Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Certificatul digital al UE privind COVID

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (UE) 2021/953 referitor la certificatul digital al UE privind COVID

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Regulamentul instituie certificatul digital al Uniunii Europene (UE) privind COVID, care este un cadru armonizat pentru dovada de vaccinare, testare sau vindecare de COVID-19. Certificatul este conceput astfel încât:

  • să fie securizat și interoperabil1;
  • să ajute titularii să își exercite drepturile de liberă circulație în perioada pandemiei de COVID-19;
  • să fie o modalitate coordonată de facilitare a călătoriilor în cazul în care statele membre ale UE aplică restricții pentru a limita răspândirea COVID-19.

ASPECTE-CHEIE

Cadrul vizează modul în care sunt eliberate, acceptate și verificate certificatele de mai jos.

  • Certificatul de vaccinare. Confirmă că persoana în cauză a primit un vaccin împotriva COVID-19 și conține informații privind vaccinul, numărul de doze administrate și data vaccinării. Certificatele de vaccinare vor fi emise de statul membru în care a fost administrat vaccinul.
  • Certificatul de testare. Confirmă că persoana a fost testată cu un test de amplificare a acidului nucleic (test NAAT2) sau test antigenic3 rapid inclus în lista comună a UE cu testele antigenice rapide pentru depistarea COVID-19, cu scopul de a testa existența unei infecții cu virusul care cauzează COVID-19 (SARS-CoV-2), inclusiv informații despre test, data și ora testului și rezultatul acestuia. Certificatele de testare vor fi emise de statul membru în care a fost efectuat testul.
  • Certificatul de vindecare. Confirmă că persoana s-a vindecat de o infecție cu SARS-CoV-2 în urma unui rezultat pozitiv al unui test NAAT sau al unui test antigenic rapid inclus în lista comună a UE cu testele antigenice rapide pentru depistarea COVID-19 și conține inclusiv data testului pozitiv. Certificatele de vindecare vor fi emise de statul membru în care se află persoana vindecată.

Statele membre eliberează certificate separate pentru fiecare doză de vaccinare, pentru fiecare rezultat al testării sau pentru fiecare vindecare, având următoarele caracteristici:

  • în format digital sau pe suport de hârtie;
  • cu un cod de răspuns imediat (cod QR) pentru a facilita verificarea și a combate falsificarea;
  • gratuit;
  • în limba oficială (limbile oficiale) a(le) statului membru respectiv și în limba engleză;
  • valabile în toate statele membre.

Certificatele includ numai un număr limitat de informații necesare, care nu pot fi păstrate de către verificatori. În contextul verificării se verifică numai validitatea și autenticitatea certificatului, verificând semnătura digitală a autorității emitente stocată în codul QR.

Semnăturile de pe certificate se pot verifica în întreaga UE.

În cazul în care un stat membru acceptă o dovadă privind vaccinarea, testarea sau vindecarea pentru a elimina anumite restricții privind libera circulație, statul membru respectiv este obligat să accepte, în aceleași condiții, certificatele UE eliberate de alte state membre.

În scopul călătoriilor pe teritoriul UE, certificatele de vaccinare emise după finalizarea primului ciclu de vaccinare sunt valabile timp de 270 de zile. Statele membre ar trebui să accepte certificate numai dacă nu au trecut mai mult de 270 de zile de la ultima doză. Această perioadă de acceptare este limitată la persoanele cu vârsta de cel puțin 18 ani. Certificatele emise pentru dozele booster nu au termen maxim de valabilitate. Certificatele de vindecare expiră cel târziu la 180 de zile de la rezultatul testului pozitiv. Certificatele de testare nu precizează o dată de expirare.

Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/483 de modificare consolidează cadrul de încredere prin sprijinirea schimbului bilateral de liste cu certificatele revocate între statele membre în cazul certificatelor care au fost eliberate în mod greșit, ca rezultat al fraudei sau în urma suspendării unui lot de vaccinuri împotriva COVID-19 defectuoase.

Deținerea certificatului nu trebuie:

  • să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului de liberă circulație;
  • să ducă la discriminare pe baza deținerii unei anumite categorii de certificat.

Operatorii de servicii de transport transfrontalier de persoane care, conform dreptului intern, au obligația de a pune în aplicare anumite măsuri de sănătate publică pe durata pandemiei de COVID-19 pot să verifice – dar nu să păstreze – informațiile conținute în certificate. De asemenea, aceștia ar trebui să integreze sistemul de certificate în operațiunile lor desfășurate în aeroporturi, porturi, gări și autogări.

O recomandare separată adoptată de Consiliul Uniunii Europene se referă la problema relaxării restricțiilor privind libera circulație în cadrul UE. Principiul de bază este: orice persoană care își exercită dreptul la liberă circulație și care deține un certificat digital al UE privind COVID valabil nu ar trebui să fie supusă unor restricții suplimentare, cum ar fi teste suplimentare, cu excepția unor situații excepționale. Cu toate acestea, având în vedere că recomandarea nu este obligatorie, fiecare stat membru are o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește modul de aplicare a acesteia. Prin urmare, deși fiecare stat membru trebuie să accepte certificatul ca dovadă valabilă, există anumite diferențe în ceea ce privește consecințele pentru deținători.

Utilizarea în plan național a certificatelor COVID-19, cum ar fi reglementarea accesului la evenimente, restaurante, săli de sport, transport public sau la locul de muncă, nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului referitor la certificatul digital al UE privind COVID. Statele membre pot, într-adevăr, să utilizeze certificatul digital al UE privind COVID în scopuri interne, dar sunt obligate să prevadă în legislația națională un temei juridic care să respecte, printre altele, cerințele privind protecția datelor.

Echivalența cu certificatele privind COVID-19 eliberate de țări din afara UE

În cazul în care o țară din afara UE emite certificate interoperabile în conformitate cu standardele tehnice necesare, Comisia Europeană poate să adopte decizii de punere în aplicare („decizii de echivalență”) prin care se stabilește că certificatele COVID-19 emise de țara respectivă sunt echivalente cu certificatele digitale COVID ale UE.

Drept urmare, respectiva țară din afara UE va fi conectată la sistemul de certificate digitale ale UE privind COVID. În acest caz, certificatele eliberate de către țara respectivă trebuie acceptate în mod direct în aceleași condiții ca și certificatele UE.

Până în prezent, Comisia a adoptat astfel de decizii cu privire la următoarele țări din afara UE:

  • Elveția [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1126];
  • Statul Cetății Vaticanului [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1272];
  • San Marino [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1273];
  • Ucraina [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1380];
  • Macedonia de Nord [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1381];
  • Turcia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1382];
  • Andorra [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1476];
  • Albania [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1477];
  • Insulele Feroe [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1478];
  • Monaco [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1479];
  • Panama [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1480];
  • Maroc [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1481];
  • Israel [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1482];
  • Armenia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1894];
  • Regatul Unit [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1895];
  • Noua Zeelandă [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1993] și, în ceea ce privește Insulele Cook, Niue și Tokelau, Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1949].
  • Republica Moldova [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1994];
  • Georgia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1995];
  • Serbia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1996];
  • Togo [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2056];
  • Singapore [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2057];
  • El Salvador [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2113];
  • Liban [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2187];
  • Emiratele Arabe Unite [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2188];
  • Cabo Verde [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2189];
  • Tunisia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2296];
  • Muntenegru [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2297];
  • Uruguay [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2298];
  • Thailanda [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2299];
  • Taiwan [Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2300];
  • Benin [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/206];
  • Iordania [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/207];
  • Columbia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/533];
  • Malaysia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/534];
  • Seychelles [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/724];
  • Vietnam [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/725];
  • Indonezia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/726];
  • Coreea de Sud [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1096];
  • Madagascar [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1097];
  • Kosovo* [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1098]
  • Bahrain [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1099];
  • Ecuador [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1100];
  • Filipine [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1338];
  • Oman [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1339];
  • Peru [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1340];
  • Brazilia [Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1948];

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Inițial, acesta a fost stabilit să se aplice timp de 12 luni, de la până la . Cu toate acestea, la , Parlamentul European și Consiliul au adoptat o prelungire a regulamentului până la .

Întrucât impactul unei posibile creșteri a numărului de infecții nu poate fi prevăzut în prezent și depinde, de asemenea, de apariția sau nu a unor noi variante, prelungirea va permite persoanelor să continue să își folosească certificatul pentru a călători în UE în cazul în care o creștere a infecțiilor va face necesară reintroducerea temporară a restricțiilor de călătorie de către statele membre în a doua jumătate a anului 2022 și în prima jumătate a anului 2023.

Cu toate acestea, această prelungire nu ar trebui să fie înțeleasă ca impunând statelor membre ale UE, în special celor care ridică măsurile interne de sănătate publică, să mențină sau să impună restricții de liberă circulație.

CONTEXT

Regulamentul (UE) 2021/954 se referă la certificatul digital al UE privind COVID și la resortisanții din afara UE aflați în situație de ședere legală sau care au reședință legală pe teritoriul UE.

Pentru informații suplimentare, consultați:

TERMENI-CHEIE

  1. Interoperabil. Asigurând capacitatea sistemelor de verificare dintr-un stat membru de a utiliza date înregistrate de un alt stat membru.
  2. Test NAAT. Un test de amplificare a acidului nucleic molecular, prin tehnici cum ar fi reacția polimerazică în lanț-revers transcriptază, amplificarea izotermă mediată prin buclă și amplificarea mediată de transcriere, utilizate pentru a detecta prezența acidului ribonucleic SARS-CoV-2.
  3. Test antigenic. Un test care se bazează pe detectarea proteinelor virale (antigeni) prin imunodozare cu flux lateral care dă rezultate în mai puțin de 30 de minute.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 (JO L 211, , pp. 1-22).

Modificările succesive aduse Regulamentului (UE) 2021/953 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

data ultimei actualizări

*Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

Top