9.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 423/1

(1)

Capacitatea de inserție profesională a absolvenților care și-au încheiat educația și formarea reprezintă un motiv de preocupare în multe state membre, în special deoarece rata de ocupare a absolvenților recenți de învățământ superior din Uniune nu s-a redresat complet după criza financiară din 2008 (1), iar situația ocupării forței de muncă în rândul absolvenților de programe de educație și formare profesională variază de la un stat membru la altul.

(2)

Prin urmare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, au fost încurajate, prin Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (2), să promoveze productivitatea și capacitatea de inserție profesională printr-o ofertă adecvată de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante.

(3)

Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt esențiale informații de bună calitate cu privire la parcursul profesional al absolvenților după obținerea calificării sau după încheierea educației și formării atât pentru a înțelege cauzele problemelor legate de capacitatea de inserție profesională a absolvenților în anumite regiuni și sectoare economice sau în cazul absolvenților anumitor domenii din învățământul superior sau din educația și formarea profesională, cât și pentru a identifica soluții la aceste probleme legate de capacitatea de inserție profesională. Valoarea unor astfel de informații este subliniată atât în Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (EHEA) (3), cât și în Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) (4).

(4)

Totuși, întrucât sistemele de colectare, analizare și utilizare a datelor privind rezultatele pentru absolvenții de învățământ superior și de educație și formare profesională nu sunt bine dezvoltate în multe zone din Uniune, este necesară o mai bună informare pentru ca studenții să poată face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la domeniul pe care îl vor studia sau pentru conceperea programelor de învățământ sau a politicii guvernamentale.

(5)

În plus, tranzițiile către piața forței de muncă sunt determinate în mare măsură de contextul socioeconomic, de nivelul de calificare și de domeniul de studiu. Tranzițiile sunt influențate și de factori sociodemografici, și de contextul socioeconomic al familiei (5). Prin urmare, colectarea de date cu privire la impactul acestor factori diverși este esențială pentru abordarea problemei în mod cuprinzător.

(6)

Deși multe state membre dezvoltă în acest moment sisteme de monitorizare, schimbul de cunoștințe și de bune practici, precum și învățarea reciprocă sunt limitate.

(7)

Întrucât datele comparabile existente sunt limitate din punctul de vedere al domeniului de aplicare, iar datele colectate la nivel național nu sunt comparabile cu cele colectate în alte state membre, este dificil să se ajungă la concluzii pe baza diferențelor în ceea ce privește tendințele sau rezultatele între țări și regiuni.

(8)

Rezultatele consultării publice (6) pe tema proiectului de modernizare al Uniunii pentru învățământul superior au dezvăluit preocupări cu privire la faptul că învățământul superior nu le oferă absolvenților cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru a se dezvolta într-un mediu educațional și al ocupării forței de muncă care evoluează rapid și că se mențin necorelări continue ale competențelor în unele state membre.

(9)

Statele membre au solicitat măsuri la nivelul Uniunii, destinate îmbunătățirii fluxului de informații cu privire la capacitatea de inserție profesională, la necorelările de competențe și la nevoile pieței forței de muncă. În special Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (7) propune promovarea relevanței învățământului superior pentru piața forței de muncă și pentru societate, inclusiv prin intermediul unor informații mai bune și al unei mai bune anticipări a nevoilor și rezultatelor pieței forței de muncă, de exemplu monitorizarea carierei absolvenților.

(10)

De asemenea, statele membre s-au angajat să asigure informații și reacții integrate constante, angajament asumat în cadrul concluziilor de la Riga din 2015 privind un nou set de obiective pe termen mediu în domeniul VET pentru perioada 2015-2020, prin acțiuni precum utilizarea datelor cu privire la capacitatea de inserție profesională a absolvenților VET și a unei combinații de date privind învățarea, intrarea pe piața forței de muncă și cariera, dezvoltarea capacităților actorilor de la nivel național de a utiliza datele referitoare la absolvenți în vederea adaptării programelor de cursuri, a profilurilor profesionale și a conținutului calificărilor din învățământul profesional și tehnic la noile cerințe economice și tehnice.

(11)

Ulterior, în Rezoluția privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație: contribuția educației și formării profesionale la semestrul european 2016 (8), statele membre au subliniat importanța abordării cu prioritate a necorelării competențelor și a lipsei de personal calificat.

(12)

Aceasta s-a bazat pe activitățile anterioare. Statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind antreprenoriatul în educație și formare (9) din 2014, să utilizeze, în măsura în care este posibil, informațiile privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților la evaluarea calității și eficienței educației și formării în materie de antreprenoriat.

(13)

În 2013, statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind dimensiunea socială a învățământului superior (10), să faciliteze furnizarea de informații privind oportunitățile și rezultatele din sectorul educației și de pe piața forței de muncă.

(14)

De asemenea, statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale (11) din 2012, să stabilească un criteriu de referință potrivit căruia, până în 2020, 82 % dintre absolvenții cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care și-au încheiat educația și formarea cu cel mult trei ani înainte de anul de referință să fie încadrați în muncă, precum și să monitorizeze proporția de absolvenți ai educației și formării încadrați în muncă, în vederea îmbunătățirii bazei de date concrete pentru dezvoltarea politicilor privind interfața dintre educație și formare, pe de o parte, și ocuparea forței de muncă, pe de altă parte, în timp ce statele membre și Comisia au convenit să colecteze informații calitative și exemple de bune practici pentru a completa monitorizarea cantitativă și pentru a consolida fundamentul pentru o elaborare a politicilor pe bază de date concrete.

(15)

Prin urmare, Comisia Europeană, în Comunicarea privind noua agendă pentru competențe în Europa (12), a acordat prioritate îmbunătățirii informațiilor privind competențele și a informării în vederea unor opțiuni de carieră mai bune, propunând o inițiativă privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților de învățământ terțiar, pentru a sprijini statele membre în îmbunătățirea informațiilor referitoare la tranziția absolvenților către piața forței de muncă. În acest context, prezenta recomandare oferă o abordare complementară inițiativelor statelor membre, iar angajamentele au un caracter voluntar,

1.

Să îmbunătățească disponibilitatea și calitatea datelor cu privire la activitățile absolvenților (14) și, după caz, ale persoanelor care părăsesc învățământul superior sau educația și formarea profesională fără a absolvi, inclusiv să înregistreze progrese până în 2020 în ceea ce privește instituirea unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care să includă:

2.

În semn de recunoaștere a ambiției care stă la baza prezentei recomandări a Consiliului de a îmbunătăți comparabilitatea datelor, statele membre ar trebui să colecteze date în următoarele domenii:

3.

Să asigure o rată ridicată de răspuns, reprezentativă și constantă, la anchetele longitudinale cu privire la absolvenți și, acolo unde este posibil, la monitorizarea parcursului profesional al absolvenților care au migrat fie în scopul educației și formării, fie după finalizarea educației și formării lor.

4.

Să participe la o rețea de experți, care să încurajeze cooperarea și învățarea reciprocă între statele membre în ceea ce privește sistemele de monitorizare a parcursului profesional și dezvoltarea în continuare a acestora. Această rețea va explora opțiunile de elaborare a unor date comparabile și a unor definiții comune, astfel cum se menționează la punctul 2. În ceea ce privește anchetele longitudinale, astfel cum se menționează la punctele 3 și 9, rețeaua va explora opțiunile de elaborare a unor principii comune, frecvența optimă și modul de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care au migrat.

5.

Această rețea urmează a fi organizată în conformitate cu structurile actuale de guvernanță pentru cooperare în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale 2020, fără a aduce atingere vreunei noi structuri care ar putea urma acestuia.

6.

Să ia măsuri pentru a asigura diseminarea în timp util, în mod regulat și pe scară largă și exploatarea rezultatelor analizei privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, având ca obiective:

7.

Să asigure sustenabilitatea inițiativelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților prin alocarea de resurse adecvate multianuale, prin utilizarea de surse de finanțare naționale sau europene, cum ar fi programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, dacă este cazul și în conformitate cu resursele existente, cu temeiul juridic și cu prioritățile stabilite pentru perioada 2014-2020, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual.

8.

În termen de doi ani de la adoptarea prezentei recomandări, precum și ulterior la intervale regulate, să evalueze și să raporteze Comisiei, prin intermediul rețelei de experți, cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări.

9.

Să elaboreze etapa-pilot a unei anchete europene cu privire la absolvenții de învățământ terțiar (15), care să urmărească îmbunătățirea disponibilității informațiilor comparabile referitoare la încadrarea în muncă și la rezultatele sociale ale absolvenților, ținând seama de rezultatele Studiului de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni (16) și de experiențele statelor membre cu privire la sistemele lor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților. În termen de trei ani de la adoptarea prezentei recomandări, să prezinte rețelei de experți un raport privind rezultatele acestui studiu-pilot. În cazul în care etapa-pilot se desfășoară cu succes, Comisia va consulta statele membre pentru a decide dacă să lanseze pe deplin o anchetă europeană cu privire la absolvenții de învățământ terțiar.

10.

Să acorde sprijin pentru consolidarea capacităților, în funcție de necesități, în vederea instituirii de sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, pe baza bunelor practici. În cazul educației și formării profesionale, acesta va include o inventariere cuprinzătoare în rândul statelor membre care să abordeze opțiuni de cooperare la nivelul Uniunii și care ar putea servi drept bază pentru examinarea fezabilității unei anchete europene cu privire la absolvenții de educație și formare profesională, dacă se consideră necesar. De asemenea, în contextul consolidării capacităților, se va acorda sprijin pentru cooperarea între autorități, furnizorii de educație și formare profesională și serviciile de orientare profesională, pentru a îmbunătăți disponibilitatea, comparabilitatea și fiabilitatea datelor privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților.

11.

Să promoveze învățarea reciprocă și schimbul de bune practici, să consolideze cooperarea prin înființarea și sprijinirea rețelei de experți, precum și să coopereze cu alte grupuri de experți relevante, cu organizațiile internaționale și cu instituțiile și agențiile UE.

12.

Să se asigure că rezultatele analizei privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților sunt puse la dispoziție pentru a fi utilizate de statele membre și de părțile interesate.

13.

Să sprijine, după caz, utilizarea surselor de finanțare europene, cum ar fi programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, în conformitate cu capacitatea lor financiară, cu temeiul juridic, cu procedurile decizionale și cu prioritățile stabilite pentru perioada 2014-2020, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual.

14.

Să raporteze Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei recomandări în termen de cinci ani de la adoptarea acesteia.