This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32026R2327
Commission Implementing Regulation (EU) 2026/2327 of 21 October 2026 imposing a definitive anti-dumping duty on imports of certain prepared or preserved citrus fruits (namely mandarins, etc.) originating in the People’s Republic of China following an expiry review pursuant to Article 11(2) of Regulation (EU) 2016/1036 of the European Parliament and of the Council
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2327 al Comisiei din 21 octombrie 2026 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2327 al Comisiei din 21 octombrie 2026 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului
C/2026/7322
JO L, 2026/2327, 22.10.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/2327/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2026/2327 |
22.10.2026 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2327 AL COMISIEI
din 21 octombrie 2026
de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Investigațiile anterioare și măsurile în vigoare
|
(1) |
Prin Regulamentul (CE) nr. 1355/2008 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite citrice preparate sau conservate originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”. |
|
(2) |
Măsurile s-au prezentat sub forma unei taxe specifice pe întreprindere cuprinsă între 361,4 EUR și 531,2 EUR pe tonă de greutate netă de produs. |
|
(3) |
Măsurile au fost anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 22 martie 2012 (3), dar au fost reinstituite la 18 februarie 2013 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 158/2013 al Consiliului (4). |
|
(4) |
Măsurile au fost menținute prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 1313/2014 (5) și (UE) 2020/1534 (6) ale Comisiei în urma unor reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
|
(5) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
|
(6) |
Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 21 iulie 2025 de Federación Nacional de Asociaciones de Transformados Vegetales y Alimentos Procesados (denumit în continuare „Fenaval” sau „solicitantul”), în numele producătorilor care reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.), în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii. |
1.3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor
|
(7) |
Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 21 octombrie 2025, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de anumite citrice preparate sau conservate originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere precum și o rectificare la acesta (8) (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
1.4. Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată
|
(8) |
Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2024 și 30 septembrie 2025 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2021 și 30 septembrie 2025 (denumită în continuare „perioada examinată”). |
1.5. Părțile interesate
|
(9) |
În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod expres solicitantul, producătorii cunoscuți din RPC, autoritățile din RPC, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe. |
|
(10) |
Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat desfășurarea unei audieri. |
1.6. Eșantionarea
|
(11) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor-exportatori din RPC și al importatorilor neafiliați, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
1.6.1. Constituirea eșantionului de producători din Uniune
|
(12) |
Astfel cum s-a menționat în avizul de deschidere, Comisia a pus chestionare la dispoziția singurilor doi producători cunoscuți din Uniune, și anume Agricultura y Conservas, S.A. și Industrias Videca, S.A. Eșantionarea producătorilor din Uniune nu a fost considerată necesară. |
1.6.2. Constituirea eșantionului de importatori
|
(13) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(14) |
Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară. Nu s-au primit observații cu privire la această decizie. |
1.6.3. Constituirea eșantionului de producători-exportatori din Republica Populară Chineză
|
(15) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
|
(16) |
Doar un singur producător-exportator din țara în cauză a furnizat informațiile solicitate și a fost de acord să fie inclus în eșantion. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară. |
|
(17) |
Societatea a fost invitată să transmită răspunsul la chestionar, însă, la 17 noiembrie 2025, producătorul-exportator a informat în mod oficial Comisia cu privire la intenția sa de a nu coopera. |
1.7. Răspunsurile la chestionar
|
(18) |
În ziua deschiderii investigației, Comisia a pus la dispoziție pe site-ul său web (9) chestionare pentru producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii neafiliați din Uniune și utilizatorii din Uniune. De asemenea, Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(19) |
S-au primit răspunsuri la chestionar din partea producătorilor din Uniune. Nu s-au primit răspunsuri de la alte părți interesate, cum ar fi: producătorii-exportatori, importatorii și/sau utilizatorii neafiliați din Uniune și GC. |
1.8. Verificarea
|
(20) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor întreprinderi: Producători din Uniune:
|
1.9. Prezentarea datelor
|
(21) |
În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori și având în vedere numărul limitat de producători din Uniune, unele dintre cifrele prezentate mai jos sunt sub formă de intervale pentru a evita încălcarea confidențialității. |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul reexaminării
|
(22) |
Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul definit în investigația inițială, și anume mandarine preparate sau conservate (inclusiv tangerine și satsuma), clementine, wilkings și alți hibrizi similari de citrice fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, încadrate în prezent la codurile NC 2008 30 55 , 2008 30 75 și ex 2008 30 90 (codurile TARIC 2008 30 90 61, 2008 30 90 63, 2008 30 90 65, 2008 30 90 67 și 2008 30 90 69) (denumite în continuare „conserve de mandarine”). |
|
(23) |
Produsul care face obiectul reexaminării se obține prin decojirea și segmentarea anumitor soiuri de citrice mici (în special satsuma), care sunt ambalate ulterior într-un mediu de sirop de zahăr, suc sau apă, în ambalaje de diferite dimensiuni, pentru a satisface cerințele specifice ale diferitelor piețe. |
|
(24) |
Satsuma, clementinele și alte citrice mici sunt cunoscute în mod obișnuit sub denumirea colectivă de „mandarine”. Majoritatea acestor soiuri de fructe pot fi consumate în stare proaspătă sau sunt prelucrate. Soiurile sunt similare și preparatele sau conservele obținute din acestea sunt considerate ca fiind un singur produs. |
2.2. Produsul în cauză
|
(25) |
Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză și încadrat în prezent la codurile NC 2008 30 55 , 2008 30 75 și ex 2008 30 90 (codurile TARIC 2008 30 90 61, 2008 30 90 63, 2008 30 90 65, 2008 30 90 67 și 2008 30 90 69). |
2.3. Produsul similar
|
(26) |
Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:
|
|
(27) |
Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
3. DUMPINGUL
3.1. Observații preliminare
|
(28) |
În perioada investigației de reexaminare, importurile din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării au scăzut în comparație cu perioada investigației anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (și anume, de la 1 octombrie 2018 până la 30 septembrie 2019). Potrivit Eurostat, importurile de conserve de mandarine din RPC au reprezentat aproximativ [32-35] % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 71,1 % în timpul investigației inițiale, 43,3 % în cursul primei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și [30-41] % în cursul reexaminării anterioare în perspective expirării măsurilor. În termeni absoluți, importurile din RPC s-au ridicat la 15 188 de tone în perioada investigației de reexaminare. |
|
(29) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 19, niciunul dintre exportatorii/producătorii din țara în cauză nu a cooperat la investigație. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință. |
|
(30) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe datele obținute din partea Eurostat, pe datele colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], pe informațiile din cererea de reexaminare și pe informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul investigației de reexaminare (și anume, solicitantul și producătorii din Uniune). În plus, Comisia a utilizat alte surse de informații aflate la dispoziția publicului, cum ar fi datele din Turcia, care a fost selectată ca țară reprezentativă, inclusiv de la Institutul de Statistică al Turciei (10), precum și datele de la Orbis Bureau van Dijk (11) („Orbis”) și Global Trade Atlas (12) („GTA”). |
3.2. Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC
|
(31) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(32) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(33) |
Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, la 14 ianuarie 2026, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. GC nu a formulat observații în această privință. |
|
(34) |
La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
|
(35) |
La data de 21 ianuarie 2026, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Turcia drept țară reprezentativă adecvată. În plus, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor referitoare la societatea Frigo-Pak, un producător din țara reprezentativă. Nu s-au primit observații. |
3.3. Valoarea normală
|
(36) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(37) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(38) |
Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. |
3.3.1. Existența unor distorsiuni semnificative
|
(39) |
Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în RPC există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative. |
|
(40) |
În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative:
|
|
(41) |
În al doilea rând, în cadrul investigațiilor anterioare privind sectorul conservelor de fructe din RPC (20), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (21). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul conservelor de fructe, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte din societăți, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază, ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (22). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în locul alocării acestora după cum dictează forțele pieței. În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (23). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul conservelor de fructe, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (24), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (25). |
|
(42) |
În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării20, Comisia a concluzionat în sensul existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în RPC în general și/sau în sectorul relevant, care să poată afecta această concluzie. |
|
(43) |
În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul (26) elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei cuprinse între 1 octombrie 2024 și 30 septembrie 2025 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). |
|
(44) |
În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. |
|
(45) |
Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. |
|
(46) |
Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.3.2. Țara reprezentativă
3.3.2.1
|
(47) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
|
|
(48) |
Astfel cum se explică în considerentul 35, la 21 ianuarie 2026, Comisia a publicat o notă la dosar privind sursele pentru stabilirea valorii normale. Nota respectivă descria faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante, comunica părților interesate intenția sa de a lua în considerare Turcia, țara propusă în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor ca țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(49) |
În conformitate cu criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat Turcia ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC. Turcia este clasificată de Banca Mondială ca țară „cu venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. În plus, Turcia a fost identificată ca țară în care se fabrică produsul care face obiectul reexaminării și în care datele relevante sunt ușor accesibile. |
|
(50) |
În final, având în vedere absența cooperării și după ce s-a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.3.2.2.
|
(51) |
În absența cooperării, astfel cum s-a propus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și având în vedere că Turcia îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Turcia ca țară reprezentativă adecvată. |
3.4. Sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
|
(52) |
În notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către industria Uniunii pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor accesibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
|
(53) |
Comisia a afirmat, de asemenea, în notă că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA (29) pentru a stabili costul nedistorsionat al factorilor de producție, în special al materiilor prime. |
|
(54) |
În plus, Comisia a afirmat că va utiliza datele furnizate de Eurostat (30) pentru energia electrică, Institutul de Statistică al Turciei (31) pentru gaze naturale și forța de muncă, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate. În cele din urmă, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul, va utiliza datele financiare de la producătorul turc menționat în considerentul 35 de mai sus. |
|
(55) |
Comisia nu a primit nicio observație de la părțile interesate cu privire la lista factorilor de producție din notă. |
3.4.1. Mijloace de producție
|
(56) |
Având în vedere toate informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și informațiile ulterioare transmise de solicitant și colectate în timpul vizitelor de verificare și în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi sau a observațiilor cu privire la notă, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factori de producție pentru fabricarea conservelor de mandarine
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3.4.1.1.
|
(57) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele la import și costurile de transport (acolo unde erau disponibile astfel cum se explică în considerentul 61). |
|
(58) |
Un preț de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (32). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentele 39-46 că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(59) |
Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectau în egală măsură materiile prime utilizate pentru fabricarea produselor destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ. |
|
(60) |
În cazul unui număr mic de factori de producție (cum ar fi sucul), costurile efective suportate de producătorii din Uniune au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria „consumabilelor”. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite. |
|
(61) |
În mod normal, la aceste prețuri de import ar trebui să fie adăugate și prețurile de transport intern. Totuși, având în vedere nivelul marjelor de dumping calculate mai jos, precum și natura prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra stabilirii amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile, în cazurile în care nu existau informații disponibile. Au fost utilizate numai costurile de transport raportate de producătorii din Uniune pentru aprovizionarea cu mandarine și nu pentru toate materiile prime. Astfel de ajustări ar conduce doar la o creștere a valorii normale și, în consecință, la o marjă de dumping mai mare. |
3.4.1.2.
|
(62) |
Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Costul mediu orar al forței de muncă per salariat cu normă întreagă se ridică la 45,91 CNY/oră. Comisia a stabilit valoarea de referință pentru perioada de investigație pe baza costului mediu orar cu forța de muncă pentru producție în sectorul NACE Rev.2 pentru activitatea economică C-10 (33) pentru 2022, indexat la nivelul anului 2024 pe baza indicilor de ajustare din industria prelucrătoare din Turcia (NACE C). |
|
(63) |
Comisia a observat că trimiterea la activitatea economică raportată în nota privind factorii de producție (NACE C-23) a fost incorectă, având în vedere referința (NACE C-10) utilizată pentru calculul subiacent. Prin urmare, Comisia confirmă că activitatea economică corectă utilizată pentru a identifica valoarea de referință a costului forței de muncă este NACE C-10. Energie (energie electrică, gaze naturale). |
|
(64) |
Comisia a utilizat cele mai recente date disponibile privind prețurile energiei electrice industriale aplicabile în perioada investigației de reexaminare („PIR”) în Turcia, astfel cum au fost publicate de Eurostat. Aceste date indică un tarif industrial mediu pentru 2024 de 0,741 CNY per kWh (34). |
|
(65) |
În ceea ce privește gazele naturale, Comisia a utilizat prețul gazelor pentru utilizatorii industriali din Turcia, publicat de Institutul de Statistică al Turciei (35) în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile gazelor din tranșa de consum corespunzătoare în kuruş/m3 ajustate în mod corespunzător pentru a ține seama de inflație, utilizând indicele prețurilor la producător publicat de Institutul de Statistică al Turciei, pentru a le adapta la perioada investigației de reexaminare (octombrie 2024-septembrie 2025). Prețul a fost ajustat cu TVA de 18 %, deoarece prețul indicat include TVA. |
3.5. Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile
|
(66) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
|
(67) |
Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor verificate ale producătorilor din Uniune, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție și costul direct și indirect al forței de muncă, și anume costul care include consumul de materii prime și energie și costul direct și indirect al forței de muncă. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, în funcție de modelul produs. |
|
(68) |
Pentru a stabili o valoare nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia a utilizat datele financiare ale societății turce Frigo-Pak pentru anul 2025, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale societății (36). Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:
|
3.6. Calcularea valorii normale
|
(69) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(70) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materii prime, energie electrică și forță de muncă) pentru a produce conserve de mandarine, care au fost verificate încrucișat cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune. Consumul unitar al fiecărui factor de producție a fost înmulțit cu costul nedistorsionat pe baza datelor din țara reprezentativă. Suma costurilor nedistorsionate ale materiilor prime, energiei și forței de muncă reprezintă costul de producție nedistorsionat. |
|
(71) |
După ce a fost stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul. |
|
(72) |
Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de datele verificate ale producătorilor din Uniune și au fost exprimate ca procent al costul lor de fabricație. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație. Cheltuielile indirecte de fabricație au reprezentat [15-19] % din costurile de producție. Prin adăugarea valorii nedistorsionate a cheltuielilor indirecte de fabricație la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza informațiilor financiare ale societății turce Frigo-Pak pentru 2025, astfel cum se explică în considerentul 68, care au reprezentat 21 % și, respectiv, 29 % din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”). Procentele respective de costuri VAG și profit nedistorsionate au fost aplicate costurilor totale nedistorsionate de producție. |
|
(73) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori, care a făcut imposibilă obținerea prețului de export către Uniune sau către țări terțe pe tip de produs, Comisia a stabilit o valoare normală unică ca medie a valorilor normale stabilite pentru fiecare tip de produs. |
3.7. Prețul de export
|
(74) |
În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF (comunicate de Eurostat), ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, prețul CIF a fost redus cu costul transportului maritim și al asigurării, precum și cu costul transportului intern. Costurile de transport intern din China și de transport internațional s-au bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare. |
3.8. Comparația
|
(75) |
Comisia a comparat, la nivel agregat, valorile normale, stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică, astfel cum a fost stabilit mai sus. |
3.9. Marja de dumping
|
(76) |
Pe această bază, s-a constatat că diferența dintre prețul de export și valoarea normală construită este semnificativă (peste 160 %). Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
4. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI
|
(77) |
Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: (i) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, (ii) raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și (iii) atractivitatea pieței Uniunii. |
4.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC
|
(78) |
În absența cooperării, Comisia a stabilit capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC pe baza datelor disponibile, a informațiilor furnizate în cererea de reexaminare și a evaluării efectuate în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor pe baza grupului de producători-exportatori care s-au manifestat și au completat formularul de eșantionare. |
|
(79) |
Conform datelor disponibile în sezonul 2019, producția anuală de conserve de mandarine din China a fost estimată la 80 000-110 000 de tone (37), iar capacitatea de producție la 120 000-170 000 de tone, rezultând o capacitate neutilizată estimată la 40 000-60 000 de tone. Această supracapacitate pentru conservele de mandarine este semnificativă, având în vedere că consumul la nivelul Uniunii s-a ridicat la 44 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, iar vânzările industriei Uniunii sunt de [7 000-10 000] de tone. Piața internă a conservelor de mandarine din China este mică (aproximativ 9 000-13 000 de tone în 2019). Chiar dacă se presupune că conservele de mandarine ar putea fi vândute la prețuri ridicate pe piața internă chineză, nu există indicii că piața chineză va crește sau va absorbi în mod semnificativ capacitățile neutilizate. Prin urmare, industria chineză a conservelor de mandarine ar putea fi considerată o industrie orientată către export. Capacitatea neutilizată estimată a Chinei este deja de 5-6 ori mai mare decât volumul total al vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii. |
|
(80) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că China se numără printre cei mai mari producători de conserve de mandarine din lume și deține o capacitate neutilizată semnificativă, care ar putea fi exportată cu ușurință către Uniune, în cazul abrogării măsurilor. |
4.2. Atractivitatea pieței Uniunii
|
(81) |
Comisia a analizat probabilitatea ca producătorii-exportatori din China să își mărească vânzările la export la prețuri de dumping pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. |
|
(82) |
Piața Uniunii este a patra piață ca mărime la nivel mondial. Ea rămâne în continuare foarte atractivă pentru exportatorii chinezi în ceea ce privește prețul și volumul. Prețul este mai mare decât cele mai multe alte piețe de export chineze – cu excepția Japoniei, după cum reiese din prezența continuă a importurilor, în pofida măsurilor existente (38). Stimulentele suplimentare decurg din creșterea prețurilor din Uniune și din restricțiile comerciale pe alte piețe, în special tarifele ad valorem de 25 % impuse de Statele Unite (39), care pot redirecționa exporturile către Uniune. |
|
(83) |
În cazul abrogării măsurilor, este probabil ca importurile din China, sprijinite de capacități substanțiale, să exercite o presiune semnificativă asupra prețurilor. Acest lucru ar obliga industria Uniunii fie să își reducă prețurile, ceea ce ar duce la o creștere a pierderilor sale în ceea ce privește profitabilitatea (–5 % în 2023 și –10 % în 2024), fie să reducă volumele, crescând costurile unitare și subminând și mai mult profitabilitatea. În timp, acest lucru ar duce la o reducere a capacității. |
|
(84) |
Având în vedere situația deja fragilă a industriei Uniunii, orice creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping din China ar cauza probabil o deteriorare rapidă a poziției sale financiare deja fragile. |
4.3. Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune
|
(85) |
Prețul de export din China către piețele țărilor terțe a fost stabilit în cursul perioadei investigației de reexaminare pe baza datelor disponibile din statisticile GTA privind exporturile, precum și a datelor obținute de la producătorii din Uniune (40), și anume pe baza cantităților și a valorilor exporturilor din RPC (la nivelul FOB). În 2024, în pofida taxelor antidumping în vigoare, Uniunea reprezintă a patra cea mai importantă piață de export pentru producătorii-exportatori chinezi. Prețul unitar mediu către Uniune este de 1 210 EUR/tonă. Trei dintre cele mai importante piețe de export sunt SUA, Japonia și Indonezia. Prețurile unitare medii sunt de 1 130 EUR/tonă pentru SUA, 4 120 EUR/tonă pentru Japonia și 910 EUR/tonă pentru Indonezia. |
|
(86) |
Potrivit GTA, volumul exporturilor din RPC către Indonezia a scăzut semnificativ între 2023 și 2024 (diferența de 3 493 de tone reprezentând aproximativ [7,6-8,5] % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PI). Această scădere poate fi redirecționată către Uniune. |
|
(87) |
Având în vedere volumele semnificative de exporturi din RPC către principalele piețe ale țărilor terțe, prețurile comparativ scăzute oferite Uniunii și recenta scădere a exporturilor către Indonezia, care ar putea fi redirecționate, există un risc clar ca importuri suplimentare la prețuri scăzute să fie canalizate către piața Uniunii, sporind astfel presiunea concurențială asupra industriei Uniunii. |
4.4. Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului
|
(88) |
Având în vedere practicile de dumping anterioare, nivelul ridicat de dumping constatat încă în perioada investigației de reexaminare, capacitatea neutilizată semnificativă din RPC, comportamentul exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și atractivitatea pieței Uniunii, concluzionăm că este probabil ca dumpingul să continue în cazul în care măsurile sunt întrerupte. |
5. PREJUDICIUL
5.1. Definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune
|
(89) |
Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Ei constituie „industria Uniuni” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(90) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ [8 000-10 000] de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, cum ar fi răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune. Astfel cum se indică în considerentul 12, cei doi producători din Uniune reprezintă industria Uniunii. |
5.2. Consumul la nivelul Uniunii
|
(91) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului de vânzări al industriei Uniunii pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, la nivelul codurilor NC și TARIC. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu privire la producătorii din Uniune. |
|
(92) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)
|
||||||||||||||||||||||
|
(93) |
În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat în funcție de calitatea recoltei din Uniune. Aceste cifre pot fi afectate de efectele constituirii de stocuri, care pot denatura ușor cifrele pentru consumul la nivelul UE. O scădere a cererii de 11 % a fost înregistrată în cursul perioadei examinate. |
5.3. Importurile din țara în cauză
5.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză
|
(94) |
Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum au fost raportate în tabelul 2 de mai sus. |
|
(95) |
Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(96) |
În perioada examinată, volumul importurilor din RPC a crescut cu 37 %. Cu toate acestea, având în vedere scăderea consumului la nivelul Uniunii, creșterea cotei de piață a fost considerabil mai mare la nivelul de 54 %, câștigând aproximativ 12 puncte procentuale din cota de piață în cursul perioadei examinate. |
5.3.2. Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor
|
(97) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor din țara în cauză pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețuri de import (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||||
|
(98) |
După cum se arată în tabelul de mai sus, în cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au scăzut cu 13 %. |
|
(99) |
Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a comparat prețul de vânzare mediu ponderat perceput de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii cu prețul de import mediu ponderat din RPC al produsului care face obiectul reexaminării, obținut din datele Eurostat, stabilit pe o bază CIF, care include taxa antidumping. |
|
(100) |
Această comparație a prețurilor a arătat o diferență de 8,9 % între prețul mediu de vânzare la export și prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii. Fără taxele antidumping, diferența s-ar fi ridicat la 30,1 %. |
5.4. Importurile din alte țări terțe decât RPC
|
(101) |
Volumul importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de conserve de mandarine din alte țări terțe se prezintă astfel: Tabelul 5 Importuri din țări terțe
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(102) |
În cursul perioadei examinate, importurile din Turcia, care reprezintă 62 % din importurile din alte țări terțe în Uniune, au scăzut cu 15 %. Această scădere este mai mare decât scăderea cu 11 % a consumului. |
|
(103) |
Cota de piață a importurilor din țări terțe, cu excepția RPC, a scăzut cu 4 %. |
|
(104) |
Prețul importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC, în comparație cu cele ale industriei Uniunii, a fost cu [400-600] EUR/tonă mai mic în perioada investigației de reexaminare. |
5.5. Situația economică a industriei Uniunii
|
(105) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
5.5.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
(106) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(107) |
Producția totală a Uniunii de produs care face obiectul reexaminării a scăzut constant cu 56 % în primii trei ani ai perioadei examinate, cu o redresare de zece puncte procentuale în perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, producția a scăzut cu 46 % în cursul perioadei examinate. Această scădere a producției poate fi atribuită pierderii cotei de piață din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping și, într-o mai mică măsură, scăderii consumului. |
|
(108) |
Gradul mediu de utilizare a capacității a urmat o tendință similară cu cea a producției și a cererii. Având în vedere capacitatea de producție stabilă, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 46 % în ansamblu, în mod similar cu scăderea producției. |
5.5.2. Volumul vânzărilor și cota de piață
|
(109) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 7 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(110) |
Volumul vânzărilor industriei Uniunii a urmat o tendință similară cu cea a consumului la nivelul Uniunii. În ansamblu, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 42 % în cursul perioadei examinate, înregistrându-se o scădere în primii trei ani și apoi a început să se recupereze ușor în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
|
(111) |
Cota de piață totală a industriei Uniunii a scăzut cu 34 % în cursul perioadei examinate. |
5.5.3. Creșterea
|
(112) |
Scăderea consumului a fost de 11 % în cursul perioadei examinate. În acest context, industria Uniunii a pierdut din cota de piață, în timp ce importurile din țara în cauză au fost singurele care au crescut, câștigând 54 % din cota de piață. În schimb, importurile din alte țări terțe (și anume Turcia) au scăzut cu 4 %. |
5.5.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
(113) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 8 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(114) |
Ocuparea forței de muncă a scăzut cu 30 % pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tonă pe persoană angajată pe an), a scăzut, de asemenea, cu 23 %, explicată prin scăderea mai mare a producției (–46 %) în raport cu scăderea ocupării forței de muncă (–30 %). |
5.5.5. Prețurile și factorii care influențează prețurile
|
(115) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 9 Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(116) |
În perioada examinată, costurile de producție ale industriei Uniunii au crescut cu 39 %. Creșterea semnificativă a costului de producție în 2022/2023 și 2023/2024 a fost cauzată în principal de efectul presiunii inflaționiste asupra economiei. În plus, scăderea cererii, astfel cum se explică în considerentul 93, a condus la o creștere a costurilor indirecte (costurile indirecte de producție) per unitate. În același timp, prețurile au crescut cu doar 13 %, astfel încât industria Uniunii nu a fost în măsură să acopere creșterea costurilor. 5.5.6. Costul forței de muncă |
|
(117) |
Costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 10 Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)
|
||||||||||||||||||||||
|
(118) |
În cursul perioadei examinate, costul mediu cu forța de muncă per angajat al industriei Uniunii a crescut constant cu 16 % în cursul perioadei examinate. |
5.5.7. Stocurile
|
(119) |
Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat după cum urmează: Tabelul 11 Stocuri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(120) |
Industria Uniunii și-a redus în mod semnificativ nivelurile stocurilor în cursul perioadei examinate (–59 %), precum și stocurile calculate ca procent din producție (–25 %). Prin urmare, acesta nu poate fi un semn al unei situații prejudiciabile. |
5.5.8. Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital
|
(121) |
Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 12 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(122) |
Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea producătorilor din Uniune a scăzut puternic, de la un nivel de profitabilitate foarte sănătos în primii doi ani ai perioadei examinate la pierderi semnificative, în special în perioada investigației de reexaminare. În această perioadă, profitabilitatea s-a deteriorat și mai mult, cu pierderi cuprinse între –9,4 % și –10,4 %. Această tendință era în conformitate cu tendințele descrise anterior în cazul producției și al vânzărilor în considerentele 107 și 110. |
|
(123) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a scăzut în mod similar cu profitabilitatea și s-a transformat într-o cifră negativă. |
|
(124) |
Nivelul investițiilor a scăzut cu 22 % pe parcursul perioadei examinate. |
|
(125) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a evoluat în același mod ca profitabilitatea, astfel cum se descrie în considerentul 122 de mai sus. |
5.6. Concluzie privind prejudiciul
|
(126) |
Majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, productivitatea, vânzările, ocuparea forței de muncă, gradul de utilizare a capacității de producție, productivitatea, profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități, au scăzut pe parcursul perioadei examinate. |
|
(127) |
În plus, industria Uniunii a fost prejudiciată de creșterea cotelor de piață, în special a importurilor din China. |
|
(128) |
Având în vedere situația industriei Uniunii, astfel cum este descrisă, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, industria Uniunii ar putea suferi o deteriorare și mai pronunțată a situației sale financiare deja fragile, indiferent dacă alege să concureze în ceea ce privește volumul sau prețul. |
|
(129) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare. |
6. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(130) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că eventualele prejudicii, cauzate de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. Acești factori sunt importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii și scăderea cererii. |
6.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(131) |
În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut volume semnificative de vânzări pe piața Uniunii, deoarece volumele vânzărilor sale au scăzut cu 42 %. Întrucât consumul a scăzut cu 11 %, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 34 % în cursul perioadei examinate. |
|
(132) |
Scăderea cotei de piață a industriei Uniunii ar putea fi atribuită unei creșteri paralele a importurilor din țara în cauză, deoarece nu au existat alte surse de importuri care să câștige cotă de piață pe parcursul perioadei examinate. Într-adevăr, importurile din China au crescut cota de piață cu 54 % de la [21-23] % la [32-35] %. Importurile din China au continuat să crească și să câștige cotă de piață în detrimentul industriei Uniunii. |
|
(133) |
În același timp, prețurile importurilor din China au subcotat prețurile industriei Uniunii cu [28-33] % (fără taxe antidumping) și cu [8-13] % (cu taxe antidumping) în cursul perioadei investigației de reexaminare. De asemenea, prețurile importurilor din China au dus la scăderea prețurilor industriei Uniunii într-un moment în care costurile de producție erau în creștere, afectând astfel în mod negativ indicatorii financiari ai industriei Uniunii. |
|
(134) |
Din cauza volumelor de vânzări pierdute, industria Uniunii a înregistrat, de asemenea, o scădere semnificativă a cantităților de producție, cu 46 %. |
|
(135) |
Prin urmare, s-a concluzionat că importurile de conserve de mandarine din China care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. |
6.2. Efectele altor factori
6.2.1. Importuri din țări terțe
|
(136) |
Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum reiese din considerentul 101. Aceste importuri au provenit în principal din Turcia (cotă de piață de [41-45] % în perioada investigației de reexaminare), toate celelalte țări (și anume Mexic, Peru, Regatul Unit etc. [1,8-2,2] % cotă de piață în perioada investigației de reexaminare). |
|
(137) |
Importurile din Turcia au înregistrat o ușoară scădere atât a prețului (–10 %), cât și a volumului (–15 %), în timp ce, pentru celelalte țări, volumul importurilor a rămas destul de stabil, deși prețul a crescut cu 41 %. |
|
(138) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări (excluzând Turcia), din cauza volumului lor scăzut și a creșterii ridicate a prețurilor, nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Pe de altă parte, volumul importurilor din Turcia a înregistrat o scădere (–15 %), urmată de o scădere a prețului (–10 %). Această reducere a prețurilor importurilor din Turcia exercită o presiune descendentă asupra prețurilor industriei Uniunii, contribuind astfel la prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
6.2.2. Rezultatele la export ale industriei Uniunii
|
(139) |
Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(140) |
Volumul vânzărilor la export ale industriei Uniunii a scăzut cu 44 % în cursul perioadei examinate (cea mai mare scădere înregistrându-se în 2023/2024), dar aceste volume nu au fost substanțiale în comparație cu volumul total al vânzărilor industriei Uniunii. Scăderea volumului exporturilor a urmat, în esență, aceleași tendințe ca vânzările pe piața Uniunii, iar procentul vânzărilor la export din totalul vânzărilor producătorilor din Uniune a rămas destul de stabil, situându-se între [9,8-11,1] %. În plus, prețurile medii de vânzare la export au fost similare cu prețurile de vânzare din Uniune în 2023/2024 și în perioada investigației de reexaminare. |
|
(141) |
Pe această bază, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză și prejudiciul important care a fost constatat. |
6.2.3. Scăderea consumului
|
(142) |
Astfel cum s-a explicat în secțiunea 4.2, piața Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate. Ea a înregistrat o scădere bruscă din 2021/2022 până în 2023/2024, cu o contracție de 32 %. În perioada investigației de reexaminare, consumul s-a redresat parțial, deși a rămas sub nivelul din 2021/2022, cu o contracție de 11 %. Volumele importurilor din China au înregistrat o creștere de 37 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2021/2022 și au câștigat o cotă de piață considerabilă în această perioadă de scădere a cererii și, în plus, industria Uniunii nu a fost în măsură să își mențină cota de piață. O scădere a volumului vânzărilor industriei Uniunii proporțională cu scăderea cererii ar fi fost de ordinul a 1 500-2 500 de tone, în timp ce, în realitate, din cauza creșterii importurilor provenite din China, scăderea s-a triplat în esență și s-a situat la valoarea de 4 500-7 500 de tone. Prin urmare, Comisia a concluzionat că scăderea cererii pe piață nu a atenuat legătura de cauzalitate. |
7. PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI
|
(143) |
Comisia a concluzionat, în considerentul 129, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. |
|
(144) |
În lipsa cooperării din partea vreunei părți din RPC, Comisia s-a bazat pe informațiile disponibile la dosar. Comisia a examinat volumele de producție și capacitățile neutilizate din RPC, atractivitatea pieței Uniunii și posibilul impact al evoluției prețurilor importurilor din China, în termeni de volum și prețuri, precum și impactul unei astfel de evoluții asupra volumelor de vânzări, a prețurilor și a profitabilității industriei Uniunii. |
7.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC
|
(145) |
După cum s-a detaliat deja în considerentele 78–80 de mai sus, în RPC sunt disponibile capacități neutilizate semnificative. RPC este cel mai mare producător de mandarine proaspete din lume, iar producătorii-exportatori din această țară au capacitatea de a aproviziona piețe de câteva ori mai mari decât piața Uniunii. Acești producători au o orientare puternică și un stimulent pentru a-și vinde produsele în cantități mari pe piețele de export. Trecutul recent arată, de asemenea, că producătorii-exportatori chinezi se pot adapta rapid pentru a aproviziona piața Uniunii cu importuri care fac obiectul unui dumping. Trebuie reamintit faptul că volumul importurilor produsului în cauză originar din RPC a crescut exponențial după anularea Regulamentului (CE) nr. 1355/2008 în martie 2012 (a se vedea considerentul 3). |
7.2. Efectele dumpingului din China asupra industriei Uniunii
|
(146) |
În ceea ce privește nivelurile prețurilor de import, investigația a arătat că, în cazul în care măsurile în vigoare ar fi abrogate și presupunând că prețul de import din țara în cauză și prețul industriei Uniunii ar rămâne aceleași ca și în perioada investigației de reexaminare, prețurile de import ar subcota prețurile industriei Uniunii cu [9-11] % (toate tipurile de produs în cauză). În consecință, industria Uniunii ar putea suferi pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor, precum și în ceea ce privește cotele de piață pe piața Uniunii. |
|
(147) |
Comisia a efectuat o simulare pentru a evalua posibilul impact al unei creșteri a volumelor importurilor din China asupra industriei Uniunii. Odată ce industria Uniunii înregistrează o scădere a volumului vânzărilor și producției cu 6 200 de tone ca urmare a creșterii importurilor de conserve de mandarine din China, costul unitar de producție crește cu 7,1 %, deteriorând situația producătorilor din Uniune care vor înregistra pierderi. Această creștere a volumului ar fi ușor de realizat pentru producătorii-exportatori chinezi, având în vedere capacitatea lor neutilizată semnificativă, astfel cum s-a prevăzut la punctul 4.1 de mai sus. |
|
(148) |
Având în vedere că 95 % din importurile din țări terțe, altele decât RPC, provin din Turcia, nu se poate exclude posibilitatea înlocuirii uni părți dintre aceste importuri cu conserve de mandarine din China care fac obiectul unui dumping. În același timp, prețul de vânzare mediu al importurilor din Turcia către Uniune este sub prețul de vânzare mediu al industriei Uniunii, ceea ce înseamnă că, în cazul creșterii volumului de conserve de mandarine din China care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii, aceasta cel mai probabil ar crește, în primul rând, cota de piață în detrimentul industriei Uniunii, înainte de a prelua cota de piață deținută de exporturile producătorilor turci în Uniune. Cu toate acestea, în orice caz, având în vedere capacitatea neutilizată a producătorilor chinezi, aceștia ar putea depăși cu ușurință cota de piață deținută de alte țări terțe (inclusiv de Turcia) și de producătorii din Uniune. |
7.3. Atractivitatea pieței Uniunii
|
(149) |
Dimensiunea pieței Uniunii – a patra ca mărime la nivel mondial – este, fără îndoială, un factor important care contribuie la atractivitatea sa. Mai mult, faptul că importurile din RPC au continuat, în pofida măsurilor în vigoare, arată că producătorii-exportatori chinezi consideră piața Uniunii atractivă și doresc să vândă în continuare către aceasta. În plus, astfel cum s-a observat după anularea Regulamentului (CE) nr. 1355/2008 în martie 2012, producătorii-exportatori chinezi beneficiază de stimulente pentru a transfera exporturile din alte țări terțe către piața Uniunii la prețuri mai ridicate, în cazul abrogării măsurilor în vigoare. Stimulentele suplimentare decurg din restricțiile comerciale pe alte piețe, în special taxele vamale de 25 % impuse de Statele Unite începând cu 24 septembrie 2018 (41), care pot redirecționa exporturile către Uniune. |
7.4. Concluzie privind probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului
|
(150) |
Având în vedere cele de mai sus, expirarea măsurilor ar avea ca rezultat, cel mai probabil, o presiune imediată și drastică asupra prețurilor din partea RPC, susținută de stocuri și capacități disponibile semnificative. Acest fapt ar obliga industria Uniunii să își reducă prețurile sau volumele. În cazul în care industria și-ar reduce prețurile, profiturile sale ar putea fi transformate în pierderi pe termen scurt. În cazul în care industria ar pierde volume de vânzări, costurile sale unitare ar crește și ar reduce și mai mult profitabilitatea. Pe termen lung, industria Uniunii ar trebui să își adapteze (să își reducă) capacitățile de producție. |
|
(151) |
Având în vedere situația relativ fragilă a industriei Uniunii, astfel cum s-a explicat în considerentele 126-129 de mai sus, cumulată cu creșterea volumului actual al importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, la o rată ridicată, este posibil ca acești factori să aibă un impact prejudiciabil asupra situației industriei Uniunii, ceea ce va duce la o deteriorare rapidă a situației sale financiare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la continuarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii. |
8. INTERESUL UNIUNII
|
(152) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. |
8.1. Interesul industriei Uniunii
|
(153) |
Astfel cum s-a concluzionat la punctul 4 de mai sus, industria Uniunii suferă un prejudiciu important. Astfel cum s-a concluzionat la punctul 5, abrogarea măsurilor ar avea drept rezultat un nou aflux de importuri care fac obiectul unui dumping din China, ceea ce ar conduce rapid la o deteriorare și mai pronunțată a situației sale financiare deja fragile. În consecință, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria Uniunii, deoarece producătorii din Uniune ar trebui să fie capabili să își mențină volumul vânzărilor, cota de piață, să își îmbunătățească profitabilitatea și situația lor economică în general. Prin contrast, suprimarea măsurilor ar putea amenința viabilitatea industriei Uniunii, deoarece există motive să se preconizeze o reorientare a exporturilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile care ar provoca o continuare a prejudiciului. |
8.2. Interesul importatorilor neafiliați
|
(154) |
Niciun importator nu a cooperat în cadrul investigației. |
|
(155) |
Astfel, nu au existat indicii potrivit cărora menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii. |
8.3. Interesul utilizatorilor
|
(156) |
Utilizatorii nu au cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să analizeze impactul măsurilor existente asupra situației utilizatorilor. |
|
(157) |
Astfel, nu au existat indicii potrivit cărora menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii. |
8.4. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(158) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de conserve de mandarine originare din RPC. |
9. MĂSURI ANTIDUMPING
|
(159) |
Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea continuării dumpingului, la probabilitatea continuării prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping care vizează conservele de mandarine din RPC ar trebui să fie menținute. |
|
(160) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. |
|
(161) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(162) |
În cazul în care exporturile societății care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după continuarea instituirii măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare cauzată de instituirea măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile corespunzătoare, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională. |
|
(163) |
O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (42). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că schimbarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii. |
|
(164) |
La data de 13 iulie 2026, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate. |
|
(165) |
Cei doi producători din Uniune menționați în considerentul 12 și-au exprimat acordul cu privire la concluzia Comisiei. Nu s-au primit alte observații. |
|
(166) |
Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (43), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni. |
|
(167) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de mandarine preparate sau conservate (inclusiv tangerine și satsuma), clementine, wilkings și alți hibrizi similari de citrice fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și astfel cum sunt definite în prezent la poziția 2008 din SA, care sunt încadrate în prezent la codurile NC 2008 30 55 , 2008 30 75 și ex 2008 30 90 (coduri TARIC 2008 30 90 61, 2008 30 90 63, 2008 30 90 65, 2008 30 90 67 și 2008 30 90 69) și sunt originare din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos este stabilit după cum urmează:
|
Societatea |
EUR/tonă de greutate netă de produs |
Codul adițional TARIC |
|
Yichang Rosen Foods Co., Ltd., Yichang, Zhejiang |
531,2 |
A886 |
|
Zhejiang Taizhou Yiguan Food Co. Ltd, Huangyan, Zhejiang |
361,4 |
A887 |
|
Hubei Xinshiji Foods Co., Ltd, orașul Dangyang, provincia Hubei |
489,7 |
A888 |
|
Zhejiang Juzhou Foods Co., Ltd, Sanmen, Zhejiang |
499,9 |
C528 |
|
Producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, enumerați în anexă |
499,6 |
A889 |
|
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză |
531,2 |
A999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin nume și funcție, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul în tone) de [produs în cauză] vândute la export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății] [cod adițional TARIC] în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte”. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.
Articolul 2
(1) În caz de deteriorare a mărfurilor înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, în cazul în care prețul efectiv plătit sau de plată este ajustat în sensul determinării valorii în vamă în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (44), nivelul taxei antidumping, calculat pe baza articolului 1 de mai sus, se reduce cu un procent care corespunde ajustării prețului efectiv plătit sau de plătit.
(2) În măsura în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 3
Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat prin adăugarea unui nou producător-exportator în lista societăților cooperante neincluse în eșantion și supuse, astfel, nivelului taxei medii ponderate de 499,6 EUR/tonă de greutate netă de produs, în cazul în care orice nou producător-exportator din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei dovezi suficiente că:
|
(a) |
nu a exportat în Uniune produsul descris la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei investigației inițiale (1 octombrie 2006-30 septembrie 2007); |
|
(b) |
nu este afiliat niciunui producător-exportator din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament; și |
|
(c) |
fie a exportat efectiv produsul în cauză către Uniune, fie îi incumbă o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei investigației de reexaminare. |
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 21 octombrie 2026.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1355/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză (JO L 350, 30.12.2008, p. 35, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/1355/oj).
(3) Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 22 martie 2012, GLS, C-338/10, ECLI:EU:C:2012:158.
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 158/2013 al Consiliului din 18 februarie 2013 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză (JO L 49, 22.2.2013, p. 29, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/158/oj).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1313/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 354, 11.12.2014, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/1313/oj).
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534 al Comisiei din 21 octombrie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 351, 22.10.2020, p. 2, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1534/oj).
(7) JO C, C/2025/862, 3.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/862/oj.
(8) Rectificarea (JO C, C/2025/90108, 12.12.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5628/corrigendum/2025-12-12/oj) la avizul de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2025/5628, 21.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5628/oj).
(9) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2816.
(10) https://www.tuik.gov.tr/Home/Index.
(11) https://login.bvdinfo.com/R1/Orbis.
(12) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.
(13) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final. Pagina 13 din cerere.
(14) Pagina 14 din cerere.
(15) Paginile 14 și 15 din cerere.
(16) Paginile 15-21 din cerere.
(17) Pagina 16 din cerere.
(18) Paginile 29 și 30 din cerere.
(19) Paginile 31-34 din cerere.
(20) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534.
(21) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534, considerentele 68-70.
(22) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534, considerentele 71-76.
(23) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534, considerentele 84-89.
(24) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534, considerentele 90-94.
(25) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1534, considerentele 95-106.
(26) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final.
(27) World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
(28) În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.
(29) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.
(30) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nrg_pc_205/default/table?lang=en.
(31) TÜİK - Veri Portalı (tuik.gov.tr).
(32) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj).
(33) „Fabricarea produselor alimentare” de la codul NACE C.10 acoperă „prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor n.c.a.” de la codul NACE C.10.39. Pentru informații suplimentare privind NACE, a se vedea „NACE Rev. 2 – Nomenclatorul statistic al activităților economice”, Eurostat; disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-manuals-and-guidelines/-/ks-ra-07-015 (extragere realizată în ianuarie 2026).
(34) Pentru a calcula prețul mediu pe parcursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a calculat prețul unitar mediu (EUR/KWh) pentru a doua jumătate a anului 2024 și prima jumătate a anului 2025, convertit în CNY. Datele extrase de Eurostat au fost publicate la 16 ianuarie 2026 la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nrg_pc_205/default/table?lang=en.
(35) TÜİK Kurumsal (consultat ultima dată la 16 ianuarie 2026).
(36) Situația financiară consolidată și raportul auditorului independent pentru anul 2023, https://www.frigo-pak.com.tr.
(37) Calculată pe baza informațiilor furnizate de grupul de producători-exportatori chinezi care au participat la investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, estimate la nivelul întregii industrii chineze.
(38) Conform datelor S&P Global Market Intelligence privind exporturile de citrice preparate/conservate (codurile tarifare 2008 30 10 și 2008 30 90 ) din RPC în anul de fabricație 2024, principalele destinații de export pentru producătorii chinezi sunt Statele Unite, Japonia, Indonezia și UE. Prețul unitar mediu în anul de fabricație 2024 a fost de: (i) 1,13 EUR/kg pentru exporturile către Statele Unite, (ii) 1,21 EUR/kg pentru exporturile către UE și (iii) 4,12 EUR/kg pentru exporturile către Japonia – www.spglobal.com/en (link consultat ultima dată în mai 2026).
(39) Taxă vamală în temeiul secțiunii 301: de 25 % (ad valorem – procent din valoarea mărfii).
(40) Baza de date enumeră peste 112 destinații de export.
(41) A se vedea: China Section 301 – Tariff Actions and Exclusion Process, disponibil la adresa: https://ustr.gov/issue-areas/enforcement/section-301-investigations/search (căutare după subpoziția tarifară de 8 cifre din HTS: 2008 30 55 ). Pagina a fost vizitată ultima dată la 8 iulie 2026.
(42) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț și Securitate Economică, Direcția G, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.
(43) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
(44) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/2447/oj).
ANEXA
Producători-exportatori chinezi care au cooperat și care nu au fost incluși în eșantion:
Hunan Pointer Foods Co., Ltd., Yongzhou, Hunan;
Ningbo Pointer Canned Foods Co., Ltd., Xiangshan, Ningbo;
Yichang Jiayuan Foodstuffs Co., Ltd., Yichang, Hubei;
Ninghai Dongda Foodstuff Co., Ltd., Ningbo, Zhejiang;
Huangyan No.2 Canned Food Factory, Huangyan, Zhejiang;
Zhejiang Fomdas Foods Co., Ltd., Xinchang, Zhejiang;
Toyoshima Share Yidu Foods Co., Ltd., Yidu, Hubei;
Guangxi Guiguo Food Co., Ltd., Guilin, Guangxi;
Zhejiang Juda Industry Co., Ltd., Quzhou, Zhejiang;
Zhejiang Iceman Group Co., Ltd., Jinhua, Zhejiang;
Ningbo Guosheng Foods Co., Ltd., Ninghai;
Yi Chang Yin He Food Co., Ltd., Yidu, Hubei;
Yongzhou Quanhui Canned Food Co., Ltd., Yongzhou, Hunan;
Ningbo Orient Jiuzhou Food Trade & Industry Co., Ltd., Yinzhou, Ningbo;
Guangxi Guilin Huangguan Food Co., Ltd., Guilin, Guangxi;
Ningbo Wuzhouxing Group Co., Ltd., Mingzhou, Ningbo.
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/2327/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)