EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Consiliul Uniunii Europene („Consiliul”) este unul dintre principalele organisme de luare a deciziilor ale UE. La reuniunile acestuia participă miniștri din cele 27 de state membre. Consiliul elaborează și coordonează politici.
Sediul Consiliului este la Bruxelles, însă reuniunile au loc la Luxemburg în aprilie, iunie și octombrie, în conformitate cu Protocolul nr. 6 anexat tratatelor și Regulamentului său de procedură. Sesiunile Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) sunt convocate și prezidate de către președinția pe șase luni.
Consiliul se întrunește în 10 formațiuni, reunind miniștrii relevanți din statele membre:
Consiliul „Afaceri Generale” pregătește și aprofundează reuniunile Consiliului European împreună cu președintele Consiliului European și Comisia [articolul 16 alineatul (6), primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană]. Acesta este responsabil de coordonarea generală a politicilor, a problemelor instituționale și administrative și a domeniilor care afectează mai multe politici ale UE, cum ar fi cadrul financiar multianual și extinderea. De asemenea, acesta asigură consecvența și continuitatea în activitatea diferitelor formațiuni ale Consiliului.
Lucrările Consiliului sunt pregătite de Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Statelor Membre (Coreper). Pentru a ajuta la pregătirea lucrărilor Consiliului, Coreper poate înființa grupuri de lucru sau comitete.
Coreper este împărțit în două părți:
Consiliul, împreună cu Parlamentul European, exercită funcții legislative și bugetare. Totodată, acesta este principala instituție însărcinată cu luarea deciziilor privind politica externă și de securitate comună (PESC). Statele membre își coordonează politicile economice cu Consiliul.
În majoritatea cazurilor, deciziile Consiliului, pe baza propunerilor din partea Comisiei, sunt luate împreună cu Parlamentul European în cadrul procedurii legislative ordinare. În funcție de subiect, Consiliul ia decizii prin majoritate simplă, majoritate calificată sau unanimitate. Majoritatea calificată este regula standard pentru votare.
Potrivit tratatelor, anumite decizii sunt adoptate nu de Consiliu, ci prin acordul comun al guvernelor statelor membre, cum ar fi numirea judecătorilor și avocaților generali la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sau stabilirea sediilor instituțiilor și agențiilor. În general, aceste decizii sunt adoptate în marja reuniunilor Consiliului sau ale Coreper. Acestea nu sunt acte ale UE și, prin urmare, nu pot fi contestate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
A SE VEDEA, DE ASEMENEA: