Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Acest regulament stabileşte organizarea internă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). De asemenea, regulamentul descrie derularea procedurilor jurisdicţionale şi defineşte modalităţile de aplicare a acestora.

ACT

Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

SINTEZĂ

Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) stabileşte organizarea acesteia şi modul său de funcţionare. Acesta precizează structura Curţii şi diferitele complete de judecată.

Regulamentul de procedură vizează şi procedurile jurisdicţionale care pot fi exercitate în faţa Curţii. Acesta stabileşte, în special, etapele procedurilor şi modalităţile lor de aplicare.

Componenţa

CJUE este formată din 27 de judecători şi din opt avocaţi generali desemnaţi de comun acord de către statele membre, pentru o perioadă de şase ani. Avocaţii generali au rolul de a prezenta, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă, opinii juridice cu privire la cauzele cu care au fost sesizaţi.

În plus, judecătorii îl desemnează din rândul lor pe preşedintele CJUE pentru o perioadă de trei ani. Rolul preşedintelui este de a conduce lucrările Curţii şi de a prezida şedinţele şi deliberările în cazul celor mai mari complete de judecată.

De asemenea, Curtea trebuie să numească un grefier pentru o durată de şase ani. Grefierul este secretarul general al instituţiei.

Completele de judecată

Curtea judecă în următoarele complete de judecată:

• şedinţa plenară, compusă din toţi judecătorii. Şedinţa plenară este sesizată în cazul în care Curtea consideră că o cauză are o importanţă excepţională sau în cazul în care Curtea trebuie să se pronunţe cu privire la demisia Mediatorului european, a unui membru al Comisiei sau a unui membru al Curţii de Conturi;
• Marea Cameră, compusă din 13 judecători. Curtea judecă în Marea Cameră la cererea unui stat membru sau a unei instituţii sau în cauzele deosebit de complexe sau de importante;
• camerele, compuse din cinci sau trei judecători pentru celelalte cauze.

Procedurile în faţa Curţii de Justiţie

Procedurile exercitate în faţa CJUE cuprind mai multe faze.

Cauzele cuprind mai întâi o fază scrisă. CJUE trebuie sesizată printr-o cerere adresată grefierului. După comunicarea cererii părţii pârâte, aceasta dispune de o lună pentru a depune un memoriu în apărare. Pentru a-şi completa argumentaţiile, reclamantul are dreptul la o replică, iar pârâtul la o duplică.

După încheierea procedurii scrise, CJUE decide dacă sunt necesare activităţi de cercetare judecătorească. Aceste măsuri pot cuprinde:

• înfăţişarea personală a părţilor;
• solicitarea de informaţii şi prezentarea de documente;
• proba testimonială;
• expertiza;
• cercetarea la faţa locului.

Procedura presupune apoi o fază orală. Această fază implică, în principal, audierea de către CJUE a agenţilor, a avocaţilor şi, dacă este necesar, a martorilor şi experţilor, precum şi citirea concluziilor avocatului general.

Cauzele sunt pledate în şedinţă publică, în faţa completului de judecată şi a avocatului general. Statele membre şi instituţiile europene sunt reprezentate de un agent numit pentru fiecare cauză; celelalte părţi trebuie să fie reprezentate de un avocat.

Procedura accelerată

În mod excepţional, CJUE poate să dispună judecarea unei cauze potrivit procedurii accelerate, în cazul în care această cauză este deosebit de urgentă. Acest tip de procedură permite reducerea la maximum a termenelor şi acordarea unei priorităţi absolute cauzei respective.

Alte proceduri

Acest regulament defineşte, de asemenea, procedurile speciale pentru anumite tipuri de cauze, în special:

• procedurile întrebărilor preliminare, în cazul în care CJUE este sesizată cu întrebări legate de interpretarea sau valabilitatea dispoziţiilor din tratate;
• recursurile împotriva deciziilor Tribunalului. Recursurile exercitate în faţa CJUE sunt în acest caz limitate la chestiunile de drept;
• reexaminarea deciziilor Tribunalului. Reexaminarea este propusă de primul avocat general, în cazul în care există un risc grav de a se aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului Uniunii Europene. CJUE decide apoi dacă este necesară sau nu reexaminarea deciziei.

Cheltuielile de procedură

Procedura în faţa Curţii de Justiţie este gratuită. Cu toate acestea, cheltuielile cu onorariul avocaţilor care au dreptul să îşi exercite profesia în faţa CJUE nu sunt suportate de Curte.

Dacă o parte se află în imposibilitatea de a face faţă cheltuielilor de judecată, aceasta poate solicita să beneficieze de asistenţă judiciară gratuită. Cererea trebuie să fie însoţită de toate informaţiile necesare pentru a demonstra starea de nevoie în care se află partea.

See also

• Informaţii suplimentare pe site-ul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Ultima actualizare: 14.10.2011