52007DC0558

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 27.9.2007

COM(2007) 558 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Planul de acţiune privind învăţarea în rândul adulţilor Oricând este momentul potrivit pentru a învăţa

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Planul de acţiune privind învăţarea în rândul adulţilor Oricând este momentul potrivit pentru a învăţa

1. Introducere

În 1997, în preambulul Tratatului de la Amsterdam, şefii de stat şi de guvern şi-au afirmat hotărârea de a „ promova dezvoltarea celui mai ridicat nivel de cunoştinţe pentru popoarele lor prin extinderea accesului la educaţie şi prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor ” [1] .

Consiliul European de la Lisabona din anul 2000 a stabilit obiectivul strategic ca Europa să devină până în 2010 cea mai competitivă şi dinamică societate bazată pe cunoaştere la nivel mondial. Un element-cheie de pe agenda propusă la Lisabona a fost sporirea şanselor de angajare şi a incluziunii sociale prin investiţia în nivelul de cunoştinţe şi competenţe al cetăţenilor pe tot parcursul vieţii.

În 2001, comunicarea Comisiei intitulată Realizarea unui spaţiu european al învăţării continue[2] a subliniat din nou importanţa învăţării continue pentru toţi cetăţenii europeni. Unul dintre mesajele principale a fost că „ sistemele tradiţionale trebuie transformate pentru a deveni mult mai deschise şi flexibile, astfel încât să permită celor care învaţă să urmeze un parcurs educaţional personalizat, potrivit nevoilor şi intereselor proprii, aceştia putând să profite cu adevărat de şansele oferite pe tot parcursul vieţii”.

Raportul intermediar comun din 2006 privind progresul în cadrul programului de lucru „Educaţie şi Formare 2010” subliniază necesitatea ca toţi cetăţenii să dobândească şi să îşi actualizeze competenţele pe tot parcursul vieţii, precum şi atenţia specială care trebuie acordată nevoilor specifice ale persoanelor ameninţate de excludere socială. Învăţarea în rândul adulţilor (atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi calitatea) este, de asemenea, importantă pentru dezvoltarea competenţelor persoanelor cu calificare medie sau a celor cu înaltă calificare[3].

Comunicarea Comisiei privind învăţarea în rândul adulţilor[4]din anul 2006 intitulată Nu este niciodată prea târziu pentru a învăţa[5] pune accentul pe importanţa învăţării în rândul adulţilor ca element-cheie al învăţării continue. Aceasta joacă un rol fundamental în dezvoltarea responsabilităţii civice şi a competenţelor.

Prezentul plan de acţiune se concentrează asupra persoanelor dezavantajate datorită nivelului scăzut de educaţie, inadecvării aptitudinilor profesionale şi/sau a competenţelor necesare pentru a se integra cu succes în societate. În diferitele state membre, categoria persoanelor dezavantajate poate include migranţi, persoane în vârstă, femei sau persoane cu disabilităţi.

Planul de acţiune porneşte de la ideea că nevoia de a avea un sistem de învăţare pentru adulţi accesibil şi de înaltă calitate este o certitudine, având în vedere provocările cărora Europa trebuie să le facă faţă în următorii ani:

- Reducerea penuriei de pe piaţa muncii cauzate de schimbări demografice. Aceasta se va realiza prin sporirea nivelului de competenţe al forţei de muncă şi, în special, prin ameliorarea competenţelor lucrătorilor cu calificare scăzută (80 de milioane în 2006). Învăţarea în rândul adulţilor poate contribui rapid şi eficient la aceasta;

- Remedierea problemei persistente şi frecvente a abandonului şcolar timpuriu[6] (aproape 7 milioane în 2006) prin oferirea unei a doua şanse persoanelor ajunse la vârsta adultă fără a avea o calificare;

- Reducerea problemei persistente a sărăciei şi a excluderii sociale în cazul grupurilor marginalizate. Învăţarea în rândul adulţilor poate îmbunătăţi competenţele indivizilor şi îi poate ajuta să progreseze către o responsabilitate civică şi o autonomie personală;

- O mai bună integrare a imigranţilor în societate şi pe piaţa muncii. Învăţarea în rândul adulţilor oferă cursuri personalizate, inclusiv cursuri de învăţare a limbilor străine, pentru a contribui la acest proces de integrare. De asemenea, participarea la procesul de învăţare pentru adulţi în ţara gazdă îi poate ajuta pe imigranţi să obţină validarea şi recunoaşterea calificărilor anterioare;

- Sporirea participării la învăţarea continuă, având în vedere în special faptul că rata participării scade după vârsta de 34 de ani. În contextul actual în care în întreaga Europă creşte vârsta activă medie, este necesară sporirea paralelă a participării lucrătorilor mai în vârstă la învăţarea continuă.

Nevoia de a spori investiţiile în învăţarea în rândul adulţilor este subliniată de ultimele rezultate obţinute pentru indicatorul de referinţă, care arată că participarea adulţilor (25-64 de ani) la învăţarea continuă nu mai este în creştere, iar în 2006 a înregistrat chiar o scădere uşoară, atingând valoarea de 9,6%[7].

Planul de acţiune vizează consolidarea sectorului învăţării în rândul adulţilor pentru ca acesta să poată funcţiona la capacitate maximă. Sectorul în cauză este complex, incluzând o gamă largă de prestatori care se adresează unor grupuri ţintă foarte variate, caracterul trans-sectorial al învăţării în rândul adulţilor fiind recunoscut.

Obiectivul general al planului de acţiune este punerea în practică a celor cinci mesaje esenţiale formulate în Comunicarea Nu este niciodată prea târziu pentru a învăţa: îndepărtarea obstacolelor din calea participării, creşterea calităţii şi eficienţei sectorului, accelerarea procesului de validare şi recunoaştere, asigurarea unei investiţii suficiente şi monitorizarea sectorului. |

1.1. Procesul de consultare

Prezenta comunicare este rezultatul unei consultări ample lansate după publicarea comunicării din anul 2006. În decursul primului semestru al anului 2007, Comisia a consultat statele membre în cadrul a patru reuniuni regionale (desfăşurate în Finlanda, Germania, Slovenia şi Portugalia) a reprezentanţilor ministerelor educaţiei şi muncii, partenerilor sociali şi a ONG-urilor din sectorul învăţării în rândul adulţilor.

În cadrul fiecărei reuniuni regionale, pe baza mesajelor esenţiale formulate în comunicarea din 2006, ţara gazdă a prezentat participanţilor exemple de bune practici, care ilustrau:

- rezultatele unui demers integrând părţile interesate;

- modalităţi în care lucrătorii cu calificare scăzută pot dobândi competenţe de bază;

- modalităţi de elaborare a politicilor şi a acţiunilor care vizează sporirea participării în cadrul procesului de învăţare în rândul adulţilor;

- modul în care este pus în aplicare sistemul de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării non-formale.

Schimbul de bune practici care a avut loc în cadrul reuniunilor poate fi considerat un prim rezultat pozitiv al procesului.

De asemenea, pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la impactul planului de acţiune din partea factorilor de decizie, a partenerilor sociali şi a ONG-urilor din domeniul învăţării formale şi non-formale în rândul adulţilor, Comisia a apelat la comitete naţionale informale din statele membre care au avut rolul de „cutii de rezonanţă”[8].

În elaborarea planului de acţiune, Comisia a fost sprijinită de un grup de experţi alcătuit din reprezentanţi ai statelor membre, ai partenerilor sociali şi ai organismelor internaţionale, cum ar fi UNESCO.

2. UN SECTOR AL ÎNVăţăRII ÎN RÂNDUL ADULţILOR EFICIENT – BAZA PLANULUI DE ACţIUNE

Sectorul învăţării în rândul adulţilor îşi poate spori contribuţia la realizarea obiectivelor de la Lisabona şi la învăţarea continuă prin crearea unor sisteme mai eficiente, care să asigure participarea tuturor părţilor interesate. Rezultatele planului de acţiune depind, de asemenea, de eficienţa acestor sisteme.

Este recunoscut faptul că nivelul participării, al calităţii şi al finanţării, precum şi nivelul de dezvoltare al sectorului este diferit în fiecare stat membru. Există multe exemple de iniţiative lăudabile care au fost elaborate în statele membre cu sprijinul UE, iniţiative care ar putea constitui modele de urmat[9].

Procesul de consultare şi dovezile oferite de studii şi cercetări în domeniu ilustrează faptul că un sector al învăţării pentru adulţi durabil şi eficient cuprinde o serie de elemente-cheie care sunt strâns relaţionate. Aceste elemente sunt următoarele:

- politicile adoptate pentru a răspunde nevoilor şi exigenţelor societăţii şi economiei;

- structurile de guvernare care includ calitatea, eficienţa şi responsabilitatea sistemului de învăţare pentru adulţi;

- sistemele de prestare a serviciilor , care includ activităţi de învăţare, sprijinul acordat acestora şi recunoaşterea rezultatelor, care abordează problema motivaţiei şi nevoilor de învăţare în contextul nevoilor şi exigenţelor societăţii şi economiei.

Este necesară crearea de parteneriate la nivel european, naţional, regional şi local pentru a îmbunătăţi eficienţa sectorului de învăţare în rândul adulţilor, precum şi pentru a lărgi şi facilita accesul la o finanţare adecvată[10].

2.1. Politică

În cadrul consultării, s-a reafirmat nevoia fundamentală ca autorităţile publice, alături de alte părţi interesate , să intervină pentru a asigura persoanelor vulnerabile oportunităţi de învăţare care să le permită să dobândească competenţe fundamentale[11]. Această intervenţie este necesară pentru a garanta faptul că adulţii care au renunţat la studii înainte de a obţine o calificare oficială şi care doresc să reînceapă sau să-şi continue studiile de bază în orice moment al vieţii au acces la modalităţi de învăţare adecvate şi inovatoare, precum şi la oportunităţi de a dobândi competenţe prin intermediul formării profesionale la locul de muncă. Nevoia unei asemenea intervenţii se face mai tare simţită în contextul evoluţiei rapide caracteristice locurilor de muncă şi competenţelor necesare pentru a avea succes.

Părţile interesate au considerat că, în raport cu alte forme de învăţare, contribuţia şi avantajele sectorului învăţării în rândul adulţilor nu sunt studiate, discutate şi făcute publice în mod adecvat. De asemenea, posibilităţile de învăţare destinate adulţilor nu evoluează în acelaşi ritm cu nevoile indivizilor şi ale societăţii.

Pentru a spori participarea şi a încuraja investiţiile, este esenţial ca utilitatea, calitatea şi eficienţa[12] învăţării în rândul adulţilor să fie evidente.

Guvernele şi alte părţi interesate ar trebui să acţioneze, în cadrul domeniilor lor respective, pentru a facilita accesul, a îndruma şi evalua, precum şi pentru a accelera validarea şi recunoaşterea rezultatelor obţinute în cadrul învăţării non-formale şi a celei informale.

2.2. Administrare

Participanţii la consultare au indicat în mod clar faptul că o bună administrare din partea prestatorilor din domeniul învăţării destinate adulţilor contribuie la succesul învăţării în rândul adulţilor. O bună administrare conduce la obţinerea unor rezultate de calitate de către adulţii implicaţi în procesul de învăţare şi a unor randamente bune ale investiţiilor, în ceea ce priveşte părţile interesate.

În ceea ce priveşte prestatorii de servicii din domeniul învăţării în rândul adulţilor, buna administrare se caracterizează prin:

- accentul pus pe cursanţi;

- o abordare inovativă a procesului de învăţare;

- o analiză eficientă a nevoilor;

- sisteme eficiente de administrare şi o alocare adecvată a resurselor;

- personal calificat;

- mecanisme de asigurare a calităţii pentru prestatori;

- sisteme de monitorizare şi evaluare bine dezvoltate şi bazate pe date concrete, la nivel naţional;

- relaţii strânse cu alte domenii şi organisme educaţionale, cum ar fi organizaţiile de cursanţi, asociaţiile şi instituţiile sectoriale. Având în vedere faptul că angajatorii sunt cei care asigură o mare parte a formării pentru adulţi prin formarea la locul de muncă, creând un cadru favorabil, implicarea angajatorilor în planificarea locală şi regională este esenţială.

Este necesar a se acţiona în mod planificat şi sistematic la toate nivelurile şi cu privire la toate aspectele învăţării, atât formale, cât şi non-formale[13], pentru a îmbunătăţi responsabilitatea şi transparenţa şi pentru a garanta faptul că oferta în materie de învăţare destinată adulţilor satisface exigenţele tuturor părţilor interesate, în special cele ale cursanţilor adulţi.

2.3. Punere în aplicare

Consultarea a identificat următoarea provocare majoră cu privire la învăţarea în rândul adulţilor: punerea în aplicare a unui serviciu care, simultan, să corespundă nevoilor cursanţilor adulţi, să ofere soluţii de calitate în raport cu nevoile pieţei muncii şi ale societăţii şi să stimuleze cererea. De asemenea, este necesară o gamă largă de măsuri relaţionate pentru a depăşi barierele complexe din calea participării. Printre acestea se numără:

- furnizarea unor informaţii şi indicaţii de înaltă calitate, uşor accesibile cursanţilor. Aceasta se poate realiza prin servicii oferite în cadrul comunităţii sau prin servicii disponibile la locul de muncă. A existat un consens puternic cu privire la gratuitatea acestor servicii pentru grupurile ţintă din prezentul plan de acţiune.

- facilitarea accesului adulţilor la învăţare în cadrul colectivităţii din care fac parte sau la locul de muncă. Aceasta se poate realiza prin intermediul unor centre locale de învăţare, ONG-urilor, formării la locul de muncă, precum şi prin intermediul cursurilor on-line. Ar trebui oferite posibilităţi variate de învăţare, care să răspundă nevoilor specifice ale indivizilor.

- accesul flexibil la evaluarea, validarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării, care să conducă la certificare şi obţinerea unei calificări. Această măsură ar trebui susţinută prin acordarea de asistenţă.

- sporirea accesului la învăţământul superior[14] pentru a facilita obţinerea unei calificări „cu un nivel superioare”; crearea unor mecanisme financiare bazate pe cerere (cum ar fi conturi individuale destinate învăţării, măsuri fiscale sau împrumuturi acordate de stat sau prin intermediul unui mecanism de garantare publică) în vederea soluţionării constrângerilor de natură financiară şi a încurajării participării la cursuri la zi sau cu frecvenţă redusă.

- încurajarea indivizilor de a investi în propriul parcurs educaţional, atât din considerente personale, cât şi pentru a-şi spori şansele de angajare. În cest sens, învăţarea în rândul adulţilor reprezintă un mecanism important pentru învăţarea limbilor străine, în conformitate cu strategia Comisiei stabilită în cadrul Planului de acţiune 2004-2006 privind promovarea învăţării limbilor şi a diversităţii lingvistice[15]. Consilierea joacă un rol fundamental în a-i ajuta pe indivizi să profite din plin de posibilităţile oferite de întreprinderi, servicii sociale şi alte instituţii.

3. Plan de acţiune

Pentru a putea pune în aplicare mesajele esenţiale formulate în comunicarea din 2006 şi pe baza opiniilor exprimate în cadrul recentei consultări, Comisia invită statele membre să participe la un plan de acţiune european pentru sectorul în discuţie, plan care constă în acţiuni în următoarele domenii:

- analizarea efectelor pe care reformele din toate sectoarele educaţiei şi formării din statele membre le au asupra învăţării în rândul adulţilor;

- îmbunătăţirea calităţii ofertei din sectorul învăţării în rândul adulţilor;

- sporirea posibilităţilor pe care le au adulţii de a „urca cu o treaptă”, şi anume de a obţine o calificare superioară cu cel puţin un nivel calificării anterioare;

- accelerarea procesului de evaluare a aptitudinilor şi a competenţelor sociale şi de asigurare a validării şi recunoaşterii acestora sub forma rezultatelor educaţionale;

- îmbunătăţirea activităţii de monitorizare a sectorului învăţării în rândul adulţilor.

Punerea în aplicare a acestor acţiuni poate fi sprijinită prin Fondul Social European şi Programul de învăţare continuă.

3.1. Analizarea efectelor pe care reformele din toate sectoarele educaţiei şi formării din statele membre le au asupra învăţării în rândul adulţilor

Sectorul învăţării în rândul adulţilor are legătură cu toate celelalte sectoare ale educaţiei. Prin urmare, este important să se analizeze efectele schimbărilor din alte zone educaţionale, atât formale, cât şi non-formale, precum şi interacţiunea acestora cu schimbările din cadrul învăţării destinate adulţilor. În prezent, majoritatea statelor membre elaborează un cadru naţional privind calificările raportat la cadrul european al calificărilor. Discuţia cu privire la transferul creditelor este în desfăşurare. Aceste iniţiative urmăresc să faciliteze accesul, progresul şi transferul, reprezentând aşadar un aspect potenţial important cu privire la deschiderea către adulţi a sistemelor de calificare. Asigurarea calităţii reprezintă o parte importantă a reformelor din domeniul educaţiei şi formării. Evoluţiile din sectorul învăţării destinate adulţilor trebuie integrate în cadrul procesului actual de modernizare al educaţiei şi formării. În anumite state membre, învăţarea în rândul adulţilor este inclusă în cadrul reformelor, în timp ce în alte state acest lucru nu se întâmplă.

2008 | Se va comanda o analiză a impactului reformelor naţionale asupra sectorului învăţării destinate adulţilor, pe baza mecanismelor naţionale de raportare existente. Pentru a putea evalua în mod realist bunele practici, analiza va include o analiză a costurilor şi beneficiilor implicate de reforme. În cazul în care va fi necesar, se va întreprinde un studiu complementar. |

2009 | Rezultatele analizelor vor fi comunicate, prezentând tendinţele, realizările şi lacunele înregistrate la nivel european şi la nivel naţional. Aceste rezultate vor fi utilizate pentru orientarea Programului de învăţare continuă şi a altor iniţiative comunitare relevante. |

2010 | Începând din 2010, din doi în doi ani, Comisia va întocmi un raport privind progresul înregistrat. |

3.2. Îmbunătăţirea calităţii ofertei din sectorul învăţării în rândul adulţilor

Calitatea ofertei din acest sector este influenţată de politici, resurse, logistică şi de o serie de alţi factori. Factorul esenţial este însă calitatea pregătirii personalului. Până în prezent, în multe state membre s-a acordat o atenţie limitată formării (iniţiale şi continue), statutului şi remunerării personalului din sectorul învăţării în rândul adulţilor. În acest context, personalul din cadrul acestui sector nu este reprezentat numai de cadrele didactice şi de formatori, ci include, de asemenea, personalul de management, de asistenţă, consilieri şi personal administrativ. Aceştia trebuie să fie în măsură să răspundă nevoilor variate ale unor grupuri specifice. Calitatea pregătirii personalului este crucială pentru motivarea adulţilor în vederea participării la cursuri.

2008 | Publicarea rezultatelor studiului Adult learning professions in Europe (Profesiile din sectorul învăţării în rândul adulţilor în Europa). Acesta va prezenta bunele practici identificate în statele membre şi va formula recomandări. Bunele practici vor fi făcute cunoscute prin intermediul programului de lucru „Educaţie şi Formare 2010” şi al Programului de învăţare continuă (de exemplu, prin intermediul activităţilor de învăţare în grup şi a observării la locul de muncă). |

2009 | Pe baza bunelor practici existente, se vor elabora standarde cu privire la personalul calificat din sectorul învăţării destinate adulţilor, inclusiv cu privire la serviciile de consiliere. |

2010 | Se va continua cercetarea privind elaborarea de standarde de calitate pentru prestatorii din domeniu şi pentru acreditarea acestora, ceea ce va contribui la monitorizarea sectorului. |

3.3. Sporirea posibilităţilor pe care le au adulţii de a „urca cu o treaptă” şi de a obţine o calificare superioară cu cel puţin un nivel calificării anterioare

Previziunile demografice cu privire la Europa indică importanţa deosebită pe care o are investiţia în capitalul uman şi social al grupurilor ţintă identificate, având în vedere reducerea forţei de muncă şi a penuriei rezultate pe piaţa muncii. Informarea şi consilierea au un rol crucial în sensibilizarea şi motivarea acestor grupuri. Trebuie luat în considerare rolul mijloacelor de informare în masă şi a capacităţii acestora de a aborda grupurile greu accesibile. De asemenea, trebuie să se ţină seama de părerile cursanţilor. Cu toate acestea, nu este suficient a trezi interesul indivizilor pentru educaţie şi formare. Şansa care li se oferă de a progresa şi de a-şi îmbunătăţi nivelul de calificare trebuie să fie reală şi să le permită o mai bună integrare sub toate aspectele.

Statele membre ar trebui să analizeze posibilitatea de a stabili obiective la nivel naţional în vederea creşterii nivelului de competenţe al populaţiei vizate.

2008 | Realizarea unui inventar al bunelor practici şi al proiectelor care vizează abordarea grupurilor ţintă identificate, pentru a le ajuta să progreseze şi să obţină succese, accentul fiind pus pe identificarea factorilor-cheie pentru reintegrarea indivizilor în cadrul pieţei muncii, în cadrul educaţiei şi formării şi al societăţii (muncă voluntară). Se va ţine seama de rezultatele obţinute în cadrul Programului de învăţare continuă, în special de cele din cadrul programului Grundtvig. |

2009 | Pe baza rezultatelor inventarului cercetării din 2008, se va lansa, în cadrul Programului de învăţare continuă, o cerere de propuneri de proiecte pilot destinate abordării grupurilor ţintă şi studierii unor noi abordări. Obiectivul acestor proiecte este obţinerea unei calificări superioare cu cel puţin un nivel calificării anterioare. |

2010 | Lansarea proiectelor şi monitorizarea rezultatelor vor începe concomitent. În Raportul comun privind progresul în domeniul educaţiei şi formării, statele membre vor comunica progresul înregistrat cu privire la creşterea nivelului de competenţe al grupurilor ţintă. |

3.4. Accelerarea procesului de evaluare şi recunoaştere a învăţării non-formale şi informale destinate grupurilor defavorizate

Recunoaşterea şi validarea învăţării non-formale şi informale reprezintă un aspect fundamental al strategiei de învăţare continuă. Multe dintre statele membre au un cadru juridic, iar majoritatea au lansat programe pilot.

Evaluarea şi recunoaşterea abilităţilor şi competenţelor sociale, indiferent de contextul în care au fost dobândite, joacă un rol deosebit de important pentru facilitarea integrării în societate a indivizilor care nu au calificări de bază şi ale căror abilităţi nu sunt certificate. Punerea în practică a acestui proces este importantă pentru toate părţile interesate (angajatori, guverne, indivizi etc.), deoarece s-a constatat că recunoaşterea competenţelor dobândite în mod non-formal şi informal ar putea conduce la economisirea considerabilă de timp şi de bani. Prin urmare, este important ca guvernele naţionale să adopte o abordare pozitivă cu privire la recunoaşterea învăţării non-formale şi informale. O atenţia specială ar trebui acordată procesului de validare şi recunoaştere a competenţelor imigranţilor, fără a aduce atingere legislaţiei comunitare în materie de recunoaştere a calificărilor profesionale[16].

2008 | Identificarea bunelor practici în materie de recunoaştere şi validare a învăţării non-formale şi informale, accentul punându-se în special pe competenţele sociale, dobândite în mare parte în afara sistemului de învăţare formal. |

2009 | Activităţi de învăţare în grup la nivel european, schimb de bune practici şi schimb transfrontalier de personal. Finanţarea acestor activităţi va fi asigurată prin Programul de învăţare continuă. |

2010 | Primul raport privind rezultatele obţinute va fi prezentat şi dezbătut în cadrul unui seminar, iar rezultatele vor fi comunicate tuturor părţilor interesate. |

3.5. Îmbunătăţirea activităţii de monitorizare a sectorului învăţării în rândul adulţilor

Conform celor enunţate în Comunicarea privind învăţarea în rândul adulţilor Nu este niciodată prea târziu pentru a învăţa , incapacitatea de a evidenţia avantajele învăţării în rândul adulţilor reprezintă un punct slab major. Se impune găsirea urgentă a unei modalităţi de comunicare şi a unei percepţii comune pentru a depăşi neînţelegerile şi lipsa de date comparabile din acest sector. Pentru a putea realiza o actualizare periodică (din doi în doi ani) a informaţiilor privind evoluţia sectorului, este necesar un set minim de date de bază.

Această acţiune va fi strâns legată de evoluţia şi activitatea în desfăşurare referitoare la indicatori şi criterii de referinţă[17], inclusiv activitatea Grupului permanent privind criteriile de referinţă şi indicatorii.

2008 | Pe baza unui studiu lansat de către Comisie, statele membre şi părţile interesate vor conveni asupra unei propuneri de terminologie coerentă. Obiectivul studiului este, de asemenea, de a propune un set de date de bază care să faciliteze monitorizarea sectorului din doi în doi ani. |

2009 | Se va elabora şi publica un glosar cuprinzând terminologia convenită. În statele membre care vor dori să participe, se va începe culegerea datelor de bază. |

2010 | Publicarea rezultatelor în Raportul comun privind progresul în domeniul educaţiei şi formării 2010. |

4. Continuarea planului de acţiune privind învăţarea în rândul adulţilor

Este momentul să acordăm învăţării în rândul adulţilor locul care îi revine în cadrul învăţării continue şi să îi asigurăm rolul la toate nivelurile elaborării de politici, astfel încât să poată contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă Europa.

Până la sfârşitul anului 2007, se va înfiinţa un grup de lucru care să sprijine Comisia şi statele membre în elaborarea unor acţiuni şi proiecte în cadrul prezentului plan de acţiune şi care să asigure punerea în aplicare a acestora. Consiliul şi Parlamentul sunt invitate să aprobe planul de acţiune.

În al doilea semestru al anului 2009, se va organiza o conferinţă pentru a comunica rezultatele obţinute şi pentru a discuta cu privire la direcţia de urmat.

ANEXĂ: FOAIA DE PARCURS A PROCESULUI DE CONSULTARE

1. 4 reuniuni ale grupurilor de experţi, desfăşurate la Bruxelles , cu participarea reprezentanţilor serviciilor Comisiei Europene (DG EMPL, DG ENTR, DG JLS), partenerilor sociali (ETUC, EuroBusiness), organizaţiilor internaţionale (OCDE, UNESCO), a părţilor interesate şi a experţilor reprezentând cele „patru regiuni”, precum şi a unui reprezentant al Asociaţiei Europene pentru Educaţia Adulţilor.

2. 4 reuniuni transnaţionale de consultare cu statele membre, statele SEE şi Turcia , cu participarea reprezentanţilor ministerelor educaţiei şi muncii, partenerilor sociali şi ai altor părţi interesate.

3. Helsinki, 22-23 februarie 2007 State invitate: Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Suedia

4. Bonn, 12-13 martie 2007 State invitate: Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Lichtenstein, Luxemburg, Ţările de Jos, Regatul Unit

5. Ljubljana, 26-27 martie 2007 State invitate: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia

6. Lisabona, 3-4 aprilie 2007 State invitate: Cipru, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania, Turcia

7. Consultări la nivel înalt cu reprezentanţii statelor membre

8. Heidelberg, 1-2 martie 2007 Reuniune ministerială informală

9. Hamburg, 22-23 mai 2007 Reuniune a Directorilor generali pentru formare profesională (DGFP)

10. Bruxelles, 14-15 iunie 2007 Reuniune a Comitetului consultativ pentru formare profesională (CCFP)

11. Consultări informale cu statele membre şi alte părţi interesate

12. Consultare informală cu comitetele naţionale cu rol de „cutii de rezonanţă”. Autorităţile naţionale din statele membre, din statele SEE şi din Turcia au fost invitate să organizeze consultări la nivel naţional cu părţile interesate relevante, în perioada 26 aprilie – 22 mai 2007.

13. Consultări informale organizate cu alte ocazii (reuniuni ale partenerilor sociali, conferinţe, seminarii şi mese rotunde cu privire la învăţarea în rândul adulţilor).

[1] Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, http://europa.eu/eur-lex/en/treaties/dat/C_2002325EN.003301.html.

[2] Comunicarea Comisiei Europene intitulată Realizarea unui spaţiu european al învăţării continue , http://ec.europa.eu/education/policies/lll/life/communication/com_en.pdf.

[3] Comunicarea Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor: Către principii comune ale flexisecurităţii: Sporirea numărului şi calităţii locurilor de muncă prin intermediul flexibilităţii şi securităţii , http://ec.europa.eu/employment_social/news/2007/jun/flexicurity_en.pdf.

[4] Comunicarea Comisiei Europene intitulată Nu este niciodată prea târziu pentru a învăţa defineşte învăţarea adulţilor ca incluzând toate formele de învăţare urmate de adulţi după terminarea studiilor şi formării iniţiale.

[5] Comunicarea Comisiei Europene intitulată Nu este niciodată prea târziu pentru a învăţa , COM(2006) 614, 23.10.2006, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0614en01.pdf.

[6] 6 milioane în 2005: Document de lucru al personalului Comisiei „Progress towards the Lisbon objectives in education and training – Report based on indicators and benchmarks – Report 2006”, SEC (2006) 639.

[7] Proiect de raport intermediar 2007.

[8] Procesul de consultare a inclus cele 27 de state membre, cele 3 state din cadrul SEE şi Turcia.

[9] Document de referinţă ESF060603-ESF Support to Education and Training.

[10] Promoting adult learning, OCDE, 2005, ISBN: 9264010939.

[11] Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele fundamentale în procesul de învăţare continuă (2006/962/CE), JO L 394/10, 30.12.2006.

[12] Comunicare a Comisiei „Eficienţa şi echitatea sistemelor educaţionale şi de formare europene”, COM(2006)481final, 8.9.2006, http://ec.europa.eu/education/policies/2010/doc/comm481_en.pdf .

[13] Pentru definiţii, a se vedea „Memorandumul privind învăţarea pe tot parcursul vieţii” SEC(2000) 1832, 30.10.2000 şi alte documente precum Clasificarea activităţilor de învăţare realizată de Eurostat.

[14] Flash Eurobarometru nr. 192: 87% dintre cadrele didactice din universităţile din UE sunt de acord că universităţile ar trebui să participe la învăţarea destinată adulţilor.

[15] Comunicarea Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor: Promovarea învăţării limbilor şi a diversităţii lingvistice: Planul de acţiune 2004-2006: http://ec.europa.eu/education/doc/official/keydoc/actlang/act_lang_en.pdf.

[16] Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, JO L 255/22, 30.9.2005.

[17] Un cadru coerent de indicatori şi criterii de referinţă pentru urmărirea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte obiectivele de la Lisabona în domeniul educaţiei şi al formării. COM(2007) 61 final.