Instituirea Tribunalului pentru brevete comunitare

În perspectiva creării brevetului comunitar, instituirea unui tribunal pentru brevete comunitare, aflat sub egida Curţii Europene de Justiţie, este destinată să completeze mecanismul de protecţie a brevetelor în Uniune. Instituirea tribunalului va avea ca avantaj centralizarea contenciosului, permiţând astfel o reglementare eficientă a litigiilor în domeniul contrafacerii şi validităţii brevetelor comunitare. Hotărârile pe care tribunalul le va lua îşi vor produce efectele pe întreg teritoriul Uniunii Europene, ceea ce va permite evitarea confuziilor ce pot surveni atunci când diferitelor jurisdicţii naţionale li se cere să ia o hotărâre.

PROPUNERI

Propunerea de decizie a Consiliului de atribuire a competenţei de a hotărî asupra litigiilor referitoare la brevete comunitare Curţii de Justiţie; şi

Propunerea de decizie a Consiliului de instituire a Tribunalului pentru brevete comunitare şi privind recursurile formulate în faţa Tribunalului de primă instanţă.

SINTEZĂ

Propuneri privind competenţele Curţii de Justiţie

Prima propunere înaintată de către Comisie vizează să atribuie Curţii de Justiţie competenţa exclusivă de a hotărî asupra litigiilor referitoare la brevete comunitare.

Potrivit acestei propuneri, Curtea va avea competenţă în ceea ce priveşte:

• litigiile referitoare la contrafacere şi la validitatea brevetelor comunitare;
• utilizarea unei invenţii după publicarea cererii pentru brevet comunitar sau dreptul bazat pe o utilizare anterioară a invenţiei;
• măsurile provizorii şi de protecţie a probelor în domeniul care face obiectul atribuirii de competenţe;
• daunele-interese în situaţiile vizate mai sus;
• obligaţiile în caz de nerespectare a unei hotărâri sau ordonanţe.

Dat fiind că Tribunalul pentru brevete comunitare nu avea să fie înfiinţat decât după o perioadă de tranziţie (în 2010 cel târziu), propunerea includea o dispoziţie tranzitorie potrivit căreia jurisdicţiile naţionale rămân competente pe durata acestei perioade. Astfel, atribuirea competenţei Curţii de Justiţie nu va avea efect asupra litigiilor cu privire la care jurisdicţiile naţionale au fost deja sesizate în decursul perioadei de tranziţie.

Propunerea de instituire a Tribunalului pentru brevete comunitare

A doua propunere constituie Tribunalul pentru brevete comunitare, aflat sub egida Curţii de Justiţie. Competenţa tribunalului se întemeiază pe decizia Consiliului, a cărui propunere este prezentată mai sus, care atribuie Curţii de Justiţie competenţa de a hotărî asupra litigiilor în domeniul brevetelor comunitare. Tribunalul va avea astfel competenţa de primă instanţă în domeniile specificate în respectiva decizie (a se vedea mai sus).

Se propune ca tribunalul să fie alcătuit din şapte judecători desemnaţi pe o perioadă de şase ani. Judecătorii vor fi aleşi dintre candidaţii propuşi de statele membre. Ei sunt numiţi de către Consiliul de Miniştri pe baza competenţei lor juridice în dreptul brevetelor, după consultarea unui comitet consultativ. Judecătorii astfel desemnaţi vor alege dintre ei, pe o perioadă de trei ani, preşedintele tribunalului, care poate fi reales.

Tribunalul se întruneşte în camere alcătuite din trei judecători. În anumite cazuri, se poate întruni în cameră extinsă sau cu judecător unic.

Tribunalul poate ordona măsuri provizorii, având şi obligaţia unei acţiuni de fond.

Limba de procedură este, ca regulă generală, limba oficială a statului membru în care este domiciliat pârâtul.

Un recurs împotriva unei decizii a tribunalului poate fi formulat în faţa tribunalului de primă instanţă în decurs de două luni de la data notificării acesteia. Se propune crearea unei camere specializate în cadrul tribunalului de primă instanţă pentru a hotărî asupra recursurilor formulate împotriva deciziilor Tribunalului pentru brevete comunitare. Recursul poate privi chestiuni de drept (nereguli de procedură, de exemplu) sau chestiuni de fapt (de exemplu, reevaluări ale faptelor sau ale probelor).

Este de menţionat că instituirea acestui tribunal comunitar reprezintă o schimbare profundă, deoarece Curtea de Justiţie va avea astfel competenţa de a hotărî asupra litigiilor între părţi private. Ori, până în prezent, Curtea nu a cunoscut acest gen de litigii decât în cadrul chestiunilor prejudiciale.

Ultima actualizare: 06.12.2007