Dezvoltarea socială în contextul globalizării

Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea socială în contextul globalizării. Comisia Europeană invită la promovarea standardelor fundamentale de muncă recunoscute la nivel internaţional şi la dezvoltarea unui echilibru între guvernanţa pieţei şi guvernanţa socială.

ACT

Communication from the Commission to the Council, the European Parliament and the Economic and Social Committee - Promoting core labour standards and improving social governance in the context of globalisation [COM(2001) 416 final - Not published in the Official Journal] (Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social European din 18 iulie 2001, intitulată: „Promovarea standardelor fundamentale de muncă şi îmbunătăţirea guvernanţei sociale în contextul globalizării” [COM(2001) 416 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Cetăţenii sunt din ce în ce mai conştienţi că guvernanţa pieţei s-a dezvoltat mai rapid decât guvernanţa socială la nivel mondial, ceea ce dus la un dezechilibru în ceea ce priveşte normele şi structurile economice şi sociale.

În perspectiva participării la realizarea unui sistem economic mondial echitabil, Uniunea Europeană prezintă o strategie de promovare a dezvoltării sociale şi a standardelor fundamentale de muncă la nivel mondial.

Interacţiunea între globalizare şi promovarea standardelor internaţionale de muncă se dovedeşte a fi complexă. Comerţul şi investiţiile au un impact evident asupra dezvoltării sociale şi, în general, asupra dezvoltării durabile. Prin urmare, se impune o abordare globală pentru a asigura eficienţa acestei strategii.

În concordanţă cu concluziile Consiliului din octombrie 1999 privind comerţul şi munca, Comisia propune reafirmarea universalităţii standardelor fundamentale de muncă recunoscute la nivel internaţional (libertatea de asociere şi recunoaşterea efectivă a dreptului la negocieri colective, eliminarea tuturor formelor de muncă forţată sau obligatorie, abolirea efectivă a muncii infantile, eliminarea discriminării în materie de ocupare a forţei de muncă şi activităţi profesionale). De asemenea, Comisia reaminteşte sprijinul său pentru activitatea Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), precum şi pentru colaborarea acesteia cu celelalte organizaţii internaţionale, în special cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Comisia reiterează şi respingerea demersurilor bazate pe standardele fundamentale de muncă în scopuri protecţioniste sau de sancţionare.

Aceasta invită, pe de o parte, la utilizarea şi consolidarea instrumentelor existente, iar pe de altă parte, la adoptarea unor instrumente şi măsuri menite să încurajeze aplicarea universală a standardelor fundamentale de muncă în diferitele domenii de acţiune, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel european.

Strategia la nivel internaţional

Uniunea confirmă rolul central al OIM în promovarea respectării standardelor fundamentale de muncă şi afirmă necesitatea îmbunătăţirii eficienţei instrumentelor OIM. Astfel, Uniunea încurajează, în special, o mai mare mediatizare a mecanismului de control, o monitorizare mai performantă şi o asistenţă tehnică mai importantă. De asemenea, este necesar să se existe dezbateri cu privire la noile mecanisme de încurajare a respectării standardelor fundamentale de muncă şi la un nou mecanism de reexaminare periodică a politicilor sociale naţionale.

Uniunea propune, de asemenea, iniţierea unor discuţii şi reflecţii la nivel internaţional, în cadrul organizaţiilor internaţionale cu competenţe în domeniul dezvoltării (OIM, OMC etc.). Un astfel de dialog ar permite identificarea politicilor care îmbunătăţesc efectiv contribuţia comerţului la dezvoltarea socială şi asigurarea unui anumit grad de coerenţă a politicilor.

Strategia la nivel european

Uniunea propune promovarea standardelor fundamentale de muncă prin intermediul sistemului generalizat de preferinţe (SGP). SGP facilitează accesul pe pieţele comunitare al ţărilor în curs de dezvoltare care aplică efectiv standardele fundamentale de muncă, acordându-le preferinţe comerciale suplimentare. Uniunea doreşte astfel să sporească atractivitatea şi transparenţa SGP. Baza sa ar trebui extinsă la cele patru standarde fundamentale de muncă definite prin Declaraţia OIM din 1998, ceea ce ar determina o retragere temporară a preferinţelor în cazul încălcării grave şi sistematice a unui standard fundamental. Uniunea doreşte să incite şi celelalte ţări să adopte sisteme similare de stimulare socială.

Uniunea va pune un accent mai mare pe promovarea standardelor fundamentale de muncă în politica sa globală de dezvoltare. După modelul abordării adoptate în cadrul Acordului de la Cotonou, vor fi introduse dispoziţii specifice destinate dezvoltării sociale şi promovării standardelor fundamentale de muncă în cadrul viitoarelor acorduri comerciale şi de cooperare.

Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile va fi şi ea discutată în contextul viitoarelor negocieri şi acorduri comerciale.

Iniţiative voluntare private

Comisia reafirmă importanţa unei atitudini sociale responsabile a întreprinderilor pe piaţa mondială a muncii. După cum Uniunea a subliniat deja în cadrul cărţii verzi privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, din motive de transparenţă şi eficacitate, este necesar să se asigure coerenţa conţinutului codurilor de conduită şi a etichetelor sociale, precum şi ca acestea să se bazeze pe standarde fundamentale comune, cu alte cuvinte, standardele OIM. Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat în 2000 iniţiativa „Global Compact”, menită să stimuleze întreprinderile private să adopte şi să integreze în practicile lor principiile fundamentale ale muncii decente.

Context

Summitul mondial privind dezvoltarea socială, care a avut loc la Copenhaga în 1995, şi Declaraţia OIM privind principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă din 1998 au determinat o largă recunoaştere a universalităţii standardelor fundamentale de muncă. OMC a participat, de asemenea, la obiectivul promovării acestor standarde, analizând interacţiunea dintre globalizare, comerţ şi dezvoltarea socială. În acelaşi timp, a afirmat în mod clar că respectarea standardelor fundamentale nu poate justifica abuzurile sub forma măsurilor protecţioniste sau bazate pe sancţiuni. Eforturile comunităţii internaţionale trebuie, totuşi, continuate.

ACTE CONEXE

Raportul Comisiei mondiale a OIM privind dimensiunea socială a globalizării – „O globalizare echitabilă – crearea de oportunităţi pentru toţi” din 24 februarie 2004

Comisia mondială privind dimensiunea socială a globalizării indică faptul că globalizarea poate şi trebuie să se schimbe. Aceasta consideră că este necesar să existe o globalizare echitabilă, fără excluderi. O abordare coerentă care să acopere planul economic, social şi de mediu, alături de introducerea unei guvernanţe mai eficiente, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional, ar putea contribui la un mai bun control al globalizării.

Comisia Europeană, care a participat în mod activ la lucrările Comisiei mondiale, integrează această reflecţie în politicile externe şi interne ale Uniunii Europene.

Concluziile Consiliului privind Comunicarea Comisiei: „Promovarea standardelor fundamentale în domeniul muncii”. Consiliul Relaţii Externe – 21 iulie 2003 [Nepublicate în Jurnalul Oficial]

Consiliul sprijină acţiunea Comisiei pentru promovarea dezvoltării sociale la nivel internaţional. Acesta enunţă o serie de priorităţi asupra cărora ar trebui să se concentreze acţiunile:

promovarea unui dialog eficient între OMC şi OIM, pentru a asigura coerenţa asupra acestei chestiuni în cadrul organizaţiilor internaţionale competente;
utilizarea SGP pentru a promova standardele fundamentale de muncă;
integrarea standardelor fundamentale de muncă şi de guvernanţă socială în politica de dezvoltare a Uniunii Europene;
promovarea unor programe eficiente şi strict încadrate în timp pentru a elimina cele mai grave forme de muncă infantilă.

See also