[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 28.9.2010

COM(2010) 514 final

R APORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

referitor la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din regulament

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

referitor la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din regulament (Text cu relevanță pentru SEE)

Introduc ERE

Regulamentul (CE) 850/2004[1] privind poluanții organici persistenți (denumit în continuare „regulamentul”) a fost adoptat în aprilie 2004, pentru a pune în aplicare, în Uniunea Europeană, Convenția de la Stockholm (denumită în continuare „convenția”) și Protocolul privind poluanții organici persistenți (POP) din cadrul Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (denumit în continuare „protocolul”).

Regulamentul conține dispoziții privind producția, introducerea pe piață și utilizarea de substanțe chimice, gestionarea stocurilor și a deșeurilor și măsuri pentru a reduce evacuările neintenționate de POP. Mai mult, statele membre trebuie să stabilească inventare de emisii pentru poluanții organici persistenți produși în mod neintenționat, planuri naționale de punere în aplicare (NIP) și mecanisme de monitorizare și de schimb de informații.

Articolul 12 din regulament impune statelor membre furnizarea anuală de informații cu privire la producția și utilizarea efectivă de POP, precum și prezentarea din trei în trei ani a unor rapoarte privind punerea în aplicare a altor dispoziții ale regulamentului (articolul 12 „Comunicarea informațiilor”). Comisia trebuie să compileze rapoartele și să le coreleze cu informațiile disponibile în cadrul EPER[2], E-PRTR[3] și al Inventarului de emisii CORINAIR al EMEP[4] într-un raport de sinteză.

Primul raport de sinteză a fost finalizat de către un contractant în numele Comisiei în anul 2009[5], în baza rapoartelor trienale din perioada 2004–2006 și a rapoartelor anuale din perioada 2006–2008. Prezentul raport analizează constatările raportului de sinteză și progresul realizat în implementarea planului comunitar de punere în aplicare (CIP)[6] până la sfârșitul anului 2009. În plus, raportul recomandă acțiuni suplimentare pentru a garanta punerea integrală în aplicare a regulamentului.

Control UL PRODUCțIEI, AL INTRODUCERII PE PIAță șI AL UTILIZăRII

PRODUC ția

Cu excepția României, care a produs lindan în 2005 și 2006, nu au fost raportate producții intenționate de POP. Producția de lindan a fost oprită odată cu aderarea României la UE și nu a mai fost raportată nicio producție de acest tip în UE din anul 2007. Derogarea pentru producția de DDT ca substanță chimică intermediară nu a fost utilizată, prin urmare aceasta nu mai este relevantă.

Introducerea pe piață, importul și utilizarea

Doar câteva state membre au raportat introducerea pe piață în temeiul derogării generale pentru poluanții organici persistenți utilizați în cercetarea de laborator sau ca etalon de referință. Cantitățile raportate variază între câteva grame și câteva kilograme pe stat membru pe an. Este probabil ca utilizarea globală în acest scop să fie mai mare decât cea raportată având în vedere faptul că majoritatea statelor membre desfășoară activități de cercetare de laborator.

Nu au fost raportate substanțe prezente ca urme neintenționate de contaminanți (UNC) în substanțe, produse sau articole. Termenul de UNC nu este definit în regulament, fapt care poate împiedica aplicarea uniformă a acestuia. De exemplu, un stat membru a considerat artificiile ca încălcând dispozițiile numai în cazul în care concentrațiile de POP ar depăși valoarea-limită stabilită în anexa IV la regulament, ceea ce înseamnă că a fost utilizată valoarea-limită corespunzătoare deșeurilor pentru definirea urmelor neintenționate de contaminanți.

Acțiunea 1: Clarificarea termenului de „urmă neintenționată de contaminați” de către Comisie. |

Regulamentul prevede că sunt exceptate substanțele prezente sub formă de componente ale articolelor produse sau aflate în uz anterior intrării în vigoare a regulamentului. Cu toate acestea, în momentul în care sunt identificate astfel de articole, statele membre trebuie să informeze imediat Comisia în acest sens. Țările de Jos au identificat PCB-uri în anumite sisteme hidraulice, transformatoare, cofrete și condensatoare.

Recomandarea 1: Continuarea de către statele membre a identificării articolelor care conțin POP și raportarea acestora către Comisie. |

Cantități mici de lindan au fost introduse pe piață în Austria, Irlanda și Germania ca substanță activă în produsele farmaceutice de uz uman și în produsele medicamentoase de uz veterinar. Aceste utilizări au fost eliminate treptat în cursul anului 2007 în vederea respectării termenului limită de eliminare stabilit în regulament.

În 2005 și 2006, Spania a importat 7,8 și, respectiv, 12 tone de lindan din România. Spania și Finlanda și-au exprimat acordul de a importa lindan până la data de 31 decembrie 2007 în temeiul Convenției de la Rotterdam. Finlanda a permis prezența lindanului în produsele biocide, iar Spania ca insecticid topic în domeniul sănătății publice.

Încălcări

Au fost raportate trei cazuri de încălcări. Irlanda a raportat introducerea pe piață a unor cantități mici de lindan în medicamente la începutul anului 2008. Danemarca a identificat HCB în artificii în 2008. În 2009, Austria a confirmat prezența HCB în 20% din artificiile verificate, în cantități de până la 4%. Toate cele trei state membre au luat măsurile necesare pentru a retrage produsele neconforme de pe piață.

Recomandarea 2: Intensificarea de către statele membre a controalelor de conformitate a produselor conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008[7] de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. |

Preven irea producerii și a utilizării de substanțe chimice noi care prezintă caracteristicile poluanților organici persistenți

În noul cadru de reglementare privind substanțele chimice, pesticidele și substanțele biocide au fost incluse dispoziții destinate să prevină producerea, introducerea pe piață și utilizarea de substanțe noi care prezintă caracteristicile poluanților organici persistenți.

În conformitate cu REACH, substanțele persistente, bioacumulative și toxice (PBT) sau foarte persistente și foarte bioacumulative (vPvB) pot face obiectul autorizării. Pentru substanțele produse sau importate în cantități de minimum 10 tone, trebuie efectuată o evaluare a securității chimice care să includă evaluarea proprietăților PBT și vPvB. Pentru cantitățile care depășesc 100 de tone, înregistrarea necesită teste specifice pentru evaluarea PBT.

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009[8] privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, o substanță activă, un agent fitoprotector sau un agent sinergic poate fi aprobat numai în cazul în care nu intră în categoria substanțelor POP, PBT sau vPvB. O substanță trebuie evaluată în sensul înlocuirii dacă îndeplinește două dintre criteriile PBT. Propunerea Comisiei COM (2009)267 privind produsele biocide enumeră PBT-urile printre substanțele care ar trebui înlocuite și care nu ar trebui considerate ca substanțe cu risc scăzut.

Stoc URILE

Patru state membre au raportat stocuri de pesticide de tip POP. Spania a raportat 5 000 de tone de lindan depozitat în condiții controlate. Bulgaria, Ungaria și Lituania au raportat aproximativ 15 000 tone de pesticide vechi cu un conținut necunoscut de POP. Notificările privind exporturile prezentate de Germania în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 689/2008[9] privind exportul și importul de produse chimice periculoase și cu articolul 12 („Comunicarea informațiilor”) sugerează că Germania deține câteva stocuri de lindan.

Zece state membre au raportat stocuri mai mari de 91 000 de tone de echipamente care conțin PCB. S-ar putea ca stocurile să fie mai mari având în vedere că unele state membre pot raporta cu privire la aceste aspecte numai în temeiul Directivei 96/59/CE[10] privind eliminarea bifenililor policlorurați și a terfenililor policlorurați (PCB/TPC) (denumită în continuare „Directiva PCB”).

În conformitate cu Directiva PCB, toate statele membre au elaborat inventare ale echipamentelor cu volume de PCB care depășesc 5 dm³, planuri pentru eliminarea acestora și planuri pentru colectarea și eliminarea echipamentelor de dimensiuni mai mici. Statele membre continuă să depună eforturi pentru a elimina PCB-urile și echipamentele contaminate cu PCB, deoarece echipamentele mici trebuie eliminate cât mai curând posibil, iar echipamentele cu volume de PCB care depășesc 5 dm³ trebuie eliminate nu mai târziu de 2010.

Acțiunea 2: După expirarea termenului limită 2010, verificarea de către Comisie a punerii în aplicare a acestei dispoziții și redactarea unui raport. Acțiunea 3: Clarificarea de către Comisie a obligației de raportare cu privire la PCB. |

DIMINUAREA, REDUCEREA LA MINIMUM șI ELIMINAREA EVACUăRILOR șI INVENTARELE DE EMISII

Inventarele de emisii (în temeiul protocolului, convenției și E-PRTR)

Protocolul include obligația de a păstra inventare de emisii pentru PCDD/F, HAP și HCB din atmosferă[11] și de a le raporta anual către centrul de date al EMEP[12]. 24 de state membre raportează periodic estimări ale emisiilor de PCDD/F și de HAP, 21 de state membre raportează estimări ale emisiilor de HCB, iar 18 state membre raportează în mod voluntar estimări ale emisiilor de PCB. Emisiile totale ale UE pentru anul 2007 sunt de 2,21 kg I-TEQ de PCDD/F, 1 369 tone de HAP, 657 tone de HCB și 2,9 tone de PCB.

Recomandarea 3: Raportarea, în mod regulat și cuprinzător, de către statele membre a datelor referitoare la emisii către EMEP. |

Convenția propune o abordare axată mai vizibil pe surse decât EMEP și include, de asemenea, emisiile în sol și apă. Comisia a contribuit activ la dezvoltarea unui set global și standardizat de instrumente pentru identificarea și cuantificarea evacuărilor de PCDD/F cu scopul de a ajuta statele să-și stabilească propriile inventare ale evacuărilor. O serie de state membre au aplicat această metodologie în planurile lor de acțiune.

E-PRTR a fost creat prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006[13]. Acesta conține date privind emisiile din aproximativ 24 000 de instalații industriale implicate în 65 de activități economice pentru 91 de poluanți, inclusiv pentru toți poluanții organici persistenți.

Datele pentru anul de referință 2007 și pentru 2008 sunt publice. Datele pentru 2007 indică, în mod neașteptat, faptul că au fost raportate evacuări nu doar pentru poluanții organici persistenți produși neintenționat, ci și pentru cei produși intenționat cum ar fi aldrin (153 kg), dieldrin (143 kg), endrin (98 kg), heptaclor (2 kg), DDT (3 kg) și hexaclorciclohexan (263 kg).

Recomandarea 4: Investigarea de către statele membre a cauzelor evacuărilor de substanțe interzise și adoptarea măsurilor adecvate. |

Există o serie de discrepanțe între datele din EMEP și cele din E-PRTR. E-PRTR acoperă doar sursele mari punctuale, iar emisiile raportate nu ar trebui să depășească emisiile naționale totale raportate în cadrul EMEP, care includ toate emisiile antropogenice identificate în spațiul geografic al țării. Cu toate acestea, șapte state membre au raportat emisii în cadrul E-PRTR mai mari decât emisiile naționale totale. Unii poluanți organici persistenți au fost raportați doar în E-PRTR și nu în EMEP, deși aceleași date puteau fi raportate și în cadrul EMEP.

Recomandarea 5: Asigurarea de către statele membre a consecvenței în raportarea emisiilor și maximizarea utilizării acesteia. |

Reducerea la minimum a emisiilor

La revizuirea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) s-au strâns informații noi cu privire la prevenirea și controlul formării și evacuării de POP în mediul înconjurător. BREF revizuit privind cimentul, varul și oxidul de magneziu a fost adoptat în prima jumătate a anului 2010 și conține concluzii actualizate referitoare la cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea și reducerea poluanților organici persistenți, în special a PCDD/F.

Acțiunea 4: Finalizarea de către Comisie a revizuirii în curs a BREF privind fierul și oțelul și a BREF privind metalele neferoase. |

A fost studiat impactul includerii instalațiilor de combustie cu o putere sub 50 MW în domeniul de aplicare al Directivei 2008/1/CE[14] revizuite privind prevenirea și controlul integrat al poluării (Directiva IPPC)[15],[16]. Diminuarea pragului de capacitate la 20 MW ar afecta 3 200 de instalații, conducând la reduceri semnificative ale emisiilor de pulberi în suspensie și totodată, posibil, de POP. Comisia a inclus aceste instalații în propunerea sa de revizuire.

A fost evaluată fezabilitatea aplicării unor măsurători continue ale PCDD/F și a monitorizării PCB-urilor de tipul dioxinelor în cazul instalațiilor de incinerare și de coincinerare de deșeuri[17]. Prelevarea continuă de probe de PCDD/F este fezabilă și este aplicată cu succes în câteva state membre, în special în Belgia. Utilizarea obligatorie a acesteia ar îmbunătăți informațiile cu privire la emisii și armonizarea legislației în domeniu. Impactul economic la nivel de sector este limitat, dar ar putea fi semnificativ pentru instalațiile mici. Opțiunea fixării unei date pentru măsurarea continuă a evacuărilor de PCDD/F în aer este inclusă în propunerea de revizuire a IPPC. Studiile privind monitorizarea PCB-urilor de tipul dioxinelor nu au fost concludente.

Comisia a mandatat CEN să finalizeze un standard analitic pentru măsurarea emisiilor în atmosferă ale PCB-urilor de tipul dioxinelor. Măsurătorile de testare pe teren au avut loc în 2008 și 2009. Metoda standard este așteptată în 2011.

În conformitate cu Directiva 2009/125/CE privind cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, a fost analizat impactul asupra mediului al emisiilor de PCDD/F provenite de la instalațiile mici de ardere a combustibililor solizi[18] și au fost recomandate modalități de îmbunătățire a performanței acestora în domeniul protecției mediului.

Acțiunea 5: Prezentarea de către Comisie a unei măsuri de punere în aplicare în vederea stabilirii unor cerințe minime de proiectare ecologică în cazul instalațiilor mici de ardere a combustibililor solizi. |

Au fost analizate metodele și practicile de estimare a emisiilor de PCDD/F din surse interne, precum și de reducere a acestor emisii[19]. Raportul a identificat, de asemenea, obstacolele din calea unor estimări exacte și a unor acțiuni eficiente. Concluziile și recomandările au fost diseminate în rândul autorităților naționale și al factorilor de decizie sub forma unei broșuri[20].

GESTIONAREA DEșEURILOR

Regulamentul a suferit patru modificări în ceea ce privește dispozițiile referitoare la deșeuri. Concentrațiile limită din anexele IV și V au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1195/2006[21] și, respectiv, 172/2007[22]. Anexa V a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 323/2007[23] în vederea permiterii operațiunilor de pre-tratare anterior depozitării permanente a deșeurilor care conțin POP. Anexele IV și V au fost, în plus, modificate prin Regulamentul (CE) nr. 304/2009[24] în vederea alinierii acestora la orientările tehnice generale actualizate cu privire la gestionarea deșeurilor care conțin POP din cadrul Convenției de la Basel, conducând la includerea operației „R4 Reciclarea/recuperarea metalelor și a compușilor metalici” ca operațiune acceptabilă pentru distrugerea sau transformarea ireversibilă a POP în deșeuri.

Regulamentul permite, în anumite condiții, alte opțiuni de tratare decât distrugerea sau transformarea ireversibilă a deșeurilor care conțin POP în cazul în care acestea nu depășesc concentrațiile limită din anexa V la regulament. În vederea facilitării prezentării obligatorii a notificărilor și a justificărilor aferente referitoare la utilizarea acestei derogări, Comisia a stabilit un format pentru comunicarea informațiilor în Decizia 2009/63/CE[25].

Două state membre au utilizat această clauză derogatorie. În 2008, Germania a autorizat eliminarea a 50 de tone de PCB conținând deșeuri din construcții și demolări într-un amplasament subteran de eliminare a deșeurilor periculoase. În 2009, Finlanda a autorizat eliminarea, după tratamentul de stabilizare, a 2 000 de tone de sol contaminat cu PCDD/F într-un depozit de deșeuri periculoase.

Danemarca, Franța, Țările de Jos și Republica Slovacia au indicat în planurile lor naționale de punere în aplicare că nu intenționează să facă apel la această derogare.

Deși doar câteva state membre au făcut apel la derogare, trebuie menționat faptul că a trecut o perioadă relativ scurtă de timp de la stabilirea concentrațiilor limită și că există încă cantități semnificative de stocuri de POP care trebuie eliminate. În plus, vor mai fi incluse și alte substanțe POP în regulament. Nu se poate exclude faptul că ar mai putea fi necesare derogări pentru substanțele respective. Prin urmare, nu sunt prevăzute, în prezent, modificări la clauza derogatorie existentă.

PLANURILE DE PUNERE ÎN APLICARE

Până în prezent, 24 de state membre au ratificat convenția. Irlanda, Italia și Malta au semnat convenția în mai 2001, dar nu au ratificat-o încă.

Recomandarea 6: Finalizarea procesului de ratificare de către statele membre. |

Până în prezent, 19 state membre au elaborat planuri naționale de punere în aplicare (NIP) și le-au prezentat secretariatului convenției și Comisiei. Termenul limită de 2 ani de la intrarea în vigoare a convenției a expirat pentru Portugalia și Grecia, dar este încă în curs pentru Estonia, Polonia și Ungaria.

Participarea publică la elaborarea NIP a fost, în general, asigurată prin intermediul consultărilor cu părțile interesate și cu experții pe parcursul procesului de pregătire.

În cadrul NIP, trebuie elaborate planuri naționale de acțiune (NAP) privind măsurile pentru identificarea, caracterizarea și minimizarea evacuărilor de POP produși neintenționat. Toate statele membre care și-au finalizat planurile naționale de punere în aplicare au elaborat, de asemenea, planuri naționale de acțiune. În plus, Polonia, care nu și-a prezentat planul național de punere în aplicare, a raportat existența unui plan național de acțiune.

Identificarea surselor de emisie de POP produși neintenționat se efectuează, în special, prin verificarea categoriilor de emisii stabilite în conformitate cu legislația UE existentă (Directiva IPPC, Regulamentul privind E-PRTR, Directiva PCB) sau cu instrumentele internaționale (EMEP/AEM și, în unele cazuri, de asemenea, cu setul de instrumente privind dioxinele din cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu - PNUM). Mai multe state membre au raportat activități suplimentare cum ar fi studii în vederea identificării de noi surse de POP sau în vederea identificării amplasamentelor contaminate.

Caracterizările surselor se efectuează prin intermediul măsurătorilor sau al estimării emisiilor utilizând date de activitate de la serviciile de statistică și factori de emisie din cadrul Ghidului EMEP/AEM sau din setul de instrumente privind dioxinele al PNUM.

Măsurile de minimizare a evacuărilor de POP se bazează, în principal, pe atingerea conformității cu legislația UE. Măsurile includ cerințe privind autorizațiile de mediu în temeiul Directivei IPPC, identificarea și distrugerea stocurilor de PCB în temeiul Directivei PCB, controlul emisiilor în apă în vederea respectării dispozițiilor Directivei-cadru privind apa[26] și ale altor acte legislative în domeniul apei și distrugerea deșeurilor POP în conformitate cu Regulamentul (CE) 850/2004. În plus, există o serie de măsuri raportate și la nivel național, spre exemplu introducerea unei interdicții asupra arderii în aer liber în vederea minimizării emisiilor, activități de promovare și de educare cu privire la arderea adecvată a biocarburanților, planuri pentru cerințele legale privind emisiile sobelor, furnalelor și cazanelor, precum și stabilirea unor cerințe legale privind emisiile pentru crematorii.

Recomandarea 7: Finalizarea de către statele membre a planurilor naționale de punere în aplicare, inclusiv a planurilor naționale de acțiune, și actualizarea acestora. |

În 2007 a fost elaborat un plan comunitar de punere în aplicare (CIP)[27]. Acesta identifică măsurile existente la nivelul UE cu privire la POP, evaluează eficiența și caracterul suficient al acestora în îndeplinirea obligațiilor stabilite în convenție, identifică necesitățile cu privire la măsurile suplimentare la nivelul Uniunii și stabilește un plan de punere în aplicare a unor măsuri suplimentare.

Dintre cele 32 de acțiuni identificate în cadrul CIP, 12 acțiuni au caracter continuu (acțiunile 1, 7, 9, 11, 23, 25-27, 29-32), iar pentru 20 de acțiuni s-a stabilit un termen limită fix. Dintre acestea din urmă, 15 acțiuni au fost finalizate, în timp ce 5 acțiuni (acțiunile 2, 4, 14, 19 și 22) se află în curs de derulare.

Acțiunea 6: Continuarea de către Comisie a acțiunilor cu caracter continuu, finalizarea acțiunilor nefinalizate încă și actualizarea CIP-ului ca urmare a evoluțiilor tehnice și legislative din domeniu, enumerarea a 9 substanțe noi în convenție, precum și menționarea constatărilor cuprinse în prezentul raport. |

Monitori ZAREA

Toate statele membre, cu excepția Ungariei, au raportat că au în derulare unele activități de monitorizare a prezenței POP în mediu. Substanțele care fac obiectul acestor activități sunt, în principal, PCDD/F și PCB, dar și pesticidele POP sau hidrocarburile aromatice policiclice.

Din nefericire, nu s-au putut realiza analiza evoluției în timp, determinarea distribuției spațiale și nici un calcul de referință la nivelul UE, prin urmare nu a putut fi efectuată o evaluare a eficienței politicii pe baza datelor disponibile. Informațiile comunicate de către statele membre în vederea evaluării eficienței politicii nu cuprind detaliile necesare în acest sens. Datele brute care ar fi adecvate în acest scop sunt dispersate în mai multe baze de date cu formate diferite. Astfel, datele sunt greu analizabile. În fine, datele nu sunt comparabile.

Acțiunea 7: Luarea în calcul de către Comisie a creării unui centru de date chimice care să permită colectarea, accesibilitatea, schimbul și comparabilitatea datelor chimice rezultate din activitățile de monitorizare, inclusiv a datelor rezultate din activitățile de biomonitorizare umană inițiate recent. |

SCHIMBUL DE INFORMAțII

Schimbul de informații dintre statele membre și Comisie este asigurat prin reuniuni periodice ale autorităților competente (AC). 26 state membre și-au desemnat autoritățile competente. Estonia nu a realizat încă acest lucru. Pentru schimbul de informații între AC și observatorii din cadrul grupului se utilizează o aplicație web administrată de Comisie. În plus, schimbul de informații este asigurat de asemenea prin reuniunile grupurilor de lucru și reuniunile autorităților competente prevăzute în alte acte legislative. Schimbul de informații cu țările terțe este asigurat, printre altele, prin participarea la reuniuni internaționale și la grupuri de lucru din cadrul convenției.

Activitățile de sensibilizare, furnizarea de informații către public și activitățile de formare sunt raportate în mod consecvent de către statele membre. Paginile de internet, broșurile, documentele de orientare, atelierele de lucru și seminariile dedicate se numără printre abordările tipice urmate.

ASISTENțA TEHNICă

Comisia a oferit sprijin voluntar secretariatului pentru evaluarea eficienței și pentru setul de instrumente privind dioxinele. Câteva state membre au raportat numeroase activități de asistență, în timp ce altele nu au putut acorda sprijin. 17 state membre se numără printre donatorii Fondului global de mediu (GEF), care reprezintă mecanismul financiar al convenției.

Asistența oferită include sprijin pentru participarea la conferințele organizate de părți, identificarea și eliminarea stocurilor, gestionarea deșeurilor, metodele de prelevare de probe și de analiză, monitorizarea și decontaminarea, elaborarea planurilor naționale de punere în aplicare și a cadrelor legislative, activitățile de cercetare și de consolidare a capacităților.

Există o slabă coordonare între Comisie și statele membre cu privire la sprijinul lor direct acordat convenției, care ar putea îmbunătăți eficiența sprijinului și ar garanta o poziție mai fermă a Uniunii în coordonarea acțiunilor viitoare.

Recomandarea 8: Coordonarea sprijinului voluntar acordat de Comisie și de statele membre secretariatului convenției. Luarea în calcul de către statele membre care nu se numără printre donatorii GEF a posibilității de a contribui la acesta. |

COMUNICAREA INFORMAțIILOR

Formatul pentru comunicarea informațiilor atât pentru rapoartele anuale, cât și pentru cele trienale prevăzute la articolul 12 a fost stabilit prin Decizia 2007/639/CE a Comisiei[28]. 23 de state membre au prezentat primul raport trienal care a vizat, în principal, perioada 2004–2006.

Au fost primite 14 rapoarte anuale pentru anul 2006, 21 de rapoarte pentru 2007 și 21 de rapoarte pentru 2008. Estonia, Grecia, Malta și Portugalia nu au prezentat niciun raport până în prezent.

Recomandarea 9: Raportarea periodică de către statele membre către Comisie. |

Formatul adoptat pentru comunicarea informațiilor și-a îndeplinit rolul de a facilita elaborarea primelor rapoarte. O parte semnificativă a formatului este, de asemenea, valabilă și pentru rapoartele ulterioare, dar unele părți ale raportului trienal sunt relevante numai pentru prima raportare.

Acțiunea 8: Revizuirea de către Comisie a formatului actual de comunicare a informațiilor în vederea creșterii clarității acestuia și a facilitării utilizării datelor (rezultate din activitatea de monitorizare), precum și a realizării compatibilității acestuia cu principiile Sistemului de schimb de informații despre mediu[29]. |

SANCțIUNILE

Majoritatea statelor membre au stabilit norme privind sancțiunile corespunzătoare dispozițiilor articolelor 3, 5 și 7 din regulament. Ungaria este singura care nu a raportat norme stricte cu privire la sancțiunile în caz de încălcare a dispozițiilor, iar Spania, Irlanda și Suedia au raportat că au fost redactate norme privind sancțiunile, dar că acestea nu sunt încă în vigoare.

În general, sancțiunile sunt clasificate în funcție de tipul de încălcare a legii și de organismul care comite încălcarea. Acestea includ amenzi (care variază de la câțiva euro până la 10 milioane de euro) și pedeapsa cu închisoarea (de la câteva zile până la 5 ani).

Aplicarea este asigurată prin inspecții periodice în majoritatea statelor membre. Intensitatea aplicării normelor nu poate fi evaluată. Până în prezent, au fost raportate trei cazuri de încălcare (a se vedea punctul 2.2). În toate cazurile au fost luate măsuri de retragere a produsului de pe piață, dar nu sunt disponibile informații care să precizeze dacă au fost aplicate sancțiuni.

Acțiunea 9: Clarificarea de către Comisie a situației referitoare la sancțiuni și adoptarea de măsuri în consecință. |

Conclu ZII

Cerințele regulamentului sunt în mare parte îndeplinite în ceea ce privește poluanții organici persistenți produși intenționat. Producția, introducerea pe piață și utilizarea au fost eliminate treptat; au fost elaborate inventare ale stocurilor, care sunt actualizate. Statele membre continuă să depună eforturi pentru a elimina stocurile, în special în vederea atingerii termenului limită stabilit pentru sfârșitul anului 2010 cu privire la echipamentele care conțin PCB.

Au fost create inventare de emisii pentru POP produși neintenționat, care însă prezintă lacune și inconsecvențe în ceea ce privește datele înregistrate. Lacunele la nivelul datelor includ acoperirea insuficientă a surselor, a compartimentelor de mediu, a numărului de substanțe clasificate drept POP și a modificărilor legate de integralitatea estimărilor și metoda de raportare. S-au constatat inconsecvențe între estimările de emisii din E-PRTR și din EMEP.

Deficitul de date referitoare la emisii este deosebit de critic pentru mediul acvatic și terestru și pentru emisiile de HCB și PCB, însă toate evaluările ar beneficia de pe urma unei activități de raportare îmbunătățite. Aceasta presupune necesitatea de a actualiza și de a defini mai în detaliu factorii de emisie, precum și de a revizui utilizarea acestora. Acest aspect va fi analizat în cadrul proiectelor de revizuire aflate în curs de desfășurare pentru Ghidul EMEP/AEM și pentru setul de instrumente al PNUM privind dioxinele. Un schimb de informații sistematizat între autoritățile statelor membre cu privire la metodologiile aplicate ar constitui un instrument suplimentar în vederea îmbunătățirii fiabilității estimărilor.

În unele state membre, elaborarea planurilor naționale de punere în aplicare în temeiul cerințelor convenției și stabilirea planurilor naționale de acțiune aferente pentru evacuările neintenționate de POP fie nu s-au finalizat încă, fie nici măcar nu au fost demarate. 19 state membre au elaborat planuri naționale de punere în aplicare și planurile naționale de acțiune aferente și le-au prezentat secretariatului convenției.

Planurile naționale de acțiune conțin, în general, descrieri ale măsurilor adoptate în vederea identificării, caracterizării și a reducerii la minimum a evacuărilor de POP produși neintenționat. Extinderea inventarelor de la PCDD/PCDF și HAP la PCB și HCB reprezintă o prioritate. Măsurile de punere în aplicare a Directivei IPPC, BAT (cele mai bune tehnici disponibile) și alte limite de emisii ale UE se află încă în curs de derulare în multe state membre. Combustia autohtonă a devenit o nouă preocupare prioritară (cauzată de eforturile de a înlocui utilizarea combustibililor fosili), urmată de eliminarea stocurilor și a presiunilor asupra mediului, precum și de arderea în aer liber a deșeurilor.

Dispozițiile privind deșeurile sunt bine puse în aplicare. Au fost stabilite praguri de concentrație pentru limita superioară și inferioară a conținutului de POP. Nu se ia în considerare adoptarea de modificări la clauza derogatorie existentă care prevede o opțiune de gestionare a deșeurilor în circumstanțe excepționale, ca alternativă la distrugerea sau transformarea ireversibilă a conținutului de POP.

Activitatea de monitorizare a mediului în privința POP este stabilită în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, nu există o bază de date la nivelul UE care să permită evaluarea evoluției în timp și în mediu și nici informațiile furnizate de statele membre nu sunt suficiente pentru a evalua eficiența politicii la nivelul UE. Este necesară o colectare mai cuprinzătoare și mai detaliată de date comparabile rezultate din activitatea de monitorizare la nivelul UE și crearea unui sistem comun de informații.

Gradul de conformitate cu obligația de raportare nu este satisfăcător. Un număr semnificativ de state membre nu și-au respectat obligațiile de raportare. Calitatea informațiilor furnizate trebuie îmbunătățită. Ar fi binevenită o revizuire a formatului de comunicare a informațiilor care să sporească gradul de claritate și de compatibilitate cu principiile SEIS.

Coordonarea într-o măsură mai mare a asistenței UE ar conduce la îmbunătățirea eficienței și vizibilității acesteia.

Comisia va continua să conlucreze cu statele membre în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare în scopul protejării sănătății umane și a mediului împotriva poluanților organici persistenți.

Abrevieri și unități utilizate

BAT Cele mai bune tehnici disponibile

BREF Document de referință privind cele mai bune tehnici disponibile

AC Autorități competente

CEN Comitetul European de Standardizare

CIP Plan comunitar de punere în aplicare

CORINAIR Inventarul principal al emisiilor atmosferice

DDT Diclor-difenil-tricloretan

AEM Agenția Europeană de Mediu

EMEP Programul european de supraveghere și evaluare

EPER Registrul European al Poluanților Emiși

E-PRTR Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați

GEF Fondul global de mediu

HCB Hexaclorbenzen

IPPC Prevenirea și controlul integrat al poluării

I-TEQ Echivalent toxic internațional

MW Megawați

NAP Plan național de acțiune

NIP Plan național de punere în aplicare

HAP Hidrocarburi aromatice policiclice

PBT Persistent, bioacumulativ, toxic

PCB Bifenil policlorurat

PCDD/F Dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați

PCT Terfenil policlorurat

POP Poluanți organici persistenți

REACH Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice

SEIS Sistem de schimb de informații despre mediu

PNUM Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu

UNC Urme neintenționate de contaminanți

vPvB Foarte persistent, foarte bioacumulativ

[1] JO L 229, 29.6.2004, p. 5.

[2] EPER (Registrul European al Poluanților Emiși) creat prin Decizia 2000/479/CE a Comisiei.

[3] E-PRTR (Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați) creat prin Regulamentul (CE) 166/2006.

[4] EMEP (Programul de cooperare privind supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa).

[5] http://ec.europa.eu/environment/pops/index_en.htm. Contractantul care a elaborat raportul este responsabil pentru conținutul acestuia.

[6] SEC (2007) 341.

[7] JO L 218, 13.8.2008, p. 30.

[8] JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

[9] JO L 204, 31.7.2008, p. 1.

[10] JO L 243, 24.9.1996, p. 31.

[11] În conformitate cu un document de orientare specific EMEP/CORINAIR, actualizat în prezent de Orientările privind raportarea datelor referitoare la emisii în temeiul Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi și de Ghidul comun EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici.

[12] http://www.ceip.at/emission-data-webdab/

[13] JO L 33, 4.2.2006, p. 1.

[14] JO L 24, 29.1.2008, p. 8.

[15] http://circa.europa.eu/Public/irc/env/ippc_rev/library?l=/gathering_amendments/final_report/factsheet_combustion/_EN_1.0_&a=d

[16] http://circa.europa.eu/Public/irc/env/ippc_rev/library?l=/combustion_20-50/final_report&vm=detailed&sb=Title

[17] http://circa.europa.eu/Public/irc/env/ippc_rev/library?l=/waste_incineration/final_report

[18] http://www.ecoaircon.eu/

[19] http://ec.europa.eu/environment/dioxin/pdf/report09.pdf

[20] http://ec.europa.eu/environment/dioxin/pdf/brochure09.pdf

[21] JO L 217, 8.8.2006, p. 6.

[22] JO L 55, 23.2.2007, p. 1.

[23] JO L 85, 27.03.2007, p. 3.

[24] JO L 96, 15.4.2009, p. 33.

[25] JO L 23, 27.1.2009, p. 30.

[26] JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[27] SEC (2007) 341.

[28] JO L 258, 4.10.2007, p. 39.

[29] COM (2008) 46.