Al şaselea program de acţiune pentru mediu

Uniunea Europeană (UE) defineşte priorităţile şi obiectivele politicii europene de mediu până în 2010 şi după această dată şi detaliază măsurile care trebuie luate pentru a contribui la aplicarea strategiei privind dezvoltarea durabilă.

ACT

Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 24 January 2001 on the sixth environment action programme of the European Community 'Environment 2010: Our future, Our choice' [COM(2001) 31 final – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind cel de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră” – Al şaselea program de acţiune pentru mediu [COM(2001) 31 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Cel de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră” acoperă perioada 22 iulie 2002 - 21 iulie 2012. Acest program se inspiră din cel de-al cincilea program de acţiune pentru mediu, care a acoperit perioada 1992-2000, şi din decizia cu privire la revizuirea acestuia.

O abordare strategică

Prezenta comunicare arată că pentru a rezolva problemele de mediu din ziua de astăzi, abordarea strict legislativă trebuie lăsată în urmă, fiind necesară o abordare strategică. Această abordare trebuie să utilizeze diferite instrumente şi măsuri pentru a influenţa deciziile luate de mediile de afaceri, consumatori, actorii politici şi cetăţeni.

Comunicarea propune cinci axe prioritare de acţiune strategică:

• îmbunătăţirea aplicării legislaţiei în vigoare;
• integrarea preocupărilor de mediu în alte politici;
• colaborarea cu mediile de afaceri;
• implicarea cetăţenilor şi modificarea comportamentului acestora;
• garantarea faptului că se ţine cont de mediu în deciziile cu privire la gestionarea şi la amenajarea teritoriului.

Pentru fiecare dintre aceste axe, sunt propuse acţiuni specifice.

În vederea îmbunătăţirii aplicării legislaţiei, sunt indicate următoarele acţiuni specifice:

• sprijinirea reţelei IMPEL (EN) şi extinderea acesteia la ţările candidate;
• pregătirea rapoartelor de aplicare a dreptului în domeniul mediului;
• difuzarea celor mai remarcabile sau a celor mai mediocre rezultate ale aplicării legislaţiei în domeniul mediului;
• îmbunătăţirea standardelor pentru inspecţia de mediu;
• combaterea infracţiunilor împotriva mediului;
• înaintarea de acţiuni în faţa Curţii Europene pentru a garanta punerea în aplicare.

În vederea integrării preocupărilor de mediu în alte politici, comunicarea propune:

• stabilirea unor mecanisme suplimentare de integrare;
• aplicarea dispoziţiilor Tratatului cu privire la integrare;
• elaborarea unor indicatori pentru controlul procesului de integrare.

Colaborarea cu mediile de afaceri ar putea implica:

• o aplicare mai largă a sistemului comunitar de management de mediu şi audit (EMAS);
• încurajarea întreprinderilor să-şi publice performanţele şi să respecte cerinţele în materie de mediu;
• introducerea unor sisteme de recompensare pentru întreprinderile care respectă mediul;
• încurajarea acordurilor voluntare;
• elaborarea unei politici integrate a produselor;
• promovarea utilizării şi evaluarea eficienţei etichetei ecologice;
• promovarea unei politici de achiziţii publice ecologice;
• adoptarea legislaţiei privind răspunderea pentru mediul înconjurător.

În vederea implicării cetăţenilor şi a modificării comportamentului acestora, sunt sugerate următoarele acţiuni:

• sprijinirea cetăţenilor să-şi măsoare şi să-şi îmbunătăţească performanţele de mediu;
• îmbunătăţirea calităţii informaţiilor oferite privind mediul.

Pentru a ţine cont de mediu în gestionarea şi amenajarea teritoriului, sunt propuse următoarele acţiuni:

• publicarea unei comunicări privind importanţa integrării mediului în gestionarea şi amenajarea teritoriului;
• îmbunătăţirea aplicării directivei privind evaluarea impactului asupra mediului;
• difuzarea celor mai bune practici şi promovarea schimbului de experienţe cu privire la planificarea durabilă, inclusiv cea a spaţiului urban;
• integrarea planificării durabile în politica regională comunitară;
• stimularea măsurilor de agromediu în cadrul politicii agricole comune;
• dezvoltarea unui parteneriat pentru o gestionare durabilă a turismului.

Cel de-al şaselea program de acţiune pentru mediu se concentrează pe patru domenii prioritare de acţiune: schimbările climatice, biodiversitatea, mediul şi sănătatea şi gestionarea durabilă a resurselor şi a deşeurilor.

Schimbările climatice

Cel de-al şaselea program de acţiune recunoaşte că schimbările climatice constituie principala provocare pentru următorii zece ani. Obiectivul în acest domeniu este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la un nivel care să nu provoace schimbări artificiale ale climatului Pământului.

Pe termen scurt, Uniunea Europeană urmăreşte să atingă obiectivele Protocolului de la Kyoto, adică să reducă, până în 2008-2012, emisiile de gaze cu efect de seră cu 8 % faţă de nivelul din 1990. Pe termen mai lung, până în 2020, va fi necesar să se reducă aceste emisii cu 20 până la 40 %, prin intermediul unui acord internaţional eficient.

Eforturile Comunităţii pentru abordarea provocărilor privind schimbările climatice vor fi de diferite tipuri:

• integrarea obiectivelor legate de schimbările climatice în diferitele politici comunitare, în special în politica energetică şi în cea din domeniul transporturilor;
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul unor măsuri specifice pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică, a utiliza mai mult sursele de energie regenerabilă, a promova acordurile cu industria şi a realiza economii de energie;
• elaborarea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii la scară europeană;
• îmbunătăţirea cercetării în domeniul schimbărilor climatice;
• îmbunătăţirea informaţiilor oferite cetăţenilor cu privire la schimbările climatice;
• examinarea subvenţiilor pentru energie şi a compatibilităţii acestora cu provocările privind schimbările climatice;
• pregătirea societăţii pentru impactul schimbărilor climatice.

Natura şi biodiversitatea

Obiectivul indicat în comunicare pentru acest domeniu îl constituie protejarea şi refacerea structurii şi a funcţionării sistemelor naturale, punând capăt pierderii biodiversităţii în Uniunea Europeană şi în lume.

Acţiunile propuse în vederea atingerii acestui obiectiv sunt următoarele:

• aplicarea legislaţiei privind mediul, în special în domeniul apei şi al aerului;
• extinderea domeniului de aplicare a directivei Seveso II;
• coordonarea acţiunilor statelor membre de către Comunitate, în caz de accidente şi de catastrofe naturale;
• studierea necesităţii de a proteja animalele şi plantele împotriva radiaţiilor ionizante;
• protejarea, conservarea şi refacerea peisajelor;
• protejarea şi promovarea dezvoltării durabile a pădurilor;
• stabilirea unei strategii comunitare pentru protecţia solului;
• protejarea şi refacerea habitatelor marine şi a litoralului şi extinderea reţelei Natura 2000 la acestea;
• întărirea etichetării, a controlului şi a trasabilităţii OMG-urilor;
• integrarea protecţiei naturii şi a biodiversităţii în politica comercială şi de cooperare pentru dezvoltare;
• stabilirea unor programe de strângere de informaţii cu privire la protecţia naturii şi a biodiversităţii;
• sprijinirea cercetării în domeniul protecţiei naturii.

Mediul şi sănătatea

Obiectivul descris în comunicare pentru acest domeniu este obţinerea unei calităţi a mediului care să nu pună în pericol şi să nu influenţeze negativ sănătatea umană.

Prezenta comunicare propune:

• identificarea riscurilor pentru sănătatea umană, inclusiv cea a copiilor şi a persoanelor în vârstă şi legiferarea în consecinţă;
• introducerea unor priorităţi de mediu şi sănătate în alte politici şi în legislaţia privind apa, aerul, deşeurile şi solul;
• intensificarea cercetării în domeniul sănătăţii şi al mediului;
• stabilirea unui nou sistem de evaluare şi de gestionare a riscurilor prezentate de produsele chimice;
• interzicerea sau limitarea utilizării pesticidelor celor mai periculoase şi garantarea aplicării celor mai bune practici de utilizare;
• garantarea aplicării legislaţiei privind apa;
• garantarea aplicării standardelor privind calitatea aerului şi definirea unei strategii privind poluarea atmosferică;
• adoptarea şi aplicarea directivei privind zgomotul.

Gestionarea resurselor naturale şi a deşeurilor

Obiectivul este garantarea faptului că prin consumul de resurse regenerabile şi neregenerabile nu se depăşeşte ceea ce mediul poate suporta, decuplând creşterea economică de utilizarea resurselor, îmbunătăţind eficienţa acestora şi reducând producţia de deşeuri. în ceea ce priveşte deşeurile, scopul specific este reducerea cantităţii finale a acestora cu 20 % până în 2010 şi cu 50 % până în 2050.

Acţiunile care trebuie realizate sunt următoarele:

• elaborarea unei strategii pentru gestionarea durabilă a resurselor, stabilind priorităţi şi reducând consumul;
• fiscalizarea utilizării resurselor;
• eliminarea subvenţiilor care promovează utilizarea excesivă a resurselor;
• integrarea principiului utilizării eficiente a resurselor în cadrul politicii integrate privind produsele, al sistemelor de acordare a etichetei ecologice, al sistemelor de evaluare de mediu etc.;
• elaborarea unei strategii pentru reciclarea deşeurilor;
• îmbunătăţirea sistemelor existente de gestionare a deşeurilor şi investirea în prevenirea cantitativă şi calitativă;
• includerea prevenirii deşeurilor în politica integrată privind produsele şi în strategia comunitară privind substanţele chimice.

Strategiile tematice

Programul de acţiune prevede adoptarea a şapte strategii tematice privind poluarea atmosferică, mediul marin, utilizarea durabilă a resurselor, prevenirea şi reciclarea deşeurilor, utilizarea durabilă a pesticidelor, protecţia solurilor şi mediul urban.

Aceste strategii se bazează mai degrabă pe o abordare globală, în funcţie de temă, decât pe anumiţi poluanţi sau pe anumite tipuri de activitate economică, aşa cum era cazul în trecut. Ele fixează obiective pe termen lung, fondate pe evaluarea problemelor de mediu şi pe căutarea unei sinergii între diferitele strategii şi cu obiectivele Strategiei de la Lisabona privind creşterea şi locurile de muncă. De asemenea, ele oferă ocazia de a simplifica şi de a clarifica legislaţia existentă.

Contextul internaţional

Integrarea problemelor de mediu în toate aspectele relaţiilor externe ale Uniunii Europene se numără printre obiectivele celui de-al şaselea program de acţiune pentru mediu. Acest obiectiv ţine cont de perspectiva extinderii Uniunii Europene şi sugerează necesitatea unui ample consultări a administraţiilor ţărilor candidate privind dezvoltarea durabilă, precum şi stabilirea unei cooperări strânse cu ONG-urile şi cu întreprinderile din aceste ţări. Aplicarea convenţiilor internaţionale privind mediul este puternic încurajată.

O bază ştiinţifică solidă

Cel de-al şaselea program propune o nouă abordare pentru elaborarea măsurilor de mediu în vederea angajării şi mai mult a părţilor interesate şi a publicului în aplicarea acestora. Această abordare cuprinde un dialog amplu şi participarea industriei, a ONG-urilor şi a autorităţilor publice.

Programul se va baza şi mai mult pe analize ştiinţifice şi economice, precum şi pe indicatori de mediu. În acest scop, Comisia va colabora strâns cu Agenţia Europeană de Mediu (AEM).

ACTE CONEXE

Decizia 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu [Jurnalul Oficial L 242 din 10.9.2002].

Această decizie instituie cel de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu. Ea stabileşte obiectivele, termenele şi priorităţile, axele prioritare ale abordării strategice şi cele patru domenii de acţiune, aşa cum sunt descrise în comunicarea privind cel de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră”. În termen de cel mult patru ani de la adoptarea prezentei decizii, trebuie luate iniţiative în fiecare domeniu de acţiune.

În cel de-al patrulea an de aplicare a programului şi la sfârşitul acestuia, Comisia trebuie să prezinte rapoarte de evaluare în faţa Parlamentului European şi a Consiliului.

Ultima actualizare: 01.09.2011