Uniunea Europeană (UE) definește norme specifice pentru miere, completând legislația privind produsele alimentare.

În afara stabilirii normelor în ceea ce privește compoziția și definiția mierii, aceasta specifică tipurile de produse apicole care pot fi vândute sub un nume determinat și norme privind etichetarea, prezentarea și informațiile cu privire la originea produsului.

Directiva completează normele UE generale privind etichetarea alimentelor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Potrivit celor stipulate în anexa I, etichetele trebuie să includă informații esențiale pentru consumatori și în special, țara de origine a mierii și denumirile produsului.

Mierea este o substanță naturală dulce produsă de albinele Apis mellifera din nectarul plantelor sau din secrețiile produse de părțile vii ale plantelor sau excrețiile insectelor fitofage care se găsesc pe plante. Albinele le adună și transformă, combinându-le cu produse specifice proprii, le depun, deshidratează, depozitează și le lasă în faguri pentru a se macera și a se maturiza.

Atunci când este comercializată sub formă de miere sau utilizată într-un produs destinat consumului uman, mierea trebuie să îndeplinească criteriile privind compoziția stabilite în anexa II a directivei.

Directiva 2014/63/UE clarifică faptul că polenul este un compus natural și nu un ingredient al mierii.

Directiva 2014/63/UE clarifică, de asemenea, cerințele de etichetare în cazul în care mierea nu provine dintr-o singură țară a UE sau provine dintr-o țară din afara UE. În aceste cazuri, indicatorul țării de origine poate fi înlocuit cu una din următoarele indicații, după caz:

În anumite cazuri, aceste denumiri pot fi înlocuite cu denumirea simplă „miere” (cu excepția „mierii filtrate” *, a „mierii cu fagure” **, a „mierii cu bucăți de fagure sau a fagurelui cu miere” *** și a „mierii destinate industriei alimentare” ****).

Informațiile privind originea regională, teritorială sau topografică, sau privind originea florală sau vegetală, sau referitoare la criterii calitative specifice pot completa această etichetare (cu excepția „mierii filtrate” și a „mierii destinate industriei alimentare”).

Directiva 2014/63/UE permite Comisiei Europene să adopte legi suplimentare (acte delegate) care stabilesc doi parametri pentru criteriul „în principal din” în ceea ce privește originea florală sau vegetală a mierii și conținutul minim de polen conținut de mierea filtrată în urma înlăturării materiei străine organice și anorganice.

Directiva 2001/110/CE se aplică de la 1 februarie 2002. Directiva 2014/63/UE se aplică de la 23 iunie 2014. Mierea pentru vânzare sau etichetată înainte de 24 iunie 2015 poate să fie comercializată până la epuizarea stocurilor.

* miere filtrată: mierea obținută prin îndepărtarea materiilor străine organice și anorganice, ceea ce duce la îndepărtarea, în mod semnificativ, a polenului.

** miere cu fagure: mierea depozitată de albine în celulele fagurilor sau pe pereții subțiri ai structurii fagurelui, obținută numai din ceară de albine și vândută în faguri întregi sigilați sau în secțiuni de astfel de faguri.

*** miere cu bucăți de fagure sau fagure cu miere: mierea care conține una sau mai multe bucăți de miere cu fagure.

**** mierea destinată industriei alimentare: în cazul mierii destinate industriei alimentare, cuvintele „pentru gătit” trebuie să apară pe etichetă aproape de denumirea produsului.

REFERINȚE

Act	Data intrării în vigoare	Termen de transpunere în legislația statelor membre	Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Directiva 2001/110/CE	1.2.2002	31.7.2003	JO L 10, 12.1.2002, pp. 47-52

Act(e) de modificare	Data intrării în vigoare	Termen de transpunere în legislația statelor membre	Jurnalul Oficial al Uniunii Europen
Directiva 2014/63/UE	23.6.2014	24.6.2015	JO L 164, 3.6.2014, pp. 1-5

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, pp. 18-63).