Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030

ASPECTE-CHEIE

Pentru a plasa biodiversitatea pe calea redresării, strategia prevede mai multe obiective și angajamente de realizat până cel târziu în 2030, în următoarele 4 domenii principale.

1. O rețea coerentă de zone protejate

   Rețeaua:

   • protejează în mod legal cel puțin 30 % din suprafața terestră a UE și 30 % din zona sa maritimă și integrează coridoare ecologice ca parte a unei rețele transeuropene pentru natură;
   • protejează cu strictețe cel puțin 30 % din zonele protejate ale UE, inclusiv toate pădurile primare² și seculare³;
   • gestionează în mod eficace toate zonele protejate, prin definirea unor obiective și măsuri de conservare clare și prin monitorizarea adecvată a acestora.

   Cu țările UE, Comisia Europeană va defini și va conveni criterii și orientări pentru zone protejate și strict protejate suplimentare până la sfârșitul anului 2021.

   Țările UE trebuie să demonstreze, până la sfârșitul anului 2023, progrese semnificative în ceea ce privește desemnarea legală a unor noi zone protejate și integrarea coridoarelor ecologice.

   Comisia va evalua, până în 2024, dacă UE este pe cale să își îndeplinească obiectivele pentru 2030 sau dacă este necesară luarea unor măsuri mai ferme, inclusiv adoptarea de acte legislative la nivelul UE.

2. Planul UE de refacere a naturii

   Planul include următoarele angajamente pentru 2030:

   • propunerea, în 2021, de obiective ale UE de refacere a naturii obligatorii din punct de vedere juridic, sub rezerva unei evaluări a impactului;
   • refacerea unor zone semnificative de ecosisteme degradate și bogate în carbon;
   • asigurarea faptului că habitatele și speciile nu înregistrează nicio deteriorare și că cel puțin 30 % dintre cele aflate în stare de conservare nefavorabilă ating o stare favorabilă sau cel puțin prezintă o tendință pozitivă;
   • inversarea declinului polenizatorilor;
   • reducerea riscului și a utilizării pesticidelor chimice cu 50 % și reducerea utilizării pesticidelor mai periculoase cu 50 %;
   • gestionarea a cel puțin 25 % din terenurile agricole prin agricultură ecologică și creșterea semnificativă a adoptării practicilor agroecologice;
   • reabilitarea unor zone semnificative de situri cu soluri contaminate;
   • plantarea a 3 miliarde de copaci pentru biodiversitate, în conformitate cu principiile ecologice;
   • refacerea a cel puțin 25 000 km de râuri cu curs liber;
   • reducerea cu 50 % a numărului de specii din Lista roșie a speciilor amenințate de specii alogene invazive;
   • reducerea cu 50 % a pierderilor de elemente nutritive din cauza utilizării îngrășămintelor chimice, ceea ce duce la reducerea utilizării fertilizatorilor cu cel puțin 20 %;
   • sprijinirea orașelor cu mai mult de 20 000 de locuitori să pună în aplicare planuri ambițioase de înverzire urbană până la sfârșitul anului 2021;
   • eliminarea sau reducerea la minimum a efectelor negative ale activităților de pescuit și de extracție asupra speciilor și habitatelor sensibile;
   • eliminarea sau reducerea capturilor accidentale⁴ de specii marine la un nivel care permite refacerea și conservarea acestora.
3. Facilitarea schimbării transformaționale

   Pentru a asigura punerea în aplicare a angajamentelor și a încuraja schimbarea transformațională, Comisia și țările UE:

   • vor stabili un nou cadru de guvernanță al UE pentru biodiversitate, cu obligații și repere privind punerea în aplicare, pentru a asigura răspunderea și responsabilitatea comună a tuturor actorilor în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor legate de biodiversitate. Cadrul va consolida, de asemenea, implicarea părților interesate și guvernanța transparentă și participativă. Acesta va include un mecanism de monitorizare și de revizuire, cu un set clar de indicatori conveniți, permițând evaluarea periodică a progreselor înregistrate și stabilirea de măsuri corective, dacă este necesar. Comisia va evalua abordarea în 2023 și va analiza dacă, în privința guvernanței, este necesară o abordare cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic;
   • vor accelera punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE din domeniul mediului;
   • vor valorifica o abordare care înglobează societatea ca întreg, implicând întreprinderile, mobilizând finanțare privată și publică la nivel național și la nivelul UE, orientând investițiile către o redresare verde și către punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură, precum și consolidând cunoștințele, educația și competențele pentru protejarea și refacerea biodiversității.
4. O agendă globală ambițioasă în materie de biodiversitate

   UE va contribui la această agendă angajându-se:

   • să colaboreze cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune în cadrul unei coaliții la nivel înalt pentru biodiversitate și va conduce prin exemplul propriu, pentru un cadru global ambițios post-2020 în ceea ce privește biodiversitatea;
   • să utilizeze acțiunea externă pentru a promova protejarea și refacerea biodiversității, în special în ceea ce privește guvernanța internațională a oceanelor, comerțul, cooperarea internațională, politica de vecinătate și mobilizarea resurselor.

   Până în 2024, Comisia va examina progresele înregistrate și va evalua necesitatea unor măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei.