Măsuri sectoriale |
| Sectorial action | Materialele plastice |
| Plastics | Strategie privind materialele plastice în economia circulară | 2017 |
| Strategy on plastics in the circular economy | 2017 | Măsuri specifice de reducere a deșeurilor marine în contextul punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite pentru orizontul 2030 | Începând cu 2015 |
| Specific action to reduce marine litter implementing the 2030 Sustainable Development Goals | 2015 onwards | | |
| | | Deșeurile alimentare |
| Food waste | Elaborarea unei metodologii comune și a unor indicatori comuni pentru a măsura deșeurile alimentare | 2016 |
| Development of a common methodology and indicators to measure food waste | 2016 | Platformă a părților interesate pentru a analiza modul de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă, a face schimb de cele mai bune practici și a evalua progresele realizate | 2016 |
| Stakeholders platform to examine how to achieve SDGs goals on food waste, share best practice and evaluate progress | 2016 | Clarificarea legislației relevante a UE referitoare la deșeuri, alimente și hrană pentru animale în scopul de a facilita donarea de alimente și utilizarea fostelor alimente pentru hrana pentru animale | 2016 |
| Clarify relevant EU legislation related to waste, food and feed in order to facilitate food donation and utilisation of former foodstuffs for animal feed | 2016 | Analizarea opțiunilor privind utilizarea mai eficace și mai buna înțelegere a marcării datei pe produsele alimentare | 2017 |
| Explore options for more effective use and understanding of date marking on food | 2017 | | |
| | | Materiile prime critice |
| Critical raw materials | Raport privind materiile prime critice și economia circulară | 2017 |
| Report on critical raw materials and the circular economy | 2017 | Îmbunătățirea schimbului de informații între producători și operatorii care se ocupă de reciclarea produselor electronice | Începând cu 2016 |
| Improve exchange of information between manufacturers and recyclers on electronic products | 2016 onwards | Standarde europene pentru reciclarea deșeurilor electronice, a deșeurilor de baterii și a altor produse complexe relevante aflate la sfârșitul ciclului de viață, în vederea utilizării eficiente a materialelor pe care le conțin | Începând cu 2016 |
| European standards for material-efficient recycling of electronic waste, waste batteries and other relevant complex end-of-life products | 2016 onwards | Schimbul de cele mai bune practici pentru recuperarea materiilor prime critice din deșeurile miniere și din depozitele de deșeuri | 2017 |
| Sharing of best practice for the recovery of critical raw materials from mining waste and landfills | 2017 | | |
| | | Activitățile de construcție și demolări |
| Construction and demolition | Orientări privind evaluarea anterioară demolării pentru sectorul construcțiilor | 2017 |
| Pre-demolition assessment guidelines for the construction sector | 2017 | Protocol de reciclare pe bază voluntară la nivelul sectorului pentru deșeurile din activități de construcție și demolări | 2016 |
| Voluntary industry-wide recycling protocol for construction and demolition waste | 2016 | Indicatori-cheie pentru evaluarea performanței de mediu pe durata întregului ciclu de viață al unei clădiri și stimulente pentru utilizarea acestora | Începând cu 2017 |
| Core indicators for the assessment of the lifecycle environmental performance of a building, and incentives for their use | 2017 onwards | | |
| | | Biomasa și biomateria |
| Biomass and bio-based materials | Orientări și diseminarea celor mai bune practici privind utilizarea în cascadă a biomasei și sprijinirea inovării în acest domeniu prin intermediul Programului Orizont 2020 | 2018- 2019 |
| Guidance and dissemination of best practice on the cascading use of biomass and support to innovation in this domain through Horizon 2020 | 2018- 2019 | Asigurarea coerenței și a sinergiilor cu economia circulară în contextul analizei durabilității bioenergiei în cadrul uniunii energetice | 2016 |
| Ensuring coherence and synergies with the circular economy when examining the sustainability of bioenergy under the Energy Union | 2016 | Evaluarea contribuției strategiei din 2012 privind bioeconomia la economia circulară și posibila revizuire a acesteia | 2016 |
| Assessment of the contribution of the 2012 Bioeconomy Strategy to the circular economy and possible review | 2016 | | |
| | | Inovarea și investițiile |
| Innovation and investments | Inițiativa „Industria 2020 și economia circulară” din cadrul Programului Orizont 2020 | Octombrie 2015 |
| Initiative "Industry 2020 and the circular economy" under Horizon 2020 | October 2015 | Proiect-pilot privind „acordurile de inovare” pentru abordarea potențialelor obstacole în materie de reglementare întâmpinate de inovatori | 2016 |
| Pilot project for "innovation deals" to address possible regulatory obstacles for innovators | 2016 | Activități de informare direcționate în vederea încurajării depunerii de candidaturi pentru finanțare din FEIS și sprijinirea elaborării de proiecte și de platforme de investiții relevante pentru economia circulară | Începând cu 2016 |
| Targeted outreach to encourage applications for funding under EFSI, and support the development of projects and investment platforms relevant to the circular economy | 2016 onwards | Activități de informare și comunicare direcționate menite să ajute statele membre și regiunile să absoarbă în mai mare măsură fondurile politicii de coeziune pentru economia circulară | Începând cu 2016 |
| Targeted outreach and communication activities to assist Member States and regions for the uptake of Cohesion Policy funds for the circular economy | 2016 onwards | Sprijin pentru statele membre și regiuni în vederea intensificării inovării destinate economiei circulare prin intermediul specializării inteligente | Începând cu 2016 |
| Support to Member States and regions to strengthen innovation for the circular economy through smart specialisation | 2016 onwards | Evaluarea posibilității de a lansa împreună cu BEI și cu băncile naționale o platformă care să susțină finanțarea economiei circulare | 2016 |
| Assessment of the possibility of launching a platform together with the EIB and national banks to support the financing of the circular economy | 2016 | Cooperarea cu părțile interesate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune, prin intermediul forurilor existente în sectoarele-cheie | Începând cu 2016 |
| Engagement with stakeholders in the implementation of this action plan through existing fora in key sectors | 2016 onwards | Sprijin pentru o serie de părți interesate prin intermediul unor măsuri privind parteneriatele public-privat, al platformelor de cooperare, al sprijinului destinat abordărilor voluntare ale întreprinderilor și al schimburilor de cele mai bune practici | Începând cu 2015 |
| Support to a range of stakeholders through actions on public-private partnerships, cooperation platforms, support to voluntary business approaches, and exchanges of best practices | 2015 onwards | Monitorizare |
| Monitoring | Elaborarea unui cadru de monitorizare pentru economia circulară | 2017 |
| Development of a monitoring framework for the circular economy | 2017 | |
