(1)

Prin Regulamentul (UE) 2016/1328 (3), Comisia Europeană a instituit taxe antidumping la importurile de anumite produse plate din oțel laminate la rece („PLR”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Federația Rusă („Rusia”) („măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Taxele antidumping în vigoare în prezent pentru RPC sunt de 19,7 % pentru importurile de la producătorii-exportatori incluși în eșantion, de 20,5 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și de 22,1 % pentru toate celelalte societăți, iar pentru Rusia variază între 18,7 % și 34 % pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, nivelul taxei pentru toate celelalte societăți fiind de 36,1 %.

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4), Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 3 mai 2021 de Asociația Europeană a Oțelului („EUROFER”) („solicitantul”) în numele industriei producătoare de PLR din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(5)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 3 august 2021, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor de PLR originare din RPC și din Rusia („țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) („avizul de deschidere”).

(6)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(7)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, toți producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC și din Rusia, precum și autoritățile din RPC și din Rusia, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(8)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a primit observații de la trei producători-exportatori din Rusia, de la Guvernul Rusiei, de la un importator neafiliat și de la un utilizator.

(9)

În observațiile lor privind deschiderea investigației, cei trei producători-exportatori ruși au susținut că solicitantul nu a prezentat elemente de probă suficiente și fiabile care să ateste probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului prejudiciabil cauzat de importurile din Rusia. În plus, Guvernul Rusiei, producătorii-exportatori ruși, importatorul neafiliat și un utilizator au susținut că nu există nicio legătură de cauzalitate între situația prejudiciului suferit de industria Uniunii și importurile de PLR din China și din Rusia. Raționamentul diferitelor părți a fost că prejudiciul adus industriei Uniunii, în cazul în care a existat, a fost cauzat de alți factori decât importurile prejudiciabile din Rusia și din China, date fiind volumele neglijabile ale importurilor de PLR din țările în cauză.

(10)

Totuși, astfel cum se arată și în avizul de deschidere, solicitantul a afirmat că „înlăturarea prejudiciului astfel cum a fost stabilit inițial s-a datorat, în principal, existenței măsurilor și că, dacă s-ar permite expirarea acestora, reluarea importurilor substanțiale din țările în cauză la prețuri de dumping ar putea conduce la reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii” (6). Scopul investigației de reexaminare a fost acela de a stabili dacă expirarea măsurilor este susceptibilă să conducă la continuarea sau la reapariția prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Informațiile furnizate de solicitant în etapa de deschidere au fost suficiente pentru a demonstra că prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping ar reapărea în cazul în care importurile care fac obiectul unui dumping ar fi reluate la volume mai mari. În consecință, Comisia a respins afirmațiile părților privind legătura de cauzalitate.

(11)

Guvernul Rusiei a susținut că, la calcularea valorii normale, solicitantul nu a prezentat suficiente elemente de probă privind creșterea dumpingului, astfel cum se menționează la articolul 5.2 din Acordul antidumping. În plus, acesta a susținut că informațiile furnizate în versiunea deschisă a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu au fost suficient de detaliate și nu au prezentat cifrele exacte utilizate pentru calcularea marjei, deoarece costurile de transport, costurile de export, precum și prețurile de pe piața de PLR a Rusiei și calculele în sine fuseseră puse la dispoziție în cifre aproximative. Guvernul Rusiei a solicitat Comisiei să examineze calculele furnizate în cerere și să prezinte elemente de probă care să arate că aceste calcule sunt fiabile. În plus, Guvernul Rusiei a făcut referire la articolul 6.2 din Acordul antidumping afirmând că, prin faptul că nu oferă posibilitatea de a înțelege în mod rezonabil conținutul informațiilor transmise cu titlu confidențial, solicitantul a împiedicat atât Guvernul Rusiei, cât și producătorii ruși, precum și alte părți interesate să își apere pe deplin interesele și a solicitat Comisiei și EUROFER să furnizeze date mai detaliate privind calculul marjei de dumping.

(12)

În ceea ce privește afirmația privind suficiența elementelor de probă, cererea de reexaminare a recunoscut că exporturile rusești de produs în cauză către Uniune au scăzut brusc în comparație cu perioada de investigație a investigației inițiale. Prin urmare, cererea a evaluat probabilitatea reapariției dumpingului prin referire la prețurile de export către alte țări terțe, nu către Uniune. Analiza elementelor de probă a arătat că cererea conținea suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariției dumpingului.

(13)

Marja de dumping calculată în cerere a reflectat comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori ruși pe piețele țărilor terțe și nu a reflectat neapărat nivelul exact de dumping calculat în cadrul investigației. Cu toate acestea, solicitantul a furnizat în cerere suficiente elemente de probă privind prețul de export și valoarea normală, care indicau probabilitatea reapariției dumpingului. De asemenea, solicitantul a furnizat o descriere suficient de detaliată a metodologiei utilizate pentru calcularea dumpingului pentru a permite o înțelegere rezonabilă a conținutului informațiilor transmise cu titlu confidențial.

(14)

Pentru a evalua valoarea normală a PLR pentru producătorii-exportatori ruși, solicitantul a fost nevoit să colecteze informații publice și pe bază de abonament cu privire la prețurile de vânzare pe piața internă a unei tone de PLR de către principalii exportatori de pe piața lor internă pentru perioada de referință. Comisia a verificat și a confirmat prețul de export cu ajutorul bazei de date Global Trade Atlas („GTA”).

(15)

Întrucât importurile în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării din Rusia au fost neglijabile după instituirea taxelor antidumping în 2016, solicitantul și-a bazat prețul de export pe mai multe surse de informații privind prețurile vânzărilor la export de PLR din Rusia către țările terțe în 2020. Aceste prețuri de export pentru o tonă de PLR au fost stabilite pe baza informațiilor de piață privind prețurile de export din Rusia. Prețul de export a fost verificat și confirmat pe baza prețului mediu GTA pentru cele trei destinații principale de export ale Rusiei.

(16)

Prin urmare, solicitantul a comparat prețul franco fabrică mediu de export al produselor siderurgice din oțel PLR din Rusia cu o valoare normală bazată pe prețurile interne din Rusia.

(17)

În analiza legală pe care a efectuat-o, Comisia a luat în considerare numai aspectele pentru care elementele de probă erau suficient de adecvate și de exacte.

(18)

În consecință, afirmațiile Guvernului Rusiei au fost respinse.

(19)

Comisia a considerat că versiunea neconfidențială a cererii disponibilă în dosar pentru a fi consultată de părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumate neconfidențiale ale datelor confidențiale care să permită părților interesate să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(20)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(21)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de trei producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de producție și a volumului de vânzări raportate pentru produsul similar. Eșantionul a fost alcătuit din trei producători din Uniune care reprezentau peste 30 % din volumul total estimat al producției de produs similar din Uniune și peste 20 % din volumul total estimat al vânzărilor.

(22)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu au fost primite observații și, prin urmare, eșantionul provizoriu a fost confirmat și a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(23)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în anexa la avizul de deschidere.

(24)

Niciun importator neafiliat nu a răspuns la formularul de eșantionare. În consecință, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(25)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Rusia și din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat autorităților din China și din Rusia să identifice și/sau să contacteze și alți producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(26)

La deschiderea investigației, Comisia a pus la dispoziție o copie a chestionarelor în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul DG TRADE.

(27)

Niciun producător-exportator chinez nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Comisia a informat Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(28)

Prin urmare, întrucât nu a existat cooperare din partea producătorilor chinezi, constatările cu privire la importurile din RPC s-au bazat pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, în special utilizând statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Eurostat, Global Trade Atlas („GTA”) (7) și OCDE (8)].

(29)

Trei producători-exportatori ruși, și anume PJSC Magnitogorsk Iron and Steel Works (MMK) și societățile sale afiliate (MMK Group), PJSG Novolipetsk Steel (NLMK) și societățile sale afiliate (NLMK Group) și PJSC Severstal (Severstal) și societățile sale afiliate (SEVERSTAL Group), au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Cu toate acestea, la 6 septembrie 2021, cei trei producători-exportatori menționați au informat Comisia că au decis să nu transmită răspunsuri individuale la chestionarul antidumping, dar că vor coopera cu Comisia cu privire la toate celelalte aspecte ale reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, cum ar fi observațiile privind cererea de reexaminare, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului și interesul Uniunii. Ulterior, la 13 septembrie 2021, cei trei producători-exportatori ruși au prezentat observații cu privire la cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, la presupusa continuare și la probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil și la interesul Uniunii. Aceștia au invitat Comisia să efectueze o verificare selectivă a unor date relevante specifice societăților, cum ar fi producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, care au fost prezentate împreună cu observațiile.

(30)

În urma acestei comunicări, la 21 septembrie și la 19 noiembrie 2021, Comisia a informat producătorii-exportatori menționați anterior că îi consideră părți necooperante și le-a comunicat intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a utiliza datele disponibile pentru a-și stabili constatările în cadrul investigației. De asemenea, Comisia a informat autoritățile din Rusia cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(31)

La 30 septembrie și la 29 noiembrie 2021, Comisia a primit observații de la cei trei producători-exportatori ruși cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază. Aceștia nu au fost de acord cu aprecierea Comisiei asupra statutului lor în ceea ce privește cooperarea și și-au reiterat intenția de a coopera cu privire la alte aspecte ale reexaminării, cum ar fi continuarea sau reapariția prejudiciului, probabilitatea continuării dumpingului prejudiciabil și interesul Uniunii. Ei au invitat din nou Comisia să verifice datele privind producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție pe care le-au prezentat.

(32)

În acest sens, producătorii-exportatori ruși nu au furnizat informațiile necesare solicitate în răspunsurile lor la chestionar. Comisia a considerat că producătorii-exportatori ruși au furnizat doar informații fragmentate, care s-au limitat la producție, capacitate și volumul producției, fără elemente de probă care să le susțină. În consecință, întrucât producătorii-exportatori nu au furnizat informații suficiente și fiabile care să permită Comisiei să ajungă la o concluzie rezonabilă și exactă, Comisia a utilizat informațiile disponibile la dosar, astfel cum se explică în considerentul 30. În orice caz, Comisia a utilizat informațiile furnizate de cei trei producători ruși în această privință, în măsura posibilului.

(33)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(34)

De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție și online (9) în ziua deschiderii investigației. În plus, Comisia a trimis un chestionar asociației producătorilor din Uniune, EUROFER.

(35)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și din partea EUROFER.

(36)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față epidemiei („Avizul privind COVID-19”) (10), Comisia nu a reușit să efectueze vizite de verificare la sediile societăților incluse în eșantion. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță („VID”) ale informațiilor furnizate de următoarele societăți prin videoconferință:

—

Voestalpine Stahl GmbH, Austria

—

ThyssenKrupp Steel Europe AG, Germania

—

ArcelorMittal Belgium, Belgia

(37)

La 19 august 2022, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare pentru importurile din RPC și din Rusia. Tuturor părților li s-a acordat posibilitatea de a formula observații în urma acestei informări.

(38)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(39)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială, constând în produsele laminate plate din fier sau din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, cu excepția oțelului inoxidabil, de toate lățimile, laminate la rece, neplacate și neacoperite, neprelucrate altfel decât prin laminare la rece, încadrate în prezent la codurile NC ex 7209 15 00 (codul TARIC 7209150090), 7209 16 90, 7209 17 90, 7209 18 91, ex 7209 18 99 (codul TARIC 7209189990), ex 7209 25 00 (codul TARIC 7209250090), 7209 26 90, 7209 27 90, 7209 28 90, 7211 23 30, ex 7211 23 80 (codurile TARIC 7211238019, 7211238095 și 7211238099), ex 7211 29 00 (codurile TARIC 7211290019 și 7211290099), 7225 50 80 și 7226 92 00 („produsul care face obiectul reexaminării”).

(40)

Următoarele tipuri de produse sunt excluse din definiția produsului care face obiectul reexaminării:

(41)

Produsele plate din oțel laminate la rece sunt fabricate din rulouri laminate la cald. Procesul de laminare la rece presupune trecerea unei folii sau benzi – care anterior a fost laminată la cald și decapată – prin rulouri de laminare la rece, adică sub temperatura de înmuiere a metalului. Produsele plate din oțel laminate la rece sunt fabricate pentru a îndeplini anumite specificații sau specificații proprii utilizatorului final. Ele pot fi furnizate sub diferite forme: în rulouri (uleiate sau neuleiate), în bucăți de anumite lungimi (folii) sau în benzi înguste. Produsele plate din oțel laminate la rece reprezintă produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru o varietate de aplicații, în special în industria prelucrătoare (industria generală, industria de ambalare, industria autovehiculelor etc.), dar și în construcții.

(42)

Produsul în cauză vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC și din Rusia.

(43)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(44)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(45)

În perioada investigației de reexaminare, importurile de anumite produse plate din oțel laminate la rece din China au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (și anume între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015). Potrivit datelor Eurostat, importurile de anumite produse plate din oțel laminate la rece din China au reprezentat mai puțin de 1 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 10,3 % (11) în cursul investigației inițiale. În termeni absoluți, China a exportat către Uniune aproximativ 32 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă în comparație cu cele aproximativ 732 000 de tone (12) pe care le-a exportat în Uniune în cursul perioadei investigației inițiale.

(46)

În cursul investigației inițiale, Comisia a constatat că exporturile produsului în cauză din China au făcut obiectul unui dumping la un nivel semnificativ pe piața Uniunii. Marjele de dumping ale exportatorilor chinezi cooperanți au variat între 52,7 % și 59,2 %. Ca urmare a aplicării regulii taxei celei mai mici, taxele antidumping instituite asupra importurilor din China au fost stabilite la un nivel mult mai scăzut, cuprins între 19,7 % și 22,1 %.

(47)

Astfel cum se menționează în considerentul 27, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la investigație. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(48)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului care vizează RPC s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și în observațiile prezentate de părțile interesate, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Eurostat, GTA (13) și OCDE (14)] și rapoartele unor furnizori independenți de date financiare, precum Global Financials, publicate de Dun & Bradstreet (15).

(49)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(50)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, prin nota verbală din 13 septembrie 2021, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(51)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Brazilia este o posibilă țară terță reprezentativă pentru China în cazul de față, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(52)

La 24 noiembrie 2020, prin intermediul unei note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea produselor plate din oțel laminate la rece. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat ca posibile țări reprezentative Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia. Comisia nu a primit observații cu privire la prima notă.

(53)

La 17 martie 2022, prin intermediul unei a doua note („a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. Nu s-au primit observații.

(54)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(55)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(56)

Astfel cum se explică în subsecțiunile următoare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori chinezi, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(57)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (16), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(58)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (17). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (18), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (19). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (20). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (21). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (22), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (23).

(59)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (24) („raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(60)

În cerere se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de diverse intervenții atotcuprinzătoare ale GC sau ale altor autorități publice la diferite niveluri de guvernare, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei siderurgice chineze nu pot fi utilizate în prezenta investigație. Pentru a-și susține poziția, solicitarea a făcut referire la investigațiile recente ale Comisiei privind sectorul siderurgic chinez (25) sau la concluziile Forumului mondial al G20 privind supracapacitatea producției siderurgice (26).

(61)

Mai precis, cererea a subliniat că, în contextul doctrinei „economiei de piață socialiste”, consacrată în Constituția RPC, al omniprezenței Partidului Comunist Chinez („PCC”) și al influenței statului asupra economiei prin intermediul inițiativelor de planificare strategică – cum ar fi cel de al 13-lea și cel de al 14-lea plan cincinal –, intervenționismul GC îmbracă diverse forme, administrative, financiare și de reglementare.

(62)

Cererea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. În special, făcând referire la investigațiile anterioare ale Comisiei în sectorul siderurgic, la raport, la raportările autorităților din țările terțe (USTR) și ale altor instituții (FMI), solicitantul a susținut că:

(63)

Astfel cum se precizează în considerentul 50, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(64)

În special în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, și anume sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC. Mulți dintre cei mai mari producători de PLR sunt deținuți de stat, cum ar fi, de exemplu, Hebei Iron and Steel, Handan Iron and Steel, Baoshan Iron and Steel, Shanghai Meishan Iron and Steel, BX Steel Posco Cold Rolled Sheet, WISCO International Economic and Trading, Maanshan Iron and Steel, Tianjin Rolling One Steel sau Inner Mongolia Baotu Steel Union. Baosteel, o altă întreprindere chineză importantă deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului, face parte din China Baowu Steel Group Co. Ltd. (anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel), cel mai mare producător de oțel din lume (28), deținut în ultimă instanță în proporție de 100 % de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat de la nivel central („SASAC”) (29). Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de întreprinderi deținute de stat și numărul de societăți private este aproape egal, dintre cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt întreprinderi deținute de stat (30). Totodată, deși primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a consolida până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel în cadrul a aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (31). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (32). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (33). Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul reexaminării nu a cooperat, nu se poate stabili proporția exactă a producătorilor privați de produse plate din oțel laminate la rece și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, deși este posibil să nu fie disponibile informații specifice pentru sectorul PLR, acesta reprezintă un subsector al industriei siderurgice și, prin urmare, constatările privind sectorul siderurgic sunt considerate sugestive și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(65)

Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care autoritățile chineze o atribuie sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de proiectul de aviz orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (34) sau prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul „va adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (35). Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și orienta evoluțiile sectorului pot fi observate la nivel de provincie, de exemplu în Shandong, care nu numai că prevede „construirea unei ecologii a industriei siderurgice […], crearea de parcuri de producție, extinderea lanțului industrial și crearea de clustere industriale”, dar dorește ca industria siderurgică să „ofere o demonstrație de transformare și modernizare […] în provincia noastră și chiar în întreaga țară” (36).

(66)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor de PLR, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC. Totuși, având în vedere că PLR reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru PLR. Pentru a oferi un exemplu, președintele Consiliului de administrație al Baowu îndeplinește în același timp și funcția de secretar al Comitetului de partid, directorul general fiind secretarul adjunct al Comitetului de partid (37). În mod similar, președintele Consiliului de administrație al Baosteel ocupă și funcția de secretar al Comitetului de partid, iar directorul executiv este și secretarul adjunct al Comitetului de partid (38). La un nivel mai general, având în vedere aplicabilitatea generală a legislației privind prezența PCC în cadrul societăților, nu se poate presupune că ar exista o diferență între capacitatea GC de a interveni în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor și cea a sectorului siderurgic în general.

(67)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul PLR fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Următoarele exemple ilustrează tendința GC de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus în sectorul PLR. Mulți producători de PLR evidențiază în mod explicit pe site-urile lor activități de consolidare a partidului, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. De exemplu, Baowu indică faptul că în cadrul grupului există 301 comitete de partid, numărul membrilor PCC în rândul personalului Baowu ridicându-se la 84 571 (39). În plus, grupul precizează următoarele în ceea ce privește consolidarea PCC în cadrul întreprinderii: „Consolidarea conducerii partidului și îmbunătățirea guvernanței corporative, îmbunătățirea sistemului modern de întreprinderi. China Baowu pune integral în aplicare cerințele «Avizelor privind consolidarea conducerii partidului în îmbunătățirea guvernanței corporative de către întreprinderile centrale», […] Sistemul decizional revizuit și îmbunătățit pentru chestiunile majore a perfecționat și mai mult autoritatea decizională a Comitetului de partid, a Consiliului de administrație, a directorilor și a altor organe de guvernanță, aspectele și formele decizionale autorizate de Consiliul de administrație […]. […] Baowu adoptă și pune în aplicare planificarea simultană a consolidării partidului și a reformării întreprinderii, instituirea simultană a organizațiilor de partid și a entităților operaționale, alocarea simultană a conducătorilor organizațiilor de partid și a personalului însărcinat cu chestiunile de partid” (40).

(68)

În plus, în sectorul PLR sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Chiar dacă PLR reprezintă un sector specializat și chiar dacă în cursul investigației nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului PLR în sine, acesta beneficiază de pe urma îndrumării și a intervenției statului în sectorul siderurgic, în cadrul căruia PLR este un subsector.

(69)

Industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (41). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”, valabil pe parcursul unei părți semnificative din perioada investigației de reexaminare. Acest plan arăta că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (42). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (43). Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (44), aplicabil pe parcursul perioadei investigației de reexaminare, prevedea sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (45). De asemenea, acesta s-a axat pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (46). În mod similar, în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal adoptat în martie 2021, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (47).

(70)

„Catalogul de îndrumare privind restructurarea industriei (versiunea 2019) (48) („catalogul”) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate. Cealaltă materie primă importantă utilizată pentru fabricarea PLR este minereul de fier. Minereul de fier a fost inclus în Planul național privind resursele minerale pentru perioada 2016-2020 pe parcursul unei părți semnificative din perioada investigației de reexaminare. Planul avea în vedere, printre altele, „asigurarea concentrării întreprinderilor și dezvoltarea unor mine mari și mijlocii competitive pe piață”, „asigurarea orientării resurselor locale astfel încât acestea să se concentreze asupra grupurilor miniere de mari dimensiuni”, „reducerea sarcinii asupra întreprinderilor producătoare de minereu de fier, creșterea competitivității întreprinderilor naționale producătoare de minereu de fier” și „controlul adecvat al dezvoltării minelor de minereu de fier cu adâncime de 1 000 de metri și a minelor de minereu de fier de mici dimensiuni”.

(71)

Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 13-lea plan cincinal privind oțelul pentru perioada 2016-2020, care era în vigoare în perioada investigației de reexaminare. Planul are în vedere, în ceea ce privește minereul de fier: „sprijinirea în continuare a lucrărilor de explorare în principalele zone minerale interne, […] sprijinirea unei serii de întreprinderi naționale existente și foarte competitive din sectorul minereului de fier, datorită unei dezvoltări mai ample și intensificate […], precum și consolidarea rolului bazelor de resurse minerale interne în ceea ce privește securitatea (aprovizionării)”.

(72)

Minereul de fier este clasificat ca industrie strategică emergentă („ISE”) și, prin urmare, face obiectul celui de al 13-lea plan cincinal privind ISE. Minereul de fier și aliajele feroase sunt, de asemenea, enumerate în catalog. Aliajele feroase sunt menționate în Catalogul îndrumător MIIT 2018 pentru dezvoltarea și transferul industriei. Exemplele de mai sus privind sectorul siderurgic în general și sectorul minereului de fier în special, aceasta din urmă fiind o materie primă importantă pentru producerea PLR, demonstrează importanța pe care GC o acordă acestor sectoare. Ca atare, GC orientează și dezvoltarea în continuare a sectorului PLR în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului. Prin urmare, sectorul PLR beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește principala materie primă necesară pentru producția de PLR, și anume fierul.

(73)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea PLR. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(74)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul PLR, menționată în considerentul 55 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(75)

Sectorul PLR este afectat și de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează, de asemenea, în considerentul 55 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (49).

(76)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul PLR nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 55 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(77)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a produce PLR, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de PLR cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(78)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare pentru PLR pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se arată în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(79)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(80)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(81)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(82)

Astfel cum se explică în considerentele 52 și 53, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. Părțile nu au primit observații cu privire la aceste elemente și la sursele relevante, astfel cum se prevede în cele două note menționate anterior. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(83)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Mexicul, Rusia și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(84)

În cererea sa, solicitantul a propus Brazilia ca țară reprezentativă presupus adecvată, deoarece Brazilia găzduia mai mulți producători integrați de oțel și reprezintă un exemplu de piață internă competitivă pentru principalele produse siderurgice, inclusiv pentru produsul care face obiectul reexaminării. Solicitantul a indicat, de asemenea, în cererea sa că toți factorii de producție utilizați la fabricarea produsului care face obiectul investigației în Brazilia sunt în general importați din mai multe surse și, în mare măsură, din surse nedistorsionate.

(85)

Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă.

(86)

În prima notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul care face obiectul reexaminării, și anume Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia, disponibilitatea datelor publice trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(87)

În ceea ce privește Mexicul, Comisia a identificat două societăți care au fost menționate în prima notă drept producători. Totuși, una dintre aceste două societăți a înregistrat pierderi începând cu anul 2016, inclusiv în 2020. În privința celeilalte societăți, s-a dovedit că situațiile sale financiare pentru anul 2020 nu erau coerente cu situațiile sale financiare pentru anul anterior (2019): de exemplu, s-a constatat că vânzările nete au fost de aproximativ 7 ori mai mici în 2020 decât în 2019. Nu s-au găsite informații care să susțină o astfel de diferență în ceea ce privește vânzările nete (care a avut și un impact asupra profitului net) între anii 2020 și 2019. Prin urmare, ambele societăți s-au dovedit a nu fi candidați adecvați pentru stabilirea cheltuielilor generale de producție, a costurilor VAG și a profitului. În lipsa altor informații la dosar disponibile Comisiei cu privire la existența în Mexic a altor societăți care ar fabrica produsul care face obiectul reexaminării și pentru care ar exista date financiare disponibile public, Comisia a concluzionat că Mexicul nu mai poate fi considerat o țară reprezentativă adecvată.

(88)

În ceea ce privește Rusia, Comisia a identificat două societăți care au fost menționate în prima notă drept producători și care aveau date financiare disponibile publicului. Ambele societăți au fost profitabile în 2020 și în anii anteriori. Totuși, astfel cum se indică în considerentul 91, Comisia a identificat mai multe probleme în ceea ce privește datele disponibile pentru Rusia, deoarece aceasta nu a importat o serie de materii prime importante, cum ar fi gazul natural lichefiat, utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. În plus, prețurile gazelor naturale păreau să fie denaturate în Rusia. În consecință, Comisia a concluzionat că Rusia nu era potrivită pentru a fi considerată țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(89)

În ceea ce privește Turcia, în prima notă, Comisia a identificat două societăți ca producători. Pentru una dintre acestea, însă, nu erau disponibile situații financiare recente ușor accesibile. Pentru cealaltă societate, în pofida faptului că aceasta a fost profitabilă în 2020 și în anii anteriori, Comisia a considerat că nivelul costurilor de vânzare și al cheltuielilor generale („costurile VAG”) ale acestei societăți nu era rezonabil, deoarece costurile sale VAG exprimate ca procent din costul său de producție erau scăzute (mai puțin de 2 % în 2020) sau chiar negative. În consecință, Comisia a concluzionat că nu poate utiliza datele acestor societăți ca sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG pentru stabilirea valorii normale nedistorsionate. În consecință, Comisia a concluzionat că Turcia nu poate fi considerată țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(90)

În sfârșit, în ceea ce privește Brazilia, Comisia a identificat în prima notă cinci societăți producătoare de PLR. Totuși, două dintre aceste cinci societăți au avut costuri de vânzare și costuri generale („costuri VAG”) negative exprimate ca procent din costul lor de producție și, prin urmare, datele lor nu au putut fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale nedistorsionate. Celelalte trei societăți braziliene dispuneau de date financiare publice recente care indicau profiturile și suma rezonabilă pentru costurile VAG pentru anul 2020.

(91)

Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalilor factori de producție în Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia. Analiza datelor privind importurile a arătat că Rusia nu a importat anumiți factori importanți de producție. În plus, prețurile gazelor naturale păreau să fie denaturate în Rusia. În plus, analiza datelor privind importurile a arătat că Turcia nu a importat gaz natural lichefiat (gaz natural lichefiat SA 2711 11) și a importat doar o cantitate limitată de oxigen (oxigen SA 2804 40). Prin urmare, nici Rusia, nici Turcia nu puteau fi considerate țări reprezentative adecvate.

(92)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționa să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și trei societăți braziliene (ArcelorMittal Brazil, CSN și Usiminas), în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(93)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și al celor trei societăți (ArcelorMittal Brazil, CSN și Usiminas) ca producători din țara reprezentativă. În urma celei de a doua note nu au fost primite observații.

(94)

După ce s-a stabilit că Brazilia este singura țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(95)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia îndeplinea criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(96)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(97)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza următoarele surse pentru a stabili costul nedistorsionat al energiei; prețul energiei electrice practicat de unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Brazilia, societatea EDP Brasil (52), în timp ce va utiliza datele – astfel cum se explică în continuare în considerentul 109 – pentru prețul gazelor naturale din Brazilia. În plus, Comisia a afirmat că, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă, va utiliza statisticile OIM pentru a determina salariile în Brazilia. Statisticile OIM (53) furnizează informații privind salariile lunare ale angajaților (54) și numărul mediu săptămânal de ore lucrate în Brazilia, în industria prelucrătoare (55), în 2020.

(98)

În a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, va grupa ponderea neglijabilă în costul total de producție a unora dintre materiile prime în categoria „consumabile”, pe baza informațiilor prezentate în cerere de către solicitant. În plus, Comisia a informat că va aplica procentajul la costul recalculat al materiilor prime pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea sa pentru determinarea consumabilelor atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite din țara reprezentativă adecvată.

(99)

Nu s-au primit observații.

(100)

Comisia a invitat solicitantul să furnizeze clarificări cu privire la factorii de producție relevanți utilizați pentru procesele de producție pornind de la produse semifinite laminate la cald și să prezinte o actualizare a nivelului costurilor de transport care să acopere întreaga perioadă a investigației de reexaminare. La 17 februarie 2022, solicitantul a furnizat informațiile cerute.

(101)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare transmise de solicitant, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai anumitor produse plate din oțel laminate la rece

(102)

Pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea sa, există două procese principale de producție pentru fabricarea anumitor produse plate din oțel laminate la rece:

(103)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime (în cazul primului proces de producție) și al produselor plate din oțel laminate la cald (în cazul celui de al doilea proces de producție), astfel cum au fost livrate la poarta unui producător dintr-o țară reprezentativă, Comisia a utilizat ca bază prețul de import mediu ponderat către țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care s-au adăugat taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (56). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 80 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(104)

O serie de factori de producție au reprezentat o parte neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime în perioada investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. Astfel cum se explică în considerentul 98, Comisia a aplicat procentul furnizat de solicitant în cererea sa pentru a determina valoarea consumabilelor atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite din țara reprezentativă adecvată.

(105)

În ceea ce privește taxele de import, Comisia a observat că Brazilia a importat cele mai relevante materii prime (minereu de fier din peste 5 țări, cărbune și cocs din peste 10 țări). Având în vedere faptul că în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu este necesar să se calculeze o marjă exactă de dumping, ci să se stabilească probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, Comisia a calculat taxele de import pentru fiecare materie primă pe baza volumelor reprezentative ale importurilor dintr-un număr mic de țări, care reprezentau cel puțin 80 % din totalul importurilor celor mai relevante materii prime (minereu de fier, cărbune și cocs).

(106)

În ceea ce privește costurile de transport, în lipsa oricărei cooperări, Comisia a invitat solicitantul să prezinte o actualizare a nivelului costurilor de transport intern care să acopere întreaga perioadă a investigației de reexaminare. La 4 și, respectiv, la 17 februarie 2022, solicitantul a prezentat informațiile cerute. Comisia a exprimat costurile de transport intern pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime livrate la fabrica societății.

(107)

Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a determina salariile din Brazilia. Statisticile OIM (57) furnizează informații privind salariile lunare ale angajaților (58) și numărul mediu săptămânal de ore lucrate în Brazilia, în industria prelucrătoare (59), în 2020.

(108)

Comisia a utilizat tariful prețului energiei electrice raportat de unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Brazilia, societatea EDP Brasil (60), pentru a stabili valoarea nedistorsionată a costului energiei electrice.

(109)

Prețul gazelor naturale din Brazilia s-a bazat pe date care prezintă prețurile de import vămuite pentru gazele importate combinând cantitățile de import și valorile extrase din GTA cu datele privind tarifele obținute de la MacMap (61).

(110)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(111)

Comisia a utilizat datele financiare a trei societăți braziliene (ArcelorMittal Brazil, CSN și Usiminas), producători din țara reprezentativă, astfel cum se menționează în considerentul 90.

(112)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant în cererea sa, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și costurile forței de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a se obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(113)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(114)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(115)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentul 112. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de solicitant. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza datelor financiare a trei societăți braziliene (ArcelorMittal Brazil, CSN și Usiminas), astfel cum se menționează în considerentul 111. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile nedistorsionate de fabricație:

(116)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Valoarea normală construită a variat fie între 1 200 și 1 400 EUR/tonă, fie între 1 500 și 1 700 EUR/tonă, în funcție de procesul de producție (a se vedea considerentul 102 în acest sens) în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(117)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) (62), la nivelul CIF.

(118)

Comisia a comparat valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază cu prețul de export stabilit mai sus.

(119)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe baza informațiilor furnizate de solicitant în ceea ce privește transportul maritim și intern și taxele de descărcare, în valoare de 140,44 EUR/tonă, s-au efectuat ajustări la prețul de export pentru a-l aduce la nivelul franco fabrică.

(120)

Pe această bază, Comisia a stabilit că prețul de export a fost mai mic decât valoarea normală cu 29,7 % pentru primul proces de producție pornind de la materiile prime, astfel cum se explică în considerentul 102, și cu 8,83 % pentru al doilea proces de producție, pornind de la produsele semifinite.

(121)

Cu toate acestea, întrucât volumul importurilor în cauză a fost foarte redus, reprezentând mai puțin de 0,5 % din totalul importurilor în Uniune și o cotă de piață mai mică de 1 % pe piața Uniunii, prețurile au fost considerate nereprezentative. Din acest motiv, Comisia a concluzionat că aceste volume scăzute nu oferă o bază suficientă pentru a se pronunța cu privire la continuarea dumpingului. Prin urmare, Comisia a analizat probabilitatea reapariției dumpingului.

(122)

Pentru analiza probabilității reapariției dumpingului, au fost cercetate următoarele elemente suplimentare: exporturile către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(123)

Comisia a analizat tiparul prețurilor exporturilor chineze către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a consultat informații disponibile în mod public, precum statisticile Chinei privind exporturile raportate în Global Trade Atlas („GTA”), și a extras cantitățile și valorile exporturilor de anumite produse plate din oțel laminate la rece încadrate la codurile SA 7209 15 90, 7209 16 90, 7209 17 90, 7209 18 90, 7209 25 00, 7209 26 00, 7209 27 00, 7209 28 00, 7211 23 00, 7211 29 00, 7225 50 00 și 7226 92 00 pentru perioada investigației de reexaminare. Cantitățile exportate (în tone) către toate țările (inclusiv Uniunea Europeană) se ridică la 3 253 368 de tone, din care 31 602 tone sau aproximativ 1 % au fost exportate către Uniune.

(124)

Statisticile Chinei privind exporturile prezentate în GTA au arătat un preț CIF mediu de export din China către alte țări în valoare de 629 EUR/tonă, care a fost ajustat la un preț franco fabrică (după ajustările aplicate pentru a ține seama de transportul maritim și intern și de taxele de descărcare) în valoare de 585 EUR/tonă. Ultimul preț a fost chiar mai mic decât prețul de export către UE în perioada investigației de reexaminare.

(125)

Prin urmare, s-a considerat că este probabil ca, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi să înceapă să vândă către Uniune la niveluri sub valoarea normală stabilită.

(126)

Potrivit datelor din cererea solicitantului, în China există peste 50 de producători-exportatori ai produsului care face obiectul reexaminării. Potrivit statisticilor Chinei privind exporturile raportate în GTA, ceilalți producători-exportatori chinezi au exportat și în restul lumii.

(127)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, Comisia și-a întemeiat constatările cu privire la capacitatea celorlalți producători-exportatori pe datele disponibile și s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe alte surse disponibile, precum Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (63), un document al OCDE referitor la cele mai recente evoluții (64) în ceea ce privește capacitățile de producție a oțelului din 2021, publicat în septembrie 2021, și datele Asociației Mondiale a Oțelului privind anul 2021 (65).

(128)

În primul rând, informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor estimau capacitatea totală a Chinei la peste 120 de milioane de tone, iar producția și consumul Chinei au fost estimate, ambele, la 100 de milioane de tone în 2020. Pe această bază, capacitatea neutilizată din China a fost estimată la 20 de milioane de tone în 2020, ceea ce reprezintă un indiciu al capacității neutilizate din perioada investigației de reexaminare, care depășește în mod semnificativ consumul total al Uniunii pe piața liberă (aproximativ 9,7 milioane de tone) din perioada investigației de reexaminare. În al doilea rând, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 a prevăzut că, în pofida „creșterii excepționale a consumului din China” [a se vedea considerentul 36 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029], raportul ministerial din 2020 al Forumului mondial privind supracapacitatea producției siderurgice („GFSEC”), bazat pe date până în 2019, a prevăzut că „implicațiile imediate ale perspectivelor privind cererea constau în faptul că diferența dintre capacitate și cerere la nivel mondial, un indicator al riscurilor de ofertă excedentară pentru piața oțelului, va crește semnificativ, ajungând la cel puțin 606 mmt în 2020”. În raport se menționa, de asemenea, că „această inversare a supracapacității poate duce la perturbări ale schimburilor comerciale, poate determina scăderea bruscă a prețurilor oțelului și poate afecta sustenabilitatea economică a industriei siderurgice”. În al treilea rând, această situație a fost confirmată și în documentul OCDE intitulat „Cele mai recente evoluții în ceea ce privește capacitățile de producție a oțelului din 2021”. Documentul menționa nu numai „o serie de investiții noi legate de măsurile Chinei de înlocuire a uzinelor siderurgice mici și învechite, în special în zonele de coastă din estul și sudul Chinei”, ci și faptul că Guvernul Chinei „a constatat că există cazuri în care unele oțelării și-au extins capacitatea de producție în cadrul sistemului de schimburi de capacitate”. În plus, documentul OCDE făcea referire la investițiile societăților siderurgice chineze în țările din Asia de Sud, precum Filipine și Indonezia. În cele din urmă, chiar dacă datele Asociației Mondiale a Oțelului pentru anul 2021 se referă numai la oțelul brut, acestea pot fi considerate sugestive pentru produsul în cauză, deoarece producția de oțel laminat la rece este, în esență, al doilea proces de producție a oțelului, după producția de oțel laminat la cald. În acest sens, datele din 2021 privind producția de oțel brut au arătat că China a fost responsabilă pentru 52,9 % din producția mondială de oțel, ceea ce reprezintă și un indiciu al capacității enorme de producție a produsului în cauză existente în RPC în cursul anului 2021.

(129)

În plus, unele piețe principale, cum sunt SUA și India, sunt protejate prin măsuri antidumping privind produsul care face obiectul reexaminării, ceea ce reduce accesul producătorilor-exportatori chinezi.

(130)

Pe această bază, este probabil ca producătorii chinezi să își direcționeze capacitățile neutilizate către piața Uniunii în cantități mari, la prețuri de dumping, în cazul expirării măsurilor.

(131)

Piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe de anumite produse plate din oțel laminate la rece din lume.

(132)

Solicitantul a susținut în cererea sa că numai măsurile de salvgardare privind oțelul ale Uniunii, care se aplică produsului care face obiectul reexaminării, nu ar fi suficiente pentru a proteja piața Uniunii împotriva importurilor în cantități semnificative la prețuri de dumping. Întrucât China nu a primit niciun contingent specific de țară pentru produsul care face obiectul reexaminării, producătorii-exportatori chinezi au acces la un volum mare de contingente reziduale în cadrul cărora ar putea să își direcționeze exporturile către piața Uniunii în cazul expirării măsurilor antidumping. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, este probabil ca volumele exporturilor chineze să crească semnificativ în cadrul contingentului rezidual și, prin urmare, să inunde piața Uniunii înainte ca vreo taxă în afara contingentului în temeiul măsurii de salvgardare să devină aplicabilă.

(133)

Importatorul Duferco S.A. a afirmat (66) că autoritățile chineze au anulat reducerea de 13 % a taxei pe valoarea adăugată la exporturile de oțel, inclusiv la importurile produsului care face obiectul reexaminării, în vederea reducerii producției de oțel din China (pentru a aborda problema emisiilor sale de carbon), asigurând, în același timp, aprovizionarea internă a Chinei. Duferco S.A. a afirmat că, prin urmare, se preconizează că prețurile importurilor din China vor crește, subminând astfel atractivitatea pieței Uniunii. Cu toate acestea, Comisia nu a putut confirma această afirmație, întrucât evoluția volumelor și a prețurilor depinde și de multe alte elemente, cum ar fi, în special, supracapacitatea existentă și atractivitatea pieței Uniunii în comparație cu alte țări terțe.

(134)

Piața Uniunii este foarte atractivă, întrucât se numără printre cele mai mari din lume. În plus, astfel cum se prevede în tabelul 7 din considerentul 202, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați de pe piața liberă din Uniune s-au ridicat la 622 EUR/tonă în cursul perioadei investigației de reexaminare, nivel care depășește prețul mediu de export din China ajustat la un preț franco fabrică de 585 EUR/tonă (a se vedea considerentul 124). Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping actuale expiră, ar fi probabil ca producătorii chinezi să își utilizeze capacitatea neutilizată și, în plus, să își reorienteze către piața Uniunii o parte din vânzările lor la export mai puțin profitabile din țări terțe.

(135)

Pe baza considerațiilor de mai sus, s-a concluzionat că există riscul de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(136)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile din Rusia ale produsului care face obiectul reexaminării au continuat, deși la niveluri semnificativ mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (și anume între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de PLR din Rusia au reprezentat mai puțin de 3 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu peste 700 000 de tone în perioada investigației inițiale. Importurile de PLR din Rusia au reprezentat o cotă de piață de aproape 0 % atât din piața totală a Uniunii, cât și din piața liberă a Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 9,8 % în perioada investigației inițiale.

(137)

Astfel cum se explică în considerentul 29, cei trei producători-exportatori ruși s-au făcut cunoscuți la deschiderea investigației și și-au exprimat dorința de a coopera. Totuși, aceștia au informat ulterior Comisia că nu intenționează să răspundă la chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(138)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la continuarea dumpingului sau la probabilitatea reapariției acestuia s-au bazat pe datele disponibile.

(139)

După cum s-a menționat în considerentul 138 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, Comisia a utilizat datele furnizate de solicitant pentru perioada investigației de reexaminare bazate pe referințele prețurilor interne ale MEPS International (67) pentru Rusia – PLR – regiunea Volga. Pe această bază, valoarea normală a fost de 702,97 EUR/tonă în perioada investigației de reexaminare.

(140)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili prețul de export.

(141)

Prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat. Astfel, prețul de export a fost de 755,65 EUR/tonă.

(142)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export aferente produsului care face obiectul reexaminării la nivel franco fabrică. Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, s-au efectuat ajustări pentru a ține seama de transportul maritim și intern și de taxele de descărcare, în valoare de 127,84 EUR/tonă, astfel încât prețul de export să fie adus la nivelul franco fabrică. Pe această bază, prețul franco fabrică ajustat al exporturilor către Uniune a fost de 627,81 EUR/tonă.

(143)

Comparația de mai sus a arătat că prețurile de export către Uniune, exprimate ca procent din valoarea CIF, au fost cu 10 % mai mici decât valoarea normală stabilită.

(144)

Cu toate acestea, având în vedere că volumul importurilor în cauză a fost foarte redus, reprezentând 1 % din totalul importurilor în Uniune și aproape 0 % din cota pieței Uniunii, Comisia a analizat și probabilitatea reapariției dumpingului.

(145)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a investigat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente suplimentare: exporturile către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(146)

Valoarea normală a fost construită astfel cum se explică în secțiunea 3.2.2.1 de mai sus.

(147)

Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de export către alte țări terțe ale produsului care face obiectul reexaminării. În acest sens, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat baza de date GTA. Prețul CIF mediu de export către țări terțe a fost de 536 EUR/tonă în perioada investigației de reexaminare. Prețul CIF de export către țări terțe a fost redus la nivelul franco fabrică prin deducerea costurilor de transport și de asigurare și a costurilor de transport intern în Rusia, care s-au ridicat la 127,84 EUR/tonă, astfel cum se menționează în considerentul 141. Pe această bază, prețul de export franco fabrică ajustat către țări terțe a fost de 408,72 EUR/tonă.

(148)

Comisia a comparat valoarea normală stabilită în secțiunea 3.2.2.1 și prețurile medii de export către țări terțe la nivel franco fabrică.

(149)

Comparația de mai sus a arătat că exporturile rusești ale produsului care face obiectul reexaminării către țări terțe, exprimate ca procent din valoarea CIF, au fost cu 55 % mai mici decât valoarea normală stabilită.

(150)

În observațiile lor privind deschiderea investigației, cei trei producători-exportatori ruși au susținut că prețurile de export către piețele terțe nu sunt mai reprezentative decât prețurile de export către Uniune, deoarece aceste exporturi, în principal către Turcia, sunt compuse din tipuri mai ieftine de PLR, ceea ce ar explica prețurile mai mici. Aceștia au sugerat că prețurile de export ridicate ale Rusiei raportate de Eurostat sunt reprezentative și trebuie să fie utilizate în evaluare.

(151)

În acest sens, Comisia a observat că nu au fost furnizate elemente de probă care să susțină afirmația privind diferențele dintre tipurile de produse. De fapt, cei trei producători-exportatori ruși nu au furnizat un răspuns la chestionar care să permită Comisiei să își efectueze evaluarea cu privire la tipurile de produse exportate către Uniune. În consecință, astfel cum se explică în considerentul 138, Comisia și-a întemeiat evaluarea pe datele disponibile. Aceasta a utilizat baza de date GTA ca cea mai adecvată sursă pentru a stabili prețul de export al Rusiei către țări terțe. În orice caz, chiar dacă prețurile de export ale Rusiei către Uniune ar fi fost utilizate astfel cum au sugerat cei trei exportatori ruși, Comisia a stabilit în secțiunea 3.2.2.4 de mai sus că prețurile de export ale Rusiei către Uniune obținute de la Eurostat, exprimate ca procent din valoarea CIF, au fost cu 10 % mai mici decât valoarea normală stabilită. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(152)

Având în vedere nivelul redus de cooperare din partea producătorilor-exportatori ruși, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant cu privire la perioada investigației de reexaminare.

(153)

Potrivit informațiilor furnizate de solicitant, capacitatea totală a Rusiei de fabricare a produsului care face obiectul reexaminării a depășit 12 000 000 de tone în perioada investigației de reexaminare. Solicitantul a estimat că producătorii ruși dispun de o capacitate neutilizată de aproximativ 2 milioane de tone, care nu poate fi absorbită de piața internă. În plus, solicitantul a susținut că producătorii ruși au crescut capacitatea de producție de oțel laminat la rece cu aproximativ 1 150 000 de tone între 2016 și 2021.

(154)

Producătorii-exportatori ruși au contestat estimarea capacității neutilizate din Rusia, astfel cum a fost furnizată de solicitant. În observațiile prezentate cu privire la deschiderea investigației, aceștia au furnizat date despre capacitatea totală de producție a industriei PLR din Rusia, despre volumul total al producției și despre gradul de utilizare a capacității de producție. Ei au susținut că, în 2020, industria PLR a Rusiei a avut o capacitate neutilizată de [1,8-2,3] milioane de tone, care reprezenta doar [4-8] % din consumul total al Uniunii (32,4 milioane de tone). S-a afirmat, de asemenea, că, ținând seama de creșterea estimată a consumului și a producției de PLR în Rusia și în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), se preconizează că capacitatea liberă a industriei ruse de PLR va scădea și mai mult.

(155)

În acest sens, astfel cum se explică în considerentul 32, producătorii-exportatori ruși nu au trimis răspunsuri la chestionar, iar Comisia a considerat că au furnizat doar informații fragmentate cu privire la producție, capacitate și volumul producției, fără elemente de probă care să le susțină și pe care Comisia nu le-a putut verifica. În consecință, întrucât producătorii-exportatori nu au furnizat informații suficiente și fiabile în ceea ce privește capacitatea de producție și volumele de producție, Comisia a utilizat informațiile disponibile la dosar.

(156)

În plus, producătorii-exportatori ruși au furnizat datele referitoare la producție, capacitate și gradul de utilizare a capacității numai într-o versiune sensibilă, fără un rezumat neconfidențial. Astfel cum se menționează în avizul de deschidere, dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte. Având în vedere că informațiile privind producția, capacitatea și gradul de utilizare a capacității au fost furnizate numai în versiune sensibilă și, prin urmare, nu au putut face obiectul unor observații ale altor părți interesate, nu s-a putut demonstra în mod satisfăcător că informațiile sunt corecte.

(157)

În orice caz, datele în cauză furnizate de producătorii-exportatori ruși și cele furnizate de solicitant nu au fost divergente în mare măsură. Prin urmare, Comisia a considerat că o evaluare bazată pe datele furnizate de producătorii-exportatori ruși nu ar fi condus la o concluzie diferită. În consecință, Comisia a respins afirmațiile.

(158)

După comunicarea constatărilor, guvernul rus, precum și producătorii-exportatori au contestat constatările Comisiei potrivit cărora producătorii-exportatori nu au cooperat pe deplin la investigație și nu a fost transmisă nicio versiune deschisă relevantă (astfel cum se explică în considerentul 156). Astfel, producătorii-exportatori au susținut că Comisia și-a exercitat competențele sale discreționare în mod necorespunzător în această privință.

(159)

În primul rând, Comisia a observat că informațiile privind capacitatea pentru fiecare societate au fost furnizate doar de producătorii-exportatori într-o formă indexată care nu a permis părților să prezinte observații cu privire la capacitatea exactă instalată (nu au fost furnizate intervale). Nici datele privind producția, nici datele privind utilizarea capacității nu au fost furnizate în versiunea deschisă. În consecință, Comisia și-a reiterat constatarea potrivit căreia versiunea deschisă a informațiilor privind producția, capacitatea și gradul de utilizare a capacității nu a putut fi examinată de celelalte părți interesate. În al doilea rând, aceste informații nu au fost furnizate ca parte a răspunsurilor la chestionar și nu au putut fi verificate încrucișat cu alte părți ale chestionarelor și cu documentele subiacente pe care societățile trebuie să le furnizeze ca elemente de probă în sprijinul informațiilor prezentate în răspunsul la chestionar. În cele din urmă, astfel cum se explică în considerentul 157 de mai sus, Comisia a stabilit că, chiar dacă datele furnizate ar fi fost luate în considerare, constatările sale privind capacitatea neutilizată ar fi rămas aceleași. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(160)

Capacitatea neutilizată a produsului care face obiectul reexaminării disponibilă în Rusia reprezintă aproximativ 21 % din consumul total al Uniunii pe piața liberă în perioada investigației de reexaminare, atunci când aceasta se bazează pe cerere, și aproximativ 20 % în cazul în care observațiile producătorilor-exportatori ruși ar fi luate în considerare.

(161)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori ruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce PLR în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(162)

Comisia a stabilit că producătorii-exportatori ruși au exportat produsul care face obiectul reexaminării către piețe terțe la prețuri cu aproximativ 14 % mai mici decât prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, este posibil ca exportul către Uniune să fie mai atractiv pentru exportatorii ruși decât exporturile către toate celelalte țări.

(163)

Piața Uniunii este atractivă și datorită proximității sale geografice și a dimensiunii sale, cu un consum total de 33 579 173 de tone, inclusiv un consum pe piața liberă de 9 677 020 de tone în perioada investigației de reexaminare.

(164)

Volumul exporturilor către țări terțe a fost de 580 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, ceea ce a reprezentat 6 % din consumul de pe piața liberă a Uniunii. Aceasta înseamnă un volum suplimentar de PLR care ar putea fi redirecționat către piața Uniunii, având în vedere atractivitatea sa, în cazul expirării măsurilor.

(165)

După comunicarea constatărilor, producătorii-exportatori și guvernul rus au susținut că piața Uniunii nu mai era atractivă pentru producătorii-exportatori din cauza sancțiunilor și, chiar și în perioada anterioară aplicării sancțiunilor, „fluxurile comerciale, infrastructura și lanțurile de aprovizionare au fost deja distruse” și că ar fi nevoie de mai mulți ani înainte ca acestea să fie restabilite.

(166)

Deși afirmația privind sancțiunile este abordată în considerentele 167 și 172 de mai jos, Comisia a observat că nu a fost furnizată nicio dovadă în ceea ce privește afirmația potrivit căreia ar fi nevoie de ani pentru a restabili exporturile către Uniune. În același timp, având în vedere prețurile semnificativ mai mici la care producătorii-exportatori ruși continuă să exporte către restul lumii, proximitatea geografică și dimensiunea pieței Uniunii, precum și volumul semnificativ de exporturi către țări terțe care ar putea fi redirecționate către Uniune, Comisia și-a reiterat constatările potrivit cărora piața Uniunii este atractivă pentru producătorii-exportatori ruși.

(167)

Această concluzie nu este repusă în discuție de evenimentele recente. În acest sens, Comisia a observat că, după deschiderea investigației, ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, Uniunea a impus pachete succesive de sancțiuni împotriva Rusiei, care au afectat și produsele siderurgice și/sau societățile siderurgice care produc și exportă produsul care face obiectul reexaminării după perioada investigației de reexaminare. Cel mai recent pachet de sancțiuni care vizează produsul ce face obiectul reexaminării și/sau producătorii-exportatori cuprinde o interdicție la importul de PLR. Această interdicție a intrat în vigoare la 16 martie 2022 (68). Având în vedere că aceste sancțiuni sunt legate de agresiunea militară și de situația geopolitică subiacentă, domeniul lor de aplicare, ajustarea și/sau durata acestora sunt imprevizibile. În plus, măsurile antidumping au o durată de viață de cinci ani. Având în vedere incertitudinile menționate anterior și faptul că domeniul de aplicare și durata exactă a sancțiunilor pot fi modificate în continuare în orice moment de către Consiliu, Comisia a constatat că acestea nu pot avea un impact asupra concluziilor sale din prezenta procedură.

(168)

Comisia a stabilit că producătorii-exportatori ruși vând în țări terțe la prețuri mai mici decât valoarea normală.

(169)

Astfel cum se explică în considerentul 161, capacitatea neutilizată din Rusia a fost semnificativă în perioada investigației de reexaminare, reprezentând aproximativ 21 % din consumul total al Uniunii pe piața liberă din perioada investigației de reexaminare, și a crescut între 2016 și 2021.

(170)

În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva dimensiunii sale, a proximității geografice și a prețurilor indică probabilitatea ca exporturile din Rusia și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(171)

În urma comunicării constatărilor, guvernul rus a susținut că nu există nicio probabilitate de reapariție a dumpingului, deoarece importurile au fost nesemnificative și, din cauza sancțiunilor, producătorii ruși au încetat complet exporturile către Uniune pentru o perioadă lungă și nedeterminată.

(172)

În ceea ce privește exporturile către Uniune, Comisia a reamintit că a stabilit probabilitatea reapariției dumpingului pe baza elementelor descrise mai sus, care nu includ nivelul actual al exporturilor către Uniune, care este considerat o situație temporară care se poate schimba în orice moment. În ceea ce privește sancțiunile în vigoare, astfel cum se explică în considerentul 167, având în vedere că domeniul de aplicare, ajustarea și/sau durata acestora sunt imprevizibile și pot fi modificate în orice moment, Comisia a constatat că acestea nu pot avea un impact asupra concluziilor prezentei proceduri. Prin urmare, evenimentele recente care au afectat temporar importurile din Rusia în Uniune nu pot modifica constatările făcute în ceea ce privește reapariția dumpingului în acest caz, iar aceste afirmații au fost respinse.

(173)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi prelungite.

(174)

Produsul similar a fost fabricat de 21 de producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(175)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 30,5 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, printre care se numără și informațiile furnizate de solicitant. Astfel cum se arată în considerentul 21, s-a constituit un eșantion alcătuit din trei producători din Uniune care reprezentau peste 30 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

(176)

Deoarece industria Uniunii este în mare parte integrată pe verticală, iar produsele plate din oțel laminate la rece sunt considerate o materie primă principală pentru producția de diverse produse cu valoare adăugată în aval, consumurile de pe piața captivă și de pe piața liberă au fost analizate separat.

(177)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din importuri, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare și, prin urmare, nu sunt fiabile. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(178)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă asupra industriei Uniunii, în mod asemănător cu ceea ce s-a realizat în cadrul investigației inițiale, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de produsele plate din oțel laminate la rece și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Comisia a constatat că aproximativ 78 % din producția totală a producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive.

(179)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii doar pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; volumul și prețurile exporturilor și profitabilitatea. Pentru alți indicatori, cum ar fi producția, capacitatea, productivitatea, ocuparea forței de muncă și salariile, cifrele menționate mai jos se referă la întreaga activitate și, prin urmare, nu se justifica separarea cifrelor.

(180)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza (a) datelor furnizate de EUROFER privind vânzările în Uniune de produs similar ale industriei din Uniune, verificate încrucișat cu producătorii din Uniune incluși în eșantion și (b) importurilor de produs care face obiectul reexaminării din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate către Eurostat.

(181)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(182)

Consumul de pe piața liberă a crescut în comparație cu cele 7 122 682 de tone consumate în cursul perioadei investigației inițiale (1 aprilie 2014-31 martie 2015). Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, consumul captiv din Uniune a scăzut cu aproximativ 15 %, în timp ce consumul de pe piața liberă din Uniune a scăzut cu aproximativ 13 %. În perioada 2018-2019, consumul de pe piața captivă a rămas stabil, în timp ce consumul de pe piața liberă a scăzut cu 7 %. Principala scădere a avut loc între anii 2019 și 2020, când atât consumul liber, cât și cel captiv au scăzut substanțial, cu 11 % și, respectiv, 20 %. Această scădere a început în 2019 din cauza unei încetiniri generale a creșterii economice în Uniune, dar a fost exacerbată din cauza încetinirii generale a creșterii economice cauzate de pandemia de COVID-19. Încetinirea creșterii economice în general și în industria prelucrătoare în special a afectat cererea globală de oțel. Acest fapt a avut un impact asupra industriei autovehiculelor, care reprezintă o parte semnificativă a utilizatorilor de PLR. Din 2020 până în perioada investigației de reexaminare, atât consumul captiv, cât și cel liber au crescut cu 5 %, fără a reveni totuși la nivelurile din 2018.

(183)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza unei comparații între volumele importurilor și consumul de pe piața liberă din Uniune, raportată în tabelul 2 de mai sus.

(184)

Importurile în Uniune din țările în cauză și din restul lumii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(185)

Deși în perioada investigației inițiale importurile din China reprezentau 20 % din piață și 1,4 milioane de tone, potrivit informațiilor Eurostat, acestea au dispărut practic de pe piața Uniunii. De fapt, importurile din țările în cauză au continuat să scadă de la 14 367 la 9 713 tone în cursul perioadei examinate. Deși volumul importurilor din ambele țări în cauză a crescut din nou într-o anumită măsură între 2020 și perioada investigației de reexaminare, în paralel cu creșterea înregistrată de volumul consumului în aceeași perioadă, importurile respective au reprezentat în continuare o cotă de piață de numai 0,1 % în perioada investigației de reexaminare.

(186)

Importurile totale ale produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât țările în cauză au scăzut cu 5 % (de la 2,28 la 2,15 milioane de tone) în cursul perioadei examinate, urmând aceeași tendință descendentă ca și consumul de pe piața liberă a Uniunii, astfel cum se menționează în tabelul 2, dar într-o măsură mai mică. În plus, țările terțe și-au menținut (și chiar au crescut cu aproape 2 puncte procentuale) cota de piață pe piața liberă în cursul perioadei examinate, în timp ce industria Uniunii a pierdut aproape 2 % din cota de piață. Cu toate acestea, oferta de PLR pe piața liberă a fost fragmentată, niciuna dintre celelalte țări terțe nedeținând o cotă de piață mai mare de 4 % pe piața Uniunii (69).

(187)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(188)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de EUROFER cu privire la vânzările de produs similar ale industriei Uniunii, verificate încrucișat cu datele furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(189)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(190)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(191)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(192)

Volumul producției a scăzut semnificativ de la începutul perioadei examinate. Scăderea urmează o tendință și o magnitudine în mare măsură similare cu cele observate în ceea ce privește scăderea consumului total din Uniune. Volumul producției a scăzut cu 16 % în perioada investigației de reexaminare.

(193)

Capacitatea de producție a scăzut, de asemenea, ușor în cursul perioadei examinate și se află la un nivel mult mai redus decât în cursul investigației inițiale. Acest lucru se datorează în parte faptului că Regatul Unit făcea încă parte din Uniune în cursul investigației inițiale, în timp ce în cadrul prezentei investigații de reexaminare capacitatea sa de producție nu a mai fost luată în considerare. În plus, industria Uniunii a luat măsuri pentru a-și adapta și raționaliza capacitatea în conformitate cu consumul pieței. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție s-a îmbunătățit inițial în comparație cu investigația inițială. Totuși, de la încetinirea creșterii economice a Uniunii în 2019 și, în special, după începutul pandemiei de COVID-19, acesta a scăzut din nou în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, deși s-a redresat într-o oarecare măsură în perioada investigației de reexaminare (în care scăderea a fost cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică în 2020 comparativ cu 2018, aceasta a fost de -11 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2018).

(194)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(195)

Vânzările totale în Uniune au urmat o tendință descendentă în cursul perioadei examinate, cu o scădere globală de 15 %. Aceeași tendință se observă cu o amploare similară pentru piața captivă și cea liberă, în paralel cu scăderea consumului prezentată în tabelul 2.

(196)

Cota de piață a industriei Uniunii pe piața liberă a rămas relativ stabilă pe parcursul perioadei examinate, dar a scăzut cu aproape 2 % în perioada investigației de reexaminare. Această scădere coincide cu creșterea cotei de piață a țărilor terțe în perioada investigației de reexaminare, astfel cum se arată în tabelul 3.

(197)

În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a înregistrat pierderi nu numai în ceea ce privește volumul vânzărilor în Uniune, ci și în ceea ce privește cota de piață pe piața liberă. În consecință, industria Uniunii nu a înregistrat creștere economică în perioada examinată.

(198)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(199)

Industria Uniunii nu a reușit să mențină numărul de angajați implicați în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, care a scăzut în ansamblu cu 3 % între 2018 și perioada investigației de reexaminare.

(200)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) per angajat, a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate (-13 %). Scăderea considerabilă a productivității se explică prin scăderea mai accentuată a volumului producției, care este legată, de asemenea, de scăderea vânzărilor și a cererii de produse ale industriei Uniunii, în comparație cu scăderea mai mică a numărului de angajați.

(201)

Toate marjele de dumping stabilite în cursul prezentei investigații de reexaminare au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. În același timp, nivelul importurilor în perioada investigației de reexaminare a fost foarte redus, reprezentând doar 0,1 % din consumul la nivelul Uniunii. Măsurile antidumping instituite ca urmare a investigației inițiale au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare, astfel cum reiese din datele pentru 2018 și după cum confirmă declarațiile solicitantului din cererea de reexaminare.

(202)

În perioada examinată, costul producției și prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(203)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare pe piața Uniunii practicate către părți neafiliate (piața liberă) au scăzut cu 5 %. O analiză detaliată arată că, din 2018 până în 2020, prețurile de vânzare au scăzut cu 15 %, apoi au crescut din nou în perioada investigației de reexaminare cu 12 %. În aceeași perioadă, costul de producție a fluctuat, dar a fost cu aproape 10 % mai mare în perioada investigației de reexaminare decât în 2018. Cu excepția anului 2018, costul mediu de producție a fost mai mare decât prețul mediu de vânzare în toți anii. Deși prețurile de vânzare au crescut semnificativ între 2020 și perioada investigației de reexaminare, industria Uniunii nu a reușit încă să crească prețul de vânzare până la un nivel suficient pentru a acoperi costul de producție.

(204)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(205)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă au fluctuat, dar au înregistrat o creștere globală de 7 %. În timp ce numărul de angajați a scăzut, costurile totale ale forței de muncă au scăzut și ele, dar într-o măsură mai mică.

(206)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(207)

În cursul perioadei examinate, stocurile industriei Uniunii au scăzut continuu. În mod normal, orice variație a stocurilor de PLR urmează aceleași tendințe ca și producția, care a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 4 (70). Totuși, în cursul perioadei examinate, în una dintre societățile incluse în eșantion au avut loc anumite activități de restructurare, ceea ce a implicat o divizare parțială care a inclus și stocurile. În plus, una dintre societățile incluse în eșantion a avut probleme cu mai multe echipamente într-o anumită perioadă, ceea ce a necesitat mai multe vânzări din stocuri decât se anticipase. Cu toate acestea, astfel cum s-a stabilit și în investigația inițială, stocurile nu sunt considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie, deoarece majoritatea tipurilor de produs similar sunt fabricate de industria Uniunii pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor (71).

(208)

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(209)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(210)

Ca urmare a instituirii măsurilor antidumping, industria Uniunii a reușit să își îmbunătățească profitabilitatea față de perioada investigației inițiale și chiar să depășească profitul indicativ stabilit în investigația respectivă (72). Cu toate acestea, după vârful înregistrat în 2018, scăderea consumului din Uniune pe piața liberă, combinată cu scăderea prețurilor de vânzare în anii următori, astfel cum se arată în tabelul 7 de mai sus, a condus la un cost de producție unitar care a devenit mai mare decât prețul mediu de vânzare. Reducerea consumului de PLR de la nivelul Uniunii nu a permis industriei Uniunii să stabilească prețurile de vânzare la un nivel care să acopere cel puțin costul de producție.

(211)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat într-o mare măsură în concordanță cu profitabilitatea, situându-se la nivelul maxim în 2018, înainte de a scădea substanțial în 2019 și 2020; în cursul perioadei de investigație s-a redresat într-o anumită măsură, dar a rămas sub nivelurile din 2018 și 2019.

(212)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În ansamblu, investițiile au crescut în cursul perioadei examinate, în 2020 și în perioada investigației de reexaminare, dar au rămas sub nivelul din 2019. Randamentul investițiilor a evoluat negativ și a urmat aceeași tendință ca și profitabilitatea.

(213)

Toți indicatorii macroeconomici au prezentat o tendință negativă în cursul perioadei examinate: producția, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor pe piața Uniunii (atât pe piața captivă, cât și pe piața liberă), cota de piață, ocuparea forței de muncă și productivitatea. În mod similar, majoritatea indicatorilor microeconomici au prezentat o tendință negativă în cursul perioadei examinate: prețurile de vânzare pe piața liberă a Uniunii, costurile de producție, profitabilitatea, stocurile finale, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor. Numai investițiile au prezentat o tendință pozitivă.

(214)

Deși a reușit să crească prețurile în perioada investigației de reexaminare, industria Uniunii a avut în continuare o marjă de profit negativă de -3,1 % în perioada investigației de reexaminare. Fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor s-au deteriorat de asemenea, ceea ce a creat dificultăți industriei Uniunii în ceea ce privește capacitatea de a atrage capital și de a înregistra creștere economică.

(215)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, până în 2018, industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, suferit în trecut, cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din China și din Rusia. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, situația prejudiciului s-a deteriorat, iar industria Uniunii s-a aflat din nou într-o situație fragilă din punct de vedere economic și prejudiciabilă în perioada investigației de reexaminare.

(216)

În urma comunicării constatărilor, guvernul rus nu a fost de acord cu concluzia Comisiei privind situația industriei din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Potrivit guvernului rus, situația s-a îmbunătățit în cursul perioadei investigației de reexaminare în comparație cu anul precedent, cu excepția costului unitar de producție.

(217)

Cu toate acestea, deși este corect că unii dintre indicatorii de prejudiciu s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură între 2020 și perioada investigației de reexaminare, astfel cum s-a subliniat, de asemenea, în analiza de mai sus (de exemplu, în considerentul 193 sau 211), indicatorii au arătat o deteriorare în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, îmbunătățirea observată în perioada investigației de reexaminare nu a fost suficientă pentru a scoate industria din Uniune din situația fragilă din punct de vedere economic cu care s-a confruntat din 2018. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(218)

Din cauza nivelurilor neglijabile ale importurilor din țările în cauză pe parcursul perioadei examinate, Comisia a concluzionat că importurile din China și din Rusia nu ar fi putut cauza prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(219)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din China și din Rusia, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(220)

Comisia a concluzionat, în considerentul 215, că industria Uniunii era într-o situație economică fragilă în perioada investigației de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, în considerentul 218, că prejudiciul suferit de industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile la prețuri de dumping din China și din Rusia, din cauza volumului foarte redus al acestora. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China și din Rusia, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(221)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și impactul importurilor potențiale și al nivelurilor prețurilor unor astfel de importuri din aceste țări asupra situației industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(222)

Astfel cum s-a arătat deja în secțiunile 3.1.11.2 și 3.2.3.2, producătorii-exportatori din China și din Rusia dispun de capacități neutilizate semnificative, care împreună depășesc substanțial volumele de producție actuale și cererea internă din aceste țări. Aceste capacități neutilizate ar putea fi utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în vederea exportului către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Cantitățile care ar putea fi exportate de producătorii-exportatori chinezi și ruși sunt semnificative în comparație cu dimensiunea pieței UE. Într-adevăr, capacitățile neutilizate reprezintă mai mult decât dublul consumului total al Uniunii pe piața liberă din perioada investigației de reexaminare.

(223)

Astfel cum s-a descris în secțiunile 3.1.11.1 și 3.2.3.1, producătorii-exportatori chinezi și ruși au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri semnificativ mai mici decât valoarea normală stabilită, care, în plus, au fost mai mici decât prețurile de vânzare medii (indicative) ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, luând în considerare nivelul de preț al exporturilor din China și din Rusia către alte piețe terțe, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii din aceste țări. În consecință, se poate preconiza în mod rezonabil că, în cazul abrogării măsurilor, producătorii-exportatori ruși și chinezi ar începe din nou să exporte către Uniune volume mari ale produsului care face obiectul reexaminării. Această preconizare este întărită și de disponibilitatea unei capacități neutilizate semnificative în China și în Rusia. Astfel cum se menționează în considerentul 167, deși în prezent există o interdicție la importul în Uniune al anumitor produse siderurgice exportate din Rusia, printre care și PLR (73), este probabil ca aceasta să fie o măsură temporară și nu există nicio modalitate de a prevedea durata acesteia în raport cu durata prelungirii măsurilor actuale. Prin urmare, acest fapt nu afectează concluziile cu privire la atractivitatea pieței Uniunii.

(224)

Cei trei producători-exportatori ruși au susținut că solicitantul, în cererea sa, a supraestimat atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește Rusia. Potrivit societăților rusești, dacă ar crește exporturile către țări terțe, aceste exporturi ar fi destinate mai degrabă partenerilor comerciali preferențiali ai Rusiei decât Uniunii. Totuși, astfel cum a subliniat și solicitantul, nu există niciun motiv pentru care capacitatea neutilizată a Rusiei să fie utilizată pentru creșterea exporturilor către partenerii comerciali preferențiali ai acesteia. Într-adevăr, astfel de exporturi beneficiază deja de o taxă de 0 %, astfel încât ar fi putut deja exporta cu scutire de taxe vamale. În schimb, exporturile către Uniune fac în prezent obiectul unor taxe, iar o comparație a prețurilor practicate de Rusia și de China față de țări terțe plus taxa antidumping a Uniunii nu ar conduce la subcotarea prețului indicativ, în timp ce o eliminare a taxei antidumping ar însemna o astfel de subcotare. Prin urmare, nu este convingător să se susțină că exporturile către astfel de parteneri comerciali ar crește, deoarece nu a fost identificată nicio schimbare care ar putea avea loc între momentul actual și viitorul apropiat și care ar duce la creșterea exporturilor din Rusia către astfel de țări. În consecință, Comisia a respins afirmația exportatorilor ruși.

(225)

În urma comunicării constatărilor, cei trei producători-exportatori ruși și guvernul rus au susținut că nu ar exista nicio probabilitate de reapariție a dumpingului prejudiciabil din partea Rusiei. În opinia acestor părți, „legislația și practicile UE dovedesc că sancțiunile UE sunt un instrument de politică pe termen lung”, în timp ce „măsurile antidumping ale UE nu au o durată de viață prestabilită” (74). Producătorii-exportatori ruși au susținut că nu există niciun indiciu că sancțiunile împotriva Rusiei ar fi relaxate sau ridicate. Cu toate acestea, chiar dacă sancțiunile ar fi ridicate, piața UE nu este atractivă pentru exportatorii ruși „din cauza riscurilor ridicate de introducere a unor restricții comerciale severe”.

(226)

Astfel cum se menționează, de asemenea, în considerentele 165 și 166, nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate motivul pentru care piața Uniunii ar fi mai puțin atractivă pentru exportatorii ruși în cazul unui scenariu fără sancțiuni. În plus, considerentele 172, 223 și 248 din prezentul regulament explică de ce Comisia a constatat că sancțiunile nu pot avea un impact asupra concluziilor prezentei proceduri. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(227)

Pentru a stabili modul în care importurile din China și din Rusia ar afecta industria Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate, Comisia a efectuat o analiză prospectivă și comparativă a prețurilor în scenariul fără existența unor măsuri antidumping.

(228)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din țările în cauză, combinată cu cantitățile foarte mici importate în Uniune din aceste țări, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, nu a fost posibil să se efectueze un calcul semnificativ al subcotării prețurilor pe această bază. În aceste circumstanțe, pentru a estima prețul probabil la care producătorii chinezi și ruși ar vinde la export către piața Uniunii, Comisia a efectuat o comparație între prețul mediu (franco fabrică) al producătorilor din Uniune incluși în eșantion și prețul mediu ponderat corespunzător al produsului care face obiectul reexaminării atunci când este exportat către țări terțe (75) din China și din Rusia.

(229)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. A rezultat o diferență de preț de aproape 13 % în cazul Rusiei. Prin urmare, Comisia a constatat că prețurile practicate de Rusia ar subcota prețurile din Uniune la un nivel similar pe piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(230)

Aceeași comparație efectuată cu privire la China a constatat că prețurile de export din China către țări terțe nu au fost mai mici decât prețurile din Uniune. Totuși, o analiză suplimentară a arătat că aceste prețuri au fost sub prețul indicativ al Uniunii. S-a constatat că, utilizând același profit indicativ ca și în investigația inițială (9,9 %) (76), importurile din China la nivelul prețurilor practicate de China la exportul către țări terțe erau cu 10 % mai mici decât prețul indicativ al Uniunii. Prin urmare, este probabil ca importurile din China să cauzeze un prejudiciu în cazul în care măsurile nu ar fi menținute.

(231)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și din Rusia la prețuri prejudiciabile, ceea ce ar conduce la reapariția prejudiciului important.

(232)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi în mod clar împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(233)

Industria Uniunii este situată în 14 state membre (Germania, Republica Slovacă, Italia, Slovenia, Luxemburg, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Austria, Finlanda, Suedia, Portugalia, Ungaria și Spania). Aceasta are peste 9 000 de angajați în legătură cu produsul care face obiectul reexaminării.

(234)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat, în mare măsură, intrarea pe piața Uniunii a importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia și din China, industria Uniunii s-a aflat într-o situație fragilă din punct de vedere economic în perioada investigației de reexaminare, după cum o confirmă tendințele negative ale indicatorilor de prejudiciu.

(235)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat inițial de importurile din țările în cauză, în cazul în care măsurile ar expira. Afluxul de volume substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din Rusia și din China ar înrăutăți situația economică deja foarte fragilă a industriei Uniunii și ar amenința viabilitatea acesteia.

(236)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva Rusiei și a Chinei este în interesul industriei Uniunii.

(237)

Comisia a contactat toți utilizatorii și toți importatorii neafiliați cunoscuți. Niciun utilizator și niciun importator neafiliat nu s-a făcut cunoscut manifestat și nu a cooperat la prezenta investigație prin transmiterea unui răspuns la chestionar.

(238)

Un singur importator neafiliat, Duferco S.A, și un singur utilizator, ATS S.A., au transmis o comunicare cu privire la deschiderea investigației. Potrivit Duferco S.A, prețurile oțelului au crescut semnificativ, creând deficite în lanțul de aprovizionare. Guvernul Rusiei a atras atenția, de asemenea, asupra utilizatorilor și consumatorilor din Uniune care suferă de pe urma unei creșteri bruște a prețurilor la PLR. ATS S.A. și cei trei producători-exportatori ruși se referă la o creștere a prețurilor din prima jumătate a anului 2021, despre care susțin că a adus prejudicii utilizatorilor și consumatorilor de PLR. În plus, părțile susțin că măsurile de salvgardare existente privind importurile de produse siderurgice constituie un instrument de sine stătător de protecție comercială care contribuie la creșterea prețurilor și la un dezechilibru între cerere și ofertă (77).

(239)

În acest sens, măsurile de salvgardare au o logică și un obiectiv diferite față de cele ale măsurilor antidumping. Astfel cum s-a explicat în considerentul 132 de mai sus, măsurile de salvgardare nu sunt suficiente pentru a proteja piața Uniunii împotriva importurilor în cantități semnificative la prețuri de dumping. În plus, datele furnizate de Duferco S.A în sprijinul afirmației sale datează din aprilie și iulie 2021 și vizează tendințele observate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Astfel cum a arătat analiza din secțiunea 4.4.2, gradul de utilizare a capacității de producție de către industria Uniunii a fost de numai 68 % în cursul aceleiași perioade, iar prețurile sale de vânzare s-au situat la un nivel relativ scăzut. Acest lucru a indicat faptul că există numeroase posibilități de creștere a producției la prețuri competitive.

(240)

ATS S.A. și producătorii-exportatori ruși nu au furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor făcute în comunicările transmise. Astfel cum se arată în analiza din secțiunea 4.4.3, datele pentru perioada investigației de reexaminare, care include prima jumătate a anului 2021, nu au confirmat afirmațiile ATS S.A. De fapt, prețurile industriei Uniunii nu au fost la un nivel anormal de ridicat. Acestea s-au situat sub costul unitar și chiar sub prețurile de export ale unor țări terțe, printre care și China, precum și sub prețul indicativ al industriei Uniunii.

(241)

Întrucât niciuna dintre părțile interesate menționate în considerentul 238 și niciun alt utilizator sau importator neafiliat nu a furnizat un răspuns la chestionar sau orice alte informații în afară de comunicările menționate anterior, Comisia nu a avut la dispoziție suficiente informații pentru a concluziona că menținerea măsurilor ar fi în detrimentul interesului utilizatorilor sau al importatorilor.

(242)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din Rusia și din China.

(243)

Trei producători-exportatori ruși și un utilizator (ATS S.A.) au susținut că măsurile actuale ar trebui suspendate. În plus, chiar înainte de deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, un importator neafiliat situat în Regatul Unit (Stemcor London Limited) formulase, de asemenea, o cerere similară.

(244)

Argumentele prezentate de diferitele părți se refereau la presupusa creștere ridicată a prețurilor în Uniune care a avut loc recent, după sfârșitul anului 2020, la scăderea importurilor de PLR din țările în cauză și la un presupus dezechilibru între cerere și ofertă. Elementele de probă și datele furnizate în sprijinul acestor argumente, deși reduse, se refereau aproape în întregime la o perioadă acoperită de perioada investigației de reexaminare. Niciuna dintre părți nu a furnizat date referitoare la perioada ulterioară perioadei investigației de reexaminare sau date prognozate viitoare în sprijinul argumentelor sale, cu excepția prețurilor de vânzare din Uniune în al treilea trimestru al anului 2021 și a menționării unei tendințe descendente moderate la sfârșitul anului 2021. Cei trei producători-exportatori ruși au susținut că „o previziune analitică a evoluțiilor viitoare ale pieței în perioada 2022-2023 ar fi incertă și ar avea în vedere un număr mare de scenarii alternative, chiar contradictorii. Nici cei mai complecși indicatori economici nu pot clarifica evoluțiilor viitoare”. Prin urmare, în acest stadiu, este dificil să se tragă vreo concluzie pe această bază în ceea ce privește existența unei modificări temporare a condițiilor de piață.

(245)

Comisia a reamintit în acest sens că articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că, în interesul Uniunii, măsurile antidumping pot fi suspendate în cazul în care condițiile de piață s-au schimbat temporar în așa fel încât este improbabil ca prejudiciul să reapară în urma unei astfel de suspendări.

(246)

În ceea ce privește al doilea element și astfel cum se prevede în secțiunile de mai sus privind prejudiciul, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii (considerentul 174 și următoarele), Comisia a observat că industria Uniunii se afla încă într-o situație fragilă în perioada investigației de reexaminare și că, în orice caz, exista o probabilitate mare ca prejudiciul important cauzat inițial de importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din China și din Rusia la prețuri prejudiciabile să reapară în cazul expirării măsurilor. În plus, Comisia nu a identificat niciun motiv imperios legat de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile în cadrul prezentei investigații, Comisia nu a putut concluziona, în acest stadiu, că ar fi puțin probabil ca prejudiciul respectiv să reapară în urma unei suspendări și că ar fi în interesul Uniunii să se suspende măsurile în temeiul articolului 14 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a respins afirmația. Comisia și-a rezervat dreptul de a examina în continuare, în timp util, necesitatea suspendării măsurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(247)

În plus, NLMK Group, Severstal Group și MMK Group au susținut că, întrucât livrările de PLR din Rusia către Uniune au fost oprite complet prin sancțiuni, nu există niciun temei juridic pentru menținerea măsurilor nici ca rezultat al reexaminării în curs în perspectiva expirării măsurilor, nici în cursul perioadei legale de aplicare a măsurilor. Producătorii-exportatori au susținut că reorientarea fluxurilor comerciale fundamentale determinată de sancțiunile respective are un caracter durabil. Potrivit acestui argument, măsurile nu ar servi scopului lor de a proteja industria și piața Uniunii împotriva practicilor comerciale neloiale ale exportatorilor străini și, prin urmare, nu ar fi necesare în temeiul articolului 11 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(248)

Comisia a observat că, după deschiderea investigației, din cauza agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, UE a impus pachete succesive de sancțiuni împotriva Rusiei, care au afectat și produsele siderurgice și/sau societățile siderurgice care produc și exportă produsul care face obiectul investigației după perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, contrar afirmației producătorilor-exportatori, nu se poate considera că situația actuală are un caracter durabil. Într-adevăr, astfel cum se menționează în considerentele 167 și 172, Comisia a constatat că sancțiunile respective nu pot avea un impact asupra concluziilor sale din cadrul prezentei investigații. În special, Comisia a constatat că, în pofida sancțiunilor actuale, măsurile sunt în continuare necesare în înțelesul articolului 11 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază.

(249)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia privind reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping referitoare la PLR din Rusia și China ar trebui menținute.

(250)

Sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(251)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(252)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(253)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(254)

O societate care își schimbă ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (78). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că schimbarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(255)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (79), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(256)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (80), Comisia a instituit o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029, măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2024. Produsul care face obiectul reexaminării face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, atât taxa în afara contingentului tarifar, cât și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea asupra schimburilor comerciale un efect mai important decât este de dorit, Comisia a decis să împiedice aplicarea simultană a taxei antidumping și a taxei vamale în afara contingentului tarifar pentru produsul care face obiectul reexaminării pe durata instituirii taxei de salvgardare.

(257)

Aceasta înseamnă că, în cazul în care taxa vamală în afara contingentului tarifar menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și depășește nivelul taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament, se percepe numai taxa vamală în afara contingentului tarifar menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159. În cursul perioadei de aplicare simultană a taxelor de salvgardare și a taxelor antidumping, perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă. În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și este stabilită la un nivel inferior nivelului taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament, taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre această taxă și taxele antidumping mai ridicate instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din valoarea taxelor antidumping care nu este percepută se suspendă.

(258)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,