Auditul legal – Asigurarea acurateței situațiilor financiare ale societăților comerciale

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

• În forma sa originală, directiva îmbină două documente legislative existente (Directiva 78/660/CEE privind situațiile financiare individuale și Directiva 83/349/CEE privind situațiile financiare consolidate) în vederea îmbunătățirii fiabilității situațiilor financiare ale societăților comerciale.
• În forma sa modificată, aceasta stabilește normele Uniunii Europene (UE), inclusiv cerințele minime, pentru auditul legal * al conturilor anuale și al conturilor consolidate și asigurarea rapoartelor anuale și consolidate privind dezvoltarea durabilă. Aceasta definește, de asemenea, rolul auditorului legal *.
• Acesta urmărește să se asigure că situațiile financiare ale societăților oferă o imagine fidelă și corectă a activelor, pasivelor, poziției financiare și profitului sau pierderii întreprinderilor. De asemenea, urmărește să asigure conformitatea raportului de gestiune, inclusiv a raportului privind dezvoltarea durabilă, cu cerințele legale aplicabile.

ASPECTE-CHEIE

Registrul public al auditorilor

• Auditul legal poate fi efectuat doar de către auditori legali sau de către firme de audit autorizate de autoritățile competente din statele membre ale UE.
• Statele membre au obligația de a păstra un registru public al auditorilor.
• Registrul înregistrează, de asemenea, dacă auditorul legal este, de asemenea, autorizat să efectueze asigurarea raportării privind dezvoltarea durabilă.

Recunoașterea firmelor de audit în afara țării lor de origine

• O firmă de audit care dorește să efectueze un audit legal într-un alt stat membru decât statul său membru de origine are obligația de a se înregistra la autoritatea competentă din țara gazdă.
• Autoritatea competentă din țara gazdă trebuie să înregistreze firma de audit dacă aceasta este înregistrată la autoritatea competentă din țara de origine.

Autorizarea auditorilor legali dintr-un alt stat membru

Este posibil ca auditorii dintr-un alt stat membru să trebuiască să urmeze o perioadă de adaptare (care să nu depășească trei ani) și/sau să susțină teste. Astfel se asigură că aceștia au nivelul necesar de cunoștințe despre aspecte cum ar fi dreptul societăților comerciale, dreptul fiscal și dreptul muncii. Auditorii trebuie introduși în registrul public de îndată ce primesc autorizarea.

Formarea continuă

• Auditorii legali au obligația de a participa la programe de formare continuă pentru a-și menține și spori cunoștințele teoretice, competențele și valorile profesionale.
• Nerespectarea cerințelor de formare continuă va face obiectul aplicării de sancțiuni.

Independența și obiectivitatea

• Statele membre trebuie să se asigure că atunci când efectuează un audit legal, auditorul legal sau firma de audit și orice persoană fizică în măsură să influențeze, în mod direct sau indirect, rezultatul auditului legal sunt independente de entitatea auditată și nu sunt implicate în procesul decizional al entității auditate.
• Independența este necesară pentru ambele perioade:
  • perioada acoperită de situațiile financiare care se vor audita; și
  • perioada de efectuare a auditului legal.

Organizarea muncii

Statele membre trebuie să se asigure că, în cazul în care auditul legal este efectuat de o firmă de audit, aceasta desemnează cel puțin un partener-cheie de audit și că firma pune la dispoziția partenerului (partenerilor)-cheie de audit resurse suficiente și personal care are competența și capacitățile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în mod corespunzător. O regulă similară se aplică în cazul în care o firmă realizează asigurarea raportării privind dezvoltarea durabilă.

Confidențialitatea și secretul profesional

• Auditorii au obligația de a respecta norme stricte cu privire la viața privată a clienților; aceste norme nu ar trebui să împiedice însă aplicarea adecvată a directivei.
• Aceste norme continuă să se aplice firmelor de audit care au încetat să mai fie implicate într-o anumită sarcină de audit.

Standarde internaționale

Toate auditurile legale trebuie efectuate pe baza standardelor internaționale de audit, dacă și atunci când acestea vor fi adoptate de Comisia Europeană. Comisia are puterea discreționară de a adopta aceste standarde și le poate adopta numai dacă acestea respectă anumite condiții. Atât timp cât Comisia nu a adoptat niciun standard internațional, statele membre pot să aplice standardele naționale.

Numirea și demiterea

• Auditorul legal sau firma de audit este numită de adunarea generală a acționarilor sau a membrilor entității auditate; cu toate acestea, statele membre pot permite alternative atât timp cât se asigură independența auditorului legal sau a firmei de audit față de entitatea auditată.
• Auditorii sau firmele de audit pot fi demise numai în cazul în care există motive temeinice. Divergența de opinii cu privire la tratamentele contabile sau procedurile de audit nu reprezintă motive temeinice pentru demitere.

Auditarea conturilor consolidate

În cazul conturilor consolidate (mai precis, ale unei societăți-mamă și ale filialelor), există o definire clară a responsabilităților auditorilor legali care auditează componente ale grupului. Auditorul grupului (mai precis, auditorul legal sau firma de audit care efectuează auditul conturilor consolidate) este pe deplin responsabil pentru raportul de audit.

Asigurarea calității

• Statele membre trebuie să introducă un sistem de asigurare a calității care să fie independent de auditorii verificați și să facă obiectul supravegherii publice.
• Sistemul include o evaluare:
  • a conformității cu standardele de audit aplicabile și cu cerințele de independență;
  • a cantității și a calității resurselor cheltuite;
  • a onorariilor de audit percepute; și, dacă este cazul, a onorariilor percepute pentru asigurarea raportării privind dezvoltarea durabilă;
  • a sistemelor interne de control al calității din cadrul firmelor de audit.
• Finanțarea pentru sistemul de asigurare a calității trebuie să fie sigură și fără niciun fel de influențe posibile nedorite din partea auditorilor legali sau a firmelor de audit.
• Persoanele care fac verificările pentru misiuni specifice de control al calității trebuie selectate în baza unor proceduri obiective, concepute astfel încât să se asigure faptul că nu există conflicte de interese între cei care fac verificările și auditorul legal sau firma de audit care face obiectul verificării.

Standarde de asigurare pentru raportarea privind dezvoltarea durabilă

• Statele membre trebuie să solicite auditorilor legali și firmelor de audit să efectueze asigurarea raportării privind dezvoltarea durabilă, în conformitate cu standardele de asigurare care vor fi adoptate de Comisie.
• Cu toate acestea, statele membre pot aplica standarde, proceduri sau cerințe naționale de asigurare, atât timp cât Comisia nu a adoptat un standard de asigurare care să acopere același subiect.

Raportul de audit și raportul de asigurare privind raportarea privind dezvoltarea durabilă

Directiva stabilește în detaliu norme specifice cu privire la modul în care auditorul legal prezintă rezultatele auditului legal și ale asigurării raportării privind dezvoltarea durabilă. În plus, aceste rapoarte trebuie să fie întocmite în conformitate cu cerințele standardelor de asigurare adoptate de Comisie și/sau de statele membre.

Statele membre pot permite unui furnizor independent de servicii de asigurare (IASP)*, stabilit pe teritoriul lor, să efectueze asigurarea raportării privind dezvoltarea durabilă, cu condiția ca furnizorul să fie supus unor cerințe echivalente cu cele stabilite pentru auditori prin Directiva 2006/43/CE.

Investigații și sancțiuni

• Statele membre trebuie să se asigure că există sisteme eficiente de investigații și sancțiuni pentru a detecta, corecta și preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului legal.
• Măsurile luate și sancțiunile impuse auditorilor legali și firmelor de audit trebuie să fie prezentate publicului, în mod adecvat. Sancțiunile trebuie să includă posibilitatea retragerii autorizării.

Întreprinderile mici

• Nu există nicio cerință la nivelul UE pentru supunerea întreprinderilor mici unui audit legal.
• În cazurile în care statele membre impun efectuarea de audituri legale asupra întreprinderilor mici, acestea trebuie efectuate luând în considerare amploarea și activitățile întreprinderilor în cauză.

Entități de interes public (EIP)*

Auditul legal al EIP – datorită necesității de informații fiabile și relevanței acestora pentru public și investitori – face obiectul unor norme stricte. Acestea includ:

• un raport de audit mai detaliat, care include informații despre desfășurarea auditului;
• obligația de rotație a auditorilor/firmelor de audit;
• o listă a serviciilor care nu sunt de audit și nu pot fi furnizate de auditorul legal sau de firma de audit entității auditate, care trebuie întocmită de statele membre;
• impunerea de limite pentru onorariile percepute pentru serviciile care nu sunt de audit;
• instituirea unui comitet de audit, care joacă un rol-cheie în numirea auditorului și în monitorizarea auditului.

Regulamentul (UE) nr. 537/2014 cuprinde și alte norme aplicabile în mod specific entităților de interes public.

Acte de punere în aplicare și delegate

Directiva permite Comisiei să adopte acte de punere în aplicare și acte delegate cu privire la aspectele internaționale ale directivei. Acestea pot aduce precizări suplimentare referitoare la obligația autorităților din statele membre și a diferiților participanți la piață de a respecta obligațiile din acest domeniu stabilite de directivă.

DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?

Directiva a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 29 iunie 2008.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Auditarea situațiilor financiare ale societăților comerciale (Comisia Europeană);
• Reforma pieței de audit legal din UE – Întrebări frecvente (Comisia Europeană).

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, pp. 87-107).

Modificările succesive aduse Directivei 2006/43/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei (JO L 158, 27.5.2014, pp. 77-112).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 20.11.2023