Diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor

ASPECTE-CHEIE

Directiva:

• se aplică întreprinderilor din UE și din afara UE care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
  • a avut peste 1 000 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial (pentru întreprinderile din UE) sau o cifră de afaceri netă în UE (pentru întreprinderile din afara UE) de peste 450 milioane EUR în ultimul exercițiu financiar;
  • nu a atins aceste praguri, dar este întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup care le-a atins;
  • a încheiat acorduri de franciză și licență cu redevențe de peste 22,5 milioane EUR și o cifră de afaceri netă de peste 80 milioane EUR la nivel mondial / în UE (fie individual, fie în calitate de întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup).

Diligența necesară

Întreprinderile trebuie să își îndeplinească obligația de diligență bazată pe riscuri în ceea ce privește drepturile omului și mediul prin:

• integrarea, în consultare cu angajații și reprezentanții acestora, a următoarelor măsuri de diligență necesară în politicile și sistemele lor de gestionare a riscurilor:
  • o descriere a abordării lor pe termen lung;
  • un cod de conduită care conține reguli și principii pentru întreprindere și filialele sale, precum și pentru partenerii săi de afaceri;
  • o prezentare a proceselor instituite, inclusiv verificarea conformității;
• actualizarea rapidă a politicilor de diligență după o evoluție semnificativă și cel puțin o dată la 24 de luni;
• identificarea impactului negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului în cadrul propriilor operațiuni și al celor ale filialelor lor, precum și în cadrul lanțurilor lor de activități, pe lângă ierarhizarea abordării impacturilor în funcție de gravitate și probabilitate;
• prevenirea și atenuarea problemelor potențiale, soluționarea celor existente și reducerea la minimum a daunelor provocate de acestea;
• asigurarea de remediere¹ pentru impacturile negative reale;
• dialogul cu părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de diligență necesară;
• instituirea unor proceduri de notificare și de tratare a plângerilor accesibile și disponibile publicului, inclusiv măsuri de urmărire adecvate, prin care persoanele fizice și organizațiile să poată semnala în mod anonim și confidențial aspecte care le preocupă, în conformitate cu legislația națională;
• monitorizarea periodică (cel puțin o dată la 12 luni) a eficacității politicii lor de diligență necesară în cadrul operațiunilor lor, al filialelor lor și în lanțurile lor de activități;
• comunicarea publică a diligenței lor prin publicarea unei declarații anuale [în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2464 (directiva privind raportarea în materie de sustenabilitate a întreprinderilor)] pe site-ul lor și punerea acesteia la dispoziția punctului unic de acces european;
• păstrarea tuturor documentelor privind conformitatea cu obligațiile de diligență timp de cel puțin cinci ani.

Acestea trebuie să adopte și să pună în aplicare un plan de tranziție privind schimbările climatice care să conțină:

• obiective cu termen precis de cinci ani între 2030 și 2050;
• descrierea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor;
• detalii privind investiția și finanțarea implicată;
• explicații privind rolurile organismelor administrative, de conducere și de supraveghere.

Întreprinderile din afara UE trebuie să desemneze un reprezentant autorizat ca punct de contact pentru autoritățile naționale de supraveghere.

Suport informațional

Comisia Europeană:

• în consultare cu statele membre ale UE, părțile interesate și alte părți implicate și pentru a ajuta întreprinderile, autoritățile naționale și părțile interesate să își îndeplinească obligațiile legislative, a publicat următoarele:
  • orientări privind clauze contractuale tip cu caracter facultativ, până la 26 ianuarie 2027;
  • orientări generale privind modul de exercitare a diligenței necesare, cu accent pe procesul de identificare, stabilirea ordinii de prioritate a impacturilor, adaptarea practicilor de achiziții, remedierea, colaborarea cu părțile interesate și dezangajarea responsabilă;
  • orientări practice privind planul de tranziție climatică;
  • informații privind factorii de risc;
  • informații privind datele, sursele de informații și instrumentele digitale;
  • informații privind partajarea resurselor și a informațiilor în scopul conformității;
  • informații pentru părțile interesate și reprezentanții acestora cu privire la modul de dialogare pe parcursul procesului de diligență necesară;
  • informații privind caracterul adecvat pentru programele industriale și inițiativele multipartite și verificarea de către o parte terță;
  • orientări generale și specifice sectorului pentru probleme specifice legate de drepturile omului și de mediu;
• instituie un serviciu unic de asistență pentru întreprinderile care solicită informații, orientare și sprijin.

Statele membre gestionează, individual sau în comun, site-uri, platforme sau portaluri pentru a furniza informații și sprijin întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii.

Supravegherea

Statele membre:

• desemnează una sau mai multe autorități de supraveghere cu competențele necesare pentru:
  • a primi și a acționa într-un termen rezonabil cu privire la orice suspiciuni motivate semnalate;
  • a impune întreprinderilor să furnizeze informații;
  • a efectua investigații;
  • a ordona unei întreprinderi să înceteze să încalce legea;
  • a impune sancțiuni sau măsuri provizorii;
• asigură faptul că o întreprindere poate fi considerată răspunzătoare pentru orice prejudiciu, cu condiția ca:
  • întreprinderea să fi încălcat intenționat sau din neglijență legea;
  • prejudiciul să fi survenit ca urmare a acestei încălcări (cu toate acestea, o întreprindere nu poate fi trasă la răspundere civilă dacă prejudiciul a fost cauzat exclusiv de partenerii săi comerciali);
• stabilesc sancțiuni pentru întreprinderile care încalcă legea.

Comisia instituie o Rețea europeană a autorităților de supraveghere pentru a facilita cooperarea între organismele naționale și coordonarea și alinierea diferitelor fluxuri de lucru din domeniul lor de competență.

Alte norme

Directiva modifică:

• Directiva (UE) 2019/1937 privind avertizarea în interes public;
• Regulamentul (UE) 2023/2859 de înființare a unui punct unic de acces european.

Comisia:

• poate adopta acte delegate pentru modificarea anexei privind drepturile și interdicțiile prevăzute în tratatele și convențiile internaționale în domeniul drepturilor omului și al mediului;
• va prezenta Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, până la 26 iulie 2026, un raport privind oportunitatea introducerii unor cerințe suplimentare de diligență în materie de durabilitate pentru întreprinderile financiare reglementate în ceea ce privește prestarea de servicii financiare și activitățile de investiții, iar ulterior, la fiecare cinci ani, un raport de punere în aplicare.