10.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 112/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberster Gerichtshof (Austria) la 18 ianuarie 2017 – Österreichischer Gewerkschaftsbund, Gewerkschaft öffentlicher Dienst/Republica Austria

(Cauza C-24/17)

(2017/C 112/29)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamant: Österreichischer Gewerkschaftsbund, Gewerkschaft öffentlicher Dienst

Pârâtă: Republica Austria

Întrebările preliminare

1.1.

Dreptul Uniunii, în special articolele 1, 2 și 6 din Directiva 2000/78/CE (1) coroborate cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale prin intermediul căreia (în ceea ce privește luarea în considerare a perioadelor de activitate desfășurate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani) un sistem de remunerare discriminatoriu pe motive de vârstă este înlocuit printr-un nou sistem de remunerare, dar reîncadrarea angajaților activi în noul sistem de remunerare are loc prin aplicarea retroactivă a noului sistem începând cu data intrării în vigoare a legii originare, iar prima încadrare în noul sistem de remunerare se realizează pe baza salariului plătit efectiv conform vechiului sistem de remunerare pentru o anumită lună de reîncadrare (februarie 2015), cu consecința că vechea discriminare pentru motive de vârstă subzistă în privința efectelor sale financiare?

1.2.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 1.1.:

Dreptul Uniunii, în special articolul 17 din Directiva 2000/78/CE, trebuie interpretat în sensul că angajații activi care, în vechiul sistem de remunerare, au suferit o discriminare în ceea ce privește luarea în considerare a perioadelor de activitate anterioare împlinirii vârstei de 18 ani, trebuie să primească o compensație financiară, în cazul în care această discriminare pe motive de vârstă își produce efectele financiare și după reîncadrarea în noul sistem de remunerare?

1.3.

În cazul unui răspuns negativ la întrebarea 1.1.:

Dreptul Uniunii, în special articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că dreptul fundamental la protecție jurisdicțională efectivă garantat de acest articol se opune unei reglementări naționale care prevede că vechiul sistemul de remunerare discriminatoriu nu se mai aplică în procedurile în curs și în procedurile viitoare și că reîncadrarea salarială a angajaților în funcție în noul regim de remunerare se realizează exclusiv pe baza salariului determinat, respectiv plătit, pentru luna în care are loc reîncadrarea?

2.

Dreptul Uniunii, în special articolul 45 TFUE, articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (2), și articolul 20 și următorul din Carta drepturilor fundamentale, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări care prevede că perioadele anterioare de activitate ale unui agent contractual sunt luate în considerare

—

în întregime, în cazul în care agentul a avut un raport de muncă cu o colectivitate teritorială sau cu o administrație locală dintr-un stat membru al Spațiului Economic European, din Republica Turcia sau din Confederația Elvețiană, cu un organism al Uniunii Europene sau cu un organism interstatal de care aparține și Austria etc.;

—

timp de cel mult zece ani, în cazul în care agentul a avut un raport de muncă cu un alt angajator și numai dacă activitatea desfășurată sau practica administrativă este relevantă în activitatea de angajat?

(1)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7).

(2)  JO L 141, p. 1.