Consolidarea politicii europene de vecinătate

După 18 luni de aplicare, Comisia realizează un bilanţ al politicii europene de vecinătate (PEV), a instrumentelor şi a rezultatelor sale. Bilanţul arată că este necesară consolidarea PEV, având în vedere numeroasele provocări cu care se confruntă ţările partenere. PEV dispune de un potenţial care ar putea fi mai bine exploatat pentru a construi relaţii strânse între UE şi vecinii săi, dar şi pentru a crea un spaţiu de prosperitate, stabilitate şi securitate de-a lungul frontierelor europene.

ACT

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament on strengthening the European Neighbourhood Policy [COM(2006) 726 final - Not published in the Official Journal] (Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 4 decembrie 2006 privind consolidarea politicii europene de vecinătate) [COM(2006) 726 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

După 18 luni de aplicare, PEV şi-a demonstrat capacitatea de a oferi o bază solidă pentru consolidarea unor relaţii strânse între Uniunea Europeană (UE) şi vecinii săi.

Totuşi, PEV dispune de un potenţial care ar putea fi mai bine exploatat pentru a spori impactul acesteia. În fapt, ţările partenere se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi sărăcia, şomajul, inegalităţile economice, corupţia, guvernanţa deficientă şi conflictele „îngheţate” din anumite regiuni.

UE sprijină şi încurajează reformele în ţările partenere pentru a se crea condiţii de prosperitate, stabilitate şi securitate în regiunile vecine, în interesul nostru comun. Provocările cu care se confruntă vecinii noştri depăşesc adesea frontierele lor şi privesc, de asemenea, şi Uniunea Europeană. În acest context, UE şi partenerii săi au un interes comun în menţinerea stabilităţii, pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale, degradării mediului şi terorismului şi pentru a garanta siguranţa aprovizionării cu energie.

Atuurile PEV

PEV stimulează progresele politice şi pune bazele unui dialog consolidat între UE şi partenerii săi, oferind:

• un cadru unic şi clar care favorizează integrarea. Acesta acoperă toate aspectele relaţiilor bilaterale cu vecinii noştri la nivel global şi sectorial;
• planuri de acţiune PEV (EN) (FR) convenite de UE şi de ţara parteneră, care promovează o asumare comună şi diferenţiată. Până în prezent, s-au stabilit 12 planuri de acţiune PEV. Acestea conferă PEV un caracter concret şi se concentrează asupra unor obiective specifice măsurabile şi încadrate în timp. Planurile de acţiune PEV se bazează pe strategiile de reformă ale ţărilor partenere, constituind şi o bază de lucru pentru unele instituţii financiare internaţionale (IFI);
• instrumentul european de vecinătate şi parteneriat (IEVP) pentru a sprijini financiar procesele de reformă. Flexibilitatea acestuia ar trebui să permită o mai bună utilizare a fondurilor şi consolidarea rezultatelor, în special prin intermediul instrumentelor sale de cooperare, cum este cooperarea transfrontalieră, TAIEX (DE) (EN) (FR) şi înfrăţirea.

Consolidarea PEV pentru a exploata potenţialul său

Potenţialul PEV poate fi exploatat pe deplin prin intensificarea resurselor sale şi printr-un răspuns adecvat la nevoile şi aspiraţiile ţărilor partenere. Eforturile UE vor fi răsplătite prin avantajele politice aduse de reformele întreprinse de ţările partenere în interesul lor. Totuşi, rezultatele PEV depind, de asemenea, de voinţa partenerilor, care determină relaţia strânsă cu UE şi asistenţa oferită. De aceea, în decembrie 2006, Comisia a propus consolidarea politicii de vecinătate, Consiliul urmând să se pronunţe cu privire la aceste propuneri, care includ:

consolidarea dimensiunii economice şi comerciale, care implică o integrare economică şi comercială profundă şi globală. În primul rând, UE sprijină aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO (EN) (ES) (FR)) (de exemplu, a Ucrainei) sau acordarea unor preferinţe comerciale autonome (de exemplu, Republicii Moldova). Pe termen lung, integrarea economică ar putea merge dincolo de mărfuri şi servicii, pentru a se ajunge la convergenţa totală a domeniilor comerciale şi normative (norme tehnice, cercetare, drepturi de proprietate intelectuală, dreptul societăţilor comerciale etc.).

Planurile de acţiune reprezintă instrumente privilegiate în acest sens, care vor duce, pe termen mediu şi lung, la o nouă generaţie de acorduri de liber schimb aprofundate, cuprinzătoare, ambiţioase şi complexe, cum a fost cel negociat cu Ucraina. Acestea vor ţine seama de impactul comerţului asupra dezvoltării durabile şi vor acoperi, în special, produsele de importanţă deosebită pentru parteneri. Acordurile vor avea un caracter juridic obligatoriu. În acest context, acordurile de liber schimb cu ţările partenere euro-mediteraneene ar trebui extinse.

Astfel de acorduri vor fi încheiate treptat, în funcţie de ritmul fiecărei ţări. Cu o bază normativă comună şi un nivel similar de acces pe piaţă, acest proces va favoriza, pe termen lung, emergenţa unei comunităţi economice de vecinătate extinse între UE şi partenerii săi, după modelul Acordului de la Agadir pentru ţările din jurul Mediteranei.

Pentru a facilita mobilitatea şi a gestiona migraţia, procedurile de acordare a vizelor ar trebui să fie simplificate pentru anumite categorii de călătorii cu scop legitim (comercial, oficial şi educaţional). Experienţa liberei circulaţii în cadrul UE arată că procedurile de acordare a vizelor pot reprezenta obstacole în calea mobilităţii, în condiţiile în care cooperarea se intensifică.

Modificarea acestor proceduri necesită o examinare a tuturor aspectelor relevante: imigraţia ilegală, lupta împotriva traficului de persoane, gestionarea eficientă a frontierelor, acordurile de readmisie, repatrierea imigranţilor ilegali şi tratamentul adecvat al cererilor de protecţie şi de azil. Un răspuns adecvat al partenerilor în privinţa acestor aspecte va favoriza simplificarea şi accelerarea procedurilor, precum şi conlucrarea în ceea ce priveşte imigraţia ilegală.

Acordurile de readmisie şi de facilitare a procedurilor de acordare a vizelor merg în acest sens, fiind adaptate la particularităţile fiecărei ţări, ca în cazul Ucrainei, Republicii Moldova şi Marocului. Astfel de acorduri ar trebui să vizeze, în special, ţările pentru care planurile de acţiune prevăd un dialog asupra aspectelor legate de migraţie şi acordarea vizelor. În plus, progresele UE în aceste domenii ar putea fi, de asemenea, utile, de exemplu crearea Sistemului de Informaţii privind Vizele.

Promovarea schimburilor interpersonale este menită să confere PEV „o faţă umană”, dincolo de mobilitate. Aceste schimburi se referă la contactele şi oportunităţile de contacte între cetăţenii UE şi cei ai ţărilor partenere. Schimburile încurajează, de asemenea, cunoaşterea şi înţelegerea reciprocă. PEV va câştiga în vizibilitate şi prin intermediul programelor bilaterale şi al schimburilor de informaţii şi experienţă.

Schimburile interpersonale se referă, în special, la:

• schimburile educaţionale şi schimburile de tineri, un element central menit să creeze punţi de legătură şi să învingă prejudecăţile. În această perspectivă, programele Tempus şi Erasmus Mundus sprijină cooperarea academică şi un sistem de burse de studiu. Modernizarea şi reformele vor beneficia de pe urma unui dialog politic îmbunătăţit în domeniul învăţământului superior. Diseminarea şi schimbul de bune practici vor permite cooperarea şi convergenţa cu politicile europene, cum este procesul de la Bologna. Asistenţa pentru reformarea sistemului de învăţământ va fi intensificată, în special prin intermediul Fundaţiei Europene de Formare (ETF). Promovarea schimburilor de tineri profesionişti în domeniul culturii şi al artei, precum şi între autorităţile de reglementare, ar putea face obiectul unui nou program;
• mobilitatea cercetătorilor pentru a promova cooperarea ştiinţifică şi excelenţa, prin intensificarea sprijinului pentru mobilitate şi informare;
• schimburile între membrii societăţii civile în scopuri economice şi sociale, culturale şi interculturale, prin crearea de punţi de legătură în numeroase domenii [sindicate, înfrăţire, sănătate, organizaţii neguvernamentale (ONG-uri)]. Cooperarea transfrontalieră în cadrul oferit de IEVP va fi unul dintre instrumentele utile în acest sens. În plus, se încurajează o mai mare implicare a societăţii civile în procesele de reformă;
• consolidarea contactelor între întreprinderi, în special între întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

Dimensiunea tematică a PEV implică o abordare multilaterală vizând domeniile transversale de interes comun pentru UE şi toţi partenerii săi, cum sunt energia, transporturile, mediul, societatea informaţională, cercetarea, sănătatea publică, migraţia etc.

Dincolo de o examinare şi o dezbatere aprofundată a fiecărei teme, acestea ar putea fi abordate în diverse moduri, fie informale (reuniuni punctuale sau periodice ale miniştrilor sau experţilor), fie instituţionalizate şi integrate (acorduri şi procese multilaterale). Acordurile multilaterale existente, cum sunt Comunitatea Energiei sau acordurile aeriene, ar putea fi extinse. În general, dezvoltarea unei dimensiuni transversale a PEV nu are ca scop crearea unor noi instituţii, ci identificarea modalităţilor de intensificare a colaborării cu ţările partenere în domenii tematice specifice. Participarea partenerilor la anumite programe şi agenţii comunitare reprezintă o altă modalitate în acest sens.

Consolidarea cooperării politice va contribui la soluţionarea conflictelor pentru a face faţă mai bine riscurilor asociate (escaladarea şi exodul refugiaţilor, aprovizionarea cu energie, schimburile comerciale, transporturi, terorism, criminalitatea organizată etc.). Este în joc securitatea şi stabilitatea Europei, iar asocierea Rusiei este încurajată.

UE participă la mecanismele regionale şi multilaterale de soluţionare a conflictelor, cum sunt Cvartetul pentru Orientul Mijlociu sau operaţiunile civile şi militare de observare, de menţinere a păcii sau de gestionare a frontierelor, de exemplu în Republica Moldova sau la Rafah. Instrumentul de stabilitate ar putea consolida rolul UE. De asemenea, ar trebui să se aloce mai multe resurse pentru dezvoltarea durabilă.

PEV oferă oportunităţi prin intermediul unui dialog consolidat, sprijinului pentru dezvoltare şi cooperării regionale. Aceasta poate constitui şi baza dezvoltării altor mijloace, cum ar fi alinierea tuturor partenerilor la declaraţiile PESC, invitarea acestora la reuniuni de informare şi de coordonare ale organizaţiilor internaţionale, organizarea unei reuniuni informale PEV la nivel înalt pentru lansarea PEV consolidate, intensificarea cooperării parlamentare sau printr-o prezenţă sporită a UE în ţările partenere (misiuni diplomatice ale statelor membre şi ale UE, delegaţii ale Comisiei).

Îmbunătăţirea cooperării regionale vizează exploatarea potenţialului de dialog şi de cooperare la nivel regional al PEV, cu sprijinul IEVP, astfel:

• o mai bună cooperare în regiunea Mării Negre („Sinergia Mării Negre”, comunicare a Comisiei adoptată la 11 aprilie 2007), sprijinită de o strategie regională consolidată în cadrul PEV, ar trebui să ofere condiţii favorabile soluţionării conflictelor. La aceasta ar trebui să se asocieze toate părţile interesate, inclusiv Rusia şi Turcia. Chestiunile sectoriale vor fi abordate pe baza cooperării ştiinţifice, prin dialog politic sau în contextul organizaţiilor regionale existente, cum este Comisia Internaţională pentru Protecţia Mării Negre (EN). Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN (EN)) reprezintă, în acest sens, un cadru privilegiat pentru relaţii mai strânse şi un dialog consolidat regulat între UE şi ţările vizate. Cooperarea regională ar trebui să ţină seama şi de alte iniţiative regionale, de exemplu Iniţiativa Baku (EN) în domeniile transportului şi energiei;
• în regiunea mediteraneeană, PEV este menită să stimuleze dialogul şi eforturile de integrare regională în cadrul oferit de Parteneriatul euromediteraneean. Aceasta a inspirat programul de lucru (EN) (FR) adoptat cu ocazia Summit-ului de la Barcelona din 2005 şi a permis consolidarea relaţiilor bilaterale în funcţie de situaţiile şi interesele respective. Planurile de acţiune existente şi-au demonstrat deja aportul (reforme, progrese în domenii sensibile, instituirea unui dialog unitar cu privire la diverse aspecte, stabilirea unor priorităţi comune), iar planurile de acţiune pentru Egipt şi Liban adoptate la începutul anului 2007 conferă PEV o dimensiune regională. PEV va permite crearea unor sinergii în anumite sectoare economice, de exemplu, cu Consiliul de Cooperare al Golfului (EN) (FR).

PEV oferă astfel posibilitatea consolidării cooperării regionale dincolo de imediata vecinătate a UE, cu „vecinii vecinilor noştri” (Asia Centrală, Golful Persic, Africa). Activităţile de cooperare se vor axa pe chestiuni regionale de interes comun, cum ar fi energia, transporturile, migraţia, infrastructurile, pacea, securitatea etc., cu sprijinul IEVP şi al Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD). Activităţile de cooperare ar trebui să atragă, de asemenea, investiţii în dezvoltarea şi modernizarea acestor ţări.

Consolidarea cooperării financiare beneficiază de instrumente financiare care contribuie la obiectivele politice, cum este, mai întâi de toate, IEVP, care a înlocuit programele TACIS şi MEDA, dar şi cadrul noului mandat extins al Băncii Europene de Investiţii (BEI (DE) (EN) (FR)). Beneficiind de o asistenţă sporită, IEVP oferă un cadru flexibil adaptat priorităţilor PEV. Alte instrumente de cooperare tematică vor completa asistenţa oferită în cadrul PEV, în special în domeniile drepturilor omului, siguranţei nucleare şi programelor tematice.

Îmbunătăţirea coordonării între diverşii furnizori de fonduri va contribui, de asemenea, la consolidarea cooperării financiare. Aceasta se bazează, în special, pe mobilizarea investiţiilor şi crearea unor sinergii între fondurile comunitare, statele membre şi instituţiile financiare, printre care şi IFI.

În această perspectivă, IEVP favorizează mobilizarea fondurilor prin mecanismele sale de finanţare axate pe priorităţile definite în planurile de acţiune, şi anume:

• Facilitatea „Guvernanţă” sprijină progresele în cadrul proceselor de reformă ale ţărilor partenere, pe baza planurilor lor de acţiune;
• Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (FIV). Acest fond de investiţii este menit să sprijine împrumuturile oferite de IFI ţărilor partenere. Fondul va permite o mai mare coerenţă şi complementaritate între asistenţa comunitară şi asistenţa oferită de statele membre.

Context

PEV a fost lansată pentru a dezvolta relaţii privilegiate între UE extinsă şi vecinii săi. Pentru a nu crea noi linii de diviziune, UE este interesată să promoveze prosperitatea, stabilitatea şi securitatea vecinilor săi, conlucrând cu aceştia pentru a sprijini tranziţia lor. PEV nu oferă perspectiva unei aderări a ţărilor partenere, dar nici nu prejudiciază evoluţia relaţiilor lor cu UE.

ACTE CONEXE

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament of 4 December 2006 on the "General Approach to enable ENP partner countries to participate in Community agencies and Community programmes [COM(2006) 724 final - Not published in the Official Journal] (Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 4 decembrie 2006 privind abordarea generală pentru a permite ţărilor partenere din cadrul PEV să participe la agenţiile şi programele comunitare [COM(2006) 724 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Această propunere se referă la modalităţile prin care diversele agenţii şi programe comunitare pot fi deschise participării ţărilor vecine. În concluziile sale din martie 2007 (FR), Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe a acceptat această propunere, iar Comisia urma să pregătească directivele de negociere privind diversele programe.

Ultima actualizare: 26.04.2007