Reţelele inteligente de energie permit consumatorilor să îşi controleze şi să îşi gestioneze utilizarea individuală a energiei şi contribuie astfel la instituirea unui sistem energetic cu mai puţine emisii de carbon. Comisia Europeană îşi propune să exploateze pe deplin capacităţile acestor reţele în vederea atingerii obiectivelor sale de reducere a consumului de energie primară.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 24 aprilie 2011 intitulată „Reţele inteligente: de la inovare la implementare” [COM(2011) 202 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Această comunicare propune mai multe direcţii pentru dezvoltarea reţelelor inteligente *, menite să contribuie în mod eficace la Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene (UE) pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Potrivit studiului european Bio Intelligence (EN), utilizarea acestor reţele va permite:

Primul obiectiv: elaborarea unor standarde europene comune pentru reţelele inteligente

Din martie 2009, organismele europene de standardizare (OES), cum sunt Comitetul European de Standardizare (CEN) (EN), Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC) (EN) şi Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI) (EN) sunt responsabile cu stabilirea unor standarde europene privind interoperabilitatea contoarelor inteligente de energie electrică, gaze, apă şi energie termică şi a reţelelor inteligente. Rezultatele acestor cercetări sunt aşteptate în 2012 şi trebuie să se bazeze, printre altele, pe Directiva privind mijloacele de măsurare.

Printre responsabilităţile OES se numără şi elaborarea unor noi standarde tehnice privind interoperabilitatea sistemelor de încărcare a vehiculelor electrice cu toate tipurile de vehicule electrice şi cu toate punctele de alimentare cu energie electrică.

Comisia îşi propune să supervizeze dezvoltarea acestor standarde în perioada 2011-2012.

În UE, protecţia datelor cu caracter personal este reglementată de Directiva 95/46/CE, care se aplică prelucrării datelor din toate domeniile, inclusiv din domeniul reţelelor inteligente.

Provocarea o reprezintă distincţia dintre datele cu caracter personal şi datele fără caracter personal. Comisia consideră că ar fi potrivit să se adapteze cadrele juridice naţionale pentru a ţine seama de parametrii specifici ai reţelelor inteligente, protejând, în acelaşi timp, viaţa privată a cetăţenilor europeni.

Comisia îşi propune să orienteze evoluţiile legislative naţionale care vor ţine seama de parametrii reţelelor inteligente, în timp ce OES vor trebui să elaboreze standarde tehnice pentru aceste reţele, ţinând cont de „proiectarea pe baza ideii de respectare a vieţii private”. Un grup de experţi trebuie să evalueze securitatea infrastructurilor de reţea şi de informare ale reţelelor inteligente.

Implementarea reţelelor inteligente este supusă legilor pieţei. De aceea, consumatorii casnici şi întreprinderile trebuie să aibă acces la informaţii transparente cu privire la consumul lor, pentru a-şi putea optimiza costurile cu energia.

Comisia doreşte să definească o metodă bazată pe planurile naţionale de implementare a sistemelor inteligente de contorizare. De asemenea, Comisia încurajează statele membre să conceapă planuri de acţiune pentru implementarea de reţele inteligente. O acţiune specifică coordonată a tuturor acestor actori va fi posibilă graţie rolului autorităţilor naţionale de reglementare şi al Reţelei europene a operatorilor de sisteme de transport pentru energia electrică (ENTSO-E).

Al 4-lea obiectiv: dezvoltarea reţelelor inteligente şi a unei pieţe cu amănuntul competitive în interesul consumatorilor

Statele membre trebuie să creeze pieţe cu amănuntul transparente şi să faciliteze concurenţa între furnizori. Dezvoltarea pieţei reţelelor inteligente ar trebui să permită consumatorilor să îşi modifice comportamentul în materie de consum de energie, aceştia urmând să aibă acces în timp real la consumul lor exact de energie.

Pentru finalizarea acestei pieţe, Comisia a prevăzut revizuirea Directivei privind serviciile energetice, în vederea elaborării unor cerinţe minime privind forma şi conţinutul informaţiilor care trebuie furnizate consumatorilor. Aceasta îşi propune să monitorizeze punerea în aplicare a celui de „al treilea pachet energetic (EN)”, care prevede, îndeosebi, diferenţierea tarifelor în funcţie de intervalele orare şi adaptarea la cerere.

Reţelele inteligente necesită investiţii importante în materie de cercetare şi dezvoltare. De exemplu, iniţiativa Reţele electrice europene (EEGI) a fost creată în cadrul Planului strategic european privind tehnologiile energetice (SET) în vederea accelerării implementării tehnologiilor reţelelor inteligente în perspectiva anului 2020. Alte două iniţiative se înscriu în aceste obiective: „Convenţia primarilor (EN)” şi „Oraşe şi comunităţi inteligente (EN)”.

Comisia intenţionează să propună noi iniţiative similare celor menţionate anterior, cu scopul de a favoriza implementarea reţelelor inteligente.

Termeni-cheie ai actului

Reţea inteligentă: reţea electrică modernizată prin implementarea unui sistem digital bidirecţional de comunicaţie între furnizor şi consumator şi a unor sisteme inteligente de contorizare şi monitorizare.

See also