Protecţia copiilor în lumea digitală

S-au observat schimbări semnificative de comportament ale consumatorilor, şi în special ale minorilor, în utilizarea mass-media. Aceştia utilizează din ce în ce mai mult mass-media prin intermediul dispozitivelor mobile, inclusiv jocuri video on-line, fapt care generează o creştere a cererii de servicii la cerere pe internet. Ca fenomen nou, reţelele de socializare au devenit extrem de importante, atât pentru utilizatorii individuali, cât şi din punct de vedere societal. Numeroase schimbări urmează să se producă de acum înainte. Toate aceste noi evoluţii oferă numeroase oportunităţi minorilor, dând naştere în acelaşi timp la anumite provocări în ceea ce priveşte protecţia lor. Prezentul raport recapitulează realizările de până acum în domeniul protecţiei minorilor în lumea digitală şi enunţă etapele care sunt necesare în continuare pentru consolidarea acestei protecţii.

ACT

Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 13 septembrie 2011 referitor la aplicarea Recomandării Consiliului din 24 septembrie 1998 privind protecţia minorilor şi demnitatea umană şi a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane, precum şi dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale şi de informare on-line intitulat: „Protecţia copiilor în lumea digitală” [COM(2011) 556 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Prezentul raport trece în revistă măsurile luate de statele membre pentru protecţia copiilor în lumea digitală. Raportul urmează recomandării din 2006 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor audiovizuale şi de informare şi recomandării din 1998 privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane.

Conţinutul ilegal sau dăunător

Raportul prezintă iniţiativele adoptate de statele membre în vederea combaterii conţinuturilor on-line discriminatorii, ilegale sau dăunătoare. Este vorba în principal de angajamente sau de coduri de conduită. Acestea prevăd, de pildă, afişarea unei etichete adecvate pe site-uri.

Nivelul de protecţie asigurat de acest tip de iniţiativă diferă în continuare de la un stat membru la altul. Măsurile existente trebuie monitorizate constant pentru a le asigura eficacitatea.

Conţinuturile ilegale sau dăunătoare provin în general din alte state membre ale UE sau din ţări terţe. O abordare coordonată la nivel european şi apoi la nivel internaţional ar permite armonizarea protecţiei împotriva acestui tip de conţinuturi.

Linii de asistenţă telefonică

Agenda digitală pentru Europa prevede înfiinţarea până în 2013 a unor linii de asistenţă telefonică pentru raportarea conţinutului on-line jignitor sau dăunător. Aceste linii de asistenţă telefonică ar trebui să beneficieze de cofinanţare prin programul „Pentru un internet mai sigur”. În plus, liniile de asistenţă telefonică referitoare la internet INHOPE (EN) constituie un instrument de cooperare eficace pentru statele membre şi ţările terţe. De asemenea, sunt implementate proceduri de notificare şi retragere pentru ca furnizorii de servicii internet (ISP) să elimine conţinutul ilegal raportat de o persoană prin intermediul liniei de asistenţă telefonică.

Cu toate acestea, Comisia invită statele membre să monitorizeze mai îndeaproape liniile lor de asistenţă telefonică. Acestea nu sunt încă destul de cunoscute şi accesibile utilizatorilor de internet şi copiilor.

Furnizorii de servicii internet (ISP)

Furnizorii de servicii internet (ISP) sunt invitaţi să se implice mai mult în protecţia minorilor. Aplicarea codurilor de conduită ar trebui să fie mult mai răspândită şi monitorizată îndeaproape. Asociaţiile ISP-urilor sunt încurajate să includă protecţia minorilor în acţiunile lor, iar membrii acestora să se angajeze în consecinţă în acest sens. În plus, o implicare mai activă a consumatorilor şi a autorităţilor în elaborarea codurilor de conduită ar trebui să garanteze că autoreglementarea răspunde într-adevăr cerinţelor unei lumi digitale aflate într-o rapidă evoluţie.

ISP-urile sunt încurajate să generalizeze aplicarea codurilor de conduită şi să includă protecţia minorilor în mandatele lor.

Reţelele de socializare on-line

Reţelele de socializare on-line au modificat profund comportamentele minorilor în ceea ce priveşte modul în care aceştia interacţionează şi comunică între ei. Aceste reţele prezintă numeroase riscuri, cum ar fi conţinuturile ilegale, conţinuturile inadecvate vârstei, contactele inadecvate, comportamentele inadecvate.

Unul dintre mijloacele menţionate de raport pentru a face faţă acestor riscuri poate fi elaborarea de linii de conduită pentru furnizorii de reţele de socializare. Comisia încurajează dezvoltarea punctelor de raportare şi crearea de structuri administrative performante pentru a le utiliza pentru reţelele de socializare.

Educaţia în domeniul mass-media şi sensibilizare

Statele membre s-au angajat să consolideze educaţia în domeniul mass-media. Există numeroase iniţiative în acest domeniu, cum ar fi parteneriatele public-privat sau proiectul Copiii UE on-line (EN). Cu toate acestea, implicarea tuturor copiilor şi a părinţilor, precum şi armonizarea între şcoli şi statele membre, rămân în continuare provocări semnificative, chiar dacă integrarea educaţiei în domeniul mass-media în mediul şcolar înregistrează rezultate pozitive.

Restricţionarea accesului la conţinut

Limitarea accesului la conţinut pentru minori implică realizarea unor sisteme de rating pe categorii de vârstă şi clasificarea conţinutului. În prezent există sisteme de rating şi de clasificare a conţinutului audiovizual considerate suficiente sau eficiente de unele state membre, în timp ce altele consideră că acestea ar trebui îmbunătăţite.

Sistemele tehnice, cum ar fi sistemele de filtrare, sistemele de verificare a vârstei sau sistemele de control parental pot fi utile, însă nu pot garanta restricţionarea completă a accesului minorilor la conţinuturi. Abonaţii sunt din ce în ce mai bine informaţi în ceea ce priveşte existenţa sistemelor de filtrare şi rating disponibile şi a softurilor de verificare a vârstei. Cu toate acestea, statele membre nu sunt în continuare de aceeaşi părere în ceea ce priveşte utilitatea, relevanţa (din perspectiva dreptului la informare şi a riscului de cenzură), fezabilitatea tehnică şi fiabilitatea sistemelor tehnice. În plus, statele membre subliniază nevoia de transparenţă în includerea unui anumit conţinut pe o „listă neagră” şi posibilitatea eliminării acestuia de pe listă.

În timp ce majoritatea statelor membre au în vedere posibilitatea de a îmbunătăţi stabilirea vârstei şi sistemele de rating şi clasificare, nu există încă un consens privind un sistem paneuropean de clasificare pentru conţinutul media. Prezentul raport solicită să se aibă în vedere sisteme inovatoare de rating şi de clasificare a conţinutului în sectorul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).

Servicii media audiovizuale

Comisia constată o anumită întârziere a serviciilor de televiziune la cerere în ceea ce priveşte sistemele de coreglementare şi de autoreglementare pentru protecţia minorilor faţă de conţinutul dăunător şi în ceea ce priveşte mijloacele tehnice disponibile pentru a oferi copiilor un acces selectiv la conţinutul on-line. Trebuie promovate în continuare sistemele de rating pe categorii de vârstă şi restricţiile privind orele de difuzare pentru acest tip de servicii media audiovizuale.

Jocuri video

Cu excepţia Germaniei, toate statele membre utilizează Sistemul de Informaţii despre Jocuri la Nivel Paneuropean (PEGI) privind protecţia minorilor în cadrul utilizării jocurilor video. Prezentul raport indică faptul că ar fi oportune măsuri suplimentare de sensibilizare în scop preventiv, îndeosebi în şcoli. În plus, sunt necesare în continuare progrese pentru a asigura respectarea sistemelor de rating pe categorii de vârstă în ceea ce priveşte vânzarea jocurilor video şi pentru a extinde aplicarea unor sisteme precum PEGI la jocurile on-line.

See also