Consolidarea democrației europene

INTRODUCERE

Tratatul de la Lisabona readuce cetățeanul în centrul proiectului european și vizează întărirea interesului cetățeanului față de instituțiile și realizările Uniunii Europene, care adesea i se par prea îndepărtate de preocupările sale de zi cu zi. Unul dintre obiectivele Tratatului de la Lisabona este astfel acela de a promova o democrație europeană care să ofere cetățenilor ocazia de a se implica în funcționarea și dezvoltarea UE.

Un astfel de obiectiv depinde în mod obligatoriu de o mai bună recunoaștere a cetățeniei europene în tratatele fondatoare ale UE. Tratatul de la Lisabona încearcă, de asemenea, să simplifice și să clarifice funcționarea Uniunii pentru a o face mai ușor de înțeles și, prin urmare, mai accesibilă cetățenilor. În sfârșit, Tratatul de la Lisabona îi conferă cetățeanului o mai mare reprezentativitate și participare în procesul decizional european. Crearea unei inițiative cetățenești constituie una dintre principalele inovații.

CETĂȚEANUL ÎN CENTRUL DEMOCRAȚIEI EUROPENE REPREZENTATIVE

Tratatul de la Lisabona introduce un nou articol în care recunoaște pe deplin dimensiunea politică a cetățeniei europene. Astfel, articolul 10 din Tratatul privind UE precizează faptul că cetățenii sunt direct reprezentați prin intermediul Parlamentului European și că această democrație reprezentativă este unul dintre fundamentele UE. O astfel de recunoaștere nu oferă cetățenilor noi drepturi, însă are o puternică valoare simbolică.

Articolul 10 stabilește, de asemenea, principiul proximității, acest lucru însemnând că deciziile trebuie luate cât mai aproape posibil de cetățeni, implicând în mod cât mai eficient posibil administrațiile naționale și locale, astfel încât să apropie UE de cetățenii săi.

Date fiind alegerile din 2014, primele de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia intenționează să sporească interesul cetățenilor față de alegerile europene. Într-o recomandare (2013/142/UE) și o comunicare (COM/2013/0126 final) publicate la sfârșitul lunii martie 2013, Comisia a invitat partidele politice naționale și europene să informeze electoratul cu privire la legăturile lor de afiliere și să publice, înaintea alegerilor, numele candidatului la președinția Comisiei pe care îl susțin.

O UNIUNE EUROPEANĂ MAI ACCESIBILĂ CETĂȚENILOR

UE a respins frecvent imaginea unei construcții cu o arhitectură și proceduri complexe. Tratatul de la Lisabona clarifică funcționarea UE astfel încât aceasta să fie mai bine înțeleasă de cetățeni. Multitudinea de proceduri legislative face acum loc procedurii legislative ordinare (cunoscută anterior și sub denumirea de procedură de codecizie) și unor proceduri legislative speciale, detaliate de la caz la caz. În mod similar, fosta structură pe piloni a fost eliminată în favoarea unei repartizări a competențelor clară și precisă în cadrul UE.

De asemenea, Tratatul de la Lisabona îmbunătățește transparența lucrărilor în cadrul UE, extinde la nivelul Consiliului principiul publicării dezbaterilor, care se aplică deja în cadrul Parlamentului European și care va permite o mai bună informare a cetățenilor cu privire la conținutul dezbaterilor legislative.

O MAI BUNĂ REPREZENTATIVITATE LA NIVEL INSTITUȚIONAL

Tratatul de la Lisabona sporește considerabil puterile Parlamentului European (a se vedea fișa Parlamentul European). Schimbările cele mai semnificative includ:

• consolidarea puterii legislative: procedura legislativă ordinară, în care Parlamentul dispune de aceleași puteri precum Consiliul, se extinde la noi domenii politice;
• un rol crescut la nivel internațional: Parlamentul trebuie să aprobe acordurile internaționale în domeniile în care se aplică procedura legislativă ordinară;
• consolidarea puterii bugetare: Parlamentul se află acum pe picior de egalitate cu Consiliul în cadrul procedurii de adoptare a bugetului anual al UE.

De asemenea, Tratatul de la Lisabona sporește rolul parlamentelor naționale (a se vedea fișa parlamentele naționale), care trebuie acum să asigure aplicarea adecvată a principiului subsidiarității. În acest sens, ele sunt în măsură să intervină în procedura legislativă ordinară și dispun de dreptul de sesizare a Curții de Justiție a UE.

O PARTICIPARE MAI MARE A CETĂȚENILOR LA PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

Tratatul de la Lisabona recunoaște, pentru prima dată, existența unei societăți civile europene, cu care instituțiile UE se vor angaja într-un dialog deschis, transparent și constant (articolul 11, alineatele 1 și 2).

Mai presus de toate însă, tratatul introduce dreptul de inițiativă cetățenească (articolul 11, alineatul 3), în baza căruia resortisanții europeni pot invita Comisia să facă o propunere pe teme în care ei consideră că este necesar un act juridic al Uniunii. Această dispoziție exprimă transpune voința UE de a-i implica direct pe cetățenii săi în luarea deciziilor referitoare la aspectele care îi privesc pe aceștia.

Un astfel de drept face obiectul mai multor condiții:

• inițiativa trebuie să obțină cel puțin un milion de semnături ale unor cetățeni provenind din cel puțin un sfert dintre toate statele membre;
• înainte de a începe adunarea declarațiilor de sprijin pentru o propunere în urma inițiativei cetățenilor, organizatorii trebuie să o înregistreze la Comisie, care se va asigura că propunerea nu se situează în afara competențelor Comisiei și că nu contravine valorilor Uniunii;
• timpul acordat pentru adunarea declarațiilor de sprijin, pe hârtie și într-un sistem online, este de 12 luni de la data înregistrării propunerii.

Comisia Europeană este liberă să dea sau nu curs inițiativei propuse de cetățenii europeni. Dacă această inițiativă va genera o propunere legislativă, atunci actul va fi adoptat de către Consiliu și Parlamentul European conform procedurii legislative ordinare sau conform unei proceduri legislative speciale.

ACTE CONEXE

Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească [Jurnalul Oficial L 65 din 11.3.2011]. Modificat prin Regulamentul Delegat (UE) nr. 268/2012 [Jurnalul Oficial L 89 din 27.3.2012], Regulamentul (UE) nr. 517/2013 [Jurnalul Oficial L 158 din 10.6.2013] și Regulamentul delegat (UE) nr. 887/2013 [Jurnalul Oficial L 247 din 18.9.2013].

2013/142/UE: Recomandarea Comisiei din 12 martie 2013 privind consolidarea desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European [Jurnalul Oficial L 79 din 21.3.2013].

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Pregătirea pentru alegerile europene din 2014: consolidarea în continuare a desfășurării eficiente și democratice a alegerilor (COM(2013)0126 final) [Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Ultima actualizare: 05.02.2014