Al şaptelea program-cadru: Euratom

Dezvoltarea în mod durabil a sectorului energiei de fuziune şi îndeplinirea nevoilor fisiunii nucleare în ceea ce priveşte siguranţa, gestionarea deşeurilor, eficienţa şi competitivitatea sunt principalele obiective ale acestui program specific de cercetare şi de formare în domeniul nuclear. Acest document defineşte problemele şi provocările actuale ridicate de energia nucleară în Europa şi prezintă caracteristicile şi obiectivele generale ale programului. Fiecăruia dintre cele trei domenii tematice de cercetare, energia de fuziune nucleară, energia de fisiune nucleară şi radioprotecţia, îi corespund obiective specifice din care decurg o serie întreagă de activităţi care trebuie realizate în următorii patru ani.

ACT

Decizia 2006/970/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind Al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activităţile de cercetare şi de formare în domeniul nuclear (2007-2011) [Jurnalul Oficial L 400 din 30.12.2006] şi;

Decizia 2006/977/Euratom a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific de pus în aplicare, prin acţiuni directe, de către Centrul Comun de Cercetare în temeiul celui de-Al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activităţi de cercetare şi de formare în domeniul nuclear (2007-2011) [Jurnalul Oficial L 400 din 30.12.2006].

SINTEZĂ

Centralele nucleare produc o treime din resursele actuale de electricitate ale Uniunii Europene (UE). Din acest punct de vedere, ele constituie o sursă de energie privilegiată. Pe de altă parte, energia nucleară, care este o energie curată, joacă un rol esenţial pentru mediu (prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), contribuind totodată la creşterea independenţei, securităţii şi diversităţii aprovizionării cu energie a Uniunii Europene.

Pe termen lung, fuziunea nucleară * trebuie să permită o aprovizionare aproape nelimitată cu energie curată. În acest sens, proiectul ITER (DE) (EN) (FR) * prezintă o valoare adăugată de necontestat. Din acest motiv, realizarea şi exploatarea sa se află în centrul strategiei actuale a UE. Însă o astfel de ambiţie trebuie însoţită de un program european de cercetare şi de dezvoltare solid şi concret.

Cu toate acestea, fisiunea nucleară * rămâne o soluţie viabilă. În acest context, este necesară concentrarea pe activităţile de cercetare şi de formare în ceea ce priveşte siguranţa nucleară (radioprotecţia *), gestionarea durabilă a deşeurilor, eficacitatea şi competitivitatea globală a acestui sector.

Astfel, salvarea energetică a Europei va necesita conservarea resurselor, a infrastructurilor, a competenţelor şi a know-how-ului existente, dar şi explorarea unor noi posibilităţi ştiinţifice şi tehnologice. În acest context, acest program specific ar trebui să permită atât menţinerea unui nivel de investiţii suficient pentru cercetare, cât şi optimizarea cooperării dintre UE şi statele membre.

CARACTERISTICI ŞI OBIECTIVE GENERALE

Programul Euratom, care se va încheia în 2011, cuprinde două programe specifice. Primul priveşte cercetarea în domeniul fuziunii nucleare, al energiei de fisiune nucleară şi al radioprotecţiei. Al doilea priveşte acţiunile Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre – JRC) în domeniul energiei nucleare.

Suma totală maximă pentru punerea în aplicare a celui de Al şaptelea program-cadru pe perioada 2007-2011 este de 2 751 milioane de EUR. O parte semnificativă din acest buget va servi la finanţarea proiectului internaţional de fuziune nucleară ITER.

Programul specific Euratom

Acest program specific priveşte domeniile următoare:

• energia de fuziune nucleară (DE) (EN) (FR);
• energia de fisiune nucleară;
• radioprotecţia.

În aceste domenii diferite, principalele sale obiective sunt:

• creşterea nivelului de excelenţă şi de inovare;
• asigurarea unui nivel ridicat de cooperare şi de eficienţă prin sprijinirea activităţilor de cercetare şi de formare.

Principalul aport al programului specific va consta într-o consolidare, la nivelul Comunităţii, a cercetării în domeniile mai sus menţionate. De asemenea, se va pune accentul pe sinergiile şi complementaritatea cu celelalte politici şi programe comunitare.

În domeniul energiei de fuziune, cercetarea se va axa pe:

• dezvoltarea unei baze de cunoştinţe pentru proiectul ITER (DE) (EN) (FR);
• finalizarea fazei de construcţie a ITER, care va trebui să conducă la crearea unor prototipuri de reactoare, înainte de lansarea fazei de exploatare.

În domeniul fisiunii nucleareşi al radioprotecţiei, acest program are ca scop stabilirea fundamentelor ştiinţifice şi tehnice necesare pentru o mai bună gestionare (mai sigură, mai eficientă din punct de vedere al resurselor, mai competitivă şi mai ecologică) a energiei şi a deşeurilor şi a efectelor produse de aceasta.

În plus, se vor stabili, indicatori de performanţă la trei niveluri:

• indicatori cantitativi şi calitativi care să permită stabilirea direcţiilor sau tendinţelor progreselor ştiinţifice şi tehnice (norme şi instrumente noi, tehnici ştiinţifice, cereri de brevete şi acorduri de licenţe pentru noi produse, procese şi servicii etc.);
• indicatori de gestiune (evaluarea performanţelor interne, a procesului decizional, a execuţiei bugetare, a termenelor de încheiere a contractelor şi a termenelor de plată etc.);
• indicatori de rezultat şi de impact (eficienţa globală a cercetării în raport cu obiectivele stabilite, impactul programului-cadru, de pildă asupra obiectivelor de la Lisabona, de la Göteborg şi de la Barcelona şi la nivelul programelor specifice.

În ceea ce priveşte bugetul, suma estimată a fi necesară pentru executarea programului specific se ridică la 2 234 milioane EUR pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2011. Repartizarea între domeniile de activitate va fi următoarea:

• 1 947 milioane EUR pentru cercetare în domeniul energiei de fuziune;
• 287 de milioane EUR pentru fisiunea nucleară şi radioprotecţie.

Activităţile JRC

Activităţile JRC în domeniul nuclear vor contribui la sprijinirea tuturor acţiunilor de cercetare întreprinse prin cooperare transnaţională în următoarele domenii tematice:

• gestionarea deşeurilor nucleare, impactul asupra mediului;
• siguranţa nucleară;
• securitatea nucleară.

Obiectivele şi orientările generale ale acestei activităţi sunt prezentate în anexa la Decizia 2006/977/Euratom.

Suma estimată a fi necesară pentru executarea acestui program specific este de 517 milioane EUR.

Trebuie remarcat că punerea în aplicare a celui de Al 7-lea program-cadru, inclusiv a diferitelor programe specifice şi a tuturor activităţilor de cercetare care derivă din acestea, se va baza pe respectarea principiilor etice fundamentale şi pe aspectele sociale, juridice, socioeconomice, culturale şi de egalitate de şanse între bărbaţi şi femei.

DOMENII TEMATICE DE CERCETARE

Fiecăruia dintre domeniile tematice (energia de fuziune, fisiunea nucleară şi radioprotecţia) îi corespunde un obiectiv general pentru care se stabileşte o serie întreagă de activităţi. În domeniul fisiunii nucleare şi al radioprotecţiei, au fost definite, de asemenea, obiective specifice.

Energia de fuziune

În acest caz, obiectivul general va consta în mobilizarea tuturor protagoniştilor (cercetătorii, industria, întreprinderile, factorii de decizie în domeniul politic etc.) şi cunoştinţelor din lumea ştiinţifică în jurul programului european de cercetare în domeniul energiei de fuziune (DE) (EN) (FR). Mai concret, eforturile se vor concentra pe realizarea şi exploatarea ITER şi a succesorului său DEMO * dar şi pe proiecte de mai mare amploare, legate de dezvoltarea energiei de fuziune.

Activităţile prevăzute vor viza următoarele şapte aspecte:

• construirea ITER;
• cercetarea şi dezvoltarea prealabile funcţionării ITER;
• activităţile tehnologice prealabile DEMO;
• activităţile de cercetare şi dezvoltare pe termen mai lung;
• resursele umane, educaţia şi formarea;
• infrastructurile;
• gestionarea exigenţelor emergente şi a necesităţilor politice neprevăzute.

Participarea UE la proiectul ITER va presupune în special:

• pregătirea amplasamentului;
• instituirea Organizaţiei ITER;
• gestionarea şi dotarea cu personal;
• sprijinul tehnic şi administrativ general;
• construcţia echipamentelor şi a instalaţiilor necesare pentru exploatarea amplasamentului;
• punerea în aplicare a unui program concentrat pe fizică şi tehnologie care va cuprinde o evaluare a principalelor tehnologii specifice funcţionării ITER şi o exploatare a scenariilor acestei funcţionări cu ajutorul experimentelor specializate şi al altor activităţi de modelare.

În ceea ce priveşte proiectul DEMO, un experiment tehnologic care va trebui să servească drept model pentru viitoarele reactoare de fuziune industriale, vor urma faza de testare şi de validare a materialelor şi a tehnologiilor şi cea a conceperii reactorului.

În afara activităţilor axate în mod special pe ITER şi DEMO, se va pune accentul şi pe dobândirea de competenţe şi pe lărgirea bazei de cunoştinţe în domeniile-cheie referitoare la viitoarele centrale de fuziune. Obiectivul este dublu: aceste cercetări trebuie să permită, pe termen lung, creşterea fezabilităţii tehnice a fuziunii nucleare, garantând totodată rentabilitatea sa economică. Cercetările prevăzute în acest scop se vor axa esenţialmente pe:

• sistemele de confinare magnetică *;
• plasmele de fuziune *;
• aspectele sociologice şi economice ale producţiei de energie prin fuziune;
• fuziunea prin confinare inerţială *.

Pentru a răspunde necesităţilor ITER şi, în general, ale cercetării privind energia de fuziune în materie de resurse umane, educaţie şi formare, acest program prevede:

• măsuri de susţinere a mobilităţii cercetătorilor între organizaţiile care participă la program, cu scopul de a promova o colaborare mai intensă şi o integrare sporită, precum şi cooperarea internaţională;
• activităţi de formare la nivel înalt a inginerilor şi cercetătorilor la nivel postuniversitar şi postdoctoral, incluzând utilizarea instalaţiilor programului ca platforme de formare, seminarii şi alte ateliere specializate;
• acţiuni de promovare a inovării şi a schimbului de know-how cu universităţile, institutele de cercetare şi întreprinderile interesate.

În ceea ce priveşte infrastructurile, realizarea ITER în Europa va constitui punctul de atracţie al noului program european de cercetare.

În fine, pentru a răspunde la eventualele nevoi emergente sau necesităţi politice neprevăzute în materie de aprovizionare cu energie, de schimbări climatice şi de dezvoltare durabilă, s-ar putea elabora un program accelerat de dezvoltare a fuziunii. Acest lucru ar cauza o introducere pe piaţă anticipată a energiei de fuziune. Obiectivul principal al acestui program accelerat, care ar reprezenta şi finalizarea acestuia, ar consta în realizarea DEMO mai devreme decât s-a prevăzut iniţial.

Fisiunea nucleară

În acest domeniu, obiectivul global care trebuie atins pare multiplu:

• îndeplinirea nevoilor de formare;
• creşterea sprijinului pentru infrastructuri;
• consolidarea Spaţiului european de cercetare;
• dezvoltarea unei viziuni comune asupra principalelor probleme şi abordări la nivel european;
• stabilirea de legături între programele naţionale;
• crearea de reţele cu organizaţii internaţionale şi din ţări terţe (Statele Unite, noile state independente, Canada, Japonia etc.);
• consolidarea rolului Euratom în coordonarea la nivel internaţional a activităţilor de cercetare şi de dezvoltare tehnologică;
• asigurarea coordonării cu Centrul Comun de Cercetare (JRC);
• stabilirea de legături cu activităţile de cercetare ale celui de Al 7-lea program-cadru;
• promovarea colaborării internaţionale.

Mai concret, fisiunea nucleară ridică încă numeroase semne de întrebare în ceea priveşte gestionarea deşeurilor radioactive. La acest nivel, activităţile de cercetare şi de dezvoltare tehnologică se vor axa pe:

• gestionarea şi siguranţa stocării geologice a deşeurilor de înaltă activitate şi cu durată lungă de viaţă (HAVL);
• dimensiunea europeană a gestionării şi stocării acestora;
• dezvoltarea de procedee care să permită reducerea cantităţii şi volumului acestora (de exemplu, separarea, transmutaţia * etc.).

În ceea ce priveşte instalaţiile nucleare, se vor întreprinde acţiuni, în cadrul acestui program, pentru a le face mai sigure, mai eficiente din punct de vedere al resurselor, mai ecologice şi mai competitive.

De asemenea, acest program prevede susţinerea conceperii, renovării, construcţiei şi exploatării infrastructurilor de cercetare în domeniul fisiunii nucleare. Una dintre priorităţile acestui program este şi facilitarea accesului transnaţional al cercetătorilor la acestea.

Pentru a promova difuzarea competenţelor şi a know-how-ului ştiinţific în toate sectoarele de activitate, se vor aplica diferite măsuri în materie de resurse umane şi de formare în Europa şi în afara sa. Aceste măsuri au ca obiectiv principal să garanteze că sectorul dispune de suficienţi cercetători şi tehnicieni calificaţi, în special prin:

• îmbunătăţirea coordonării între instituţiile de învăţământ ale UE (echivalarea diplomelor în toate statele membre);
• sprijinirea stagiilor de practică şi a reţelelor de formare şi a mobilităţii studenţilor şi oamenilor de ştiinţă prin subvenţii şi burse.

Radioprotecţia

Focalizate pe problema riscurilor legate de expunerile prelungite la doze reduse de radiaţii, activităţile de cercetare consacrate radiprotecţiei vor consta în:

• cuantificarea acestor riscuri (studii epidemiologice, cercetări în domeniul biologiei celulare şi moleculare etc.);
• creşterea securităţii şi eficacităţii utilizărilor medicale ale radiaţiilor;
• creşterea coerenţei şi a integrării gestionării situaţiilor de urgenţă, inclusiv reabilitarea teritoriilor afectate;
• definirea măsurilor practice fiabile cu scopul de a gestiona impactul (atât asupra sănătăţii umane, cât şi asupra mediului) utilizărilor rău-intenţionate ale radiaţiilor sau materialelor radioactive;
• integrarea mai eficientă a activităţilor naţionale de cercetare în alte domenii (radioecologie *, dozimetrie * etc.).

Context

Din 1984, UE duce o politică de cercetare şi de dezvoltare tehnologică bazată pe programe-cadru multianuale. Al şaptelea program-cadru este al doilea de la lansarea strategiei de la Lisabona, în 2000, şi trebuie să joace un rol primordial pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în Europa în anii următori. Comisia doreşte să dezvolte un „triunghi al cunoaşterii” format din politicile de cercetare, educaţie şi inovare, pentru a pune cunoştinţele în serviciul dinamismului economic şi al progresului social şi legat de mediul înconjurător.

ACTE CONEXE

Regulamentul (Euratom) nr. 1908/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare şi a universităţilor pentru punerea în aplicare a celui de-Al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi de difuzare a rezultatelor din domeniul cercetării (2007-2011) [Jurnalul Oficial L 400 din 30.12.2006]

Acest regulament se referă la modalităţile de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare şi a universităţilor la cel de Al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom) (2007-2011). Documentul este structurat în patru capitole: dispoziţiile introductive (obiect, definiţie şi confidenţialitate), participarea la acţiunile indirecte (condiţii de participare, aspecte procedurale etc.), normele de difuzare şi de utilizare (proprietate, protecţie, publicare, diseminare şi utilizare a cunoştinţelor noi şi preexistente şi drepturile de acces la cunoştinţe) şi normele specifice de participare la activităţile care ţin de domeniul tematic „cercetarea privind energia de fuziune”.

Ultima actualizare: 10.07.2007