Politica de coeziune pentru punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona (2007-2013)

Comisia furnizează o imagine de ansamblu a strategiilor şi programelor naţionale referitoare la politica de coeziune pentru perioada 2007-2013. Ea arată că majoritatea celor 347 de miliarde EUR alocate acestei politici va fi investită în priorităţile Strategiei de la Lisabona, şi anume: economia bazată pe cunoaştere, cercetarea, dezvoltarea economică şi inovarea, capitalul uman şi dezvoltarea întreprinderilor.

ACT

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 11 decembrie 2007 intitulată „Statele membre şi regiunile pun în aplicare Strategia de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă, prin intermediul politicii de coeziune a UE, 2007-2013” [COM(2007) 798 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Comisia prezintă o primă sinteză a rezultatelor negocierilor privind noile programe şi strategii referitoare la politica de coeziune reformată. Ea examinează rolurile pe care acestea le pot juca în cadrul Strategiei de la Lisabona reînnoite.

Această comunicare face parte din pachetul care defineşte acţiunile Uniunii Europene (UE) pentru îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona pentru perioada 2008-2011 şi evaluează progresele înregistrate în realizarea obiectivelor acestei strategii în cursul perioadei 2005-2007.

Politica de coeziune, element central al procesului de la Lisabona

De la reforma sa din 2006, politica de coeziune se concentrează pe realizarea priorităţilor Strategiei de la Lisabona pentru perioada 2007-2013, şi anume: creşterea atractivităţii UE pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru investiţii, încurajarea inovării, spiritului antreprenorial şi creşterii economiei bazate pe cunoaştere, precum şi crearea mai multor locuri de muncă şi de mai bună calitate.

Politica de coeziune reformată a determinat descentralizarea responsabilităţilor în favoarea partenerilor locali şi regionali, punerea în comun a cunoştinţelor şi resurselor lor şi elaborarea de strategii adaptate la nivelurile local şi regional.

Trebuie să se continue eforturile pentru realizarea obiectivelor de la Lisabona, ţinând seama, totodată, de diversitatea contextelor şi dificultăţilor fiecărei ţări. Astfel, statele membre trebuie să acorde finanţări pentru acţiuni care duc la îndeplinirea acestor obiective şi pentru reformele structurale prevăzute de programele naţionale de reformă (PNR).

Concentrarea pe priorităţile de la Lisabona

Pentru perioada 2007-2013, bugetul politicii de coeziune se ridică la 347 de miliarde EUR, la care se adaugă 160 de miliarde EUR provenite din resurse naţionale publice şi private. În jur de 80 % din aceste resurse vor fi alocate regiunilor din cadrul obiectivului „convergenţă”, din care 65 % în scopuri legate de Strategia de la Lisabona. Regiunile din cadrul obiectivului „competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” vor mobiliza 16 % din ajutoarele politicii de coeziune, din care 82 % se vor investi în acţiuni legate de Strategia de la Lisabona.

Eforturile se vor axa pe patru priorităţi ale Strategiei de la Lisabona, şi anume:

Investiţii sporite în cunoaştere şi în inovare

Programele de coeziune investesc 85 de miliarde EUR în cunoaştere şi în inovare, în special pentru a îmbunătăţi capacităţile de inovare ale întreprinderilor (49,5 miliarde) şi competenţele; pentru a disemina, utiliza şi concepe tehnologii; pentru a crea întreprinderi şi pentru a promova o mână de muncă mai flexibilă.

În acest domeniu, sunt necesare exploatarea polilor actuali de excelenţă, îmbunătăţirea capacităţilor naţionale şi regionale, atragerea de finanţări private şi utilizarea potenţialelor existente. Acestea se pot realiza printr-o acţiune comună pentru lansarea unei noi generaţii de infrastructuri, de laboratoare şi de instrumente de cercetare de talie mondială.

Valorificarea potenţialului întreprinderilor

Politica de coeziune ajută întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) să investească în capitalul uman, să stabilească structuri de gestionare eficiente, să aibă un bun mediu de lucru, să anticipeze mai bine schimbările economice şi să reducă formalităţile administrative.

Pentru perioada 2007-2013, se alocă aproape 19 miliarde EUR pentru ca IMM-urile să-şi sporească competitivitatea şi să aibă acces la pieţele mondiale. Datorită acţiunilor JEREMIE şi JESSICA, care vizează să îmbunătăţească disponibilitatea produselor novatoare de inginerie financiară în regiuni, IMM-urile vor putea, de asemenea, să acceseze alte surse de ajutor.

A fost adoptată iniţiativa JASMINE în domeniul asistenţei pentru microcredite, pentru dezvoltarea ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirea incluziunii sociale. De asemenea, s-a adoptat o comunicare privind sinergiile dintre politica de coeziune, programele-cadru pentru cercetare şi programul pentru competitivitate şi inovare.

Îmbunătăţirea nivelului de ocupare a forţei de muncă prin flexicuritate

Pentru perioada 2007-2013, s-au alocat 50 de miliarde EUR în cadrul politicii de coeziune prin care se vor finanţa diverse aspecte ale flexicurităţii. Scopul noilor programe este de a îmbunătăţi nivelul de ocupare a forţei de muncă prin flexicuritate, ajutând întreprinderile să elaboreze strategii în materie de resurse umane şi de mijloace de muncă mai productive şi să faciliteze procesul de tranziţie în urma restructurărilor.

Politicile pieţei de muncă, educaţiei şi formării furnizează competenţele şi calificările necesare pentru lumea muncii. Ajutoarele alocate prin reforma sistemelor de educaţie şi formare profesională vor fi crescute (25,3 miliarde EUR).

Ameliorarea gestionării resurselor energetice

Noile programe acordă o mai mare importanţă ameliorării gestionării resurselor energetice şi evoluţiei către o politică energetică eficientă şi integrată. În comparaţie cu perioada 2000-2006, investiţiile în energiile regenerabile şi în eficienţa energetică vor fi de cinci ori mai mari pentru obiectivul „convergenţă” şi de şapte ori mai importante pentru obiectivul „competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”.

Abordarea recomandărilor şi priorităţilor

Investiţiile pentru realizarea obiectivelor de la Lisabona vizează numeroase domenii, a căror complexitate poate cauza dificultăţi pentru statele membre. Pentru a face faţă acestora, se alocă 51 de miliarde EUR programelor menite să consolideze sinergiile potenţiale între protecţia mediului, prevenirea riscurilor şi creşterea economică.

O reţea de transport adaptată este necesară pentru dezvoltarea economică. Se acordă prioritate extinderii reţelelor de transport transeuropene (RTE-T) cărora li se alocă un buget de 38 de miliarde EUR. Proiectele care facilitează accesul la RTE-T şi care promovează sisteme de transport mai durabile din punct de vedere ecologic vor beneficia de 34 de miliarde EUR.

Aproape 3,6 miliarde EUR vor fi repartizate administraţiilor şi serviciilor publice pentru a fi modernizate şi a le permite să elaboreze şi să pună în aplicare politici eficiente. De asemenea, instrumentul de asistenţă tehnică JASPERS va ajuta statele membre să realizeze proiecte de calitate UE care vor putea beneficia de sprijin financiar din partea UE.

Încurajarea parteneriatelor

În general, cooperarea între persoanele responsabile de coordonarea punerii în aplicare a PNR şi cele care elaborează strategii şi programe referitoare la politica de coeziune este intensă. Trebuie continuate eforturile, dacă aceasta nu este încă eficientă.

Toate părţile implicate trebuie să colaboreze intens la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. Politica de coeziune implică atât parteneri pe plan „vertical” (Comunitatea şi autorităţile naţionale, regionale şi locale), cât şi factori pe plan „orizontal” (reprezentanţi ai întreprinderilor, sindicate, ONG-uri etc.).

Evaluarea şi monitorizarea politicii de coeziune în cadrul procesului de la Lisabona

Sunt prezentate în mod frecvent rapoarte privind contribuţia politicii de coeziune la realizarea creşterii economice şi la crearea de locuri de muncă, pentru a permite o verificare încrucişată şi a garanta o gestionare coerentă a PNR şi a programelor politicii de coeziune.

Statele membre prezintă un raport anual privind ajutoarele alocate fiecărui program şi un raport pentru 2009 şi 2012 privind rolul politicii de coeziune la agenda de la Lisabona.

Comisia elaborează (pentru 2010 şi 2013) un raport privind contribuţiile naţionale şi privind necesitatea de a adapta programele la noile provocări.

ACTE CONEXE

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 14 mai 2008 privind rezultatele negocierilor referitoare la strategiile şi programele cu privire la politica de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 [COM(2008) 301 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]. În urma negocierilor (DE) (EN) (FR) cu statele membre, Comisia prezintă priorităţile politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013. În conformitate cu obiectivele Strategiei de la Lisabona, resursele financiare atribuite obiectivelor de convergenţă, de competitivitate şi de cooperare teritorială sprijină inovarea, cercetarea, competenţele şi capitalul uman.

Strategiile regionale şi sectoriale au fost adaptate la noile provocări. Astfel, investiţiile trebuie să contribuie la competitivitatea pe plan mondial a întreprinderilor europene, facilitând accesul lor pe pieţe şi ajutându-le să facă faţă restructurărilor. Îmbătrânirea populaţiei şi evoluţia demografică a societăţii europene necesită, în special, îmbunătăţirea participării la piaţa muncii şi a competenţelor lucrătorilor. Principalele obiective ale politicii de coeziune sunt incluziunea migranţilor, combaterea discriminărilor, a sărăciei şi a excluziunii. Programele sprijină dezvoltarea de noi servicii de mediu şi de noi competenţe şi finanţarea infrastructurilor, în vederea realizării obiectivelor europene în domeniile dezvoltării durabile, schimbărilor climatice şi politicii energetice.

Gestionarea descentralizată a fondurilor este un element esenţial pentru eficacitatea programelor. Parteneriatul cu niveluri multiple, instituit între autorităţile publice şi societatea civilă cu ocazia elaborării strategiilor permite, de asemenea, îmbunătăţirea adaptării investiţiilor la realităţile regionale şi locale. În plus, schimburile de bune practici bazate pe perioadele de programare anterioare contribuie la eficienţa cheltuielilor publice.

Diseminarea bunelor practici este asigurată în cadrul iniţiativelor comunitare, în special prin noua iniţiativă „Regiunile pentru schimbarea economică (EN) (FR)”, şi prin obiectivul de cooperare teritorială.

Ultima actualizare: 03.03.2009