Guvernanța economică

Uniunea Europeană (UE) a introdus un set de reguli care vizează identificarea, prevenirea și corectarea tendințelor economice problematice, precum deficitele publice excesive sau nivelurile datoriei publice, care pot stagna creșterea și periclita economiile.

Cadrul de guvernanță economică al UE gravitează în jurul semestrului european și al sistemului acestuia de coordonare a politicilor economice. Semestrul european le permite țărilor UE să își pună în discuție planurile economice și bugetare și să își monitorizeze evoluția în anumite momente pe parcursul anului. Rolul acestuia este de a asigura că:

• există reguli clare;
• politicile naționale sunt mai bine coordonate pe tot parcursul anului;
• există monitorizare regulată;
• apariția unor dezechilibre macroeconomice potențial dăunătoare se poate identifica de timpuriu; și
• se impun sancțiuni când țările nu respectă regulile.

În urma crizei economice și financiare din 2008-2010, UE și-a consolidat normele privind guvernanța economică pentru a-și consolida Pactul de stabilitate și creștere cu:

• pachetul de șase propuneri legislative (un sistem menit să monitorizeze politici economice mai ample în vederea depistării problemelor, precum bulele imobiliare sau pierderea competitivității, din timp – procedura privind dezechilibrele macroeconomice);
• pachetul de două propuneri legislative (țările din zona euro – altele decât cele cu programe de ajustare macroeconomică – trebuie să-și depună proiectele de buget până la data de 15 octombrie a fiecărui an, iar Comisia Europeană emite un aviz până la sfârșitul lui noiembrie);
• Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (pachetul fiscal).

De asemenea, Comisia a început să integreze în semestrul european obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, ca parte a strategiei sale de a plasa dezvoltarea durabilă în centrul politicii economice.

La începutul anului 2020, Comisia a prezentat o evaluare a eficacității guvernanței economice a UE și a lansat o dezbatere privind viitorul acesteia în lumina priorităților de evoluție ale UE. Această evaluare examinează eficacitatea cadrului de supraveghere economică în atingerea a trei obiective-cheie:

• asigurarea caracterului durabil al finanțelor publice și al creșterii economice, precum și evitarea dezechilibrelor macroeconomice;
• facilitarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice; și
• promovarea convergenței în ceea ce privește performanțele economice ale țărilor UE.