Performanța energetică a clădirilor

ASPECTE-CHEIE

Planul național de renovare a clădirilor

Fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze un plan de renovare a parcurilor sale imobiliare naționale, astfel încât acestea să fie foarte eficiente din punct de vedere energetic și decarbonizate până în 2050. Planurile trebuie:

• să includă o prezentare generală a parcului imobiliar național, a barierelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței, precum și a capacităților din sectorul construcțiilor, al eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile;
• să stabilească o foaie de parcurs cu obiective pentru 2030, 2040 și 2050 privind ratele anuale de renovare, reducerea consumului de energie primară și a emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea sărăciei energetice;
• să includă o prezentare generală a politicilor și a măsurilor puse în aplicare și planificate;
• să descrie nevoile de investiții, sursele de finanțare și resursele administrative necesare pentru renovarea clădirilor.

Cerințe minime de performanță energetică

Statele membre trebuie:

• să stabilească și să actualizeze periodic cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri și elemente de construcție, pentru a atinge niveluri optimizate din punctul de vedere al costurilor;
• să adopte o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, luând în considerare condițiile de proiectare și calitatea mediului interior.

Clădiri noi

Statele membre trebuie să se asigure că:

• clădirile noi deținute de organismele publice sunt clădiri cu emisii zero începând din 2028 și toate clădirile noi sunt clădiri cu emisii zero începând din 2030 – o clădire cu emisii zero trebuie să respecte standarde ridicate de performanță energetică, nu trebuie să producă emisii la fața locului provenite de la combustibili fosili și trebuie să producă emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute;
• începând din 2026, clădirile mari noi (peste 1 000 de metri pătrați) au potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP) calculat, acesta fiind extins la toate clădirile noi până în 2030.

Standarde minime de performanță energetică

Directiva impune statelor membre:

• să stabilească standarde minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale care va declanșa renovarea a 16 % dintre clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și a 26 % dintre clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe până în 2033;
• să stabilească o traiectorie pentru renovarea progresivă a clădirilor rezidențiale pentru a îmbunătăți performanța energetică medie a parcului lor imobiliar rezidențial.

Alte norme

Directiva:

• urmărește să se asigure că noile clădiri sunt concepute astfel încât să optimizeze potențialul de energie solară și impune implementarea treptată a instalațiilor de energie solară pe clădiri;
• introduce un sistem pentru pașapoarte de renovare pentru a ghida proprietarii de clădiri prin procese complexe de renovare într-un mod etapizat;
• stabilește cerințe pentru instalarea și optimizarea sistemelor tehnice ale clădirilor pentru îmbunătățirea performanței energetice;
• impune instalarea de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice și locuri de parcare pentru biciclete în clădiri noi și renovate;
• instituie un sistem de rating pentru pregătirea pentru soluții inteligente a clădirilor, încurajând utilizarea tehnologiilor inteligente pentru a îmbunătăți eficiența și performanța energetică;
• urmărește să asigure că proprietarii de clădiri, chiriașii și managerii au acces la datele din sistemele clădirilor și facilitează interoperabilitatea serviciilor și schimbul de date;
• solicită statelor membre:
• • să ofere sprijin financiar și să elimine barierele de pe piață pentru a încuraja investițiile în renovarea clădirilor;
  • să instituie un sistem de certificare și ghișee unice pentru performanța energetică a clădirilor;
  • să instituie un sistem de inspecții independente periodice ale sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare.

Abrogare

Directiva abrogă Directiva 2010/31/UE, consolidând și actualizând reglementările anterioare.