Libera circulație a serviciilor

În conformitate cu legislația Uniunii Europene (UE), un serviciu este definit ca fiind o tranzacție care este prestată în schimbul unei sume de bani și care nu este reglementată de normele privind libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor.

Articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) interzice restricțiile privind prestarea de servicii în ceea ce privește resortisanții statelor membre ale UE care sunt stabiliți într-un alt stat membru decât cel al persoanei căreia îi sunt destinate serviciile. Cu unele excepții (menționate la articolele 51, 52 și 346 din TFUE), persoana care prestează serviciul își poate desfășura temporar activitatea în statul membru în care este prestat serviciul, în aceleași condiții ca și cele impuse de statul membru respectiv propriilor resortisanți.

Directiva UE privind serviciile (Directiva 2006/123/CE) stabilește norme care reglementează marea majoritate a serviciilor, cu excepția serviciilor financiare, a anumitor servicii de comunicații electronice, a serviciilor prestate de agențiile de muncă temporară, a serviciilor de securitate privată și a jocurilor de noroc. Directiva permite întreprinderilor să se înființeze și să furnizeze servicii în alte state membre decât cel de origine. Directiva impune statelor membre să elimine cerințele nejustificate sau discriminatorii care afectează înființarea sau desfășurarea unui serviciu relevant în țara lor. Pentru a respecta drepturile utilizatorilor de servicii, directiva impune statelor membre:

• să elimine obstacolele pentru utilizatorii care doresc să utilizeze servicii furnizate de furnizori stabiliți într-un alt stat membru, cum ar fi obligațiile de a obține o autorizație;
• să elimine cerințele discriminatorii bazate pe cetățenia sau naționalitatea ori pe locul de reședință sau sediul utilizatorului;
• să pună la dispoziție informații generale și asistență cu privire la cerințele legale, în special normele de protecție a consumatorilor, și la procedurile de despăgubire aplicabile în alte state membre.

Articolul 53 din TFUE prevede adoptarea de directive de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și a altor calificări necesare în fiecare stat membru pentru accesul la profesiile reglementate.