Atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni

Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4)

CARE ESTE ROLUL ACESTOR REGULAMENTE?

Regulamentele (CE) nr. 2532/98 și (CE) nr. 2157/1999 (BCE/1999/4) stabilesc cadrul pe baza căruia Banca Centrală Europeană (BCE) poate impune sancțiuni* sub formă de amenzi* sau penalități cu titlu cominatoriu* oricărei întreprinderi* care nu îndeplinesc obligațiile ce decurg din actele juridice ale BCE și ale Uniunii Europene (UE) în diversele domenii de competență ale BCE.

ASPECTE-CHEIE

Limitele pentru amenzile/penalitățile cu titlu cominatoriu pe care BCE le poate impune ca urmare a unei încălcări*

Limita superioară a amenzilor aplicate întreprinderilor este de 500 000 EUR sau, în cazul sancțiunilor impuse în contextul atribuțiilor de supraveghere ale BCE, dublul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării sau 10 % din cifra de afaceri anuală a întreprinderii respective.
Limita superioară pentru penalitățile cu titlu cominatoriu este de 10 000 EUR pe zi de infracțiune sau, în cazul sancțiunilor impuse în contextul atribuțiilor de supraveghere ale BCE, 5 % din media zilnică a cifrei de afaceri pe zi de infracțiune. Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pentru cel mult șase luni din ziua notificării deciziei de impunere a acestor sancțiuni.

Publicare

BCE publică orice decizie de impunere a unor sancțiuni pe site-ul său, după notificare. Publicarea deciziei este anonimizată în cazul în care este posibil:
- să pună în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă penală în curs;
- să provoace daune disproporționate întreprinderii în cauză.
- să ducă la publicarea de informații confidențiale care ar pune în pericol interesele publice legitime în materie de securitate, cum ar fi securitatea și protecția integrității bancnotelor euro sau gestionarea în siguranță a riscurilor cibernetice sau operaționale pentru sistemele de plăți de importanță sistemică* (a se vedea sinteza).
În cazul în care este probabil ca circumstanțele de mai sus să înceteze într-o perioadă de timp rezonabilă, publicarea poate fi amânată pentru perioada respectivă. Cu toate acestea, în cazul publicării de informații confidențiale care ar pune în pericol interesele legitime ale publicului în materie de securitate, BCE poate alege să nu publice o decizie de impunere a unei sancțiuni în cazul în care consideră că riscul pentru interesele legitime ale publicului în materie de securitate nu poate fi atenuat prin publicarea deciziilor relevante sub formă anonimă sau prin amânarea publicării acestora.
Dacă un apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la o decizie de impunere a unei sancțiuni este încă pe rol, BCE publică fără întârziere nejustificată informații cu privire la statutul apelului în cauză și la rezultatul acestuia, pe site-ul său oficial.
Informațiile publicate rămân disponibile pe o perioadă de cel puțin cinci ani.

Criterii luate în considerare

Atunci când ia în considerare o sancțiune, BCE se ghidează după principiul proporționalității și ia în considerare:

buna credință și gradul de deschidere al întreprinderii în cauză, precum și gradul de diligență și cooperare al acesteia sau, dimpotrivă, înșelăciunea intenționată a acesteia;
gravitatea impactului infracțiunii;
repetarea, frecvența sau durata infracțiunii;
avantajele rezultate din infracțiune pentru întreprindere;
dimensiunea economică a întreprinderii;
eventuale sancțiuni prealabile aplicate de alte autorități competente aceleiași întreprinderi pentru aceeași infracțiune.

Procedura de constatare a încălcării

Decizia de inițiere a unei proceduri de constatare a încălcării trebuie luată de BCE, care acționează din proprie inițiativă sau ca urmare a unei moțiuni transmise în acest scop de către banca centrală națională a statului membru al UE în cadrul jurisdicției căruia pretinsa încălcare a fost săvârșită.
O astfel de decizie poate, de asemenea, să fie luată de banca centrală națională a statului membru în cadrul jurisdicției căruia pretinsa încălcare a fost săvârșită, fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a unei moțiuni transmise în acest scop de către BCE.
Întreprinderii în cauză i se acordă un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile pentru a-și pregăti apărarea.
Comitetul Director adoptă o decizie motivată cu privire la impunerea de sancțiuni întreprinderii.
În termen de 30 de zile de la primirea deciziei motivate, întreprinderea poate solicita reexaminarea deciziei de către Consiliul Guvernatorilor. În lipsa unei decizii într-un termen de două luni, decizia devine definitivă.
Consiliul Guvernatorilor poate solicita întreprinderii în cauză, Comitetului Director sau băncii centrale naționale competente să furnizeze informații suplimentare pentru a revizui decizia Comitetului Director. Consiliul Guvernatorilor poate modifica decizia Comitetului Director și poate modifica cuantumul sancțiunii care urmează să fie impusă, motivele care stau la baza unei încălcări și dacă și în ce măsură sancțiunea este publicată.
Întreprinderea vizată este notificată cu privire la dreptul său de recurs.
Procedura de constatare a încălcării trebuie inițiată în termen de un an de la momentul la care existența infracțiunii a devenit cunoscută BCE sau băncii centrale naționale în cadrul jurisdicției căreia a fost săvârșită încălcarea și, în orice caz, în termen de cinci ani de la data la care a avut loc încălcarea. În plus, dreptul de a lua decizia de a impune o sancțiune în legătură cu o încălcare expiră la un an de la decizia de inițiere a procedurii.
Se aplică norme specifice pentru sancțiunile impuse în cadrul exercitării atribuțiilor de supraveghere ale BCE. La finalizarea unei investigații, BCE notifică întreprinderea în cauză, stabilește un termen rezonabil pentru depunerea observațiilor și poate invita întreprinderea la o audiere. Consiliul de supraveghere al BCE propune Consiliului Guvernatorilor un proiect de decizie. După adoptare, decizia poate fi revizuită de către Consiliul administrativ de revizuire.
Termenul limită pentru sancțiunile impuse de BCE în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere este de cinci ani. Acesta poate fi întrerupt și prelungit prin acțiuni întreprinse de BCE în scopul procedurii.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTELE?

Regulamentul (CE) nr. 2532/98 se aplică de la 1 ianuarie 1999, cu excepția articolului 6 alineatul (2) care se aplică de la 27 noiembrie 1998.
Articolul 6 alineatul (2) a permis BCE să adopte regulamente pentru a preciza normele de aplicare a sancțiunilor împreună cu orientări pentru coordonarea și armonizarea procedurilor de punere în aplicare a procedurii de constatare a unei încălcări.
Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 (BCE/1999/4) se aplică de la 23 septembrie 1999

CONTEXT

În temeiul articolului 34.3 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în limitele și în condițiile adoptate de Consiliul Uniunii Europene, BCE are dreptul de a impune întreprinderilor amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu pentru nerespectarea obligațiilor care decurg din regulamentele și deciziile sale. Regulamentele urmăresc să asigure o abordare uniformă în ceea ce privește impunerea de sancțiuni în diferitele domenii de competență ale BCE și stabilesc principiile și procedurile referitoare la impunerea unor astfel de sancțiuni.

Pentru informații suplimentare, consultați:

Sancțiuni (Banca Centrală Europeană).

TERMENI-CHEIE

Sancțiuni. Amenzi și penalități cu titlu cominatoriu.

Amendă. Suma forfetară pe care o întreprindere este obligată să o plătească cu titlul de sancțiune.

Penalități cu titlu cominatoriu. Sumele pe care, în cazul unei infracțiuni continue, o întreprindere este obligată să le plătească cu titlu de pedeapsă sau pentru a forța persoanele în cauză să respecte regulamentele și deciziile de supraveghere ale BCE.

Întreprinderi. Persoanele fizice și juridice, private sau publice, cu excepția persoanelor publice aflate în exercițiul unei funcții de autoritate, care sunt supuse obligațiilor ce decurg din regulamentele și deciziile BCE.

Încălcare. Orice nerespectare de către o întreprindere a unei obligații care decurge din regulamentele sau deciziile BCE.

Sistemele de plăți de importanță sistemică. Sistemele de plăți importante precum TARGET2, un sistem de plăți care permite băncilor din UE să transfere bani între ele în timp real (a se vedea sinteza).

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (JO L 318, 27.11.1998, pp. 4-7).

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 2532/98 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (JO L 264, 12.10.1999, pp. 21-26).

A se vedea versiunea consolidată.

DOCUMENTE CONEXE

Decizia (UE) 2021/1815 a Băncii Centrale Europene din 7 octombrie 2021 privind metodologia aplicată pentru calcularea sancțiunilor pentru neîndeplinirea cerințelor de constituire a rezervelor minime obligatorii și a cerințelor aferente privind rezervele minime obligatorii (BCE/2021/45) (JO L 367, 15.10.2021, pp. 4-8).

Decizia (UE) 2017/2097 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2017 privind metodologia de calculare a sancțiunilor pentru încălcarea cerințelor de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2017/35) (JO L 299, 16.11.2017, pp. 31-33).

Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28) (JO L 217, 23.7.2014, pp. 16-30).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (BCE/2014/17) (JO L 141, 14.5.2014, pp. 1-50).

Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, pp. 63-89).

Data ultimei actualizări: 06.10.2023