Echilibrul instituțional

Principiul echilibrului instituțional din UE presupune că fiecare dintre instituțiile Uniunii trebuie să acționeze în concordanță cu atribuțiile care îi sunt conferite prin Tratate, conform repartizării competențelor.

Principiul decurge dintr-o hotărâre pronunțată în 1958 de Curtea de justiție (hotărârea

În termenii cei mai simpli, acesta se referă la relația dintre cele trei instituții principale ale UE: Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Dinamica dintre aceste trei organisme a evoluat considerabil de-a lungul anilor, prin adoptarea de noi tratate. În special competențele Parlamentului European s-au extins, acestuia acordându-i-se drept de codecizie cu Consiliul (în temeiul procedurii legislative ordinare) în majoritatea domeniilor de politică ale UE, precum și competențe bugetare mai ample.