ISSN 1977-0863 doi:10.3000/19770863.C_2012.395.ces |
||
Úřední věstník Evropské unie |
C 395 |
|
České vydání |
Informace a oznámení |
Svazek 55 |
Oznámeníč. |
Obsah |
Strana |
|
IV Informace |
|
|
INFORMACE ORGÁNŮ, INSTITUCÍ A JINÝCH SUBJEKTŮ EVROPSKÉ UNIE |
|
|
Evropská komise |
|
2012/C 395/01 |
Sdělení Komise v rámci provádění směrnice Rady 89/686/EHS ze dne 21. prosince 1989 o sbližování právních předpisů členských států týkajících se osobních ochranných prostředků(Zveřejnění názvů a odkazů harmonizovaných norem v rámci směrnice) ( 1 ) |
|
|
INFORMACE ČLENSKÝCH STÁTŮ |
|
2012/C 395/02 |
Informace členských států o státních podporách poskytovaných podle nařízení Komise (ES) č. 800/2008, kterým se v souladu s články 87 a 88 Smlouvy o ES prohlašují určité kategorie podpory za slučitelné se společným trhem (obecné nařízení o blokových výjimkách) ( 1 ) |
|
2012/C 395/03 |
||
|
|
|
(1) Text s významem pro EHP |
CS |
|
IV Informace
INFORMACE ORGÁNŮ, INSTITUCÍ A JINÝCH SUBJEKTŮ EVROPSKÉ UNIE
Evropská komise
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/1 |
Sdělení Komise v rámci provádění směrnice Rady 89/686/EHS ze dne 21. prosince 1989 o sbližování právních předpisů členských států týkajících se osobních ochranných prostředků
(Text s významem pro EHP)
(Zveřejnění názvů a odkazů harmonizovaných norem v rámci směrnice)
2012/C 395/01
ESO (1) |
Odkaz a název harmonizované normy (a referenční dokument) |
První zveřejněnív Úředním věstníku |
Odkaz na nahrazovanou normu |
Datum ukončení presumpce shody nahrazované normy Poznámka 1 |
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
(5) |
CEN |
EN 132:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Definice názvů a piktogramy |
4.6.1999 |
EN 132:1990 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.1999) |
CEN |
EN 133:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Rozdělení |
10.8.2002 |
EN 133:1990 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
CEN |
EN 134:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Názvosloví součástí |
13.6.1998 |
EN 134:1990 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.7.1998) |
CEN |
EN 135:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Seznam ekvivalentních názvů |
4.6.1999 |
EN 135:1990 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.1999) |
CEN |
EN 136:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Obličejové masky - Požadavky, zkoušení a značení |
13.6.1998 |
EN 136:1989 EN 136-10:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.7.1998) |
EN 136:1998/AC:2003 |
|
|
|
|
CEN |
EN 137:2006 Filtrační prostředky s pomocnou ventilací připojené k přilbě nebo ke kukle - Požadavky, zkoušení a značení |
23.11.2007 |
EN 137:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (23.11.2007) |
CEN |
EN 138:1994 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Hadicové dýchací přístroje s přívodem vzduchu s maskou, polomaskou nebo ústenkou - Požadavky, zkoušení a značení |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 140:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Polomasky a čtvrtmasky - Požadavky, zkoušení a značení |
6.11.1998 |
EN 140:1989 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.3.1999) |
EN 140:1998/AC:1999 |
|
|
|
|
CEN |
EN 142:2002 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Ústenky - Požadavky, zkoušení a značení |
10.4.2003 |
EN 142:1989 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (10.4.2003) |
CEN |
EN 143:2000 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Filtry proti částicím - Požadavky, zkoušení a značení |
24.1.2001 |
EN 143:1990 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (24.1.2001) |
EN 143:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (21.12.2006) |
|
EN 143:2000/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 144-1:2000 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Ventily plynových láhví - Část 1: Závitové spojení čepu ventilu |
24.1.2001 |
EN 144-1:1991 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (24.1.2001) |
EN 144-1:2000/A1:2003 |
21.2.2004 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (21.2.2004) |
|
EN 144-1:2000/A2:2005 |
6.10.2005 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2005) |
|
CEN |
EN 144-2:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Ventily lahví na plyny - Část 2: Závitové spojení na výstupu |
4.6.1999 |
|
|
CEN |
EN 144-3:2003 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Ventily lahví na plyny - Část 3: Závitové spojení na výstupu pro plyny Nitrox a kyslík určené k potápění |
21.2.2004 |
|
|
EN 144-3:2003/AC:2003 |
|
|
|
|
CEN |
EN 145:1997 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Autonomní dýchací přístroje s uzavřeným dýchacím okruhem s tlakovým kyslíkem nebo se směsí tlakového kyslíku a dusíku - Požadavky, zkoušení a značení |
19.2.1998 |
EN 145:1988 EN 145-2:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.2.1998) |
EN 145:1997/A1:2000 |
24.1.2001 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (24.1.2001) |
|
CEN |
EN 148-1:1999 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Závity pro lícnicové části - Část 1: Připojovací oblý závit |
4.6.1999 |
EN 148-1:1987 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.8.1999) |
CEN |
EN 148-2:1999 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Závity pro lícnicové části - Část 2: Přípojka s centrálním závitem |
4.6.1999 |
EN 148-2:1987 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.8.1999) |
CEN |
EN 148-3:1999 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Závity pro lícnicové části - Část 3: Připojovací závit M 45 x 3 |
4.6.1999 |
EN 148-3:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.8.1999) |
CEN |
EN 149:2001+A1:2009 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Filtrační polomasky k ochraně proti částicím - Požadavky, zkoušení a značení |
6.5.2010 |
EN 149:2001 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 166:2001 Osobní prostředky k ochraně očí - Základní ustanovení |
10.8.2002 |
EN 166:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
CEN |
EN 167:2001 Osobní prostředky k ochraně očí - Optické zkušební metody |
10.8.2002 |
EN 167:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
CEN |
EN 168:2001 Osobní prostředky k ochraně očí - Neoptické zkušební metody |
10.8.2002 |
EN 168:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
CEN |
EN 169:2002 Osobní prostředky k ochraně očí - Filtry pro svařování a podobné technologie - Požadavky na činitel prostupu a doporučené použití |
28.8.2003 |
EN 169:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 170:2002 Osobní prostředky k ochraně očí - Filtry proti ultrafialovému záření - Požadavky na činitel prostupu a doporučené použití |
28.8.2003 |
EN 170:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 171:2002 Osobní prostředky k ochraně očí - Filtry proti infračervenému záření - Požadavky na činitel prostupu a doporučené použití |
10.4.2003 |
EN 171:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (10.4.2003) |
CEN |
EN 172:1994 Osobní prostředky pro ochranu očí - Protisluneční filtry pro profesionální použití |
15.5.1996 |
|
|
EN 172:1994/A1:2000 |
4.7.2000 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (31.10.2000) |
|
EN 172:1994/A2:2001 |
10.8.2002 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 174:2001 Prostředky k ochraně očí - Brýle pro sjezdové lyžování |
21.12.2001 |
EN 174:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (21.12.2001) |
CEN |
EN 175:1997 Osobní ochrana - Prostředky pro ochranu očí a obličeje při svařování a podobných postupech |
19.2.1998 |
|
|
CEN |
EN 207:2009 Osobní ochrana očí - Filtry a prostředky na ochranu očí proti laserovému záření (ochranné brýle proti laseru) |
6.5.2010 |
EN 207:1998 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.2010) |
EN 207:2009/AC:2011 |
|
|
|
|
CEN |
EN 208:2009 Osobní prostředky na ochranu očí - Prostředky na ochranu očí pro seřizovací práce na laserech a laserových soustavách (ochranné brýle pro seřizování laserů) |
6.5.2010 |
EN 208:1998 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.2010) |
CEN |
EN 250:2000 Dýchací přístroje - Potápěčské autonomní dýchací přístroje na tlakový vzduch s otevřeným okruhem - Požadavky, zkoušení a značení |
8.6.2000 |
EN 250:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (19.7.2000) |
EN 250:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (21.12.2006) |
|
CEN |
EN 269:1994 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Hadicové dýchací přístroje s nuceným přívodem vzduchu na motorový pohon s kuklou - Požadavky, zkoušení a značení |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 340:2003 Ochranné oděvy - Všeobecné požadavky |
6.10.2005 |
EN 340:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 342:2004 Ochranné oděvy - Soupravy a oděvní součásti na ochranu proti chladu |
6.10.2005 |
|
|
EN 342:2004/AC:2008 |
|
|
|
|
CEN |
EN 343:2003+A1:2007 Ochranné oděvy - Ochrana proti dešti |
8.3.2008 |
EN 343:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
EN 343:2003+A1:2007/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 348:1992 Ochranné oděvy. Stanovení odolnosti materiálu proti malým rozstříknutým částicím roztaveného kovu. Metoda zkoušení |
23.12.1993 |
|
|
EN 348:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
CEN |
EN 352-1:2002 Chrániče sluchu - Všeobecné požadavky - Část 1: Mušlové chrániče sluchu |
28.8.2003 |
EN 352-1:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 352-2:2002 Chrániče sluchu - Všeobecné požadavky - Část 2: Zátkové chrániče sluchu |
28.8.2003 |
EN 352-2:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 352-3:2002 Chrániče sluchu - Všeobecné požadavky - Část 3: Mušlové chrániče sluchu na průmyslovou ochrannou přilbu |
28.8.2003 |
EN 352-3:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 352-4:2001 Chrániče sluchu - Bezpečnostní požadavky a zkoušení - Část 4: Mušlové chrániče s amplitudově závislým útlumem |
10.8.2002 |
|
|
EN 352-4:2001/A1:2005 |
19.4.2006 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (30.4.2006) |
|
CEN |
EN 352-5:2002 Chrániče sluchu - Bezpečnostní požadavky a zkoušení - Část 5: Mušlové chrániče sluchu s aktivním snižováním hluku |
28.8.2003 |
|
|
EN 352-5:2002/A1:2005 |
6.5.2010 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 352-6:2002 Chrániče sluchu - Bezpečnostní požadavky a zkoušení - Část 6: Mušlové chrániče sluchu s elektrickým dorozumívacím zařízením |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 352-7:2002 Chrániče sluchu - Bezpečnostní požadavky a zkoušení - Část 7: Zátkové chrániče sluchu s hladinovou závislostí |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 352-8:2008 Chrániče sluchu - Bezpečnostní požadavky a zkoušení - Část 8: Mušlové chrániče umožňující poslech zábavních programů |
28.1.2009 |
|
|
CEN |
EN 353-2:2002 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Část 2: Pohyblivé zachycovače pádu včetně poddajného zajišťovacího vedení |
28.8.2003 |
EN 353-2:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 354:2010 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Spojovací prostředky |
9.7.2011 |
EN 354:2002 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN 355:2002 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Tlumiče pádu |
28.8.2003 |
EN 355:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 358:1999 Osobní ochranné prostředky pro pracovní polohování a prevenci pádů z výšky - Pásy pro pracovní polohování a zadržení a pracovní polohovací spojovací prostředky |
21.12.2001 |
EN 358:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (21.12.2001) |
CEN |
EN 360:2002 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Zatahovací zachycovače pádu |
28.8.2003 |
EN 360:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 361:2002 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Zachycovací postroje |
28.8.2003 |
EN 361:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 362:2004 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Spojky |
6.10.2005 |
EN 362:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 363:2008 Osobní ochranné prostředky proti pádům - Systémy na ochranu proti pádu |
20.6.2008 |
EN 363:2002 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.8.2008) |
CEN |
EN 364:1992 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky. Zkušební metody |
23.12.1993 |
|
|
EN 364:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
CEN |
EN 365:2004 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Všeobecné požadavky na návody k používání, údržbě, periodické prohlídce, opravě, značení a balení |
6.10.2005 |
EN 365:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
EN 365:2004/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 367:1992 Ochranné oděvy. Ochrana proti teplu a ohni. Metoda stanovení prostupu tepla při vystavení účinku plamene |
23.12.1993 |
|
|
EN 367:1992/AC:1992 |
|
|
|
|
CEN |
EN 374-1:2003 Ochranné rukavice proti chemikáliím a mikroorganismům - Část 1: Terminologie a požadavky na provedení |
6.10.2005 |
EN 374-1:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 374-2:2003 Ochranné rukavice proti chemikáliím a mikroorganismům - Část 2: Stanovení odolnosti proti penetraci |
6.10.2005 |
EN 374-2:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 374-3:2003 Ochranné rukavice proti chemikáliím a mikroorganismům - Část 3: Stanovení odolnosti proti permeaci chemikálií |
6.10.2005 |
EN 374-3:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
EN 374-3:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 379:2003+A1:2009 Prostředky k ochraně očí - Automatické svářečské filtry |
6.5.2010 |
EN 379:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 381-1:1993 Ochranný oděv pro uživatele ručních řetězových pil. Část 1: Zařízení ke zkoušení odolnosti proti pořezání řetězovou pilou |
23.12.1993 |
|
|
CEN |
EN 381-2:1995 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 2: Zkušební metody pro ochranu nohou |
12.1.1996 |
|
|
CEN |
EN 381-3:1996 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 3: Zkušební metody pro obuv |
10.10.1996 |
|
|
CEN |
EN 381-4:1999 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 4: Zkušební metody pro ochranné rukavice proti pořezání řetězovou pilou |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 381-5:1995 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 5: Požadavky pro ochranu nohou |
12.1.1996 |
|
|
CEN |
EN 381-7:1999 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 7: Požadavky na ochranné rukavice proti pořezání řetězovou pilou |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 381-8:1997 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 8: Zkušební metody pro ochranné kamaše proti pořezání řetězovou pilou |
18.10.1997 |
|
|
CEN |
EN 381-9:1997 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 9: Požadavky pro ochranné kamaše proti pořezání řetězovou pilou |
18.10.1997 |
|
|
CEN |
EN 381-10:2002 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 10: Metody zkoušení pro chrániče horní části těla |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 381-11:2002 Ochranné oděvy pro uživatele ručních řetězových pil - Část 11: Požadavky na chrániče horní části těla |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 388:2003 Ochranné rukavice proti mechanickým rizikům |
6.10.2005 |
EN 388:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 397:2012+A1:2012 Průmyslové ochranné přilby |
Toto je první zveřejnění |
EN 397:1995 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 402:2003 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Autonomní dýchací sebezáchranný přístroj na tlakový vzduch s otevřeným okruhem a plicní automatikou s obličejovou maskou nebo ústenkou - Požadavky, zkoušení a značení |
21.2.2004 |
EN 402:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (21.2.2004) |
CEN |
EN 403:2004 Dýchací sebezáchranné prostředky - Únikové filtrační dýchací přístroje s kuklou proti ohni - Požadavky, zkoušení a značení |
6.10.2005 |
EN 403:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 404:2005 Dýchací sebezáchranné prostředky - Sebezáchranné filtrační dýchací přístroje s ústenkou k ochraně proti oxidu uhelnatému - Požadavky, zkoušení a značení |
6.10.2005 |
EN 404:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (2.12.2005) |
CEN |
EN 405:2001+A1:2009 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Filtrační polomasky s ventily proti plynům nebo plynům a částicím - Požadavky, zkoušení a značení |
6.5.2010 |
EN 405:2001 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 407:2004 Ochranné rukavice proti tepelným rizikům (teplu a/nebo ohni) |
6.10.2005 |
EN 407:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 420:2003+A1:2009 Ochranné rukavice - Všeobecné požadavky a metody zkoušení |
6.5.2010 |
EN 420:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.5.2010) |
CEN |
EN 421:2010 Ochranné rukavice proti ionizujícímu záření a radioaktivnímu zamoření |
9.7.2011 |
EN 421:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN 443:2008 Přilby pro hašení ve stavbách a dalších prostorech |
20.6.2008 |
EN 443:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.8.2008) |
CEN |
EN 458:2004 Chrániče sluchu - Doporučení pro výběr, používání, ošetřování a údržbu - Návod |
6.10.2005 |
EN 458:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN 464:1994 Ochranné oděvy - Ochrana proti kapalným a plynným chemikáliím, včetně kapalných aerosolů a pevných částic - Zkušební metoda - Stanovení těsnosti plynotěsných oděvů (Zkouška vnitřním přetlakem) |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 469:2005 Ochranné oděvy pro hasiče - Požadavky a zkušební metody pro ochranné oděvy pro hasiče |
19.4.2006 |
EN 469:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.2006) |
EN 469:2005/A1:2006 |
23.11.2007 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (23.11.2007) |
|
EN 469:2005/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 471:2003+A1:2007 Výstražné oděvy s vysokou viditelností pro profesionální použití - Metody zkoušení a požadavky |
8.3.2008 |
EN 471:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.2008) |
CEN |
EN 510:1993 Požadavky na ochranné oděvy používané při riziku zachycení pohyblivými částmi |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 511:2006 Ochranné rukavice proti chladu |
21.12.2006 |
EN 511:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (21.12.2006) |
CEN |
EN 530:2010 Odolnost materiálů ochranných oděvů proti oděru - Metody zkoušení |
9.7.2011 |
EN 530:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN 564:2006 Horolezecká výzbroj - Pomocná šňůra - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
8.3.2008 |
EN 564:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN 565:2006 Horolezecká výzbroj - Popruhy - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
8.3.2008 |
EN 565:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN 566:2006 Horolezecká výzbroj - Smyčky - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
8.3.2008 |
EN 566:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN 567:1997 Horolezecká výzbroj - Lanové svěry - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 568:2007 Horolezecká výzbroj - Kotevní prostředky do ledu - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
8.3.2008 |
EN 568:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN 569:2007 Horolezecká výzbroj - Skalní skoby - Bezpečnostní požadavky a zkoušení |
8.3.2008 |
EN 569:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN 659:2003+A1:2008 Ochranné rukavice pro hasiče |
20.6.2008 |
EN 659:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.9.2008) |
EN 659:2003+A1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 702:1994 Ochranné oděvy - Ochrana proti teplu a ohni - Zkušební metoda pro stanovení prostupu tepla ochranným oděvem nebo jeho materiály při dotyku |
12.1.1996 |
|
|
CEN |
EN 795:1996 Ochrana proti pádům z výšky - Kotvicí zařízení - Požadavky a zkoušení |
12.2.2000 |
|
|
EN 795:1996/A1:2000 |
24.1.2001 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (30.4.2001) |
|
Upozornění: Tato publikace se netýká zařízení popsaných v třídách A (konstrukční ukotvení), C (kotvicí zařízení využívající vodorovná flexibilní vedení) a D (kotvicí zařízení využívající vodorovné pevné kotvicí kolejnice) uvedených v odstavcích 3.13.1, 3.13.3, 3.13.4, 4.3.1, 4.3.3, 4.3.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.4, 5.2.5, 5.3.2 (pro třídu A1), 5.3.3, 5.3.4, 5.3.5, 6 (pro třídy A, C a D), v příloze A (odstavce A.2, A.3, A.5 a A.6), v příloze B a v příloze ZA (pro třídy A, C a D), u kterých se nepředpokládá shoda s ustanoveními směrnice 89/686/EHS. |
||||
CEN |
EN 812:2012 Průmyslové přilby chránící při nárazu hlavou |
Toto je první zveřejnění |
EN 812:1997 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 813:2008 Osobní ochranné prostředky pro prevenci pádů z výšky - Sedací postroje |
28.1.2009 |
EN 813:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.2.2009) |
CEN |
EN 863:1995 Ochranné oděvy - Mechanické vlastnosti - Zkušební metoda: Odolnost proti propíchnutí |
15.5.1996 |
|
|
CEN |
EN 892:2012 Horolezecká výzbroj - Dynamická horolezecká lana - Bezpečnostní poadavky a zkuební metody |
Toto je první zveřejnění |
EN 892:2004 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 893:2010 Horolezecká výzbroj - Stoupací železa - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
9.7.2011 |
EN 893:1999 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN 943-1:2002 Ochranné oděvy proti kapalným a plynným chemikáliím, včetně kapalných aerosolů a pevných částic - Část 1: Požadavky na účinnost protichemických oděvů ventilovaných a neventilovaných: "plynotěsných" (typ 1) a které nejsou "plynotěsné" (typ 2) |
28.8.2003 |
|
|
EN 943-1:2002/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 943-2:2002 Ochranné oděvy proti kapalným a plynným chemikáliím, včetně kapalných aerosolů a pevných částic - Část 2: Požadavky na účinnost "plynotěsných" (typ 1) protichemických ochranných oděvů pro záchranná družstva (ET) |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 958:2006+A1:2010 Horolezecká výzbroj - Tlumiče nárazu k použití na zajištěných cestách - Bezpečnostní požadavky a zkoušení |
9.7.2011 |
EN 958:2006 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN 960:2006 Makety hlavy pro zkoušení ochranných přileb |
21.12.2006 |
EN 960:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2006) |
CEN |
EN 966:2012+A1:2012 Přilby pro létání a podobné sporty |
Toto je první zveřejnění |
EN 966:1996 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1073-1:1998 Ochranné oděvy proti radioaktivní kontaminaci - Část 1: Požadavky a zkušební metody pro ochranné oděvy s nucenou ventilací proti kontaminaci radioaktivními částicemi |
6.11.1998 |
|
|
CEN |
EN 1073-2:2002 Ochranné oděvy proti radioaktivní kontaminaci - Část 2: Požadavky a zkušební metody pro ochranné oděvy bez nucené ventilace proti kontaminaci radioaktivními částicemi |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 1077:2007 Přilby pro sjezdové lyžování a snowboarding |
8.3.2008 |
EN 1077:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN 1078:2012+A1:2012 Přilby pro cyklisty a pro uživatele skateboardů a kolečkových bruslí |
Toto je první zveřejnění |
EN 1078:1997 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1080:1997 Ochranné přilby proti nárazu pro malé děti |
14.6.1997 |
|
|
EN 1080:1997/A1:2002 |
28.8.2003 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
|
EN 1080:1997/A2:2005 |
19.4.2006 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (30.6.2006) |
|
CEN |
EN 1082-1:1996 Ochranné oděvy - Rukavice a chrániče horních končetin chránící proti říznutí a bodnutí ručními noži - Část 1: Rukavice a chrániče horních končetin z kroužkového pletiva |
14.6.1997 |
|
|
CEN |
EN 1082-2:2000 Ochranné oděvy - Rukavice a chrániče horních končetin chránící proti říznutí a bodnutí ručními noži - Část 2: Rukavice a chrániče končetin z jiných materiálů než z kroužkového pletiva |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 1082-3:2000 Ochranné oděvy - Rukavice a chrániče horních končetin chránící proti říznutí a bodnutí ručními noži - Část 3: Zkouška nárazovým řezem pro textilie, usně a jiné materiály |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 1146:2005 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Autonomní dýchací přístroje s otevřeným okruhem s tlakovým vzduchem a s kuklou - Požadavky, zkoušení a značení |
19.4.2006 |
EN 1146:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.4.2006) |
CEN |
EN 1149-1:2006 Ochranné oděvy - Elektrostatické vlastnosti - Část 1: Povrchový měrný odpor (Zkušební metody a požadavky) |
21.12.2006 |
EN 1149-1:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2006) |
CEN |
EN 1149-2:1997 Ochranné oděvy - Elektrostatické vlastnosti - Část 2: Zkušební metoda pro měření vnitřního odporu |
19.2.1998 |
|
|
CEN |
EN 1149-3:2004 Ochranné oděvy - Elektrostatické vlastnosti - Část 3: Metody zkoušení pro měření snížení náboje |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 1149-5:2008 Ochranné oděvy - Elektrostatické vlastnosti - Část 5: Materiálové a konstrukční požadavky |
20.6.2008 |
|
|
CEN |
EN 1150:1999 Ochranné oděvy - Výstražné oděvy s vysokou viditelností pro neprofesionální použití - Metody zkoušení a požadavky |
4.6.1999 |
|
|
CEN |
EN 1384:2012 Přilby pro jezdce na koních |
Toto je první zveřejnění |
EN 1384:1996 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1385:2012 Přilby pro kanoistiku a sporty na divoké vodě |
Toto je první zveřejnění |
EN 1385:1997 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1486:2007 Ochranné oděvy pro hasiče - Požadavky a zkušební metody pro reflexní oděvy pro speciální hašení ohně |
8.3.2008 |
EN 1486:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.4.2008) |
CEN |
EN 1497:2007 Prostředky ochrany osob proti pádu - Záchranné postroje |
8.3.2008 |
|
|
CEN |
EN 1621-1:1997 Ochranné oděvy pro motoristy proti mechanickým nárazům - Část 1: Požadavky a zkušební metody pro chrániče proti nárazu |
13.6.1998 |
|
|
CEN |
EN 1621-2:2003 Ochranné oděvy pro motocyklisty proti mechanickým nárazům - Část 2: Chrániče zad pro motocyklisty - Požadavky a metody zkoušení |
6.10.2005 |
|
|
EN 1621-2:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 1731:2006 Prostředky na ochranu očí a obličeje z pletiva pro průmyslové a jiné použití proti mechanickým nebezpečím a/nebo sálavému teplu |
23.11.2007 |
EN 1731:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (23.11.2007) |
CEN |
EN 1809:1997 Potápěčská výzbroj - Kompenzátor vztlaku - Funkční a bezpečnostní požadavky, zkušební metody |
13.6.1998 |
|
|
CEN |
EN 1827:1999+A1:2009 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Polomasky bez vdechovacích ventilů a s vyměnitelnými filtry na ochranu proti plynům nebo proti plynům a částicím nebo pouze proti částicím - Požadavky, zkoušení a značení |
6.5.2010 |
EN 1827:1999 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 1836:2005+A1:2007 Osobní prostředky k ochraně očí - Protisluneční brýle, protisluneční filtry pro všeobecné použití a filtry k přímému pozorování slunce |
8.3.2008 |
EN 1836:2005 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.3.2008) |
CEN |
EN 1868:1997 Osobní ochranné prostředky proti pádům z výšky - Seznam ekvivalentních termínů |
18.10.1997 |
|
|
CEN |
EN 1891:1998 Osobní ochranné prostředky pro prevenci pádů z výšky - Nízko průtažná lana s opláštěným jádrem |
6.11.1998 |
|
|
CEN |
EN 1938:2010 Osobní prostředky na ochranu očí - Uzavřené brýle pro uživatele motocyklů a mopedů |
9.7.2011 |
EN 1938:1998 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN ISO 4869-2:1995 Akustika. Chrániče sluchu - Část 2: Odhad hladin akustického tlaku A za nasazeným chráničem sluchu (ISO 4869-2:1994) |
15.5.1996 |
|
|
EN ISO 4869-2:1995/AC:2007 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 4869-3:2007 Akustika - Chrániče sluchu - Část 3: Měření vložného útlumu mušlových chráničů pomocí akustického zkušebního přípravku (ISO 4869-3:2007) |
8.3.2008 |
EN 24869-3:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN ISO 6529:2001 Ochranné oděvy - Ochrana proti chemikáliím - Stanovení odolnosti materiálů ochranných oděvů proti permeaci kapalin a plynů (ISO 6529:2001) |
6.10.2005 |
EN 369:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN ISO 6530:2005 Ochranné oděvy - Odolnost proti kapalným chemikáliím - Metoda zkoušení odolnosti materiálu proti pronikání (penetraci) kapalin (ISO 6530:2005) |
6.10.2005 |
EN 368:1992 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN ISO 6942:2002 Ochranné oděvy - Ochrana proti teplu a ohni - Zkušební metoda: hodnocení materiálu a kombinací materiálů vystavených sálavému teplu (ISO 6942:2002) |
28.8.2003 |
EN 366:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN ISO 9185:2007 Ochranné oděvy - Posuzování odolnosti materiálů proti postřiku roztaveným kovem (ISO 9185:2007) |
8.3.2008 |
EN 373:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (8.3.2008) |
CEN |
EN ISO 10256:2003 Ochrana hlavy a obličeje hráčů ledního hokeje (ISO 10256:2003) |
6.10.2005 |
EN 967:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
CEN |
EN ISO 10819:1996 Vibrace a rázy - Vibrace ruky a paže - Metoda měření a hodnocení činitele přenosu vibrací rukavicemi na dlaň ruky (ISO 10819:1996) |
3.12.1996 |
|
|
CEN |
EN ISO 10862:2009 Malá plavidla – Rychlovypínací systém trapézových postrojů (ISO 10862:2009) |
6.5.2010 |
|
|
CEN |
EN ISO 11611:2007 Ochranné oděvy pro použití při svařování a podobných postupech (ISO 11611:2007) |
8.3.2008 |
EN 470-1:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.4.2008) |
CEN |
EN ISO 11612:2008 Ochranné oděvy - Oděvy chránicí proti teplu a plameni (ISO 11612:2008) |
5.6.2009 |
EN 531:1995 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (5.6.2009) |
CEN |
EN 12083:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Filtry s dýchací hadicí (filtry, které se nepřipevňují k masce) - Protiplynové filtry, filtry proti částicím a filtry kombinované - Požadavky, zkoušení a značení |
4.7.2000 |
|
|
EN 12083:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12127-2:2007 Oděvy na ochranu proti teplu a ohni - Stanovení prostupu tepla ochranným oděvem nebo základním materiálem - Část 2: Kontaktní teplo vytvářené padajícím válcem (ISO 12127-2:2007) |
8.3.2008 |
|
|
CEN |
EN 12270:1998 Horolezecká výzbroj - Vklíněnce - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 12275:1998 Horolezecká výzbroj - Karabiny - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 12276:1998 Horolezecká výzbroj - Mechanické vklíněnce - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
24.2.2001 |
|
|
EN 12276:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN 12277:2007 Horolezecká výzbroj - Navazovací úvazky - Bezpečnostní požadavky a zkoušení |
23.11.2007 |
EN 12277:1998 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (23.11.2007) |
CEN |
EN 12278:2007 Horolezecká výzbroj - Kladky - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
23.11.2007 |
EN 12278:1998 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.11.2007) |
CEN |
EN ISO 12401:2009 Malá plavidla – Palubní bezpečnostní postroje a bezpečnostní prvky - Bezpečnostní požadavky a metody zkoušení (ISO 12401:2009) |
6.5.2010 |
EN 1095:1998 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN ISO 12402-2:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 9: Metody zkoušení (ISO 12402-2:2006) |
21.12.2006 |
EN 399:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.3.2007) |
EN ISO 12402-2:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-3:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 3: Záchranné vesty, úroveň účinnosti 150 - Požadavky na bezpečnost (ISO 12402-3:2006) |
21.12.2006 |
EN 396:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.3.2007) |
EN ISO 12402-3:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-4:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 4: Záchranné vesty, úroveň účinnosti 100 - Požadavky na bezpečnost (ISO 12402-4:2006) |
21.12.2006 |
EN 395:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.3.2007) |
EN ISO 12402-4:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-5:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 5: Plovací pomůcky (úroveň 50) - Požadavky na bezpečnost (ISO 12402-5:2006) |
21.12.2006 |
EN 393:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.3.2007) |
EN ISO 12402-5:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
EN ISO 12402-5:2006/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12402-6:2006 Osobní vztlakové prostředky – Část 6: Záchranné vesty a plovací pomůcky pro zvláštní účely – Požadavky na bezpečnost a doplňkové metody zkoušení (ISO 12402-6:2006) |
21.12.2006 |
|
|
EN ISO 12402-6:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-8:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 8: Příslušenství - Požadavky na bezpečnost a metody zkoušení (ISO 12402-8:2006) |
2.8.2006 |
EN 394:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.8.2006) |
EN ISO 12402-8:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (11.11.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-9:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 9: Metody zkoušení (ISO 12402-9:2006) |
21.12.2006 |
|
|
EN ISO 12402-9:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (11.11.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-10:2006 Osobní vztlakové prostředky - Část 10: Výběr a použití vztlakových a jiných srovnatelných prostředků (ISO 12402-10:2006) |
2.8.2006 |
|
|
CEN |
EN 12477:2001 Ochranné rukavice pro svářeče |
10.8.2002 |
|
|
EN 12477:2001/A1:2005 |
6.10.2005 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2005) |
|
CEN |
EN 12492:2012 Horolezecká výstroj - Přilby pro horolezce - Bezpečnostní požadavky a metody zkoušení |
Toto je první zveřejnění |
EN 12492:2000 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 12628:1999 Potápěčská výzbroj - Kombinovaná vztlaková a záchranná zařízení - Funkční a bezpečnostní požadavky, zkušební metody |
4.7.2000 |
|
|
EN 12628:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN 12841:2006 Prostředky ochrany osob proti pádu - Systémy lanového přístupu - Nastavovací zařízení lana |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 12941:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Filtrační prostředky s pomocnou ventilací připojené k přilbě nebo ke kukle - Požadavky, zkoušení a značení |
4.6.1999 |
EN 146:1991 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (4.6.1999) |
EN 12941:1998/A1:2003 |
6.10.2005 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
|
EN 12941:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 12942:1998 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Filtrační prostředky s pomocnou ventilací připojené k masce, polomasce a čtvrtmasce - Požadavky, zkoušení a značení |
4.6.1999 |
EN 147:1991 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (4.6.1999) |
EN 12942:1998/A1:2002 |
28.8.2003 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
|
EN 12942:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 13034:2005+A1:2009 Ochranný oděv proti kapalným chemikáliím - Požadavky na provedení pro ochranné oděvy proti chemikáliím poskytující omezenou ochranu proti kapalným chemikáliím (typ 6 a prostředky typu PB [6]) |
6.5.2010 |
EN 13034:2005 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 13061:2009 Ochranné oděvy - Holenní chrániče pro hráče kopané - Požadavky a zkušební metody |
6.5.2010 |
EN 13061:2001 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 13087-1:2000 Ochranné přilby - Zkušební metody - Část 1: Podmínky zkoušek a příprava před zkouškami (klimatizování) |
10.8.2002 |
|
|
EN 13087-1:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 13087-2:2012 Ochranné přilby - Metody zkoušení - Část 2: Odolnost proti nárazu (schopnost tlumení nárazu) |
Toto je první zveřejnění |
EN 13087-2:2000 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-3:2000 Ochranné přilby - Zkušební metody - Část 3: Odolnost proti průrazu (proti úderu ostrým předmětem) |
10.8.2002 |
|
|
EN 13087-3:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 13087-4:2012 Ochranné přilby - Metody zkoušení - Část 4: Účinnost uchycení (upevnění) náhlavní vložky |
Toto je první zveřejnění |
EN 13087-4:2000 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-5:2012 Ochranné přilby - Metody zkoušení - Část 5: Pevnost náhlavní vložky |
Toto je první zveřejnění |
EN 13087-5:2000 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-6:2012 Ochranné přilby - Metody zkoušení - Část 6: Zorné pole |
Toto je první zveřejnění |
EN 13087-6:2000 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-7:2000 Ochranné přilby - Zkušební metody - Část 7: Odolnost proti plameni |
10.8.2002 |
|
|
EN 13087-7:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 13087-8:2000 Ochranné přilby - Zkušební metody - Část 8: Elektrické vlastnosti |
21.12.2001 |
|
|
EN 13087-8:2000/A1:2005 |
6.10.2005 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 13087-10:2012 Ochranné přilby - Metody zkoušení - Část 10: Odolnost proti sálavému teplu |
Toto je první zveřejnění |
EN 13087-10:2000 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13089:2011 Horolezecká výzbroj - Nářadí do ledu - Bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
9.7.2011 |
|
|
CEN |
EN 13138-1:2008 Plovací pomůcky pro výuku plavání - Část 1: Bezpečnostní požadavky a metody zkoušení pro plovací pomůcky, které uživatel obléká |
5.6.2009 |
EN 13138-1:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (5.6.2009) |
CEN |
EN 13158:2009 Ochranné oděvy - Ochranné kabáty, chrániče těla a ramen pro jezdectví - Pro jezdce na koních a ostatní pracující s konmi a pro soutěžící konských spřežení - Požadavky a metody zkoušení |
6.5.2010 |
EN 13158:2000 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 13178:2000 Osobní prostředky k ochraně očí - Ochranné prostředky očí pro uživatele sněžných skútrů |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-1:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Metody zkoušení - Část 1: Stanovení průniku a celkového průniku |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-2:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Metody zkoušení - Část 2: Praktické zkoušky |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-3:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Zkušební metody - Část 3: Stanovení dýchacího odporu |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13274-4:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Metody zkoušení - Část 4: Zkoušky plamenem |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13274-5:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Metody zkoušení - Část 5: Kondicionování |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-6:2001 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Zkušební metody - Část 6: Stanovení koncentrace oxidu uhličitého ve vdechovaném vzduchu |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13274-7:2008 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Metody zkoušení - Část 7: Stanovení průniku aerosolu filtrem proti částicím |
20.6.2008 |
EN 13274-7:2002 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.7.2008) |
CEN |
EN 13274-8:2002 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Metody zkoušení - Část 8: Stanovení zanášení dolomitovým prachem u filtrů proti částicím |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13277-1:2000 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 1: Všeobecné požadavky a zkušební metody |
24.2.2001 |
|
|
CEN |
EN 13277-2:2000 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 2: Doplňkové požadavky a zkušební metody pro chrániče nártu, holeně a předloktí |
24.2.2001 |
|
|
CEN |
EN 13277-3:2000 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 3: Doplňkové požadavky a zkušební metody pro chrániče trupu |
24.2.2001 |
|
|
EN 13277-3:2000/A1:2007 |
23.11.2007 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13277-4:2001 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 4: Doplňkové požadavky a zkušební metody pro chrániče hlavy |
10.8.2002 |
|
|
EN 13277-4:2001/A1:2007 |
23.11.2007 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13277-5:2002 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 5: Doplňkové požadavky a zkušební metody pro chrániče genitálií a břicha |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13277-6:2003 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 6: Doplňkové požadavky a metody zkoušení pro chrániče prsou pro ženy |
21.2.2004 |
|
|
CEN |
EN 13277-7:2009 Ochranné prostředky pro bojové sporty - Část 7: Doplňkové požadavky a zkušební metody pro chrániče rukou a nohou |
6.5.2010 |
|
|
CEN |
EN ISO 13287:2007 Osobní ochranné prostředky - Obuv - Metoda zkoušení odolnosti proti uklouznutí (ISO 13287:2006) |
8.3.2008 |
EN 13287:2004 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.4.2008) |
CEN |
EN 13356:2001 Výstražné doplňky pro neprofesionální použití - Metody zkoušení a požadavky |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13484:2012 Přilby pro sáňkaře |
Toto je první zveřejnění |
EN 13484:2001 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13546:2002+A1:2007 Ochranné oděvy - Chrániče horních končetin, trupu, dolních končetin a genitálií pro brankáře a chrániče holení pro hráče pozemního hokeje - Požadavky a zkušební metody |
23.11.2007 |
EN 13546:2002 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2007) |
CEN |
EN 13567:2002+A1:2007 Ochranné oděvy - Ochranné prostředky horních končetin, trupu, dolních končetin, genitálií a obličeje pro šermíře - Požadavky a zkušební metody |
23.11.2007 |
EN 13567:2002 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2007) |
CEN |
EN 13594:2002 Ochranné rukavice pro profesionální řidiče motocyklů - Požadavky a zkušební metody |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-1:2002 Ochranné oděvy pro profesionální řidiče motocyklů - Bundy, kalhoty, kombinézy nebo obleky - Část 1: Všeobecné požadavky |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-2:2002 Ochranné oděvy pro profesionální řidiče motocyklů - Bundy, kalhoty, kombinézy nebo obleky - Část 2: Metoda zkoušení pro zjišťování odolnosti proti oděru nárazy |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-3:2002 Ochranné oděvy pro profesionální řidiče motocyklů - Bundy, kalhoty, kombinézy nebo obleky - Část 3: Metoda zkoušení pro zjišťování odolnosti proti roztržení |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-4:2002 Ochranné oděvy pro profesionální řidiče motocyklů - Bundy, kalhoty, kombinézy nebo obleky - Část 4: Metoda zkoušení pro zjišťování odolnosti proti nárazovému řezu |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13634:2010 Ochranná obuv pro profesionální řidiče motocyklů - Požadavky a metody zkoušení |
9.7.2011 |
EN 13634:2002 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
CEN |
EN 13781:2012 Ochranné přilby pro řidiče a spolujezdce motorových saní a sportovních bobů |
Toto je první zveřejnění |
EN 13781:2001 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13794:2002 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Únikový autonomní dýchací přístroj s uzavřeným okruhem - Požadavky, zkoušení a značení |
28.8.2003 |
EN 1061:1996 EN 400:1993 EN 401:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 13819-1:2002 Chrániče sluchu - Zkoušení - Část 1: Fyzikální metody zkoušení |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13819-2:2002 Chrániče sluchu - Zkoušení - Část 2: Akustické metody zkoušení |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13832-1:2006 Obuv chránící před chemikáliemi - Část 1: Terminologie a metody zkoušení |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 13832-2:2006 Obuv chránící před chemikáliemi - Část 2: Požadavky na obuv odolnou proti chemikáliím v laboratorních podmínkách |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 13832-3:2006 Obuv chránící před chemikáliemi - Část 3: Požadavky na obuv vysoce odolnou proti chemikáliím v laboratorních podmínkách |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 13911:2004 Ochranné oděvy pro hasiče - Požadavky a metody zkoušení pro kukly pro hasiče |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 13921:2007 Osobní ochranné prostředky - Ergonomické zásady |
23.11.2007 |
|
|
CEN |
EN 13949:2003 Dýchací přístroje - Potápěčské autonomní dýchací přístroje s otevřeným okruhem na tlakový Nitrox a kyslík - Požadavky, zkoušení a značení |
21.2.2004 |
|
|
CEN |
EN ISO 13982-1:2004 Ochranný oděv pro použití proti pevným částicím chemikálií - Část 1: Požadavky na provedení pro ochranné oděvy proti chemikáliím poskytující ochranu celého těla proti poletavým pevným částicím (oděv typu 5) (ISO 13982-1:2004) |
6.10.2005 |
|
|
EN ISO 13982-1:2004/A1:2010 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 13982-2:2004 Ochranný oděv pro použití proti pevným částicím chemikálií - Část 2: Metoda zkoušení pro stanovení průniku aerosolů jemných částic dovnitř oděvu (ISO 13982-2:2004) |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 13995:2000 Ochranné oděvy - Mechanické vlastnosti - Zkušební metody pro zjištění odolnosti materiálů proti protržení a dalšímu dynamickému trhání (ISO 13995:2000) |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 13997:1999 Ochranné oděvy - Mechanické vlastnosti - Stanovení odolnosti proti proříznutí ostrými předměty (ISO 13997:1999) |
4.7.2000 |
|
|
EN ISO 13997:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 13998:2003 Ochranné oděvy - Zástěry, kalhoty a vesty chránící proti říznutí a bodnutí ručními noži (ISO 13998:2003) |
28.8.2003 |
EN 412:1993 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN 14021:2003 Ochranné štíty proti kamenům a úlomkům pro terénní motocyklisty - Požadavky a metody zkoušení |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14052:2012+A1:2012 Průmyslové přilby s vysokým stupněm ochrany |
Toto je první zveřejnění |
EN 14052:2005 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 14058:2004 Ochranné oděvy - Oděvní součásti na ochranu proti chladnému prostředí |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 14116:2008 Ochranné oděvy - Ochrana proti teplu a ohni - Materiály, sestavy materiálů a oděvů s omezeným šířením plamene (ISO 14116:2008) |
28.1.2009 |
EN 533:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.1.2009) |
EN ISO 14116:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14120:2003+A1:2007 Ochranné oděvy - Chrániče zápěstí, dlaní, kolenou a loktů pro uživatele kolečkového sportovního náčiní - Požadavky a metody zkoušení |
23.11.2007 |
EN 14120:2003 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.12.2007) |
CEN |
EN 14126:2003 Ochranné oděvy - Všeobecné požadavky a metody zkoušení ochranných oděvů proti infekčním agens |
6.10.2005 |
|
|
EN 14126:2003/AC:2004 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14143:2003 Dýchací přístroje - Autonomní potápěčský dýchací přístroj typu rebreather |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-1:2005 Potápěčské oděvy a ochranné prostředky proti studené vodě a jiným kapalinám - Část 1: Potápěčské neoprenové oděvy - Požadavky, metody zkoušení a směrnice pro výběr a použití |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-2:2005 Potápěčské oděvy a ochranné prostředky proti studené vodě a jiným kapalinám - Část 2: Potápěčské pryžové oděvy - Požadavky, metody zkoušení a směrnice pro výběr a použití |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-3:2005 Potápěčské oděvy - Část 3: Aktivně zahřívaný nebo ochlazovaný oblek (systémy) - Požadavky a metody zkoušení |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-4:2005 Potápěčské oděvy - Část 4: Obleky s vnitřním atmosférickým tlakem - Požadavky na lidské faktory a metody zkoušení |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14325:2004 Ochranné oděvy proti chemikáliím - Metody zkoušení a klasifikace účinnosti pro materiály, švy, spoje a sestavy protichemických ochranných oděvů |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14328:2005 Ochranné oděvy - Rukavice a chrániče paží chránicí proti pořezání noži s pohonem - Požadavky a metody zkoušení |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14360:2004 Ochranné oděvy proti dešti - Metoda zkoušení pro hotové oděvní součásti - Působení kapek o vysoké energii shora |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14387:2004+A1:2008 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Protiplynové a kombinované filtry - Požadavky, zkoušení a značení |
20.6.2008 |
EN 14387:2004 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.7.2008) |
CEN |
EN 14404:2004+A1:2010 Osobní ochranné prostředky - Chrániče kolen pro práci vkleče |
6.5.2010 |
EN 14404:2004 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (31.7.2010) |
CEN |
EN 14435:2004 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Autonomní dýchací přístroj s otevřeným okruhem na tlakový vzduch s polomaskou navrženou pouze pro používání s přetlakem - Požadavky, zkoušení a značení |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14458:2004 Prostředky k ochraně očí - Ochranné obličejové štíty a hledí ochranných přileb pro hasiče, pracovníky sanitních vozů a záchranných služeb |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 14460:1999 Ochranné oděvy pro řidiče závodních automobilů - Ochrana proti teplu a plameni - Technické požadavky a zkušební metody (ISO 14460:1999) |
16.3.2000 |
|
|
EN ISO 14460:1999/A1:2002 |
10.8.2002 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (30.9.2002) |
|
EN ISO 14460:1999/AC:1999 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14529:2005 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Autonomní dýchací přístroj s otevřeným okruhem na tlakový vzduch s polomaskou pro používání s přetlakem s plicní automatikou pouze pro únikové účely - Požadavky, zkoušení a značení |
19.4.2006 |
|
|
CEN |
EN 14593-1:2005 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Hadicové dýchací přístroje na tlakový vzduch s plicní automatikou - Část 1: Přístroje s obličejovou maskou - Požadavky, zkoušení a značení |
6.10.2005 |
EN 139:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (2.12.2005) |
CEN |
EN 14593-2:2005 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Hadicové dýchací přístroje na tlakový vzduch s plicní automatikou - Část 2: Přístroje s přetlakem s polomaskou - Požadavky, zkoušení a značení |
6.10.2005 |
EN 139:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (2.12.2005) |
EN 14593-2:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14594:2005 Ochranné prostředky dýchacích orgánů - Hadicové dýchací přístroje na tlakový vzduch se stálým průtokem - Požadavky, zkoušení a značení |
6.10.2005 |
EN 139:1994 EN 270:1994 EN 271:1995 EN 1835:1999 EN 12419:1999 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (2.12.2005) |
EN 14594:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14605:2005+A1:2009 Ochranný oděv proti kapalným chemikáliím - Požadavky na provedení pro ochranné oděvy proti chemikáliím se spoji mezi částmi oděvu, které jsou nepropustné proti kapalinám (typ 3) nebo nepropustné proti postřiku ve formě spreje (typ 4) a zahrnující prostředky poskytující ochranu jen částí těla (typy PB (3) a PB (4)) |
6.5.2010 |
EN 14605:2005 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.5.2010) |
CEN |
EN 14786:2006 Ochranné oděvy - Stanovení odolnosti proti penetraci (pronikání) při postřiku kapalnými chemikáliemi, emulzemi a disperzemi - Zkouška rozprašovačem |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN ISO 14877:2002 Ochranné oděvy pro otryskávací práce při použití zrnitých otryskávacích prostředků (ISO 14877:2002) |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN ISO 15025:2002 Ochranné oděvy - Ochrana proti teplu a ohni - Metoda zkoušení pro omezené šíření plamene (ISO 15025:2000) |
28.8.2003 |
EN 532:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.8.2003) |
CEN |
EN ISO 15027-1:2002 Oděvy chránící proti podchlazení ve vodě - Část 1: Oděvy pro stálé nošení, požadavky včetně bezpečnosti (ISO 15027-1:2002) |
10.4.2003 |
|
|
CEN |
EN ISO 15027-2:2002 Oděvy chránící proti podchlazení ve vodě - Část 2: Záchranné oděvy, požadavky včetně bezpečnosti (ISO 15027-2:2002) |
10.4.2003 |
|
|
CEN |
EN ISO 15027-3:2002 Oděvy chránící proti podchlazení ve vodě - Část 3: Zkušební metody (ISO 15027-3:2002) |
10.4.2003 |
|
|
CEN |
EN 15090:2012 Obuv pro hasiče |
Toto je první zveřejnění |
EN 15090:2006 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 15151-1:2012 Horolezecká výzbroj - Brzdící pomůcky - Část 1: Brzdící pomůcky s asistovaným blokováním, bezpečnostní požadavky a zkušební metody |
Toto je první zveřejnění |
|
|
CEN |
EN 15333-1:2008 Dýchací přístroje - Potápěčské dýchací přístroje s otevřeným okruhem na tlakový plyn napájené hadicí - Část 1: Přístroje s dávkovacím zařízením |
20.6.2008 |
|
|
EN 15333-1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 15333-2:2009 Dýchací přístroje - Potápěčské dýchací přístroje s otevřeným okruhem na tlakový plyn s přívodní hadicí - Část 2: Přístroje bez plicní automatiky |
6.5.2010 |
|
|
CEN |
EN 15613:2008 Chrániče kolen a loktů pro halové sporty - Bezpečnostní požadavky a metody - Zkoušení |
5.6.2009 |
|
|
CEN |
EN 15614:2007 Ochranné oděvy pro hasiče - Laboratorní metody zkoušení a technické požadavky na provedení oděvů pro likvidaci požárů v otevřeném terénu |
23.11.2007 |
|
|
CEN |
EN ISO 15831:2004 Oděvy - Fyziologické účinky - Měření tepelné izolace pomocí tepelné figuríny (ISO 15831:2004) |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 16027:2011 Ochranné oděvy - Rukavice s ochranným účinkem pro fotbalové brankáře |
16.2.2012 |
|
|
CEN |
EN ISO 17249:2004 Bezpečnostní obuv odolná proti pořezání řetězovou pilou (ISO 17249:2004) |
6.10.2005 |
|
|
EN ISO 17249:2004/A1:2007 |
23.11.2007 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (23.11.2007) |
|
CEN |
EN ISO 17491-3:2008 Ochranné oděvy - Zkušební metody pro oděvy poskytující ochranu proti chemikáliím - Část 3: Stanovení odolnosti proti pronikání proudu kapaliny (Jet test) (ISO 17491-3:2008) |
28.1.2009 |
EN 463:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.2.2009) |
CEN |
EN ISO 17491-4:2008 Ochranné oděvy - Zkušební metody pro oděvy poskytující ochranu proti chemikáliím - Část 4: Stanovení odolnosti proti pronikání při postřiku kapalinou (Spray test) (ISO 17491-4:2008) |
28.1.2009 |
EN 468:1994 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (28.2.2009) |
CEN |
EN ISO 20344:2011 Osobní ochranné prostředky - Metody zkoušení obuvi (ISO 20344:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20344:2004 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (30.6.2012) |
CEN |
EN ISO 20345:2011 Osobní ochranné prostředky - Bezpečnostní obuv (ISO 20345:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20345:2004 Pozn. 2.1 |
30.6.2013 |
CEN |
EN ISO 20346:2004 Osobní ochranné prostředky - Ochranná obuv (ISO 20346:2004) |
6.10.2005 |
EN 346:1992 EN 346-2:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
EN ISO 20346:2004/A1:2007 |
8.3.2008 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (31.3.2008) |
|
EN ISO 20346:2004/AC:2007 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 20347:2012 Osobní ochranné prostředky - Pracovní obuv (ISO 20347:2012) |
Toto je první zveřejnění |
EN ISO 20347:2004 Pozn. 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN ISO 20349:2010 Osobní ochranné prostředky – Obuv chránící proti postříkání roztaveným kovem -Požadavky a metody zkoušení (ISO 20349:2010) |
9.7.2011 |
|
|
CEN |
EN 24869-1:1992 Akustika. Chrániče sluchu. Část 1: Subjektivní metoda měření vložného útlumu (ISO 4869-1:1990) |
16.12.1994 |
|
|
Cenelec |
EN 50286:1999 Elektricky izolační ochranné obleky pro instalace nízkého napětí |
16.3.2000 |
|
|
EN 50286:1999/AC:2004 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50321:1999 Elektricky izolační obuv pro práci v instalacích nízkého napětí |
16.3.2000 |
|
|
Cenelec |
EN 50365:2002 Elektricky izolující přilby pro použití v instalacích nízkého napětí |
10.4.2003 |
|
|
Cenelec |
EN 60743:2001 Práce pod napětím - Terminologie pro nástroje, zařízení a vybavení IEC 60743:2001 |
10.4.2003 |
EN 60743:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (1.12.2004) |
EN 60743:2001/A1:2008 IEC 60743:2001/A1:2008 |
9.7.2011 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (9.7.2011) |
|
Cenelec |
EN 60895:2003 Práce pod napětím - Vodivé oblečení používané v sítích se jmenovitým napětím AC do 800 kV a DC do ± 600 kV IEC 60895:2002 (Modifikovaná) |
6.10.2005 |
EN 60895:1996 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (1.7.2006) |
Cenelec |
EN 60903:2003 Práce pod napětím - Rukavice z izolačního materiálu IEC 60903:2002 (Modifikovaná) |
6.10.2005 |
EN 50237:1997 + EN 60903:1992 + A11:1997 Pozn. 2.1 |
Datum ukončení platnosti (1.7.2006) |
Cenelec |
EN 60984:1992 Rukávy z izolačního materiálu pro práce pod napětím IEC 60984:1990 (Modifikovaná) |
4.6.1999 |
|
|
EN 60984:1992/A11:1997 |
4.6.1999 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (4.6.1999) |
|
EN 60984:1992/A1:2002 IEC 60984:1990/A1:2002 |
10.4.2003 |
Pozn. 3 |
Datum ukončení platnosti (6.10.2005) |
Pozn. 1: |
Datum ukončení presumpce shody je obvykle datum ukončení platnosti (dup) stanovené Evropskou organizací pro normalizaci. Uživatelé těchto norem se však upozorňují na to, že v některých výjimečných případech tomu může být i jinak. |
Pozn. 2.1: |
Nová (nebo pozměněná) norma je stejného rozsahu jako norma nahrazovaná. Od uvedeného data přestává u nahrazované normy platit presumpce shody se základními požadavky směrnice. |
Pozn. 2.2: |
Nová norma je širšího rozsahu než norma nahrazovaná. Od uvedeného data přestává u nahrazované normy platit presumpce shody se základními požadavky směrnice. |
Pozn. 2.3: |
Nová norma je užšího rozsahu než norma nahrazovaná. Od uvedeného data přestává u (částečně) nahrazované normy platit presumpce shody se zásadními požadavky směrnice u těch produktů, jež spadají do rozsahu nové normy. Není dotčena presumpce shody se zásadními požadavky směrnice u produktů, které i nadále spadají do rozsahu (částečně) nahrazované normy, ale nespadají do rozsahu nové normy. |
Pozn. 3: |
Dochází-li ke změnám, je referenčním dokumentem norma EN CCCCC:YYYY, její předchozí změny, pokud existují, a nová, citovaná změna. Nahrazovanou normu proto tvoří norma EN CCCCC:YYYY a její předchozí změny, pokud existují, ale bez nové, citované změny. Od uvedeného data přestává u nahrazované normy platit presumpce shody se základními požadavky směrnice. |
POZNÁMKA:
— |
Veškeré informace o dostupnosti norem lze obdržet buď od Evropských organizací pro normalizaci nebo od národních orgánů pro normalizaci. Jejich seznam je v příloze směrnice Evropského parlamentu a Rady 98/34/ES, ve znění směrnice 98/48/ES. |
— |
Evropské normalizační organizace přijímají harmonizované normy v angličtině (CEN a Cenelec rovněž zveřejňují normy ve francouzštině a němčině). Národní normalizační orgány poté překládají názvy harmonizovaných norem do všech ostatních požadovaných úředních jazyků Evropské unie. Evropská komise není odpovědná za správnost názvů, které jsou předloženy ke zveřejnění v Úředním věstníku. |
— |
Zveřejnění odkazů v Úředním věstníku Evropské unie neznamená, že uvedené normy jsou k dispozici ve všech jazycích Společenství. |
— |
Tento seznam nahrazuje všechny předchozí seznamy zveřejněné v Úředním věstníku Evropské unie. Komise zajišťuje aktualizaci tohoto seznamu. |
— |
Více informací o harmonizovaných normách je k dispozici na adrese: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/harmonised-standards/index_en.htm |
(1) ESO: Evropské organizace pro normalizaci:
— |
CEN: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Belgie; tel. +32 2 5500811; fax +32 2) 5500819 (http://www.cen.eu) |
— |
Cenelec: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Belgie; tel. +32 2 5190868; fax +32 2 5196919 (http://www.cenelec.eu) |
— |
ETSI: 650, route des Lucioles, 06921 Sophia Antipolis, Francie; Tel. +33 492 944200; fax +33 493 654716, (http://www.etsi.eu) |
INFORMACE ČLENSKÝCH STÁTŮ
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/27 |
Informace členských států o státních podporách poskytovaných podle nařízení Komise (ES) č. 800/2008, kterým se v souladu s články 87 a 88 Smlouvy o ES prohlašují určité kategorie podpory za slučitelné se společným trhem (obecné nařízení o blokových výjimkách)
(Text s významem pro EHP)
2012/C 395/02
Odkaz na číslo státní podpory |
SA.35588 (12/X) |
|||||
Členský stát |
Německo |
|||||
Referenční číslo přidělené v členském státě |
20-13-3234-04-12 |
|||||
Název regionu (podle NUTS) |
MUEHLDORF AM INN Oblasti, které nemají nárok na podporu |
|||||
Poskytovatel podpory |
|
|||||
Název opatření podpory |
Konsumgüterlogistik im kombinierten Verkehr |
|||||
Vnitrostátní právní základ (odkaz na příslušné vnitrostátní úřední vyhlášení) |
Art. 23, 44 BayHO |
|||||
Typ opatření |
podpora ad hoc |
|||||
Změna stávajícího opatření podpory |
— |
|||||
Datum poskytnutí podpory |
Od 18.9.2012 |
|||||
Dotyčná hospodářská odvětví |
Všechna hospodářská odvětví způsobilá k získání podpory |
|||||
Kategorie příjemce |
MSP – Greilmeier GmbH |
|||||
Celková částka podpory ad hoc poskytnuté podniku |
EUR 0,76 (v milionech) |
|||||
V rámci záruk |
— |
|||||
Nástroj podpory (článek 5) |
Přímý grant |
|||||
Odkaz na rozhodnutí Komise |
— |
|||||
V případě spolufinancování z finančních prostředků Společenství |
— |
|||||
Cíle |
Maximální intenzita podpory v % nebo maximální výše podpory v národní měně |
Malé a střední podniky– příplatky v % |
||||
Podpora pro získání nových dopravních prostředků, které splňují přísnější normy, než jsou normy Společenství týkající se ochrany životního prostředí, nebo které zvýší úroveň ochrany životního prostředí v případě, že norma Společenství neexistuje (článek 19) |
35 % |
10 % |
Odkaz na internetovou stránku, kde se nachází úplné znění opatření podpory:
http://www.stmwivt.bayern.de/verkehr/schiene/schienengueterverkehr/agvo
Odkaz na číslo státní podpory |
SA.35592 (12/X) |
||||||
Členský stát |
Spojené království |
||||||
Referenční číslo přidělené v členském státě |
— |
||||||
Název regionu (podle NUTS) |
KENT Smíšené oblasti |
||||||
Poskytovatel podpory |
|
||||||
Název opatření podpory |
Expansion East Kent |
||||||
Vnitrostátní právní základ (odkaz na příslušné vnitrostátní úřední vyhlášení) |
Regional Growth Fund (RGF) SA 3258 (X/11) Section 126 of the Housing Grants, Construction and Regeneration Act 1996 |
||||||
Typ opatření |
Režim podpory |
||||||
Změna stávajícího opatření podpory |
Modification SA.35170 |
||||||
Doba trvání |
1.5.2012-31.3.2016 |
||||||
Dotyčná hospodářská odvětví |
Všechna hospodářská odvětví způsobilá k získání podpory |
||||||
Kategorie příjemce |
MSP,velký podnik |
||||||
Celková roční částka rozpočtu plánovaného v rámci režimu |
GBP 35,00 (v milionech) |
||||||
V rámci záruk |
GBP 0,00 (v milionech) |
||||||
Nástroj podpory (článek 5) |
Přímý grant, Zvýhodněná půjčka |
||||||
Odkaz na rozhodnutí Komise |
— |
||||||
V případě spolufinancování z finančních prostředků Společenství |
— |
||||||
Cíle |
Maximální intenzita podpory v % nebo maximální výše podpory v národní měně |
Malé a střední podniky– příplatky v % |
|||||
Režim podpory |
15 % |
20 % |
|||||
Investiční podpora a podpora zaměstnanosti pro malé a střední podniky (článek 15) |
20 % |
— |
Odkaz na internetovou stránku, kde se nachází úplné znění opatření podpory:
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEK%20Guidance%20(April%202012).pdf
This is a direct link to the Application Guidance for the Expansion East Kent Scheme
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEKstateaid.pdf
This is a direct link to a document outlining further information on the Expansion East Kent Scheme.
Odkaz na číslo státní podpory |
SA.35616 (12/X) |
||||
Členský stát |
Itálie |
||||
Referenční číslo přidělené v členském státě |
— |
||||
Název regionu (podle NUTS) |
SARDEGNA Čl. 107 odst. 3 písm. c) |
||||
Poskytovatel podpory |
|
||||
Název opatření podpory |
PROGRAMMA DI AIUTI PER NUOVE IMPRESE INNOVATIVE |
||||
Vnitrostátní právní základ (odkaz na příslušné vnitrostátní úřední vyhlášení) |
Deliberazione della RAS n. 33/30 del 10.8.2011«Politiche regionali RSI. Piano Regionale della Ricerca e interventi del POR FESR 2007-2013 inerenti Ricerca e Innovazione in capo al CRP» DPR n. 196 — 3 ottobre 2008: Regolamento di esecuzione del regolamento (CE) n. 1083/2006 recante disposizioni generali sul FESR, sul FSE e sul fondo di coesione che definisce le norme sull'ammissibilità delle spese per i programmi cofinanziati dai fondi strutturali per la fase di programmazione 2007-2013 |
||||
Typ opatření |
Režim podpory |
||||
Změna stávajícího opatření podpory |
— |
||||
Doba trvání |
1.1.2013-31.12.2015 |
||||
Dotyčná hospodářská odvětví |
Všechna hospodářská odvětví způsobilá k získání podpory |
||||
Kategorie příjemce |
MSP |
||||
Celková roční částka rozpočtu plánovaného v rámci režimu |
EUR 15,50 (v milionech) |
||||
V rámci záruk |
— |
||||
Nástroj podpory (článek 5) |
Přímý grant |
||||
Odkaz na rozhodnutí Komise |
— |
||||
V případě spolufinancování z finančních prostředků Společenství |
POR FESR Sardegna 2007-2013 — Asse VI — Competitività Linea di Attività 6.2.1.b «Sostegno alla creazione e sviluppo di nuove imprese innovative» — EUR 10,07 (v milionech) |
||||
Cíle |
Maximální intenzita podpory v % nebo maximální výše podpory v národní měně |
Malé a střední podniky– příplatky v % |
|||
Podpora pro mladé inovativní podniky (článek 35) |
1 000 000 EUR |
— |
Odkaz na internetovou stránku, kde se nachází úplné znění opatření podpory:
http://www.sardegnaricerche.it/documenti/13_116_20120928184207.pdf
Odkaz na číslo státní podpory |
SA.35617 (12/X) |
||||||
Členský stát |
Nizozemsko |
||||||
Referenční číslo přidělené v členském státě |
Subsidie energiesprong Groningen |
||||||
Název regionu (podle NUTS) |
OVERIG GRONINGEN Čl. 107 odst. 3 písm. c) |
||||||
Poskytovatel podpory |
|
||||||
Název opatření podpory |
Subsidie energiesprong stationsweg Groningen |
||||||
Vnitrostátní právní základ (odkaz na příslušné vnitrostátní úřední vyhlášení) |
Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen, Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020333/geldigheidsdatum_23-10-2012 Regeling Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020311/geldigheidsdatum_23-10-2012 |
||||||
Typ opatření |
podpora ad hoc |
||||||
Změna stávajícího opatření podpory |
— |
||||||
Datum poskytnutí podpory |
Od 24.9.2012 |
||||||
Dotyčná hospodářská odvětví |
Obchod s plynem prostřednictvím sítí, Výstavba bytových a nebytových budov, Instalace rozvodů vody, topení a klimatizace, Činnosti trustů, fondů a podobných finančních subjektů, Ostatní pomocné činnosti související s finančními činnostmi, kromě pojišťovnictví a penzijního financování, Činnosti v oblasti nemovitostí na základě honoráře nebo smlouvy, Architektonické a inženýrské činnosti a související technické poradenství |
||||||
Kategorie příjemce |
MSP,velký podnik – Triodos Vastgoedfonds NV; GasTerra; Bouwfonds REIM; Vander Weele techniek; BAM-techniek holding;BAM utiliteitsbouw; AT Osborne;De Zwarte Hond; Van Draekeburgh |
||||||
Celková částka podpory ad hoc poskytnuté podniku |
EUR 0,25 (v milionech) |
||||||
V rámci záruk |
— |
||||||
Nástroj podpory (článek 5) |
Přímý grant |
||||||
Odkaz na rozhodnutí Komise |
— |
||||||
V případě spolufinancování z finančních prostředků Společenství |
— |
||||||
Cíle |
Maximální intenzita podpory v % nebo maximální výše podpory v národní měně |
Malé a střední podniky– příplatky v % |
|||||
Investiční podpora na ochranu životního prostředí pro opatření na úsporu energie (článek 21) |
40 % |
0 % |
Odkaz na internetovou stránku, kde se nachází úplné znění opatření podpory:
http://www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/besluiten/2012/10/16/beschikking-energiesprong-stationsweg-groningen.html
Odkaz na číslo státní podpory |
SA.35619 (12/X) |
|||||
Členský stát |
Španělsko |
|||||
Referenční číslo přidělené v členském státě |
RGE 41/2012 |
|||||
Název regionu (podle NUTS) |
COMUNIDAD VALENCIANA Smíšené oblasti |
|||||
Poskytovatel podpory |
|
|||||
Název opatření podpory |
Fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector del transporte, para el ejercicio 2012. |
|||||
Vnitrostátní právní základ (odkaz na příslušné vnitrostátní úřední vyhlášení) |
RESOLUCIÓN de 13 de septiembre de 2012, del presidente de la Agencia Valenciana de la Energía (AVEN), por la que se convocan ayudas de la Agencia Valenciana de la Energía, en el marco del Plan de Acción de la Estrategia de Ahorro y Eficiencia Energética 2008-2012 (PAE4+) para el fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector transporte, para el ejercicio 2012. (DOCV no 6872, de 28 de septiembre de 2012) |
|||||
Typ opatření |
Režim podpory |
|||||
Změna stávajícího opatření podpory |
— |
|||||
Doba trvání |
29.9.2012-31.12.2012 |
|||||
Dotyčná hospodářská odvětví |
Všechna hospodářská odvětví způsobilá k získání podpory |
|||||
Kategorie příjemce |
MSP,velký podnik |
|||||
Celková roční částka rozpočtu plánovaného v rámci režimu |
EUR 0,13 (v milionech) |
|||||
V rámci záruk |
— |
|||||
Nástroj podpory (článek 5) |
Přímý grant |
|||||
Odkaz na rozhodnutí Komise |
— |
|||||
V případě spolufinancování z finančních prostředků Společenství |
— |
|||||
Cíle |
Maximální intenzita podpory v % nebo maximální výše podpory v národní měně |
Malé a střední podniky– příplatky v % |
||||
Podpora pro získání nových dopravních prostředků, které splňují přísnější normy, než jsou normy Společenství týkající se ochrany životního prostředí, nebo které zvýší úroveň ochrany životního prostředí v případě, že norma Společenství neexistuje (článek 19) |
35 % |
20 % |
||||
Investiční podpora, která podnikům umožní řídit se přísnějšími normami, než jsou normy Společenství v oblasti ochrany životního prostředí, nebo zvyšovat úroveň ochrany životního prostředí v případě, že norma Společenství neexistuje (článek 18) (Konkrétní odkaz na príslušné normy: Art. 18 del Reglamento CE 800/2008 de la Comisión) |
35 % |
20 % |
Odkaz na internetovou stránku, kde se nachází úplné znění opatření podpory:
http://www.aven.es/attachments/article/24/resolucion_transporte_2012.pdf
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/32 |
Informace sdělené členskými státy o státních podporách poskytovaných podle nařízení Komise (ES) č. 1857/2006 o použití článků 87 a 88 Smlouvy na státní podporu pro malé a střední podniky působící v produkci zemědělských produktů a o změně nařízení (ES) č. 70/2001
2012/C 395/03
Pomoc č.: SA.35727 (12/XA)
Členský stát: Španělsko
Region: ASTURIAS
Název režimu podpory nebo název podniku, který je příjemcem jednotlivé podpory: Asociación de Criadores de Cabra Bermeya (ACRIBER)
Právní základ: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Cabra Bermeya para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Roční výdaje plánované v rámci režimu nebo celková částka jednotlivé podpory poskytnuté podniku: Celková částka podpory ad hoc poskytnuté podniku: EUR 0,03 (v milionech)
Maximální míra podpory: 100,00 %
Doba trvání režimu podpory nebo poskytování jednotlivé podpory: 24.11.2012-31.12.2012
Cíl podpory: Odvětví živočišné výroby (článek 16 nařízení (ES) č. 1857/2006), Technická pomoc (článek 15 nařízení (ES) č. 1857/2006)
Dotčené/á odvětví: Chov ovcí a koz
Název a adresa orgánu poskytujícího podporu:
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
33005 Oviedo (Asturias) |
Adresa internetových stránek: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acriber.pdf
Další informace: —
Pomoc č.: SA.35728 (12/XA)
Členský stát: Španělsko
Region: ASTURIAS
Název režimu podpory nebo název podniku, který je příjemcem jednotlivé podpory: Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias (ACOXA)
Právní základ: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza durante 2012.
Roční výdaje plánované v rámci režimu nebo celková částka jednotlivé podpory poskytnuté podniku: Celková částka podpory ad hoc poskytnuté podniku: EUR 0,04 (v milionech)
Maximální míra podpory: 100,00 %
Doba trvání režimu podpory nebo poskytování jednotlivé podpory: 24.11.2012-31.12.2012
Cíl podpory: Odvětví živočišné výroby (článek 16 nařízení (ES) č. 1857/2006), Technická pomoc (článek 15 nařízení (ES) č. 1857/2006)
Dotčené/á odvětví: Chov ovcí a koz
Název a adresa orgánu poskytujícího podporu:
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias. |
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
33005 Oviedo (Asturias) |
Adresa internetových stránek: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acoxa.pdf
Další informace: —
Pomoc č.: SA.35729 (12/XA)
Členský stát: Španělsko
Region: ASTURIAS
Název režimu podpory nebo název podniku, který je příjemcem jednotlivé podpory: Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta (ACGA)
Právní základ: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Roční výdaje plánované v rámci režimu nebo celková částka jednotlivé podpory poskytnuté podniku: Celková částka podpory ad hoc poskytnuté podniku: EUR 0,03 (v milionech)
Maximální míra podpory: 100,00 %
Doba trvání režimu podpory nebo poskytování jednotlivé podpory: 24.11.2012-31.12.2012
Cíl podpory: Odvětví živočišné výroby (článek 16 nařízení (ES) č. 1857/2006), Technická pomoc (článek 15 nařízení (ES) č. 1857/2006)
Dotčené/á odvětví: Chov prasat
Název a adresa orgánu poskytujícího podporu:
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
33005 Oviedo (Asturias) |
Adresa internetových stránek: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acga.pdf
Další informace: —
Pomoc č.: SA.35775 (12/XA)
Členský stát: Španělsko
Region: GALICIA
Název režimu podpory nebo název podniku, který je příjemcem jednotlivé podpory: AYUDAS DE COMPENSACIÓN EN MATERIA DE SANIDAD VEGETAL EN LA COMUNIDAD AUTÓNOMA DE GALICIA
Právní základ: Ley 43/2002, de 20 de noviembre, de sanidad vegetal
Proyecto de orden por el que se establecen las bases reguladoras de las ayudas de compensación en materia de sanidad vegetal y se convocan para el año 2012
Roční výdaje plánované v rámci režimu nebo celková částka jednotlivé podpory poskytnuté podniku: Celková roční částka rozpočtu plánovaného v rámci režimu: EUR 0,06 (v milionech)
Maximální míra podpory: 100,00 %
Doba trvání režimu podpory nebo poskytování jednotlivé podpory: 4.12.2012-31.12.2013
Cíl podpory: Choroby rostlin – napadení škůdci (článek 10 nařízení (ES) č. 1857/2006)
Dotčené/á odvětví: Rostlinná a živočišná výroba, myslivost a související činnosti
Název a adresa orgánu poskytujícího podporu:
Xunta de Galicia Consellería del Medio Rural y del Mar Dirección General de Producción, Industrias |
Edificio Administrativo San Caetano |
15782 Santiago de Compostela |
Adresa internetových stránek: http://www.medioruralemar.xunta.es/areas/agricultura/sanidade_vexetal/plans_de_continxencia/
Další informace: —
Pomoc č.: SA.35781 (12/XA)
Členský stát: Německo
Region: MECKLENBURG-VORPOMMERN
Název režimu podpory nebo název podniku, který je příjemcem jednotlivé podpory: Mecklenburg-Vorpommern: Beihilfen nach Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern
Právní základ: Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern über die Gewährung von Beihilfen für das Jahr 2013 (noch nicht veröffentlichter Entwurf)
Roční výdaje plánované v rámci režimu nebo celková částka jednotlivé podpory poskytnuté podniku: Celková roční částka rozpočtu plánovaného v rámci režimu: EUR 1,92 (v milionech)
Maximální míra podpory: 100,00 %
Doba trvání režimu podpory nebo poskytování jednotlivé podpory: 1.1.2013-31.12.2013
Cíl podpory: Choroby zvířat (článek 10 nařízení (ES) č. 1857/2006)
Dotčené/á odvětví: Živočišná výroba
Název a adresa orgánu poskytujícího podporu:
Tierseuchenkasse Mecklenburg-Vorpommern |
Anstalt des öffentlichen Rechts |
Behördenzentrum Block C |
Neustrelitzer Straße 120 |
17033 Neubrandenburg |
Adresa internetových stránek: http://www.tskmv.de
Další informace: —
V Oznámení
ŘÍZENÍ TÝKAJÍCÍ SE PROVÁDĚNÍ POLITIKY HOSPODÁŘSKÉ SOUTĚŽE
Evropská komise
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/34 |
STÁTNÍ PODPORA – RUMUNSKO
Státní podpora č. SA.33581 2012/C – Údajné preferenční sazby ve smlouvách mezi společností Hidroelectrica S.A. a průmyslovými výrobci
Výzva k podání připomínek podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování Evropské unie
(Text s významem pro EHP)
2012/C 395/04
Dopisem ze dne 25. dubna 2012, který je v závazném znění uveden za tímto shrnutím, sdělila Komise Rumunsku rozhodnutí zahájit řízení podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování Evropské unie týkající se výše uvedené podpory / výše uvedeného opatření.
Zúčastněné strany mohou do jednoho měsíce ode dne zveřejnění tohoto shrnutí a dopisu, jenž za ním následuje, zaslat své připomínky k podpoře, ohledně níž Komise zahajuje řízení, na adresu Generálního ředitelství pro hospodářskou soutěž Evropské komise:
European Commission |
Directorate-General for Competition |
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
J-70 – 04/240 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
E-mail: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Tyto připomínky budou Rumunsku sděleny. Zúčastněné strany podávající připomínky mohou písemně a s uvedením důvodů požádat o zachování důvěrnosti ohledně své totožnosti.
— řízení: Toto řízení je založeno na čl. 108 odst. 2.
— popis opatření/podpory, vůči kterému/které Komise zahajuje řízení: Společnost S.C. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica“), významný výrobce a dodavatel elektřiny z vodních elektráren v Rumunsku, údajně poskytla státní podporu dvěma průmyslovým výrobcům schválením dohod, na jejichž základě by jim prodávala elektřinu za ceny, které se zdají být o 20 % až 70 % nižší než průměrné tržní ceny v téže době. Dvoustranné dlouhodobé dohody byly podepsány v letech […] (1) až […] (1) na dobu deseti let. Dvěma příjemci údajné podpory jsou společnosti S.C. Electrocarbon S.A. Slatina („Electrocarbon“) a S.C. ELSID Titu S.A. („Elsid“), tedy dva průmysloví výrobci.
— posouzení opatření/podpory: Po prověření informací a argumentů, které Rumunské úřady dosud předložily, Komise nemůže rozptýlit značné pochybnosti vyvolané skutečností, že smlouvy mezi společnostmi Hidroelectrica a Electrocarbon a společnostmi Hidroelectrica a Elsid mohou obsahovat státní podporu ve smyslu čl. 107 odst. 1 SFEU.
Hidroelectrica zřejmě vytvářela nižší příjmy, než jakých by mohla jinak na základě těchto smluv dosahovat, čímž snížila své zisky. Tyto zisky by mohly být vyšší, kdyby Hidroelectrica prodávala elektřinu za vyšší ceny. Podpora proto snižuje provozní náklady, které by museli plně nést příjemci, aniž by sloužila plnění specifického cíle společného zájmu.
Jelikož 80,06 % společnosti Hidroelectrica vlastní rumunský stát prostřednictvím ministerstva hospodářství, obchodu a podnikání, daná opatření pro stát patrně znamenají ztrátu příjmů. Jelikož stát patrně vykonává kontrolu nad společností Hidroelectrica S.A., musí Komise podle ustálené judikatury předběžně vycházet z toho, že veškeré potenciální ušlé příjmy je třeba považovat za státní zdroje.
V rámci posouzení, zda daná transakce může poskytovat jedné ze zúčastněných stran nepatřičnou výhodu, je třeba zjistit, zda by transakce byla z pohledu dané strany uzavřena za podobných podmínek na trhu (kritéria jednání investora v tržním hospodářství). Důležitou otázkou v daném případě tedy je, zda by společnost nacházející se v situaci společnosti Hidroelectrica uzavřela stejné smlouvy za stejných podmínek.
Na základě informací, které poskytly rumunské orgány, má Komise za to, že ceny stanovené ve smlouvách mezi společností Hidroelectrica a průmyslovými výrobci odpovídaly podle nejlepšího vědomí Komise v okamžiku vypracovávání tohoto oznámení […] % (1) až […] % (1) běžné ceny za elektřinu na otevřené energetické burze OPCOM-PCCB. Posuzované preferenční sazby za elektřinu jsou svou povahou selektivní, neboť se vztahují jen na určité podniky.
Na základě výše uvedených úvah a informací předložených rumunskými orgány se Komise snaží pochopit důvod pro tyto velké rozdíly. Komise tak dospěla k předběžnému názoru, že průmysloví výrobci získali na základě smluv se společností Hidroelectrica a jejich následných změn nepatřičnou výhodu v podobě uměle snížených cen za elektřinu.
Údajná podpora narušuje hospodářskou soutěž a má vliv na obchod uvnitř EU, jak se stanoví v čl. 107 odst. 1 SFEU. Jelikož průmysloví výrobci získali nepatřičnou selektivní výhodu v podobě preferenční (nižší) ceny za dodávky elektřiny od společnosti Hidroelectrica, bude narušení hospodářské soutěže dosahovat značného rozměru. Elektřina je důležitou složkou ve struktuře nákladů ve většině průmyslových odvětví a průmysloví výrobci by mohli získat nepatřičnou výhodu plynoucí z nižších cen, což by mohlo vést buď k neúměrnému zvýšení jejich zisku nebo k získání konkurenční výhody oproti jejich konkurentům, nebo samozřejmě ke kombinaci obou účinků.
V daném případě byly posuzované preferenční sazby za elektřinu poskytnuty v rozporu s oznamovací povinností a závazkem podmíněnosti, které stanovuje čl. 108 odst. 3 SFEU. Komise se proto v této chvíli domnívá, že se výše popsaná případná státní podpora poskytnutá v podobě preferenčních (nižších) sazeb za elektřinu průmyslovým výrobcům považuje za protiprávní státní podporu. Komise nyní zastává názor, že opatření představují provozní podporu, kterou nelze považovat za slučitelnou s vnitřním trhem, jelikož zvyšují příjemcům příjmy.
Na základě informací, které jsou v této fázi k dispozici, má Komise vážné pochybnosti ohledně projednávaných smluv uzavřených mezi společností Hidroelectrica průmyslovými výrobci a musí dospět k předběžnému závěru, že preferenční sazby za elektřinu poskytované těmto prodejcům po 1. lednu 2007 představují protiprávní státní podporu, která zřejmě nesplňuje žádnou z podmínek, na jejichž základě by mohla být prohlášena za slučitelnou s vnitřním trhem.
V souladu s článkem 14 nařízení Rady (ES) č. 659/1999 může být od příjemce požadováno navrácení všech protiprávních podpor.
ZNĚNÍ DOPISU
„Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut, de asemenea, o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA POSIBILELOR MĂSURI DE AJUTOR ȘI A PĂRȚILOR
3. |
Reclamantul susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători industriali menționați mai jos contracte la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor producători. |
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și producătorii industriali. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi producători industriali din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocarbon S.A. Slatina (denumită în continuare „Electrocarbon”), o societate cotată la bursă, care produce electrozi din grafit, cocs de petrol calcinat, pastă Soderberg și blocuri din carbon pentru furnale, și de întreprinderea S.C. ELSID Titu S.A. (denumită în continuare „Elsid”), o societate înființată în 1984, care produce electrozi din grafit pentru industria metalurgică. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „producătorii industriali”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
9. |
Conform contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
10. |
Acest contract a fost semnat în […]. Tabelul 1 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Electrocarbon
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în […]. Tabelul 2 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Elsid
|
2.3. Piața angro de energie electrică din România
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (6), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
18. |
România consideră că contractul încheiat în 2005 de Hidroelectrica cu producătorii industriali, care face obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele elemente principale: în primul rând, Hidroelectrica a funcționat după principiile pieței în deciziile sale de a încheia contractele; în al doilea rând, prețurile convenite în contracte erau superioare costurilor, iar Hidroelectrica a fost în măsură să realizeze profit de pe urma practicării acestora; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
19. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte bilaterale atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
20. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că contractele au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată, iar energia electrică se vindea preponderent în piața reglementată, la prețuri stabilite de ANRE și caracterizate de un nivel scăzut de rentabilitate în comparație cu piața concurențială, în care, printre altele, plățile se efectuează în avans. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
21. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din două motive: în primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai mare de un an ar implica asumarea de riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung, care pot fi negociate direct, dar și ajustate periodic, oferă societății Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. |
22. |
România afirmă că prețul convenit de Hidroelectrica pentru vânzarea de electricitate către producătorii industriali depășea costurile. De asemenea, prețul stipulat în ultimul Act adițional aferent fiecăruia dintre cele două contracte (și anume Actul adițional nr. 16 în cazul ambelor contracte, a se vedea tabelele 1 și 2), adică […] RON/MWh atât pentru Electrocarbon, cât și pentru Elsid, nu cuprindea TVA, accizele, transportul, cheltuielile cu întreținerea sistemului, comisionul de administrare pentru piața reglementată și cheltuielile de distribuție a energiei electrice. |
23. |
Prin urmare, autoritățile române consideră că respectivele contracte au fost încheiate în avantajul societății Hidroelectrica, dat fiind că stabilirea prețului contractual în USD a eliminat riscul inflaționist, într-o perioadă în care acest risc era ridicat, și că mecanismul de ajustare a prețurilor a permis societății să majoreze periodic prețurile. România susține că, la momentul semnării contractelor, Hidroelectrica a convenit un preț de […] RON/MWh în contractul cu Elsid, respectiv de […] RON/MWh în contractul cu Electrocarbon, pentru un serviciu care a costat, în ambele cazuri, […] RON/MWh. De asemenea, prețurile fără transport ar fi fost de […] RON/MWh pentru Elsid, respectiv […] RON/MWh pentru Electrocarbon; în viziunea autorităților române, aceste prețuri ar trebui comparate cu prețul reglementat de […] RON/MWh, fixat de ANRE în aceeași perioadă. |
24. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB oferit de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de electricitate erau nejustificat de mici. |
25. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața de electricitate din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
26. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include transportul și de 140,00 RON/MWh fără transport, potrivit autorităților române. Volumul total comercializat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, de 1 752 000 MWh. |
27. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează a participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. EVALUARE
28. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu producătorii industriali este vorba de ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
29. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
30. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă este util ca această chestiune să fie abordată de la bun început. |
31. |
Întrebarea care se pune, așadar, este dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate ca „ajutoare existente” sau ca „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în Regulamentul de procedură (8). |
32. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (9), în temeiul articolului 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
33. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Domeniul de aplicare al acestei dispoziții este, astfel, determinat pe baza unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în aplicare înainte de data aderării trebuie, în primul rând, să presupună acordarea unor ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după data aderării. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să se încadreze în categoria măsurilor care implică ajutoare de stat și trebuie nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
34. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (10). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” (11) formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice. |
35. |
Având în vedere faptul că respectivele contracte, alături de versiunile modificate ale acestora, continuă să se aplice după data aderării României la UE, Comisia este de părere că măsura evaluată îndeplinește condiția de „aplicabilitate după data aderării” a testului de identificare a măsurilor de ajutoare noi. |
36. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de data aderării, dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a fi încadrate în categoria „ajutoarelor existente”. |
37. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali în […] și […] implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
38. |
Contractele inițiale, semnate în […] cu Elsid, respectiv în […] cu Electrocarbon, permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice anumite părți ale acordului, în special cele mai importante elemente ale contractelor, și anume prețul și cantitățile livrate. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial respectiv, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau stabilite separat în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
39. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu producătorii industriali, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
40. |
Ținând seama de cele de mai sus, opinia preliminară a Comisiei este că ajutoarele care au fost acordate pe baza contractelor (inclusiv a modificărilor succesive aduse acestora) care fac obiectul prezentei decizii, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și nu îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. Se remarcă faptul că ajutoarele au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
41. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (12). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
42. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007, în cazul în care modificarea este anterioară acestei date, (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (13). |
4.2. Existența ajutorului
43. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.2.1. Resursele de stat
44. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
45. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu producătorii industriali, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
46. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
47. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (14). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
48. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.2.2. Imputabilitatea statului
49. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (15), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (16), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
50. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu producătorii industriali și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
51. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (17), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
52. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
53. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
54. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
55. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
56. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu producătorii industriali și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.2.3. Avantajul economic selectiv
57. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit producătorilor industriali prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, Electrocarbon și Elsid nu au obținut, așadar, un avantaj necuvenit din contractele respective. |
58. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri de către Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (18). |
59. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar căuta și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că producătorii industriali nu au obținut un avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
60. |
Comisia consideră nepotrivită încercarea autorităților române de a stabili că prețurile convenite de Hidroelectrica și producătorii industriali au depășit costurile. Indiferent de fiabilitatea valorilor prezentate – de remarcat, în acest context, că autoritățile române au furnizat o valoare identică a costurilor pentru ambele contracte, cu Elsid și, respectiv, cu Electrocarbon, deși acestea au fost încheiate în ani diferiți, de unde rezultă că este improbabil ca nivelurile costurilor care stau la baza prețurilor să fi fost identice – și indiferent de aparenta simplitate a analizei propuse – nu este clar ce model a fost utilizat pentru calcularea costurilor, deci dacă modelul era adecvat pentru sectorul și societatea în chestiune – principala problemă este nerelevanța demonstrării faptului că Hidroelectrica își acoperea costurilor. Întrebarea care trebuie pusă este dacă o societate care acționează conform principiului investitorului privat într-o economie de piață ar fi încheiat contracte cu cumpărători echivalenți în aceleași condiții. |
61. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
62. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractelor, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
63. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. |
Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (19)
|
Contract with |
Price |
Diff. vs. OPCOM Price |
Proportion of OPCOM Price |
||
RON/MWh |
EUR/MWh |
RON |
EUR |
% |
||
2010 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 35.05 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 149.88 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
2009 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 37.55 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 159.20 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
2008 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.43 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 193.15 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
2007 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.51 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 175.26 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE. |
64. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica în contractele cu cei doi producători industriali și în modificările succesive aduse acestor contracte erau cu 20 % - 70 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
65. |
Tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și producătorii industriali, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
66. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, producătorii industriali s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
67. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.2.4. Denaturarea concurenței
68. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
69. |
Întrucât producătorii industriali au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Energia electrică este o componentă importantă a structurii costurilor în majoritatea sectoarelor, iar producătorii industriali s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, ceea ce fie le-ar fi sporit în mod anormal profiturile sau le-ar fi oferit un avantaj concurențial față de concurenții lor, fie ar fi constituit chiar o combinație a celor două efecte. |
4.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
70. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (20). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (21). |
71. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către producătorii industriali, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
72. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE acordat măsurilor în chestiune să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
73. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt producătorii industriali prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.4. Ajutoare ilegale
74. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la tratatul de aderare. |
75. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate producătorilor industriali descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
4.5. Compatibilitatea cu piața internă
76. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
77. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (22) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (23), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
78. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (24). |
79. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
80. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor producători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului. Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.“ |
(1) Obchodní tajemství.
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Secret profesional
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(9) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(10) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(11) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.01.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(12) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09, la 13 februarie 2012.
(13) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(14) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(15) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(16) Idem, la punctul 55.
(17) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(18) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(19) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(20) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italia/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., p. II-03207, punctul 86.
(21) Cauza C-303/88, Republica Italia/Comisia Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(23) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(24) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/46 |
STÁTNÍ PODPORA – RUMUNSKO
Státní podpora č. 33475 2012/C – Údajné preferenční sazby ve smlouvách mezi společností Hidroelectrica S.A. a obchodníky s termoelektřinou
Výzva k podání připomínek podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování Evropské unie
(Text s významem pro EHP)
2012/C 395/05
Dopisem ze dne 25. dubna 2012, který je v závazném znění uveden za tímto shrnutím, sdělila Komise Rumunsku rozhodnutí zahájit řízení podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování Evropské unie týkající se výše uvedené podpory / výše uvedeného opatření.
Zúčastněné strany mohou do jednoho měsíce ode dne zveřejnění tohoto shrnutí a dopisu, jenž za ním následuje, zaslat své připomínky k podpoře, ohledně níž Komise zahajuje řízení, na adresu Generálního ředitelství pro hospodářskou soutěž Evropské komise:
European Commission |
Directorate-General for Competition |
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
J-70 – 04/240 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
E-mail: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Tyto připomínky budou Rumunsku sděleny. Zúčastněné strany podávající připomínky mohou písemně a s uvedením důvodů požádat o zachování důvěrnosti ohledně své totožnosti.
— řízení: Toto řízení je založeno na čl. 108 odst. 2.
— popis opatření/podpory, vůči kterému/které Komise zahajuje řízení: Společnost S.C. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica“), významný výrobce a dodavatel termoelektřiny z vodních elektráren v Rumunsku, údajně poskytla státní podporu dvěma obchodníkům s termoelektřinou schválením dohod, na jejichž základě jim zřejmě prodávala elektřinu za ceny, které podle všeho byly o 40 % až 60 % vyšší než průměrné tržní ceny v téže době. Dvoustranné dlouhodobé dohody byly podepsány v letech 2008 a 2009 na dobu deseti let. Dvěma příjemci údajné podpory jsou Electrocentrale Deva S.A. („Deva“) a S.C. Termoelectrica S.A. („Termoelectrica“), kteří vyrábějí elektřinu spalováním uhlí.
— posouzení opatření/podpory: Po prověření informací a argumentů, které rumunské úřady dosud předložily, Komise nemůže rozptýlit značné pochybnosti vyvolané skutečností, že smlouvy mezi společnostmi Hidroelectrica a Deva a společnostmi Hidroelectrica a Termoelectrica mohou obsahovat státní podporu ve smyslu čl. 107 odst. 1 SFEU.
Společnosti Hidroelectrica zřejmě vznikaly vyšší náklady, než jakých by mohla jinak na základě těchto smluv dosahovat, čímž snížila své zisky. Tyto zisky by mohly být vyšší, kdyby Hidroelectrica nakupovala elektřinu za nižší ceny. Podpora proto zvyšuje příjemcům příjmy, aniž by sloužila plnění specifického cíle společného zájmu
Jelikož 80,06 % společnosti Hidroelectrica vlastní rumunský stát prostřednictvím ministerstva hospodářství, obchodu a podnikání, daná opatření pro stát patrně znamenají ztrátu příjmů. Jelikož stát patrně vykonává kontrolu nad společností Hidroelectrica S.A., musí Komise podle ustálené judikatury předběžně vycházet z toho, že veškeré potenciální ušlé příjmy je třeba považovat za státní zdroje.
V rámci posouzení, zda daná transakce může poskytovat jedné ze zúčastněných stran nepatřičnou výhodu, je třeba zjistit, zda by transakce byla z pohledu dané strany uzavřena za podobných podmínek na trhu (kritéria jednání investora v tržním hospodářství). Důležitou otázkou v daném případě tedy je, zda by společnost nacházející se v situaci společnosti Hidroelectrica uzavřela stejné smlouvy za stejných podmínek.
Na základě informací, které poskytly rumunské orgány, má Komise za to, že ceny stanovené ve smlouvách uzavřených mezi společností Hidroelectrica a obchodníky s elektřinou byly podle nejlepšího vědomí Komise v okamžiku vypracovávání tohoto oznámení o […] % (1) až […] % (1) vyšší než běžné ceny za elektřinu na otevřené energetické burze OPCOM-PCCB. Posuzované preferenční sazby za elektřinu jsou svou povahou selektivní, neboť se použijí jen pro určité podniky.
Na základě výše uvedených úvah a informací předložených rumunskými orgány se Komise snaží pochopit důvod pro tyto velké rozdíly. Komise tak dospěla k předběžnému názoru, že obchodníci s elektřinou získali na základě smluv se společností Hidroelectrica a jejich následných změn nepatřičnou výhodu v podobě uměle navýšených cen za elektřinu.
Údajná podpora narušuje hospodářskou soutěž a má vliv na obchod uvnitř EU, jak se stanoví v čl. 107 odst. 1 SFEU. Jelikož obchodníci s elektřinou získali nepatřičnou selektivní výhodu v podobě preferenční (vyšší) ceny za dodávky elektřiny od společnosti Hidroelectrica, bude narušení hospodářské soutěže dosahovat značného rozměru. Elektřina je důležitou složkou ve struktuře nákladů ve většině průmyslových odvětví a obchodníci s elektřinou by mohli získat nepatřičnou výhodu plynoucí z vyšších cen, což by mohlo vést buď k neúměrnému zvýšení jejich zisku nebo k získání konkurenční výhody oproti jiným dodavatelům elektřiny, nebo samozřejmě ke kombinaci obou účinků.
V daném případě byly posuzované preferenční sazby za elektřinu poskytnuty v rozporu s oznamovací povinností a závazkem podmíněnosti, které stanovuje čl. 108 odst. 3 SFEU. Komise se proto v této chvíli domnívá, že se výše popsaná případná státní podpora poskytnutá v podobě preferenčních (vyšších) sazeb za elektřinu obchodníkům s elektřinou považuje za protiprávní státní podporu. Komise nyní zastává názor, že opatření představují provozní podporu, kterou nelze považovat za slučitelnou s vnitřním trhem, jelikož zvyšují příjemcům příjmy.
Na základě informací, které jsou v této fázi k dispozici, má Komise vážné pochybnosti ohledně projednávaných smluv uzavřených mezi společností Hidroelectrica a obchodníky s elektřinou a musí dospět k předběžnému závěru, že preferenční sazby za elektřinu poskytované těmto obchodníkům po 1. lednu 2007 představují protiprávní státní podporu, která zřejmě nesplňuje žádnou z podmínek, na jejichž základě by mohla být prohlášena za slučitelnou s vnitřním trhem.
V souladu s článkem 14 nařízení Rady (ES) č. 659/1999 může být od příjemce požadováno navrácení všech protiprávních podpor.
ZNĚNÍ DOPISU
„Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE ȘI A PĂRȚILOR
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători de energie electrică menționați mai jos contracte la prețuri mai mari decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor vânzători de energie electrică. |
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și vânzătorii de energie electrică. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi vânzători de energie electrică din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocentrale Deva S.A. (denumită în continuare „Deva”) și de întreprinderea S.C. Termoelectrica S.A. (denumită în continuare „Termoelectrica”), controlată pe deplin de statul român. Ambele societăți fac parte din programul de privatizare al FMI. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „vânzătorii de energie electrică”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
9. |
Conform contractelor încheiate, părțile au dreptul de a modifica parametrii esențiali ai contractului în fiecare an, inclusiv prețul pe care Hidroelectrica trebuie să îl plătească pentru energia electrică furnizată de fiecare dintre vânzători. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie electrică sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
10. |
Acest contract a fost semnat în 2009. În tabelul 1 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Deva
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în 2008. În tabelul 2 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Termoelectrica
|
2.3. Piața angro de energie electrică din România
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (4) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (5), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
18. |
Se pare că România consideră justificat comportamentul societății Hidroelectrica, bazându-se pe două argumente principale. Primul argument este că o întreprindere care produce energie hidroelectrică trebuie să se asigure împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile, fiind nevoită, așadar, ca uneori să cumpere energie electrică de la alți furnizori. Al doilea argument este că, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a plătit de fapt mai puțin decât ar fi trebuit să plătească dacă ar fi cumpărat energie electrică prin bursa OPCOM-PCCB. |
19. |
Cu privire la necesitatea unui producător și vânzător de energie electrică, cum este Hidroelectrica, de a încheia contracte prin care cumpără energie electrică la prețuri eventual considerabil mai mari decât propriile costuri de producție, România a explicat că Hidroelectrica produce energie electrică în condițiile hidrologice predominante într-un anumit moment și că activitățile acesteia trebuie, așadar, să fie supuse unui anumit grad anticipare a evoluției viitoare a condițiilor hidrologice. |
20. |
Autoritățile române susțin că acuratețea prognozelor hidrologice este relativ scăzută. Nivelurile hidrologice prognozate pot varia față de nivelurile reale cu plus sau minus 50 %. De asemenea, în România, aproximativ 40 % din energia hidroelectrică este produsă în hidrocentrale cu lacuri de acumulare, în timp ce 60 % este generată în centrale fluviale sau în centrale amplasate pe o cascadă, care sunt foarte sensibile la schimbările survenite în condițiile hidrologice. |
21. |
Date fiind aceste condiții, se pare că Hidroelectrica este obligată să încheie contracte cu furnizori de energie electrică. Aceste contracte sunt de obicei de două tipuri: (i) achiziții la termen la prețuri fixe și în cantități prestabilite sau (ii) contracte de tip contract de asigurare în cazul cărora nu există obligația de a stabili dinainte cantitățile, fiecare parte putând fi în același timp și vânzător, și cumpărător. |
22. |
Potrivit autorităților române, cumpărarea de energie electrică pe bursa OPCOM, fie pe piața pentru ziua următoare, fie pe piața PCCB, nu constituie o alternativă viabilă pentru o întreprindere precum Hidroelectrica, dat fiind că volatilitatea ridicată a prețurilor poate îngreuna efectuarea prognozei performanțelor și a previziunilor financiare, în special stabilirea bugetului. |
23. |
Autoritățile române au explicat că prețul pe MWh plătit de Hidroelectrica pentru energia electrică cumpărată de la Deva era mai mare decât prețul la bursa OPCPM-PCCB, dar că, de fapt, Hidroelectrica a plătit în final mai puțin decât ar fi plătit dacă ar fi cumpărat aceeași cantitate de energie electrică prin bursa OPCPM-PCCB. |
24. |
În 2010, Hidroelectrica a încheiat cu Deva un contract pentru cumpărarea unei cantități de […] MWh la prețul de […] pe MWh, valoarea contractului fiind astfel de […] RON. Cu toate acestea, autoritățile române afirmă că acest contract a permis întreprinderii Hidroelectrica să cumpere de la Deva mai puțină energie decât se prevedea în contract, înlocuind, de fapt, energia electrică care urma să fie furnizată de către Deva cu energia electrică generată din surse proprii. Datorită unor condiții hidrologice favorabile, Hidroelectrica a fost în măsură să furnizeze […] MWh de energie electrică generată din surse proprii, la un preț de […] pe MWh, din cantitatea de […] MWh, care fusese preconizată inițial în contract, cumpărând astfel numai […] MWh de la Deva. |
25. |
Potrivit autorităților române, prin alegerea acestei modalități contractuale, Hidroelectrica a suportat costuri totale în valoare de […] RON în 2010. Această modalitate ar trebui să fie comparată cu un angajament ferm de a cumpăra pe bursa OPCPM-PCCB aceeași cantitate preconizată în contractul încheiat cu Deva. Dat fiind prețul de […] RON pe MWh, care, potrivit autorităților române, urma să fie folosit la începutul anului contractual, costurile totale suportate de Hidroelectrica pentru furnizarea aceleiași cantități de energie electrică ar fi fost de […] RON. |
26. |
România susține că aceeași logică se aplică și în cazul contractului semnat cu Termoelectrica, în ciuda faptului că în acest contract Hidroelectrica se angajează să cumpere toată energia furnizată de centrala Paroșeni a întreprinderii Termoelectrica, deoarece aceasta trebuie să funcționeze încontinuu pentru a-și îndeplini obligația de furnizare a agentului termic și a apei calde către populația locală. |
4. EVALUARE
27. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu vânzătorii de energie electrică este vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului pare să fi determinat creșterea veniturilor realizate de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
28. |
În cazul de față și întrucât ambele contracte au fost semnate după data aderării României la UE, și anume după 1 ianuarie 2007, potențialul ajutor trebuie considerat în toate situațiile un ajutor nou, și nu un ajutor existent. |
29. |
O primă întrebare care se pune este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie termică și electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
30. |
Contractele inițiale erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
31. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu vânzătorii de energie termică și electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (7). |
32. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Existența ajutorului
33. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, denaturarea potențială a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.1.1. Resursele de stat
34. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
35. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică de la furnizorii săi la prețuri mai mari decât cele pe care le-ar fi plătit dacă ar fi cumpărat energie electrică de pe piață. |
36. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a suportat prin aceste contracte costuri mai ridicate decât ar fi suportat altfel, ceea ce a condus la o diminuare a profitului său, profit care ar fi putut fi mai mare dacă Hidroelectrica ar fi cumpărat energie electrică la prețuri mai scăzute. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
37. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (8). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
38. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților publice precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.1.2. Imputabilitatea statului
39. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din Hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (9), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (10), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
40. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu vânzătorii de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
41. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % la Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (11), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
42. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
43. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
44. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
45. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu […], partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. |
46. |
În plus, se pare că anumite ajustări de preț au rezultat din intervenția directă a guvernului român, care a constat, se pare, în aprobarea de către Ministerul Economiei a modificărilor de preț cel puțin în 2010 pentru Deva și în 2011 pentru Termoelectrica. |
47. |
Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile adoptate de societate. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu vânzătorii de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.1.3. Avantajul economic selectiv
48. |
Prin argumentele prezentate în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit vânzătorilor de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru Hidroelectrica mai dezavantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, autoritățile române intenționează, în principal, să demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării, luându-se în considerare, în special, modelul de afaceri al unui producător de energie hidroelectrică. Pe baza acestor argumente, Hidroelectrica nu a fost, așadar, dezavantajată de cadrul contractual încheiat cu vânzătorii de energie electrică și, în consecință, aceștia din urmă nu au obținut din contractele lor niciun avantaj dincolo de condițiile normale de piață, care ar putea fi contestat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
49. |
Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (12). |
50. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Comisia este de părere că încercarea autorităților române de a demonstra că, datorită prețurilor convenite cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica s-a aflat într-o situație mai bună din punctul de vedere al nevoilor sale de energie electrică pe 2010 nu este pe deplin convingătoare. |
51. |
În primul rând, argumentele utilizate par să se aplice numai pentru o perioadă de un an și pentru un singur contract, ceea ce cu greu poate fi perceput ca o dovadă a unei strategii comerciale superioare din partea întreprinderii Hidroelectrica și nu poate disipa îndoielile serioase determinate de discrepanța dintre prețurile la energie electrică pe bursa OPCOM-PCCB și prețurile cuprinse în contracte. În al doilea rând, nu este clar dacă se putea efectua același tip de calcul indiferent de perioada de timp de referință sau de contract. În al treilea rând, Comisiei nu îi este clar dacă nu se putea ca Hidroelectrica să fi căutat și să fi găsit o soluție mai ieftină de a se asigura împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile. |
52. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
53. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
54. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (13)
|
55. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica pentru cumpărarea energiei electrice de la cei doi vânzători de energie termică și electrică erau cu 40 % - 50 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
56. |
În plus, cantitățile furnizate care au făcut obiectul contractelor erau menite să permită întreprinderii Hidroelectrica să își onoreze obligațiile contractuale față de cumpărătorii săi. În această etapă, din procedurile oficiale referitoare la contractele dintre Hidroelectrica și clienții săi, pe care Comisia le inițiază chiar în această zi (14), reiese că Hidroelectrica urma să furnizeze energie electrică la prețuri uneori cu jumătate mai mici sau, în toate cazurile, mult mai mici decât prețurile convenite în contractele de achiziție care fac obiectul procedurii de față. Era invitabil ca Hidroelectrica să înregistreze pierderi din furnizarea către acești clienți a energiei electrice furnizate de întreprinderile Deva și Termoelectrica la prețurile de cumpărare prevăzute în contracte. Prin urmare, discrepanța considerabilă dintre prețurile de cumpărare și prețurile de vânzare practicate de Hidroelectrica tinde să sugereze faptul că contractele încheiate cu Deva și Termoelectrica au avut ca obiect și efect oferirea către aceste întreprinderi a unui avantaj artificial dincolo de condițiile pieței, care nu ar fi existat în lipsa contractelor sau, în orice situație, dacă prețurile de furnizare către Hidroelectrica, convenite în aceste contracte, ar fi fost proporționale cu prețurile sale de vânzare. |
57. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din condițiile de preț ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică, care ar fi putut obține beneficii din energia electrică pe care au fost în măsură să o vândă la tarife preferențiale. |
58. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. Opinia preliminară a Comisiei este deci că vânzătorii de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri ridicate în mod artificial în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. Amploarea relativă a avantajului selectiv poate fi estimată, în acest stadiu, ca diferența dintre prețurile contractuale și prețul de referință de pe platforma OPCOM. La nivel absolut, avantajul poate fi estimat, proporțional cu cantitățile furnizate, ca veniturile nerealizate de către Hidroelectrica, dacă în contractele respective s-ar fi aplicat prețul de referință. |
59. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.1.4. Denaturarea concurenței
60. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
61. |
Întrucât vânzătorii de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unor prețuri (mai mari) preferențiale pentru furnizarea de energie electrică plătite de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Mai precis, este posibil ca prețurile artificial mai mari să fi fost utilizate pentru a mări în mod anormal profiturile celor doi vânzători de energie termică și electrică, cu un potențial efect denaturant în ceea ce privește alte surse de producție a energiei electrice, sau pentru a le permite să câștige venituri suplimentare. |
4.1.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
62. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (15). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (16). |
63. |
Dată fiind natura supranațională a pieței energiei electrice din UE, este probabil ca aceste contracte să fi denaturat și schimburile comerciale intra-UE. |
64. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.2. Potențialii beneficiari ai măsurii
65. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutorului acordat în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt vânzătorii de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.3. Ajutor ilegal
66. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energie electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE. Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialul ajutor de stat acordat vânzătorilor de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, sub forma unor tarife (mai mari) preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutorului de stat ilegal. |
4.4. Compatibilitatea cu piața internă
67. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât măresc veniturile beneficiarilor, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu piața internă. |
68. |
Ajutorul potențial nu pare a fi destinat atingerii unui obiectiv specific, altul decât „mărirea” artificială a veniturilor obținute de către beneficiari. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (17) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (18), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
69. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (19). |
70. |
Ca atare, este improbabil ca ajutorul potențial să fie considerat a fi conform cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
71. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor vânzători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.“
(1) Obchodní tajemství.
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(5) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(6) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(7) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(8) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(9) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(10) Idem, la punctul 55.
(11) Directiva nr. 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(12) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(13) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(14) Deciziile de inițiere a procedurii oficiale de investigare în cazurile SA 33581, 33451, XXXX și YYYY.
(15) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(16) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(18) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(19) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/56 |
STÁTNÍ PODPORA – RUMUNSKO
Státní podpora č. SA.33451 (2012/C) (ex 2012/NN) – Údajné preferenční sazby ve smlouvách mezi společností Hidroelectrica S.A. a obchodníky s elektřinou
Výzva k podání připomínek podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování Evropské unie
(Text s významem pro EHP)
2012/C 395/06
Dopisem ze dne 25. dubna 2012, který je v závazném znění uveden za tímto shrnutím, sdělila Komise Rumunsku rozhodnutí zahájit řízení podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování Evropské unie týkající se výše uvedené podpory / výše uvedeného opatření.
Zúčastněné strany mohou do jednoho měsíce ode dne zveřejnění tohoto shrnutí a dopisu, jenž za ním následuje, zaslat své připomínky k podpoře, ohledně níž Komise zahajuje řízení, na adresu Generálního ředitelství pro hospodářskou soutěž Evropské komise:
European Commission |
Directorate-General for Competition |
Directorate B – Markets and cases I – Energy and Environment |
J-70 – 04/240 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
E-mail: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Tyto připomínky budou Rumunsku sděleny. Zúčastněné strany podávající připomínky mohou písemně a s uvedením důvodů požádat o zachování důvěrnosti ohledně své totožnosti.
— řízení: Toto řízení je založeno na čl. 108 odst. 2.
— popis opatření/podpory, vůči kterému/které Komise zahajuje řízení: společnost S.C. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica“), významný výrobce a dodavatel elektřiny z vodních elektráren v Rumunsku, údajně poskytla státní podporu osmi obchodníkům s elektřinou schválením dohod, na jejichž základě jim prodávala elektřinu za ceny, které podle všeho byly o 10 % až 60 % nižší než průměrné tržní ceny v této době. Dvoustranné dlouhodobé dohody byly podepsány v letech 2004 až 2010. K osmi příjemcům údajné podpory patří společnosti S.C. Energy Holding S.A., S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L., S.C. Alpiq RomIndustries S.R.L., S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L., S.C. Electromagnetica S.A., S.C. EURO-PEC S.A., S.C. Luxten Lighting Group S.A. a S.C. Electrica S.A. („obchodníci s elektřinou“).
— posouzení opatření/podpory: Po prověření informací a argumentů, které Rumunské úřady dosud předložily, Komise nemůže rozptýlit značné pochybnosti vyvolané skutečností, že smlouvy mezi společností Hidroelectrica a obchodníky s elektřinou mohou obsahovat státní podporu ve smyslu čl. 107 odst. 1 SFEU.
Hidroelectrica zřejmě vytvářela nižší příjmy, než jakých by mohla jinak na základě těchto smluv dosahovat, čímž snížila své zisky. Tyto zisky by mohly být vyšší, kdyby Hidroelectrica prodávala elektřinu za vyšší ceny. Podpora proto snižuje provozní náklady nebo pořizovací náklady, které by jinak museli plně nést příjemci, aniž by sloužila plnění specifického cíle společného zájmu.
Jelikož 80,06 % společnosti Hidroelectrica vlastní rumunský stát prostřednictvím ministerstva hospodářství, obchodu a podnikání, daná opatření pro stát patrně znamenají ztrátu příjmů. Jelikož stát patrně vykonává kontrolu nad společností Hidroelectrica S.A., musí Komise podle ustálené judikatury předběžně vycházet z toho, že je třeba veškeré potenciální ušlé zisky považovat za státní zdroje.
V rámci posouzení, zda daná transakce může poskytovat jedné ze zúčastněných stran nepatřičnou výhodu, je třeba zjistit, zda by transakce byla z pohledu dané strany uzavřena za podobných podmínek na trhu (kritéria jednání investora v tržním hospodářství). Důležitou otázkou v daném případě tedy je, zda by společnost nacházející se v situaci společnosti Hidroelectrica uzavřela stejné smlouvy za stejných podmínek.
Na základě informací, které poskytly rumunské orgány, má Komise za to, že ceny stanovené ve smlouvách uzavřených mezi společností Hidroelectrica a obchodníky s elektřinou odpovídaly podle nejlepšího vědomí Komise v okamžiku vypracovávání tohoto oznámení […] % (1) až […] % (1) běžné ceny za elektřinu na otevřené energetické burze OPCOM-PCCB. Posuzované preferenční sazby za elektřinu jsou svou povahou selektivní, neboť se vztahují jen na určité podniky.
Na základě výše uvedených úvah a informací předložených rumunskými orgány se Komise snaží pochopit důvod pro tyto velké rozdíly. Komise tak dospěla k předběžnému názoru, že obchodníci s elektřinou získali na základě smluv se společností Hidroelectrica a jejich následných změn nepatřičnou výhodu v podobě uměle snížených cen za elektřinu.
Údajná podpora narušuje hospodářskou soutěž a má vliv na obchod uvnitř EU, jak se stanoví v čl. 107 odst. 1 SFEU. Jelikož obchodníci s elektřinou získali nepatřičnou selektivní výhodu v podobě preferenční (nižší) ceny za dodávky elektřiny od společnosti Hidroelectrica, bude narušení hospodářské soutěže dosahovat značného rozměru. Elektřina je důležitou složkou ve struktuře nákladů ve většině průmyslových odvětví a obchodníci s elektřinou by mohli získat nepatřičnou výhodu plynoucí z nižších cen, což by mohlo vést buď k neúměrnému zvýšení jejich zisku nebo k získání konkurenční výhody oproti jejich konkurentům, nebo samozřejmě ke kombinaci obou účinků.
V daném případě byly posuzované preferenční sazby za elektřinu poskytnuty v rozporu s oznamovací povinností a závazkem podmíněnosti, které stanovuje čl. 108 odst. 3 SFEU. Komise se proto v této chvíli domnívá, že se výše popsaná případná státní podpora poskytnutá v podobě preferenčních (nižších) sazeb za elektřinu obchodníkům s elektřinou považuje za protiprávní státní podporu. Komise nyní zastává názor, že opatření představují provozní podporu, kterou nelze považovat za slučitelnou s vnitřním trhem, jelikož snižují příjemcům náklady.
Na základě informací, které jsou v této fázi k dispozici, má Komise vážné pochybnosti ohledně projednávaných smluv uzavřených mezi společností Hidroelectrica a obchodníky s elektřinou a musí dospět k předběžnému závěru, že preferenční sazby za elektřinu poskytované těmto obchodníkům po 1. lednu 2007 představují protiprávní státní podporu, která zřejmě nesplňuje žádnou z podmínek, na jejichž základě by mohla být prohlášena za slučitelnou s vnitřním trhem.
V souladu s článkem 14 nařízení Rady (ES) č. 659/1999 může být od příjemce požadováno navrácení všech protiprávních podpor.
ZNĚNÍ DOPISU
„Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dvs. cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURĂ
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni, de 20 %, în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul prezentei decizii printr-o scrisoare datată 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. De asemenea, la 16 noiembrie 2011, Comisia a organizat a reuniune cu autorul plângerii și a primit comentarii din partea a trei din potențialii beneficiari ai ajutorului, întreprinderile Alpiq RomIndustries S.R.L. și Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumite în continuare „Alpiq”), prin scrisoarea din 17 ianuarie 2012, înregistrată în aceeași zi, și întreprinderea Energy Holding S.R.L. (denumită în continuare „Energy Holding”), prin scrisoarea din 27 februarie 2012, înregistrată în aceeași zi. Pe 21 și 22 martie au avut loc reuniuni cu Energy Holding și, respectiv, Alpiq. |
2. DESCRIEREA PĂRȚILOR CONTRACTANTE ȘI A MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat contracte cu cei opt comercianți de energie electrică enumerați în continuare la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat în prețul mediu de pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care fost calculat ca fiind 166,4 RON/MWh (2). Având în vedere că Hidroelectrica este controlată de statul român, autorul plângerii susține că aceste contracte au însemnat de facto acordarea de ajutor de stat celor opt comercianți de energie electrică. |
4. |
În această secțiune se descriu circumstanțele faptice legate de contractele bilaterale dintre Hidroelectrica S.A. și cei opt comercianți de energie electrică. De asemenea, în această secțiune se oferă informații despre funcționarea pieței angro de energie electrică din România și despre profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică globală a României - și o capacitate globală de producere de energie de 6 438 MWh instalați. Acesta este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (după producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 filiale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține un pachet majoritar de acțiuni, de 80,06 %, în cadrul Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (din care statul român deține o participație de 38 %). |
7. |
Fondul Proprietatea și-a concentrat plângerea asupra unui număr de opt comercianți de energie electrică activi pe piața din România. Aceștia sunt: S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomEnergie”) și S.C. RomIndustries S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomIndustries”), ambii aflați în proprietatea operatorului privat elvețian Alpiq, care a fost creat prin fuziunea Aare-Tessin Ltd. for Electricity cu EnergieOuest Suisse în 2008 și care este activ în principal în sud-estul Europei; S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L. (denumit în continuare „EFT”), o filială a grupului EFT cu sediul în Cipru, care a cumpărat din România aproximativ 25 % din energie și a furnizat în România 11 % din energie, în 2008, și este activ în principal în Balcani; S.C. Electrica S.A. (denumit în continuare „Electrica”), furnizor de servicii de electricitate atât către clienții eligibili persoane fizice, cât și către propriile filiale, activ în România; S.C. Electromagnetica S.A. (denumit în continuare „Electromagnetica”), furnizor de produse și servicii de iluminat și comerciant de energie electrică cu sediul în România; S.C. Energy Holding S.A. (denumit în continuare „Energy Holding”), un furnizor de energie aflat în proprietate privată, care deține o poziție importantă pe piața din România și este activ și pe plan internațional, în special în sud-estul Europei; S.C. EURO-PEC S.A. (denumit în continuare „EURO-PEC”), specializat în comercializarea de produse din fier și oțel pentru sectorul construcțiilor civile, industriale și navale și comerciant de energie electrică activ în sud-estul Europei și S.C. Luxten Lighting Group S.A. (denumit în continuare „Luxten”), producător de produse de iluminat și comerciant de energie electrică. În textul de mai jos al prezentei decizii, aceste societăți vor fi denumite împreună „comercianții de energie electrică”. |
2.2. Contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică
8. |
Autoritățile române au oferit informații privind contractele dintre Hidroelectrica și cei opt comercianți de energie electrică enumerați anterior, în special privind principalele cadre contractuale și modificările ulterioare ale acestora. Nu toate contractele au fost semnate în aceeași perioadă: în special, șase dintre aceste contracte datează din 2004, dintre care cinci au fost semnate pentru o perioadă de zece ani, iar un contract pare a fi o modificare a unui contract semnat inițial în 2004; un contract a fost semnat în 2008, însă pare a fi o modificare a unui contract anterior, iar un contract a fost semnat în 2010. |
9. |
Conform tuturor contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. În continuare se prezintă o scurtă descriere a fiecărei modificări a contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică. |
10. |
În conformitate cu acest contract, semnat în 2008, S.C. EHOL Distribution S.R.L. dobândește o parte din capacitatea contractată anterior de Energy Holding și intră în relații contractuale directe cu Hidroelectrica. EHOL a fost achiziționat de Alpiq Group în 2009 și și-a schimbat denumirea în Alpiq RomEnergie. |
11. |
Tabelul 1 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie
|
12. |
Hidroelectrica a semnat contractul inițial cu S.C. Buzmann Industries S.R.L., care a fost ulterior cumpărată de societatea elvețiană Aare-tessin Ltd., în 2007. Aare-Tessin Ltd. for Electricity Alpiq a fuzionat apoi cu EnergieOuestSuisse, creându-se astfel grupul Alpiq, iar în 2010, Buzmann Industries Ltd. și-a schimbat denumirea în Alpiq RomIndustries. |
13. |
Tabelul 2 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomIndustries
|
14. |
Contractul inițial a fost semnat în 2004. Tabelul 3 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 3 – Contractul dintre Hidroelectrica și EFT
|
15. |
Hidroelectrica a semnat două contracte cu Electrica, ambele în 2010. Tabelul 4 de mai jos cuprinde principalele elemente ale fiecărui contract și modificările contractuale aduse primului contract. Tabelul 4 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electrica
|
16. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 5 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 5 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electromagnetica
|
17. |
Contractul a fost semnat în 2004. Hidroelectrica s-a angajat inițial să preia obligația societății Energy Holding de a furniza energie electrică către S.C. ALRO S.A. Tabelul 6 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 6 – Contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding
|
18. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 7 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 7 – Contractul dintre Hidroelectrica și EURO-PEC
|
19. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 8 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 8 – Contractul dintre Hidroelectrica și Luxten Lighting
|
2.3. Piața angro de energie electrică din România
20. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) în temeiul legislației secundare din România adoptate de autoritatea de reglementare din domeniul energetic ANRE (6) în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate pe acțiuni instituită în 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
21. |
Conform descrierii proprii a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
22. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
23. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, care îi autorizează pe reprezentanții proprii din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
24. |
Articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 stipulează că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. Articolul 2 alineatul (1) din același ordin stipulează mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. Articolul 4 alineatul (2) din ordin prevede sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
25. |
În urma emiterii Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor CMBC „de achiziționare”, cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă CMBC „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o mare parte din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza contractelor bilaterale, pe termen lung, negociate direct. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
26. |
România consideră că contractele încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică, care fac obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele trei elemente principale: în primul rând, în deciziile sale de a încheia contractele, Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiile pieței; în al doilea rând, în ceea ce privește prețul OPCOM-PCCB de 166,4 RON/MWh, pe care autorul plângerii îl folosește ca referință pentru a compara prețurile negociate în contractele cu comercianții de energie electrică, acesta nu este o referință corectă pentru prețul pieței; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
27. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte în mod bilateral atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
28. |
România a explicat că, în relația sa cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica acționează ca un furnizor autorizat, și nu ca un producător. Acest lucru presupune că își formează un portofoliu de cantități care urmează a fi vândute, folosind resurse proprii și resurse de pe piață pentru a respecta cererea negociată în conformitate cu politica sa comercială. |
29. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că o mare parte a contractelor au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată și ANRE încuraja un sistem de înțelegeri comerciale pe termen lung pentru a permite dezvoltarea competențelor manageriale într-o piață de electricitate prosperă. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
30. |
Autoritățile române explică, totodată, că acțiunile societății Hidroelectrica erau conforme cu documentul oficial al României „Foaia de parcurs din domeniul energetic din Romania”, care făcea parte din cadrul legal adoptat în procesul de aderare la UE (8). Foaia de parcurs permitea coexistența unei piețe reglementate cu o piață concurențială. Pe piața concurențială se puteau negocia contracte bilaterale și contracte încheiate pe piața „pentru ziua următore”. |
31. |
Potrivit României, contractele semnate de Hidroelectrica în 2010 au fost negociate ținându-se seama de mai multe aspecte, în special de prețul prevăzut în contract pentru anul anterior, de prețul reglementat pentru 2010, de prețul mediu de furnizare pe piața reglementată pentru consumatorii captivi pentru 2010, de costurile medii de furnizare per MWh, incluzând producția proprie și achizițiile externe, și de prețul minim de furnizare de energie electrică pe piața concurențială. |
32. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din trei motive. În primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai lungă de un an ar implica asumarea unor riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung care pot fi negociate în mod liber, dar și ajustate periodic oferă societăți Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. În al treilea rând, contractele pe termen lung oferă societății Hidroelectrica posibilitatea de a face mai ușor prognoze în legătură cu performanțele viitoare, de exemplu în ceea ce privește nevoile bugetare. |
33. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB furnizat de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică erau nejustificat de mici. |
34. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața energiei electrice din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare, nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
35. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include componenta de transport, și de 140,00 RON/MWh fără aceasta, potrivit autorităților române. Volumul total tranzacționat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, cu un nivel de 1 752 000 MWh. |
36. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează la participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. OBSERVAȚII DIN PARTEA TERȚILOR
37. |
Comisia a primit două contribuții nesolicitate de la reprezentanții a trei comercianți de energie electrică - Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Energy Holding. |
38. |
Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie au comentat natura neobișnuită a acestui caz, având în vedere că autorul plângerii este acționar al societății despre care susține că a fost folosită ca mijloc pentru acordarea de ajutoare de stat și că, în principiu, dreptul UE nu ar trebui folosit pentru a proteja interesele financiare ale unui acționar minoritar. Aceste două societăți menționează că acordurile cu Hidroelectrica au fost rezultatul unor decizii manageriale luate din considerente comerciale și că, în niciun caz, aceste contracte nu conferă un avantaj neloial celor două societăți, testul relevant fiind acela dacă Hidroelectrica a acționat la semnarea contractelor ca un vânzător pe piața privată (9). Cei doi comercianți susțin, de asemenea, că, în ipoteza în care contractele ar implica ajutor de stat, acesta s-ar încadra fără probleme în categoria ajutoarelor existente și nu ar face obiectul obligației de standstill în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE. |
39. |
Energy Holding susține că contractul său cu Hidroelectrica nu constituie ajutor de stat din două motive principale. În primul rând, autoritățile române nu au fost niciodată implicate și nu au exercitat nicio influență asupra deciziilor societății Hidroelectrica în legătură cu aceste contracte. În al doilea rând, Hidroelectrica a acționat cu fiecare ocazie în interes comercial propriu, ca investitor privat. Mai exact, atunci când a semnat un contract, s-a așteptat să obțină un profit și a asigurat un randament sporit și un risc diminuat în comparație cu următoarea alternativă. |
40. |
Energy Holding a prezentat un raport întocmit de firma de consultanță […] pentru a analiza dacă prețul mediu OPCOM-PCCB utilizat de autorul plângerii este un element de referință rezonabil pentru a aprecia existența ajutorului de stat și pentru a efectua ceea ce descrie ca fiind evaluarea contractului și a condițiilor în care acesta a fost încheiat, necesară pentru aplicarea corectă a principiului investitorului privat într-o economie de piață. |
41. |
Energy Holding sugerează, de asemenea, că nu există precedente relevante care să poată fi utilizate pentru a se evalua existența ajutorului de stat, având în vedere faptul că, în cazurile precedente în care Comisia a analizat contracte de energie electrică încheiate pe termen lung, a existat un element clar identificabil de ajutor de stat prevăzut în contract. |
42. |
În legătură cu aplicarea principiului investitorului privat într-o economie de piață, Energy Holding efectuează o analiză în două etape. Mai întâi, vizează să demonstreze că Hidroelectrica era îndreptățită, la momentul semnării contractului, să aștepte un randament normal al contractului într-o perioadă rezonabilă de timp. În al doilea rând, analizează caracteristicile acordului contractual, luate individual, pentru a stabili dacă ar putea fi considerate raționale din punct de vedere economic. |
43. |
În cadrul primei etape a analizei, […] a calculat valoarea actualizată netă (denumită în continuare „VAN”) a contractului folosind două metodologii diferite: analiza rentabilității marginale și cea a rentabilității costurilor complet alocate. În cazul ambelor metodologii, analiza ține seama de costurile, prețul și volumele cunoscute la momentul semnării contractului. În cazul analizei profitabilității/rentabilității marginale s-a avut în vedere doar o parte din costurile marginale de producție ale societății Hidroelectrica, toate celelalte investiții fiind considerate nerecuperabile. În cazul analizei rentabilității costurilor complet alocate s-a luat în calcul o parte din costurile totale de producție ale societății, presupunându-se că investițiile în active sunt nerecuperabile, dar că este nevoie de efectuarea unor investiții pentru a menține societatea în stare de funcționare. Rata de actualizare folosită în calcularea VAN reprezintă costurile de capital ale societății Hidroelectrica, în special costul mediu ponderat al capitalului (denumit în continuare „CMPC”) și a fost calculată a fi […] pentru perioada 2003-2013 și […] pentru perioada 2010-2018. |
44. |
[…] estimează că VAN previzionată a contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding este cea menționată în tabelul 9 de mai jos. Tabelul 9 – VAN estimată a contractelor dintre Hidroelectrica și Energy Holding (în milioane de RON)
|
45. |
De asemenea, […] a estimat profitabilitatea/rentabilitatea contractului în funcție de rata internă de rentabilitate (denumită în continuare „RIR”) și în special de RIR trunchiată. Această metodologie ține seama de valoarea activelor în diferite momente și calculează rata rentabilității în intervalele de timp specificate. […] estimează că RIR trunchiată a acordului contractual dintre hidroelectrica și Energy Holding este de […]. |
46. |
În cadrul celei de-a doua etape a analizei, Energy Holding susține că durata mai mare a contractului cu Hidroelectrica era esențială pentru a garanta reducerea riscului comercial și că a facilitat finanțarea operațiunilor societății. Contractul oferea și un prag minim al prețului pentru serviciile Hidroelectrica, ceea ce însemna siguranța unor fluxuri de lichidități. În final, clauzele privind plata în avans incluse în contract asigurau faptul că Hidroelectrica făcea de fapt economii în materie de costuri de capital circulant și de costuri potențiale de colectare. |
47. |
[…] a estimat că beneficiile suplimentare descrise în paragraful anterior corespundeau volumurilor de venit subliniate în tabelul 10 de mai jos. Tabelul 10 – Beneficii suplimentare estimate care decurg din contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding (mii de RON)
|
48. |
Energy Holding este de părere, de asemenea, că nivelul costurilor de renunțare la căutarea altor oportunități pe piață este scăzut. Raționamentul se întemeiază pe caracteristicile opțiunilor aflate la dispoziția societății Hidroelectrica în momentul încheierii contractului cu Energy Holding. Pe piața reglementată, Hidroelectrica nu ar fi putut vinde cantitățile pe care le-a vândut societății Energy Holding, iar prețul ar fi fost mai mic. Pe de altă parte, piața OCCPOM-PCCB nu era disponibilă atunci când Hidroelectrica a semnat contractul, iar în momentul când această piață a fost disponibilă, începând din decembrie 2005, Hidroelectrica ar fi fost nevoită să vândă cantități mai mici, la prețuri reduse și să își asume riscuri mai mari din cauza naturii relativ inflexibile a contractelor de pe acea piață. În special, după cum subliniază autoritățile române, ofertele depuse pe piața OPCOM-PCCB nu pot fi modificate și trebuie să includă clauze standard, inclusiv clauze privind furnizarea și cantități fixe, care nu pot fi negociate ulterior. |
49. |
Energy Holding susține că piața „pentru ziua următore”, o platformă de tranzacționare unde se negociază vânzarea și cumpărarea de servicii standardizate pentru următoarea zi calendaristică, nu reprezenta o alternativă adecvată la încheierea de contracte bilaterale pe termen lung, întrucât se folosește în principal pentru tranzacționarea capacităților excedentare pe termen scurt și, prin urmare, presupune un grad ridicat de volatilitate pentru vânzători. De asemenea, nu s-a considerat fezabilă exportarea acestor volume de energie electrică, din cauza capacității de interconectare limitate a infrastructurii energetice a României. |
50. |
Comparând valoarea estimată totală a contractului, pe baza calculelor VAN și a beneficiilor suplimentare descrise anterior, cu valoarea estimată a oportunităților de pe piețele alternative în cadrul unor combinații de trei piețe potențiale, în special comparând vânzările pe piața reglementată cu vânzările pe piața OPCO-PCCB, Energy Holding concluzionează că alegerea oportunităților de pe piețele alternative ar fi avut drept rezultat o pierdere a veniturilor totale între […] RON și […] RON în perioada 2004-2013 și între […] RON și […] RON în perioada 2010-2018. |
51. |
Pe baza acestei analize, Energy Holding concluzionează că Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiul investitorului privat într-o economie de piață atunci când a încheiat contractul cu furnizorul de energie electrică. |
5. EVALUARE
52. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române și de potențialii beneficiari ai ajutorului, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu comercianții de energie electrică poate fi vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
53. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele opt contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
5.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
54. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries au susținut că, dacă se constată că există, ajutorul ar trebui considerat ajutor existent. |
55. |
Întrebarea care se pune este, așadar, dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate drept „ajutoare existente” sau „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în regulamentul de procedură (10). |
56. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (11), întemeiată pe articolul 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
57. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestei dispoziții se determină prin efectuarea unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în practică înainte de aderare trebuie, în primul rând, să implice ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după aderare. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să implice ajutoare de stat și nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
58. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (12). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice (13). |
59. |
Ținând seama de faptul că contractele - și versiunile modificate ale acestora – continuă să se aplice și după aderarea României la UE, Comisia este de părere că măsurile care fac obiectul analizei îndeplinesc condiția legată de „aplicabilitate după aderare” a testului prin care se identifică măsurile care implică ajutoare noi. |
60. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de aderare dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a se încadra în categoria „ajutoarelor existente”. |
61. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
62. |
Contractele inițiale încheiate cu fiecare comerciant erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
63. |
Opinia preliminară a Comisiei este aceea că fiecare contract cu comercianții de energie electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
64. |
Ținând seama de cele de mai sus, Comisia emite opinia preliminară că ajutoarele acordate pe baza contractelor (și a modificărilor succesive aduse acestora) analizate în prezenta decizie, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și care nu îndeplinesc condițiile de la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. În ceea ce privește contractele cu Alpiq RomEnergie și Electrica, fiind încheiate în 2008, respectiv în 2010, trebuie să se considere că acestea au implicat un potențial ajutor nou prin definiție. Se remarcă faptul că ajutorul a fost acordat prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
65. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (14). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
66. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007 în cazul în care modificarea este anterioară acestei date (și să antreneze obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (15). |
5.2. Existența ajutorului
67. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
5.2.1. Resursele de stat
68. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
69. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
70. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
71. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (16). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât statul se pare că exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care statul român a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
72. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. Contrar celor prezentate Comisiei de către întreprinderile grupului Alpiq, scopul investigației nu este acela de a proteja interesul sau dividendele unui acționar minoritar. |
5.2.2. Imputabilitatea statului
73. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora s-au înregistrat pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (17), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (18), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
74. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
75. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (19), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
76. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
77. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
78. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
79. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Acest lucru înseamnă că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
80. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu comercianții de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
5.2.3. Avantajul economic selectiv
81. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române, Alpiq Group și Energy Holding în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit comercianților de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, comercianții de energie electrică, Alpiq Group și Energy Holding, în special, nu au obținut, așadar, niciun avantaj necuvenit din contractele respective. |
82. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri pentru Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (20). În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat aceleași contracte în condiții similare. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar alege și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că comercianții de energie electrică nu au obținut niciun avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
83. |
Referitor la analiza efectuată de Energy Holding asupra câștigurilor totale pe care Hidroelectrica le-ar fi obținut din contractul semnat cu comerciantul de energie electrică, Comisia observă că, după calculele efectuate chiar de Energy Holding, rezultatul evaluării comparative a valorilor contractuale pe baza VAN a contractului, a valorii estimate a beneficiilor suplimentare și a valorii strategiilor alternative de vânzare depinde într-o măsură relativ mare de valoarea estimată a beneficiilor suplimentare. Dificil de tradus în termeni monetari și, prin definiție, bazate pe ipoteze sunt, în special, valoarea riscului comercial redus, valoarea protecției în caz de scădere a prețurilor și valoarea clauzelor privind plata în avans. De asemenea, modificarea acestor ipoteze poate determina diferențe relativ mari în rezultatul final. |
84. |
Deși nu intenționează, în această etapă, să pună în dubiu detaliile ipotezelor, Comisia observă că unele dintre acestea ar putea da naștere unor îndoieli. Mai precis, referința utilizată pentru calcularea valorii riscului comercial redus a fost valoarea de piață a costului mediu ponderat al capitalului („CMPC de piață”), și nu valoarea contractuală a acestui cost („CMPC contractual”). Energy Holding este de părere că diferența de […] dintre cele două valori reprezintă riscul suplimentar pe care Hidroelectrica l-ar fi suportat dacă nu ar fi semnat contractul cu comerciantul de energie electrică. Cu toate acestea, la calcularea „WACC de piață” s-a ținut seama, printre altele, de o ofertă de creditare făcută în 2005 de o bancă comercială. Comisiei nu îi este clar dacă această tranzacție din 2005 este relevantă pentru determinarea condițiilor de piață valabile în momentul semnării contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding în 2004. |
85. |
De asemenea, în cadrul metodologiei utilizate pentru estimarea protecției în cazul scăderii prețurilor se pornește de la premisa că nu s-ar fi ivit alte oportunități de vânzare la prețuri identice sau mai mari. De fapt, ar părea rezonabil să se presupună că prețul de vânzare a energiei electrice stabilit de Hidroelectrica urmează condițiile pieței, deci că are ca referință prețul la energia electrică vândută de concurenții întreprinderii Hidroelectrica. Această energie electrică este produsă deseori prin intermediul tehnologiilor alternative, care în cele mai multe cazuri depind de materii prime mai scumpe, materii al căror preț poate prezenta o tendință ascendentă. Nu este deloc clar, așadar, dacă Hidroelectrica s-a confruntat vreodată cu riscul material al scăderii prețurilor, fie în cadrul contractului semnat, fie în alte scenarii. În consecință, nu pare logic să se cuantifice și să se ia în considerare un profit rezultat din caracteristici contractuale menite, pe cât se pare, să protejeze împotriva unui risc care nici măcar nu este clar dacă a existat vreodată. |
86. |
În fine, valoarea clauzelor contractuale privind plata în avans este estimată pe baza ipotezei că Hidroelectrica a obținut un avantaj din plățile în avans efectuate de comercianții de energie electrică. Deși este limpede că încasarea în avans poate prezenta un avantaj față de încasarea la o dată ulterioară, nu este întru totul clar că acest avantaj este echivalent cu costurile evitate ale unui împrumut pe termen scurt. Nevoile financiare ale societății Hidroelectrica și, în special, capitalul său circulant sunt determinate în primul rând de profilul veniturilor, și nu de profilul cheltuielilor sale. Nu este evident că Hidroelectrica avea, de fapt, nevoie de un împrumut pe termen scurt, oricare ar fi fost perioada, pe durata contractului, ceea ce pare să sugereze că valoarea estimată ar putea reprezenta o exagerare a profitului real pe care l-ar fi obținut Hidroelectrica. |
87. |
Comisia constată că, chiar și fără a examina ipotezele care stau la baza calculării VAN, dacă se elimină estimările referitoare la valoarea beneficiilor suplimentare aferente contractului cu Hidroelectrica, valoarea totală a contractului poate deveni mai mică decât valoarea nișelor alternative de piață într-unul din mixurile de marketing luate în considerare și numai într-o măsură marginală mai mare într-un alt mix, după cum reiese din calculele efectuate chiar de Energy Holding pentru perioada 2004-2013. Acest lucru pare cu greu să sugereze că contractul a fost avantajos pentru Hidroelectrica în condițiile declarate și în afara oricărei îndoieli rezonabile. |
88. |
Din informațiile disponibile, cu excepția celor furnizate de Energy Holding, nu reiese clar avantajul economic necuvenit care se pare că a fost obținut de către comercianții de energie electrică din contractele încheiate cu Hidroelectrica. Comisia observă însă că, dacă se urmează raționamentul autorului plângerii, se pare că există diferențe semnificative între prețurile pe care comercianții de energie electrică au fost în măsură să le plătească pentru a cumpăra energie de la Hidroelectrica și prețurile (mari) la energia electrică predominante pe piața OPCOM-PCCB. |
89. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 11 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
90. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
91. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România, la începutul procesului de liberalizare. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 11 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (21)
|
92. |
Din tabelul 11 rezultă că prețurile pe care le-a convenit Hidroelectrica în contractele cu cei opt comercianți de energie electrică și în modificările succesive aduse acestora erau cu între 20 % și 60 % mai mici decât prețurile predominante de pe bursa OPCOM-PCCB. |
93. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
94. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, comercianții de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
95. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
5.2.4. Denaturarea concurenței
96. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
97. |
Întrucât comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. În special, comercianții de energie electrică s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, întrucât ar fi putut fie să practice prețuri de revânzare mai mici și, deci, să câștige cote de piață, fie să își sporească profitul datorită costurilor mai reduse ale factorilor de producție. |
5.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
98. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (22). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (23). |
99. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către comercianții de energie electrică, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
100. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză sunt de natură să aibă un impact asupra schimburilor comerciale intra-UE. |
5.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
101. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt comercianții de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
5.4. Ajutoare ilegale
102. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la Tratatul de aderare. |
103. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate comercianților de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
5.5. Compatibilitatea cu piața internă
104. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
105. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din buget. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (24) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (25), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
106. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (26). |
107. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
6. CONCLUZIE
108. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor comercianți după 1 ianuarie 2007 constituie ajutoare de stat ilegale, care nu par să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarate compatibile cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.“
(1) Obchodní tajemství.
(2) Mai exact, prețul mediu a fost calculat de autorul plângerii ca media ponderată a tuturor tranzacțiilor care au avut loc pe piața de schimb liberă pentru tranzacțiile bilaterale în 2010, cu excepția tranzacției dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) informații confidențiale
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Hotărârea nr. 890 din 29 iulie 2003 a Guvernului României, Monitorul Oficial nr. 581 din 14 august 2003.
(9) A se vedea cauza C 482/99, Stardust Marine, 16 mai 2002.
(10) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(11) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(12) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(13) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.1.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(14) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09 la 13 februarie 2012.
(15) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(16) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(17) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(18) Idem, la punctul 55.
(19) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(20) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(21) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(22) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(23) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(25) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(26) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
20.12.2012 |
CS |
Úřední věstník Evropské unie |
C 395/72 |
STÁTNÍ PODPORA – PORTUGALSKO
Státní podpora č. SA.34764 (2012/C) (ex 2012/N) – PT – Podpora ve prospěch společnosti Europac Kraft Viana, S.A.
Výzva k podání připomínek podle čl. 108 odst. 2 Smlouvy o fungování EU
(Text s významem pro EHP)
2012/C 395/07
Dopisem ze dne 3. října 2012 uvedeném v závazném znění na stránkách následujících po tomto shrnutí sdělila Komise Portugalsku své rozhodnutí zahájit řízení podle čl. 108 odst. 2 SFEU ve věci výše uvedené podpory.
Připomínky k opatření podpory, kvůli němuž Komise řízení zahajuje, mohou zúčastněné strany zaslat do jednoho měsíce ode dne zveřejnění tohoto shrnutí a připojeného dopisu na adresu Generálního ředitelství pro hospodářskou soutěž Evropské komise:
European Commission |
Directorate-General for Competition |
State Aid Registry |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
Tyto připomínky budou sděleny Portugalsku. Zúčastněné strany podávající připomínky mohou písemně a s uvedením důvodů požádat o zachování důvěrnosti ohledně své totožnosti.
SHRNUTÍ
Popis opatření a investičního projektu
Portugalské orgány opatření oznámily podle pokynů Společenství k regionální podpoře na období 2007–2013 („pokyny k regionální podpoře“). Cílem opatření je podpora regionálního rozvoje v oblasti Minho-Lima (region Norte), která je podporovanou oblastí podle čl. 107 odst. 3 písm. a) SFEU.
Podpora ve prospěch společnosti Europac Kraft Viana, S.A. představuje ad hoc podporu, která není poskytována na základě stávajícího režimu podpor. Cílem oznámeného projektu je optimalizace současné výrobní kapacity závodu ve Vianě, zdokonalení stávajícího výrobku (portoliner) a umožnění výroby dvou nových výrobků (lehkého papíru kraftliner a papíru vianaliner), díky nimž bude společnost moci uspokojit nové požadavky trhu. Příjemce podpory patří do skupiny Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A (skupina Europac), která podniká v odvětví papíru, kartonu a obalů a zaměstnává 1 955 zaměstnanců ve 30 závodech ve Španělsku, Francii a Portugalsku.
Způsobilé investiční náklady projektu činí 87 979 889 EUR, přičemž projekt má obdržet podporu ve výši 6 977 155,78 EUR. Výsledná míra podpory tedy odpovídá 7,93 % a nepřesahuje maximální limit intenzity podpory v daném regionu. Práce na investičním projektu započaly dne 20. května 2007 a skončily dne 31. prosince 2010. Plný provoz byl zahájen v roce 2011.
Vyhodnocení slučitelnosti podpory
Na základě informací, které byly v této fázi posuzování k dispozici, má Komise následující pochybnosti, pokud jde o slučitelnost uvedeného opatření s pokyny k vnitrostátní regionální podpoře:
Komise má zaprvé pochybnosti, zda investice do optimalizace stávající výrobní kapacity představuje počáteční investici ve formě zásadní změny výrobního postupu, protože optimalizace a zásadní změna se zdánlivě vzájemně vylučují. Je rovněž sporné, zda lze investici do zdokonalení výrobku kraftliner, který závod již produkuje (portoliner), považovat za počáteční investici, neboť nevede k rozšíření výrobního sortimentu provozovny o nové, dodatečné výrobky. Regionální investiční podporu lze schválit pouze pro počáteční investice definované v odstavci 34 pokynů k regionální podpoře.
Komise má dále pochybnosti, zda jsou splněny podmínky dosažení pobídkového účinku podle odstavce 38 pokynů k regionální podpoře. Zdá se, že práce na projektu započaly dříve, než orgány udělující podporu vystavily dokument vyjadřující úmysl udělit podporu.
Komise má v této fázi vážné pochybnosti, zda (1) celý projekt splňuje podmínky pro počáteční investiční projekt a zda (2) projekt splňuje příslušné požadavky na pobídkový účinek. Komise proto vyjádřila pochybnosti, zda lze tuto podporu považovat za slučitelnou s pokyny k regionální podpoře a s vnitřním trhem.
Zúčastněné strany se vyzývají, aby zaujaly stanovisko k oznámené podpoře.
ZNĚNÍ DOPISU
„A Comissão deseja informar Portugal de que, após ter examinado as informações fornecidas pelas suas autoridades sobre o auxílio acima referido, decidiu dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do Tratado sobre o Funcionamento da União Europeia (a seguir designado «TFUE»).
1. PROCEDIMENTO
(1) |
Por notificação eletrónica registada em 9 de maio de 2012 na Comissão (SANI 6998), as autoridades portuguesas notificaram a sua intenção de conceder um auxílio ad hoc com finalidade regional à Europac Kraft Viana S.A. (Europac) no âmbito das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (a seguir designadas «OAR») (1) para um projeto de investimento na região do Minho-Lima. Uma reunião de pré-notificação teve lugar em abril de 2010. |
(2) |
Por cartas de 26 de junho (2012/065100) e de 27 de julho de 2012 (2012/078002), a Comissão solicitou informações complementares sobre a medida acima referida, que as autoridades portuguesas apresentaram por cartas de 28 de junho (2012/070170) e de 10 de agosto de 2012 (2012/086232). |
2. DESCRIÇÃO DO AUXÍLIO
2.1. Objetivo
(3) |
Portugal pretende promover o desenvolvimento e o emprego regionais fornecendo auxílios com finalidade regional à Europac, para a ampliação e modernização da sua fábrica de papel existente em Viana do Castelo, para melhorar a capacidade de produção atual e permitir a produção de dois novos produtos de papel. |
2.2. Região
(4) |
Viana do Castelo situa-se na região Minho-Lima, de Portugal, que é uma região assistida nos termos do artigo 107.o, n.o 3, alínea a), do TFUE com um limite máximo normal para auxílios com finalidade regional a favor de grandes empresas de 30 % em termos de equivalente-subvenção bruto (ESB), de acordo com o mapa português dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (2). |
2.3. O beneficiário
(5) |
O beneficiário do auxílio, Europac Kraft Viana, S.A. (anteriormente Portucel Viana - Empresa Produtora de Papéis Industriais SA), é uma filial a 100 % da Europac Portugal SGPS, S.A., que também é totalmente detida pela Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A. (a seguir designado Grupo Europac), que é cotada na Bolsa de Valores de Madrid. O Grupo Europac está ativo na indústria do papel, cartão e embalagens e emprega 1 955 trabalhadores em 30 instalações de produção localizadas em Espanha, França e Portugal (3). |
(6) |
O quadro a seguir apresenta a configuração do Grupo Europac.
|
(7) |
Portugal confirmou que a Europac não é uma empresa em dificuldade na aceção das Orientações comunitárias relativas aos auxílios estatais de emergência e à reestruturação a empresas em dificuldade (4). |
2.4. O projeto de investimento
(8) |
O projeto visa melhorar a capacidade de produção atual da fábrica em Viana e introduzir a possibilidade de produzir dois novos produtos: papel leve portoliner (5) e papel vianaliner (ambos são tipos de papel kraftliner), o que permitirá à empresa atender às novas procuras do mercado (6). O projeto permitirá, por um lado, melhorar as características do kraftliner atualmente produzido (portoliner) e, por outro lado, responde a uma tendência significativa de procura de pesos inferiores (à qual se dará resposta com a produção de portoliner leve, um novo produto) e permitirá, também, que a unidade produza um novo papel de embalagem com características diferentes (vianaliner). |
(9) |
O quadro a seguir apresenta a evolução da capacidade de produção e a gama de tipos de papel:
|
(10) |
O investimento previsto é composto por despesas elegíveis na compra de novas máquinas ([…], equipamentos e outros […]). |
2.5. Custos do projeto de investimento
(11) |
O projeto de investimento representa custos de investimento elegíveis de 87 979 889 EUR e deve receber um auxílio de 6 977 155,78 EUR, o que resulta numa intensidade de auxílio de 7,93 %. |
(12) |
No quadro abaixo é apresentada uma repartição por categoria:
|
2.6 Financiamento do projeto
(13) |
A Europac prevê financiar o projeto utilizando recursos próprios, além dos auxílios a que se candidatou. Não estão previstas outras fontes de financiamento público. |
2.7 Contribuição para o desenvolvimento regional
(14) |
Na notificação, as autoridades portuguesas declararam que o projeto envolve a criação de aproximadamente de 10 postos de trabalho diretos e a manutenção de 305 postos de trabalho indiretos, na região. |
(15) |
De acordo com as autoridades portuguesas, a Europac é o centro de um polo (cluster) regional muito importante e o aumento da sua capacidade tem efeito direto em muitas atividades a jusante e a montante na região, tais como atividades florestais, preparação de madeira como matéria-prima, recuperação de papel usado, produção de produtos químicos associados e exportação e importação de operações no Porto de Viana do Castelo. |
2.8 Montante do auxílio
(16) |
As autoridades portuguesas tencionam conceder um auxílio com finalidade regional no montante de 6 757 608,68 EUR em termos de ESB que deve ser pago em 2012 e 2013 (através de deduções a efetuar nas declarações de IRC para os exercícios fiscais de 2011 e 2012). O quadro abaixo, fornecido pelas autoridades portuguesas, pormenoriza o programa previsto o pagamento do auxílio:
|
(17) |
Portugal comprometeu-se a garantir que o montante máximo de auxílio e a correspondente intensidade máxima em termos de ESB (7,93 %) não serão ultrapassados, mesmo que os custos totais elegíveis indicados dos projetos de investimento viessem a ser superiores ou inferiores ao previsto. |
(18) |
As autoridades portuguesas confirmaram que o auxílio ao projeto de investimento não pode ser cumulado com auxílios recebidos de outras fontes locais, regionais, nacionais ou da União Europeia para cobrir os mesmos custos elegíveis. |
2.9 Forma do auxílio
(19) |
O auxílio será concedido à Europac sob a forma dos seguintes benefícios fiscais:
|
(20) |
Portugal confirmou que um mecanismo de controlo garante que a cumulação dos dois tipos de auxílio fiscal nunca poderá exceder os montantes máximos de auxílio conforme definidos nos contratos de investimento e de auxílio relevantes. Portanto, no total, a Europac pode receber auxílio fiscal até 6 757 608,68 EUR (ESB). |
2.10 Outros aspetos
(21) |
A medida de auxílio ad hoc notificada prevê a concessão do crédito de imposto associado ao investimento. Permite a dedução, do montante estabelecido em conformidade com o Código Fiscal português relativamente ao Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Coletivas (artigo 83.o, n.o 1, alínea a) do Código IRC), do montante decorrente da aplicação da percentagem de intensidade máxima de auxílio até ao valor do investimento feito a partir de 2007 até 31 de dezembro de 2010. A concessão deste benefício está sujeita à aprovação formal da Comissão Europeia. |
(22) |
Esta dedução fiscal deve ser disponibilizada ao beneficiário aquando do pagamento do IRC relativo ao exercício financeiro em que foi feita a dedução relevante para o incentivo fiscal, ou no caso em que o montante não possa ser totalmente deduzido, qualquer montante pendente pode ainda ser deduzido, nas mesmas condições, aquando da liquidação relativa aos exercícios financeiros seguintes, até ao vencimento do contrato, ou seja, 31 de dezembro de 2016. |
(23) |
Além disso, o auxílio é concedido na condição de o beneficiário manter os investimentos na região assistida por um período mínimo de cinco anos após a conclusão do projeto de investimento. |
(24) |
As autoridades portuguesas confirmaram que a concessão do auxílio está sujeita à aprovação da Comissão, nomeadamente que o contrato de auxílio final só será assinado após esta aprovação. |
(25) |
As obras relativas ao projeto tiveram início em 20 de maio de 2007 e terminaram em 31 de dezembro de 2010. O funcionamento pleno foi iniciado em 2011. O beneficiário candidatou-se a incentivos fiscais em 15 de maio de 2007. |
(26) |
As autoridades portuguesas (AICEP) (8) tinham conhecimento informal do projeto e da intenção da empresa de solicitar a assistência desde 2006, quando foram realizadas discussões informais sobre um potencial pacote de incentivos (sob os regimes de incentivos financeiros (9) e fiscais (10)). Neste contexto, não tinham sido apresentadas quaisquer candidaturas a auxílios por parte da Europac. |
(27) |
Em dezembro de 2006, a AICEP indicou por mensagem de correio eletrónico enviada à Europac que, devido a restrições orçamentais, não poderia ser concedido qualquer auxílio no âmbito do regime de incentivos financeiros. De acordo com as autoridades portuguesas, a AICEP sugeriu à Europac que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais e indicou que apoiaria a sua preparação (11). |
(28) |
Em 1 de março de 2007, realizou-se uma reunião entre o Presidente da AICEP e representantes da Europac. De acordo com a prova documental produzida pela AICEP, e apresentada pelas autoridades portuguesas, a Europac foi informada de que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais. No entanto, não se registou qualquer confirmação de que o auxílio seria concedido na prova documental da reunião realizada (12). |
(29) |
Em 5 de março de 2007, o Conselho de Administração da Europac reuniu-se e decidiu investir no projeto, com base no facto de as autoridades portuguesas terem confirmado que um incentivo fiscal no montante de 8 % dos custos elegíveis totais seria concedido. De acordo com as atas da reunião do Conselho de Administração: o presidente da AICEP teria «confirmado a aprovação pelo Governo português de uma subvenção a ser concedida por meio de um benefício fiscal». […] «o auxílio atingiria 8 % do orçamento de investimento (cerca de 90 milhões de EUR)» […] «Foi decidido aprovar esse investimento e avançar a fim de tomar todas as medidas necessárias para a sua execução». |
(30) |
Não se enviou qualquer carta de intenções de que seria concedido o auxílio, desde que autorizado pela Comissão, antes do início das obras. |
(31) |
As autoridades portuguesas não assumiram qualquer outro compromisso face à Europac no que se refere à concessão de auxílios adicionais. |
2.11 Disposições gerais
(32) |
As autoridades portuguesas comprometeram-se a apresentar à Comissão:
|
3. AVALIAÇÃO DAS MEDIDAS
(33) |
Em conformidade com o artigo 6.o, n.o 1, do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, de 22 de março de 1999, que estabelece normas pormenorizadas para a aplicação do artigo 93.o do Tratado da CE (13), a decisão de dar início a um procedimento resumirá os elementos pertinentes em matéria de facto e de direito, incluirá uma apreciação preliminar da Comissão quanto à natureza de auxílio da medida proposta e indicará os elementos que suscitam dúvidas quanto à sua compatibilidade com o mercado comum. |
3.1. Existência do auxílio
(34) |
O artigo 107.o, n.o 1, do TFUE é aplicável aos auxílios concedidos pelos Estados ou provenientes de recursos estatais, independentemente da forma que assumam, que falseiem ou ameacem falsear a concorrência, favorecendo certas empresas ou certas produções, na medida em que afetem as trocas comerciais entre os Estados-Membros. |
(35) |
As medidas em causa conferem à Europac uma vantagem económica em relação a outras empresas que não recebem esse auxílio, sendo, por conseguinte seletiva. Esta vantagem ameaça falsear a concorrência. Dado que o Estado não recebe impostos que não normalmente cobraria, o auxílio é concedido através de recursos estatais. Por último, e considerando que a medida diz respeito a uma empresa envolvida no comércio entre os Estados-Membros, existe um risco de que o auxílio possa afetar esse comércio. Por conseguinte, o auxílio a favor deste projeto constitui um auxílio estatal na aceção do artigo 107o, n.o 1, do TFUE. |
3.2. Legalidade do auxílio
(36) |
Através da notificação do auxílio ad hoc antes de ser executado, as autoridades portuguesas respeitaram as suas obrigações nos termos do artigo 108.o, n.o 3, do TFUE. |
3.3. Compatibilidade
(37) |
Como as autoridades portuguesas afirmam que o auxílio visa promover o desenvolvimento regional, o auxílio deve ser apreciado em conformidade com as Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (14) (a seguir designadas «OAR»). |
(38) |
A apreciação da medida relativamente ao cumprimento das diversas disposições das OAR levou a Comissão aos seguintes resultados:
|
3.3.1. Aspetos que requerem investigação complementar
(39) |
Com base nas informações disponíveis nesta fase da apreciação, a Comissão tem as seguintes dúvidas quanto à compatibilidade da medida com o disposto nas OAR: |
(40) |
Em conformidade com as OAR, o auxílio ao investimento com finalidade regional só pode ser concedido para investimentos iniciais. O investimento inicial é definido no ponto 34 das OAR como o investimento em ativos corpóreos e incorpóreos para: a criação de um novo estabelecimento; a extensão de um estabelecimento existente; a diversificação da produção de um estabelecimento para novos produtos adicionais; uma alteração fundamental do processo global de produção de um estabelecimento existente. O investimento de substituição está explicitamente excluído do âmbito de definição do investimento inicial. |
(41) |
As medidas de auxílio notificadas dizem respeito a investimentos para a introdução de uma nova linha de produção de dois novos produtos, a otimização da capacidade de produção existente de kraftliner, reduzindo estrangulamentos, etc., e investimentos que introduzam novas características no produto kraftliner existente. A nova linha de produção dos dois novos produtos kraftliner (portoliner light, vianaliner) qualifica-se como um investimento inicial, que consiste na diversificação da produção de um estabelecimento existente através da introdução de uma nova linha de produção de novos produtos adicionais. O facto de os investimentos para a otimização da capacidade de produção existente constituírem um investimento inicial sob a forma de uma alteração fundamental do processo de produção suscita dúvidas, pois a otimização e a alteração fundamental parecem ser mutuamente exclusivas. Parece igualmente duvidoso que os investimentos para melhorar as características do produto kraftliner que já é produzido na instalação (portoliner) possam ser considerados como constituindo um investimento inicial, pois não conduzem a uma diversificação da atividade de um estabelecimento existente para um novo produto adicional. A Comissão considera, nesta fase, que pequenas alterações às características de um produto existente não se qualificam como um novo produto. |
(42) |
Pelas razões acima expostas, nesta fase, a Comissão tem dúvidas sobre se todas as despesas elegíveis do projeto notificado podem ser consideradas como estando relacionadas com um investimento inicial, na aceção do ponto 34 das OAR. |
(43) |
Nos termos do disposto no ponto 38 das OAR: «É fundamental garantir que os auxílios regionais produzem um verdadeiro efeito de incentivo à realização de investimentos que de outra forma não seriam realizados nas regiões assistidas. […] No caso de auxílios ad hoc, a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio, que fica subordinada à aprovação da medida por parte da Comissão. Se os trabalhos tiverem início antes de se encontrarem preenchidas as condições previstas no presente ponto, o projeto não será elegível, na sua totalidade, para beneficiar de auxílio». |
(44) |
As autoridades portuguesas argumentam que a condição relativamente ao efeito de incentivo do auxílio é satisfeita na medida em que: i) as obras no projeto tiveram início em 20 de maio de 2007, após o presidente da AICEP ter confirmado verbalmente, em 1 de março de 2007, que seria concedido um incentivo fiscal de 8 % do custo total do projeto de investimento, e que ii) foi apresentada, em 15 de maio de 2007, antes do início das obras, uma candidatura a um incentivo fiscal. |
(45) |
As autoridades portuguesas reconhecem que as disposições das OAR que se aplicam ao auxílio ad hoc exigem que «a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio», e que não existe essa carta de intenções. No entanto, as autoridades portuguesas consideram que, na substância, a Europac se encontra numa situação semelhante a como se tivesse recebido uma carta de intenções, pois recebeu uma confirmação verbal do presidente da AICEP de que seria concedido auxílio fiscal ao projeto de investimento. Portanto, as autoridades portuguesas consideram que foram criadas expectativas legítimas de que o investimento poderia ter início imediatamente após a apresentação de uma candidatura formal a esse auxílio. |
(46) |
Nesta fase, a Comissão tem sérias dúvidas de que o requisito do «efeito de incentivo» das OAR, que impõe uma confirmação formal da intenção da autoridade nacional competente, tenha sido cumprido no caso em apreço. |
(47) |
Mesmo que as autoridades portuguesas tenham manifestado vontade de apoiar este investimento, uma declaração verbal não pode ser considerada equivalente ao requisito formal de uma carta de intenção (por escrito), e substituí-la, visto que a última pressupõe que a apreciação do projeto de auxílio e a apreciação da sua contribuição para o desenvolvimento regional passaram pelo devido processo administrativo interno. |
(48) |
Além disso, as provas apresentadas por Portugal relativas à reunião com a Europac não registam, ao contrário do que consta na ata da reunião do Conselho de Administração da Europac, a confirmação da concessão do benefício fiscal. Portanto, a Comissão tem dúvidas sobre se a confirmação verbal, que na opinião das autoridades portuguesas substitui a carta de intenções, foi alguma vez dada. As atas preparadas por um beneficiário do auxílio não podem substituir uma carta de intenções. Além disso, também não há nenhuma indicação de que a confirmação verbal tenha sido, em qualquer outra fase anterior ao início dos trabalhos, confirmada por escrito à Europac, por exemplo, por transmissão das atas da reunião realizada em 1 de março de 2007, com o presidente da AICEP. |
(49) |
De igual forma, não há indicação de que qualquer intenção de conceder o auxílio ad hoc prontamente tenha sido feita sob condição da sua autorização prévia pela Comissão, conforme exigido pelas OAR para um auxílio ad hoc. |
(50) |
Por último, também existem dúvidas devido ao facto de a sequência de eventos normal prevista nas OAR (primeiro, candidatura ao auxílio, em seguida, carta de intenções) não ter ocorrido no presente caso. No entanto, a apresentação de uma candidatura de auxílio formal pelo beneficiário do auxílio antes da emissão de uma carta de intenções pela autoridade competente é um requisito essencial das regras. Parece duvidoso que um procedimento através do qual a decisão de conceder um auxílio é tomada e transmitida ao beneficiário antes da apresentação de uma candidatura formal ao auxílio possa ser considerada em conformidade com os requisitos em matéria de efeito de incentivo previstos nas OAR. |
(51) |
Além disso, a Comissão levanta a questão de saber se o presidente da AICEP pode, e em que condições, emitir uma carta de intenções. De acordo com as informações fornecidas por Portugal, o presidente da AICEP, embora uma parte importante no processo de concessão do auxílio, não tem o poder de conceder incentivos fiscais. Esse poder excecional compete, nos termos da lei portuguesa, ao Conselho de Ministros que adota, por proposta do ministro das Finanças, uma resolução que aprova os incentivos e os termos do contrato de investimento e do auxílio a ser assinado com o beneficiário do auxílio. A função do presidente da AICEP é limitada à apresentação de propostas a um comité interministerial que aconselha o ministro das Finanças (que tem competência para conceder os incentivos fiscais). |
(52) |
A Comissão considera, nesta fase do procedimento, que o projeto não cumpre as condições formais das OAR em matéria de efeito de incentivo do auxílio. |
(53) |
Assim, a Comissão convida as autoridades portuguesas e terceiros a apresentar as suas observações e a fornecer todas as informações necessárias para apreciação do projeto de investimento na sua totalidade como um projeto de investimento inicial e para apreciar o efeito de incentivo do auxílio, tendo em conta as disposições aplicáveis das OAR. |
4. CONCLUSÕES
(54) |
Face ao exposto, a Comissão, após uma primeira apreciação preliminar das medidas de auxílio, tem dúvidas se (1) o projeto na sua totalidade se qualifica como projeto de investimento inicial, e se (2) cumpre os requisitos relevantes em matéria de efeito de incentivo, e se pode ser considerado compatível com as OAR e o mercado interno. |
(55) |
A Comissão não pode formar uma opinião prima facie sobre a compatibilidade parcial ou integral da medida em questão e é de opinião que é necessária uma análise mais aprofundada da medida de auxílio. A Comissão tem o dever de realizar todas as consultas necessárias e, portanto, dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, se a investigação preliminar não permitir que a Comissão supere todas as dificuldades envolvidas na determinação se o auxílio é compatível, ou não, com o mercado interno. Tal facto dará a oportunidade a terceiros, cujo interesse possa ser afetado pela concessão do auxílio, para apresentar observações sobre as medidas notificadas. Tendo em conta as informações comunicadas pelo Estado-Membro em causa e por terceiros, a Comissão deve avaliar a medida e deve tomar a sua decisão final. |
5. DECISÃO
(56) |
Tendo em conta as considerações precedentes, a Comissão, nos termos do procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, solicita a Portugal que apresente as suas observações e que forneça todas as informações que possam ajudar a apreciar a medida de auxílio, no prazo de um mês a contar da data de receção da presente carta. A Comissão solicita às autoridades que encaminhem imediatamente uma cópia desta carta para o potencial beneficiário do auxílio. |
(57) |
A Comissão deseja lembrar a Portugal que o artigo 108.o, n.o 3, do TFUE tem efeito suspensivo e gostaria de chamar a sua atenção para o artigo 14.o do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, que prevê que todos os auxílios ilegais podem ser recuperados do beneficiário. |
(58) |
A Comissão adverte Portugal de que informará as partes interessadas através da publicação desta carta e de um resumo da mesma no Jornal Oficial da União Europeia. A Comissão também informará as partes interessadas dos países da EFTA que sejam signatários do Acordo EEE, através da publicação de um anúncio no suplemento EEE do Jornal Oficial da União Europeia e informará o Órgão de Fiscalização da EFTA enviando uma cópia desta carta. Todas as partes interessadas serão convidadas a apresentar as suas observações no prazo de um mês a contar da data dessa publicação.“ |
(1) JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.
(2) Decisão da Comissão, de 7 de fevereiro de 2007, auxílio estatal N 727/2006 – Portugal – Mapa dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (JO C 68 de 24.6.2007, p. 26).
(3) Fonte: sítio Web da Europac: (http://www.europac.es).
(4) JO C 244 de 1.10.2004, p. 2.
(5) Como explicado pelas autoridades portuguesas, as caixas de cartão são feitas de cartão canelado. O cartão canelado é feito geralmente de três tipos de papel colados com uma cola de amido. As duas camadas exteriores (liners) permanecem inalteradas; no entanto, a camada intermédia de papel é ondulada (conhecida como fluting). Estas três (ou mais) camadas de papel são montadas de maneira a formar uma série de arcos conectados capazes de suportar pesos fortes. Esta estrutura confere ao cartão canelado rigidez e resistência consideráveis.
Dependendo da utilização final da caixa e solicitações, podem ser produzidos muitos tipos de cartão canelado, cada um com diferentes liners e diversos tamanhos de flute e perfis, que oferecem muitas combinações projetadas para criar embalagens com prestações e características diferentes.
Existem dois tipos principais de linerboard:
kraftliner– papel de embalagem de elevado desempenho, que se baseia principalmente em fibra virgem (madeira fresca) e
testliner– papel de embalagem comum, totalmente produzido a partir de fibras recicladas (papel usado)
(6) O projeto envolve a produção de papel leve portoliner e papel vianaliner, cujos códigos Prodcom são: 48.04.11.11 para gramagem inferior a 150 g/m2; 48.04.11.15 para gramagem igual ou superior a 150 g/m2 e inferior a 175 g/m2; 48.01.11.19 para gramagem igual ou superior a 175 g/m2.
(7) Segredos comerciais
(8) A AICEP é a entidade responsável pela promoção do investimento e pela negociação de pacotes de incentivos para projetos de investimento grandes, em nome do Governo português (Decreto-Lei n.o 203/2003)
(9) Processo N 667/1999, Medida 1.2 do Programa Operacional da Economia, Decisão de 26.7.2000; este regime foi aprovado até ao final de 2006.
(10) Processo N 97/1999, Regime de auxílios fiscais ao investimento, Decisão de 6.10.1999; este regime terminou no final de 2006, devido às medidas adequadas propostas pela Comissão (em março de 2006, no âmbito da adoção das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-13), e aceites por Portugal, de eliminar progressivamente todos os regimes de auxílios com finalidade regional até essa data.
(11) «Também em linha com o que já foi transmitido ficaremos disponíveis para que, logo se conclua o processo em curso, apoiarmos a preparação de uma candidatura a Benefícios Fiscais para o projeto em causa.» (Mensagem eletrónica de 13 de dezembro de 2006 do […] (AICEP) para […] (Europac).
(12) «Reunião com […]: 1) Análise efetuada sobre cumprimento das obrigações da empresa relativamente ao disposto no DL 19/2003: assunto está para Despacho não SEAII. 2) Podem ir avançando com a Candidatura de um BF. 3) Podem avançar com Projeto PIN.»
(13) JO L 83 de 27.3.1999, p. 1.
(14) Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013, JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.