Acorduri internaționale: proceduri privind adoptarea de către UE

SINTEZĂ PRIVIND:

Articolul 218 TFUE – proceduri privind adoptarea de acorduri internaționale de către UE

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTUI ARTICOL?

• Articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stabilește procedurile și competențele instituțiilor UE cu privire la negocierea și adoptarea acordurilor dintre UE și țările din afara UE sau organizațiile internaționale.

ASPECTE-CHEIE

Articolul definește competențele Consiliului, ale Comisiei Europene sau ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, ale Parlamentului European și ale Curții de Justițiea Uniunii Europene în acest proces.

În general, Consiliul are competența de a deschide negocierile, de a adopta directivele de negociere, de a semna și a încheia acordurile.

Comisia (sau Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în domeniul politicii externe și de securitate comune) prezintă recomandări Consiliului în vederea deschiderii negocierilor pentru un acord.

Este necesară aprobarea Parlamentului European înainte de încheierea de către Consiliu a anumitor tipuri de acorduri, inclusiv:

• acorduri de asociere;
• acorduri cu privire la aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO);
• acorduri care au implicații bugetare importante pentru UE;
• acorduri de instituire a unui cadru instituțional specific (de ex. la crearea prin acorduri a unor comitete comune cu puteri de decizie);
• acorduri în domeniile în care se aplică procedura legislativă ordinară sau procedura legislativă specială în cazul în care este necesară aprobarea Parlamentului European.

În toate celelalte tipuri de acorduri, se impune consultarea Parlamentului European.

La solicitarea unei țări a UE, Consiliul, Comisia sau Parlamentul, Curtea de Justiție poate oferi un aviz cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu tratatele UE.

Consiliul poate hotărî cu majoritate calificată a membrilor săi, cu excepția domeniilor pentru care este necesară unanimitatea în mod normal, de exemplu, pentru acorduri privind aderarea UE la CEDO.

DE CÂND SE APLICĂ ARTICOLUL?

Articolul se aplică începând cu data de 1 ianuarie 1958.

ACT

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (versiune consolidată), Partea a cincea – Acțiunea externă a Uniunii, Titlul V – Acordurile internaționale, Articolul 218 (ex-articolul 300 TCE)

Data ultimei actualizări: 21.03.2016