Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Anularea

Acțiunea în anulare este o procedură jurisdicțională prin care părțile pot solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să se pronunțe în privința legalității actelor UE.

CJUE poate să analizeze legalitatea:

  • actelor legislative, precum regulamentele, deciziile și directivele;
  • actelor Consiliului, ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, altele decât recomandările și avizele;
  • actelor Parlamentului European și ale Consiliului European destinate să producă efecte juridice față de terți; și
  • actelor adoptate de organismele, oficiile sau agențiile UE, menite să producă efecte juridice față de terți.

Acțiunea în anulare poate fi exercitată de următoarele 3 tipuri de reclamanți.

  • Reclamanți privilegiați. Țările UE, Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană pot să formuleze o acțiune în anulare, doar în scopul asigurării legalității, fără a fi nevoiți să demonstreze un anumit interes de a acționa.
  • Reclamanți semi-privilegiați. Banca Centrală Europeană, Curtea de Conturi Europeană și Comitetul European al Regiunilor pot să formuleze o acțiune în anulare doar cu scopul de a-și proteja prerogativele.
  • Reclamanți neprivilegiați. Toate persoanele fizice și juridice, inclusiv guvernele regionale sau locale, pot să formuleze o acțiune în anulare doar dacă demonstrează că actul contestat este destinat reclamantului sau, în cazul în care nu este destinat acestuia, că îl vizează în mod direct și individual. De asemenea, pot să formuleze o astfel de acțiune împotriva unui act normativ care îi vizează direct și nu presupune măsuri de executare.

Motivele pentru anularea unui act includ:

  • incompetența;
  • încălcarea unor norme fundamentale de procedură;
  • încălcarea tratatelor UE sau a Cartei drepturilor fundamentale;
  • încălcarea oricărei norme de drept referitoare la aplicarea tratatelor; și
  • abuzul de putere.

Efectele anulării. Când CJUE pronunță un act ca fiind nul, anularea produce efecte, în general de la data adoptării actului vizat (ex tunc), dar poate fi și de la data pronunțării hotărârii CJUE (ex nunc). Mai mult, CJUE se poate pronunța pentru a menține efectele actului anulat.

Emitentul actului anulat trebuie să ia măsurile necesare pentru a respecta hotărârea CJUE.

A SE VEDEA, DE ASEMENEA

Top