Lucrătorii din afara UE – un permis unic de ședere și de muncă în UE (2026)

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicare

Directiva:

• se aplică resortisanților non-UE care:
  • aplică pentru a locui într-un stat membru pentru a lucra;
  • au primit permisiunea de a locui într-un stat membru, fie pentru muncă, fie din alte motive (dacă au dreptul de a lucra);
• nu se aplică unei serii de resortisanți din afara UE, cum ar fi membrii de familie ai unui cetățean al UE, lucrătorii sezonieri, beneficiarii de protecție internațională sau persoanele care au dreptul la liberă circulație în UE.

Procedura unică de solicitare

Statele membre:

• decid dacă resortisantul extracomunitar sau angajatorul acestuia, sau ambii, depun o cerere de permis;
• trebuie să ia în considerare și să examineze cererile depuse de resortisanții din afara UE care au reședința fie în afara statului membru în cauză, fie, pentru cei care dețin un permis de ședere valabil, direct în statul membru respectiv; statele membre pot, de asemenea, să admită pe teritoriul lor cereri din partea altor resortisanți din afara UE care se află în mod legal într-un stat membru;
• desemnează o autoritate competentă care să primească cererea și să ia o decizie cu privire la cererea completă de eliberare, modificare sau reînnoire a unui permis unic care să acopere atât rezidența, cât și munca, în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii (se pot adăuga 30 de zile suplimentare pentru cazurile complexe);
• utilizează modelul uniform de permis stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1030/2002;
• acordă o explicație în scris atunci când resping o cerere sau retrag un permis unic și precizează instanța sau autoritatea administrativă la care persoana în cauză poate introduce o cale de atac și termenul aferent;
• fac ușor accesibile și furnizează, la cerere, informații resortisantului din afara UE și viitorului său angajator cu privire la procesul de depunere a cererii și la drepturile și obligațiile lor respective;
• nu pot percepe taxe disproporționate sau excesive pentru prelucrarea unei cereri.

Drepturile și egalitatea de tratament

Titularii unui permis unic au dreptul de:

• a intra, a locui și a călători liber în statul membru emitent;
• a efectua activitatea menționată pe permis;
• a fi informați cu privire la drepturile lor;
• schimba angajatorul în timpul perioadei de valabilitate a permisului unic, în anumite condiții;
• a fi șomeri și de a rămâne pe teritoriul unui stat membru:
  • pentru cel puțin trei luni în perioada de valabilitate a permisului unic, în cazul în care resortisantul din afara UE a fost titular al unui permis unic pentru mai puțin de doi ani,
  • pentru cel puțin șase luni în perioada de valabilitate a permisului unic, în cazul în care resortisantul din afara UE a fost titular al unui permis unic pentru mai mult de doi ani – în acest caz, statele membre pot solicita titularilor permisului unic să facă dovada că dispun de resurse suficiente pentru a se întreține fără a recurge la sistemul de asistență socială al statului membru în cauză;
• a rămâne pe teritoriul unui stat membru pe durata procedurii de reînnoire a permisului unic;
• a beneficia de tratament egal cu resortisanții unui stat membru (deși statele membre pot aplica anumite restricții), cel puțin în ceea ce privește:
  • condițiile de încadrare și de muncă, inclusiv remunerarea, programul de lucru, concediul, zilele libere, sănătatea și securitatea la locul de muncă;
  • dreptul la grevă și la acțiune industrială, precum și la afilierea la sindicate;
  • educaţia şi formarea profesională;
  • recunoașterea calificărilor;
  • anumite ramuri ale prestațiilor de securitate socială și avantaje fiscale;
  • accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv accesul la locuințe publice și private, precum și consiliere din partea birourilor de ocupare a forței de muncă.

Dispoziţii generale

Statele membre trebuie:

• să prevină eventualele abuzuri, inclusiv prin inspecții, și să sancționeze angajatorii care încalcă legislația națională privind egalitatea de tratament;
• să permită resortisanților din afara UE să depună plângeri împotriva angajatorilor lor, atât direct, cât și prin intermediul terților;
• să pună la dispoziția publicului larg informații actualizate periodic cu privire la condițiile de admitere și de ședere în scop de muncă, inclusiv drepturile, obligațiile și garanțiile procedurale.

Comisia Europeană raportează periodic Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, până la 21 mai 2029, cu privire la aplicarea directivei.

Directiva va abroga Directiva 2011/98/UE (a se vedea sinteza) începând cu 22 mai 2026. Directiva nu se aplică nici în Danemarca, nici în Irlanda.