29.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/37


Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2017 – Republica Federală Germania/ECHA

(Cauza T-755/17)

(2018/C 032/51)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: D. Klebs și T. Henze)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Produse Chimice

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei camerei de recurs din 8 septembrie 2017 a Agenției Europene pentru Produse Chimice (cauza nr. A-026-2015), în măsura în care

a anulat în parte decizia comitetului statelor membre din 1 octombrie 2015 privind substanța 1,4-benzen-diamină, N, N’- amestec de fenil și derivați din benzil (denumită în continuare „BENPAT”), CAS-nr. 68953-84-4 (nr. CE 273-227-8), în sensul că această din urmă decizie a prevăzut ca declaranții să identifice metaboliții în cursul studiului, conform testului OCDE TG 309;

a anulat în parte decizia menționată, în sensul că această din urmă decizie a prevăzut efectuarea unui studiu conform testului OCDE TG 308 și

a stabilit că declarația privind bioacumularea trebuia să fie eliminată din expunerea de motive a deciziei respective;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Reclamanta impută în special camerei de recurs că și-a depășit competențele, în sensul că, în cadrul procedurii de recurs, camera de recurs a examinat și a analizat din nou și în integralitate decizia de evaluare, concluzionând astfel (în mod eronat, atât cu privire la formă, cât și cu privire la fond) că decizia comitetului statelor membre trebuie să fie anulată și reformată în parte.

1.

Primul motiv: necompetența camerei de recurs în ceea ce privește chestiunile de fond în cadrul procedurii de evaluare

2.

Al doilea motiv: încălcarea jurisprudenței Meroni a Curții, întrucât camera de recurs, în calitate de organ al unei agenții a Uniunii, nu dispune de putere proprie de apreciere pentru adoptarea unei decizii

3.

Al treilea motiv: încălcarea principiului subsidiarității și a principiului atribuirii competențelor, întrucât camera de recurs a încălcat drepturile statelor membre, instituționalizate prin competența acestora de a adopta decizii în comitetul statelor membre din cadrul agenției, deoarece dreptul Uniunii nu prevede un temei juridic pentru acțiunea acesteia

4.

Al patrulea motiv: încălcarea dispozițiilor Regulamentului REACH (1), întrucât camera de recurs nu dispune de competență de fond în privința deciziei de evaluare

Cu titlu subsidiar, reclamanta susține că, potrivit articolului 51 alineatul (8) din Regulamentul REACH, camera de recurs dispune doar de o competență limitată de control a deciziilor de evaluare.

5.

Al cincilea motiv: încălcarea obligației de motivare potrivit articolului 296 al doilea paragraf TFUE, întrucât camera de recurs nu și-a determinat pretinsa competență de examinare

6.

Al șaselea motiv: eroarea și nelegalitatea pe fond a deciziei


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Comisiei din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3, rectificare în JO 2009, L 36, p. 84).