Instalațiile pe cablu pentru transportul de pasageri

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2000/9/CE – Instalațiile pe cablu care transportă persoane

CARE ESTE OBIECTIVUL DIRECTIVEI?

Directiva definește un ansamblu de cerințe esențiale de siguranță la nivelul Uniunii Europene (UE), precum și proceduri de inspecție și control care trebuie aplicate instalațiilor pe cablu care transportă pasageri.

ASPECTE-CHEIE

Instalațiile pe cablu care transportă pasageri sunt bunuri de capital (adică echipamente grele care necesită investiții relativ mari). Acestea sunt alcătuite din mai multe componente și sunt proiectate, construite, asamblate și puse în funcțiune pentru a putea furniza un serviciu de transport de pasageri.

Domeniu de aplicare

• Directiva vizează instalațiile următoare:
  • funicularele sau alte vehicule deplasate cu ajutorul unuia sau al mai multor cabluri;
  • telefericele purtate și/sau mișcate cu ajutorul cablurilor, inclusiv telecabinele și telescaunele;
  • teleschiurile.

Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei directive:

• ascensoarele, în sensul Directivei 95/16/CE;
• tramvaiele de construcție tradițională manevrate prin cabluri;
• instalațiile folosite în scopuri agricole;
• materialele destinate petrecerii timpului liber, pentru sărbători câmpenești sau instalațiile din parcurile de distracții;
• instalațiile miniere și utilizate în scopuri industriale;
• bacurile fluviale manevrate prin cabluri, căile ferate cu cremalieră și instalațiile manevrate pe șine.

Definiții

• Directiva definește instalația*, componenta de siguranță*, contractantul principal*, exploatabilitatea* și abilitatea de întreținere*.
• Actul stabilește obiectivele sau cerințele esențiale cu privire la siguranța, sănătatea și protecția atât a mediului cât și a consumatorilor, pe care echipamentele trebuie să le îndeplinească în timpul fabricării și înainte de a fi puse în funcțiune.

Standardizarea

• Specificațiile europene (specificațiile tehnice comune, omologările tehnice europene sau standardele naționale care transpun standardele europene) sunt elaborate pe baza cerințelor esențiale. Acestea sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
• Standardele armonizate europene sunt elaborate de către organizațiile de standardizare europene.
• Orice sistem care a fost produs în conformitate cu specificațiile europene se prezumă a fi conform cu cerințele esențiale.

Procedurile de evaluare

• Procedurile pentru evaluarea conformității componentelor și a sistemelor de siguranță cu cerințele esențiale se bazează pe abordarea modulară stabilită în normele UE privind marcajul CE de conformitate. Evaluarea conformității acestora este o responsabilitate a organizațiilor desemnate de țările UE, în acord cu criteriile de evaluare comune, care notifică apoi Comisia Europeană și celelalte țări ale UE. Procedura de evaluare este inițiată la cererea fabricantului sau a reprezentantului acestuia pe teritoriul UE în cazul componentelor de siguranță, sau a clientului principal sau a reprezentantului acestuia în cazul instalațiilor.
• Înainte de a fi comercializate, echipamentele trebuie să fi primit declarația CE de conformitate, care adaugă o formă practică la conformarea acestora cu directiva. Declarația este redactată de către fabricant sau de către reprezentantul acestuia pe teritoriul UE în cazul componentelor de siguranță, sau de către clientul principal sau reprezentantul acestuia în cazul instalațiilor.
• În cazul în care componentele de siguranță fac obiectul altor directive ale UE, declarația CE de conformitate precizează, de asemenea, conformitatea componentelor de siguranță cu cerințele directivelor respective.
• Pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, țările UE nu pot să interzică, să restrângă sau să împiedice:
  • comercializarea componentelor de siguranță în vederea utilizării acestora într-un sistem;
  • construirea și punerea în funcțiune a instalațiilor, care îndeplinesc cerințele stabilite în directiva existentă.
• O țară UE trebuie să constate dacă o componentă de siguranță inscripționată cu marcajul CE de conformitate sau o instalație autorizată și utilizată conform destinației sale riscă să compromită sănătatea și siguranța persoanelor și, dacă este cazul, siguranța bunurilor. În cazul în care țara UE constată riscul, aceasta trebuie să adopte toate măsurile adecvate pentru a limita condițiile de utilizare a componentei sau a instalației respective. Directiva stabilește procedurile care trebuie urmate în funcție de măsura în care neconformitatea este cauzată de:
  • nerespectarea cerințelor esențiale;
  • aplicarea incorectă a specificațiilor europene;
  • unele lacune ale specificațiilor europene.

Abrogare

Directiva 2000/9/CE este abrogată și înlocuită de Regulamentul (UE) 2016/424 începând cu 21 aprilie 2018.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Directiva se aplică începând cu data de 3 mai 2000. Țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația națională până la data de 3 mai 2002.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• „Instalațiile pe cablu” pe site-ul web al Comisiei Europene.

* TERMENI-CHEIE

ACTUL PRINCIPAL

Directiva 2000/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind instalațiile pe cablu care transportă persoane (JO L 106, 3.5.2000, pp. 21-48)

ACTE CONEXE

Regulamentul (UE) 2016/424 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind instalațiile pe cablu și de abrogare a Directivei 2000/9/CE (JO L 81, 31.3.2016, pp. 1-50)

Data ultimei actualizări: 12.09.2016