201711170461556072017/C 412/536962017TC41220171204RO01ROINFO_JUDICIAL20171009373821

Cauza T-696/17: Acțiune introdusă la 9 octombrie 2017 – Havenbedrijf Antwerpen și Maatschappij van de Brugse Zeehaven/Comisia


C4122017RO3710120171009RO0053371382

Acțiune introdusă la 9 octombrie 2017 – Havenbedrijf Antwerpen și Maatschappij van de Brugse Zeehaven/Comisia

(Cauza T-696/17)

2017/C 412/53Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamante: Havenbedrijf Antwerpen NV (Anvers, Belgia) și Maatschappij van de Brugse Zeehaven NV (Zeebrugge, Belgia) (reprezentanți: P. Wytinck, W. Panis și I. Letten, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

declararea acțiunii în anulare ca fiind admisibilă;

anularea Deciziei C(2017) 5174 final a Comisiei Europene din 27 iulie 2017 privind ajutorul de stat nr. SA.38393 (2016/C, ex 2015/E) pus în aplicare de Belgia – Fiscalitatea porturilor în Belgia;

cu titlu subsidiar, acordarea unei perioade tranzitorii până la momentul la care Comisia finalizează investigația privind reglementările fiscale aplicabile diferitor porturi din Uniunea Europeană, însă, în orice caz, limitată la un an complet;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 107 TFUE și 296 TFUE

Comisia a încălcat articolul 107 TFUE întrucât a considerat în mod neîntemeiat că există o „piață” pe care autoritățile portuare își oferă serviciile.

Activitățile de bază ale autorităților portuare, respectiv acordarea accesului în port și punerea la dispoziție de terenuri prin atribuirea unor concesiuni publice, sunt prin natura lor activități fără caracter economic. Cel puțin, Comisia nu a motivat în mod suficient concluzia contrară, încălcând articolul 296 TFUE.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 TFUE întrucât, în mod eronat, Comisia a clasificat măsura ca fiind selectivă

Faptul că autoritățile portuare sunt supuse regimului de impozitare a persoanelor juridice nu reprezintă o derogare de la „sistemul de referință”, întrucât impozitul aplicat persoanelor juridice reprezintă, în sine, un sistem de referință. Aplicarea, în cazul autorităților portuare, a regimului de impozitare a persoanelor juridice se explică prin faptul că administrarea porturilor, care fac parte din domeniul public, este o misiune de interes public care nu este supusă impozitului pe profit. Autoritățile portuare furnizează încă, în esență, un serviciu public fără scop lucrativ, conform cerințelor legale și sub control administrativ.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 TFUE întrucât derogarea de la sistemul de referință este, în orice caz, nelegală

Chiar dacă s-ar considera că impozitul pe profit este sistemul belgian de referință (situație care nu se regăsește în speță), neaplicarea acestui sistem în cazul autorităților portuare este justificată. Această concluzie rezultă din coerența globală a sistemului fiscal, precum și din faptul că reclamantele nu se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă cu cea a întreprinderilor supuse impozitului pe profit. În plus, aplicarea în cazul reclamantelor a impozitului pe profit ar avea consecințe dezavantajoase.

4.

Al patrulea motiv: cu titlu foarte subsidiar, cerere de acordare a unei perioade tranzitorii până la momentul la care Comisia finalizează investigația privind reglementările fiscale aplicabile diferitor porturi din Uniunea Europeană, limitată, în orice caz, la un an complet

În procedura deschisă împotriva Țărilor de Jos, Comisia a acordat un an complet legiuitorului neerlandez pentru a-și adapta legislația, precum și porturilor în cauză pentru a se pregăti pentru noua situație. Nu există niciun motiv pentru care reclamantelor li se acordă un termen mai scurt în vederea adaptării la noua situație.

Între timp, interzicerea măsurii într-un stat membru, în timp ce porturile din alte state membre pot beneficia încă de aceasta, nu este favorabilă condițiilor de concurență echitabile („level playing field”) între porturi (iar nu între autoritățile portuare). Dimpotrivă, în locul eliminării unei inegalități, tocmai este creată o inegalitate între porturile din diferite state membre.