14.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală. În special, articolul 12 alineatul (1) din regulamentul respectiv prevede că produsele de origine animală pot fi importate în Uniune numai în cazul în care provin din unități înscrise pe listele întocmite și actualizate în conformitate cu articolul respectiv. Listele respective pot fi consultate pe site-ul internet al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (2).

(2)

Articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că unitățile din țările terțe pot fi înscrise pe aceste liste numai în cazul în care autoritățile competente din țara terță de origine oferă garanții că respectivele unități respectă condițiile menționate la articolul respectiv. În plus, în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritățile competente din țara terță în cauză ar trebui să actualizeze aceste liste cu unități și să le comunice Comisiei.

(3)

Articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 impune Comisiei obligația de a lua măsurile necesare care să conducă la modificarea listelor de unități, atunci când consideră că aceste modificări sunt necesare, ținând seama de informațiile relevante, cum sunt rapoartele încheiate după inspecțiile Uniunii sau notificările din partea statelor membre prin intermediul Sistemului de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(4)

Începând cu luna martie 2017, statele membre au notificat Comisiei, prin intermediul RASFF, un număr semnificativ de cazuri grave și repetate de neconformitate, ca urmare a prezenței de Salmonella în carnea de pasăre și preparatele din carne de pasăre care provin din mai multe unități din Brazilia. Autoritățile competente din Brazilia au fost informate cu privire la aceste cazuri de neconformitate cu cerințele Uniunii și li s-a solicitat să ia măsurile corective necesare.

(5)

Informațiile primite de autoritățile competente din Brazilia și rezultatele controalelor oficiale la frontierele Uniunii nu au reușit să demonstreze că au fost luate măsurile corective necesare pentru a remedia deficiențele identificate. În consecință, nu există suficiente garanții că respectivele unități respectă cerințele relevante ale Uniunii și, prin urmare, produsele lor ar putea constitui un risc pentru sănătatea publică. Prin urmare, este necesară eliminarea acestora de pe lista unităților din care este autorizat importul de produse obținute din păsări de curte în Uniune.

(6)

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile competente braziliene, în martie 2018 au fost constatate cazuri de fraudă în ceea ce privește certificarea de laborator pentru carnea și produsele din carne care se exportă în Uniune. În această privință, anchetele în curs și recentele acțiuni din partea sistemului judiciar din Brazilia indică faptul că nu există suficiente garanții că unitățile aparținând societăților BRF S.A. Și SHB S.A., autorizate să exporte carne și produse din carne în Uniune, respectă cerințele relevante ale Uniunii. Produsele lor ar putea constitui, prin urmare, un risc pentru sănătatea publică și este necesară eliminarea acestora de pe lista unităților din care este autorizat importul în Uniune de carne și produse din carne.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

14.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/5

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei (2) prevede data finală de depunere a cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice sau cererii de plată și data finală de depunere a cererilor de alocare a drepturilor la plată sau de creștere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază.

(2)

Ca urmare a modificărilor aduse Regulamentului (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului (3), statele membre pun în aplicare modificări ale sistemului lor administrativ pentru plățile directe, care implică, printre altele, o reorganizare a sistemelor informatice, modificări ale procedurilor și activități de creștere, în rândul beneficiarilor, a gradului de informare în privința noilor cerințe legislative. În plus, unele state membre se confruntă cu întârzieri la punerea în aplicare a cererilor de ajutor cu informații geospațiale. Prin urmare, statele membre s-au confruntat cu dificultăți administrative excepționale.

(3)

Această situație a afectat posibilitatea beneficiarilor de a depune cererea unică, cererile de ajutor sau cererile de plată și cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creștere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază în termenele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014.

(4)

Având în vedere această situație, este necesar să se prevadă o derogare de la articolul 13 alineatul (1) și de la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, derogare care să permită statelor membre să fixeze, pentru anul 2018, o dată finală pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, precum și o dată finală pentru depunerea cererilor de alocare a drepturilor la plată sau de creștere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază, date care să fie ulterioare celor prevăzute la respectivele articole. Dat fiind că datele și perioadele menționate la articolul 11 alineatul (4) și la articolul 15 alineatele (2) și (2a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 sunt legate de data finală prevăzută la articolul 13 alineatul (1) din respectivul regulament, ar trebui să se prevadă o derogare similară pentru notificarea rezultatelor controalelor preliminare și a modificărilor aduse cererii unice sau cererii de plată.

(5)

Întrucât aceste derogări ar trebui să se refere la cererea unică, la cererile de ajutor și la cererile de plată, la modificările aduse cererii unice sau cererii de plată și la cererile de alocare a drepturilor la plată pentru anul 2018, este oportun ca prezentul regulament să se aplice cererilor și cererilor de plată aferente anului 2018.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind plățile directe și al Comitetului privind dezvoltarea rurală,

14.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/7

(1)

Prin Decizia (UE) 2015/826 a Comisiei (1) au fost aprobate dispozițiile naționale daneze privind adaosul de nitrit de potasiu (E 249) și de nitrit de sodiu (E 250) (nitriți) în produsele din carne vizate de Ordinul nr. 542 din 27 mai 2013 privind aditivii din produsele alimentare (BEK nr. 542 af 27.5.2013 (tilsætningbekendtgørelsen), Offentliggørelsesdato: 31.5.2013, Fødevareministeriet), pe care Regatul Danemarcei le-a notificat Comisiei prin scrisoarea din 25 noiembrie 2014, în temeiul articolului 114 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Aceste dispoziții naționale sunt aprobate până la 22 mai 2018.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește nivelurile și alte condiții de utilizare a nitriților în produsele din carne.

(3)

În conformitate cu Decizia (UE) 2015/826, Danemarca ar trebui să monitorizeze situația și să colecteze date pentru a se stabili dacă aplicarea nivelurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 oferă nivelul necesar de protecție și, în caz contrar, dacă această aplicare ar determina riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană.

(4)

Prin scrisoarea din 10 noiembrie 2017, Danemarca a notificat Comisiei intenția sa de a menține dispoziții naționale privind utilizarea nitriților ca aditivi în produsele din carne, care diferă de cele din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. În sprijinul acestei notificări, Danemarca a transmis informații care includ date privind consumul și importurile de produse din carne, expunerea la nitriți, analiza nitriților în produsele din carne, prevalența botulismului și o evaluare actualizată a riscului furnizată de către Institutul național pentru alimentație al Universității tehnice din Danemarca.

(5)

Articolul 114 alineatul (4) din TFUE prevede că „În cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare de către Parlamentul European și Consiliu, de către Consiliu sau Comisie, un stat membru consideră necesară menținerea dispozițiilor de drept intern justificate de cerințele importante prevăzute la articolul 36 sau referitoare la protecția mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adresează Comisiei o notificare, indicând motivele menținerii acestor dispoziții”.

(6)

În conformitate cu articolul 114 alineatul (6) din TFUE, Comisia aprobă sau respinge, în termen de șase luni de la notificare, dispozițiile naționale în cauză după ce a verificat dacă acestea reprezintă sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în calea comerțului dintre statele membre și dacă ele constituie sau nu un obstacol în calea funcționării pieței interne.

(7)

Conform principiilor generale ale Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, aprobarea unui aditiv alimentar este condiționată de existența unei necesități tehnologice rezonabile, de acceptabilitatea sa din punctul de vedere al sănătății și de utilizarea sa fără a se induce în eroare consumatorul.

(8)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii conținând aditivii alimentari aprobați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi. Numai aditivii alimentari incluși în lista Uniunii pot fi introduși pe piață ca atare și utilizați în alimente conform condițiilor de utilizare menționate în listă.

(9)

Nitriții au fost utilizați în produsele din carne de multe decenii, inter alia, pentru a asigura, în combinație cu alți factori, conservarea și siguranța microbiologică a produselor din carne, în special a produselor din carne conservate, inhibând, printre altele, multiplicarea Clostridium botulinum, bacteria responsabilă pentru botulism, o boală care pune în pericol viața. În același timp, se recunoaște că prezența nitriților în produsele din carne poate conduce la formarea de nitrozamine, dintre care unele au fost identificate ca fiind cancerigene. Prin urmare, legislația din acest domeniu trebuie să stabilească un echilibru între, pe de o parte, riscul formării nitrozaminelor ca urmare a prezenței nitriților în produsele din carne și, pe de altă parte, efectele protectoare ale nitriților împotriva multiplicării bacteriilor, în special a celor responsabile de botulism.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, anexa II, partea E, categoria de alimente 8.3: „Produse din carne” indică cantitățile maxime de nitrit de potasiu (E 249) și de nitrit de sodiu (E 250) care pot fi adăugate în cursul producției. Cantitatea maximă adăugată este de 150 mg/kg pentru majoritatea produselor din carne în general și de 100 mg/kg pentru produsele din carne sterilizate. Pentru unele produse specificate din carne conservată fabricate în mod tradițional în anumite state membre, cantitatea maximă adăugată este de 180 mg/kg.

(11)

Prin excepție de la regula generală, Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, anexa II, partea E, categoria de alimente de la punctul 8.3.4: „Produsele din carne conservate în mod tradițional, cu prevederi specifice referitoare la nitriți și nitrați” stabilește niveluri reziduale maxime la finalul procesului de producție pentru anumite produse specificate din carne conservată tradițional, care sunt produse prin metode de producție tradiționale. Diferitelor grupuri de astfel de produse le sunt aplicabile niveluri reziduale maxime de 50 mg/kg, 100 mg/kg și 175 mg/kg, de exemplu, 175 mg/kg pentru Wiltshire bacon, dry cured bacon și produsele similare și 100 mg/kg pentru Wiltshire ham și produsele similare.

(12)

Nivelurile reziduale maxime sunt excepții de la regula generală de aplicare a cantităților adăugate maxime. Nivelurile respective se aplică numai produselor specifice realizate în mod tradițional în anumite state membre și pentru care nu este posibil să se controleze cât din cantitatea de sare de conservare adăugată este absorbită de carne, din cauza naturii procedeului de producție asociat acestor produse. Procedeul de producție al acestor produse specifice este descris în regulament pentru a permite identificarea „produselor similare” și pentru a clarifica care sunt produsele vizate de diferitele niveluri maxime.

(13)

Nivelurile maxime din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 sunt bazate pe avizele emise de Comitetul științific pentru alimentație (denumit în continuare „SCF” – Scientific Committee for Food) din 1990 (3) și 1995 (4), precum și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA” – European Food Safety Authority) din 26 noiembrie 2003 (5). Cantitățile maxime care pot fi adăugate reflectă intervalele menționate în aceste avize științifice prin specificarea faptului că, în produsele din carne sterilizate, se permite până la 100 mg/kg de nitriți, iar în celelalte produse din carne se permite 150 mg/kg. Având în vedere marea varietate de produse din carne (conservată) și de metode de producție din Uniunea Europeană, legislatorul Uniunii a estimat că nu se poate specifica nivelul adecvat de nitriți pentru fiecare produs.

(14)

Dispozițiile naționale notificate de Danemarca la data de 10 noiembrie 2017 sunt cuprinse în Ordinul nr. 1044 din 4 septembrie 2015 privind aditivii din produsele alimentare (BEK nr. 1044 af 4.9.2015, Udskriftsdato: 25.9.2017, Fødevareministeriet). Ordinul menționat modifică Ordinul nr. 542 din 27 mai 2013 care fusese notificat anterior Comisiei și evaluat în contextul Deciziei (UE) 2015/826.

(15)

Ordinul nr. 1044 prevede că nitriții (E 249-250) destinați produselor din carne pot fi utilizați numai în condițiile specificate în anexa sa 3. Grupele de produse alimentare menționate în anexa respectivă corespund categoriilor de alimente enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari și substituie utilizările care decurg din acesta:

(16)

Prin urmare, nivelul maxim mai mic pentru nitriți (E249 și E 250) de 60 mg/kg se aplică multor tipuri de produse din carne, în timp ce limitele maxime corespunzătoare din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 sunt de 100 mg/kg sau de 150 mg/kg.

(17)

Prin scrisoarea din 10 noiembrie 2017, Danemarca a notificat Comisiei intenția sa de a menține dispoziții naționale privind utilizarea nitriților ca aditivi în produsele din carne, care diferă de cele din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. În sprijinul acestei notificări, Danemarca a transmis informații care includ date privind consumul și importurile de produse din carne, expunerea la nitriți, analiza nitriților în produsele din carne, prevalența botulismului și o evaluare actualizată a riscului furnizată de către Institutul național pentru alimentație al Universității tehnice din Danemarca (DTU).

(18)

Comisia a publicat un aviz referitor la notificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) pentru a informa părțile interesate cu privire la dispozițiile naționale ale Danemarcei, precum și la motivele invocate în susținerea cererii. Prin scrisoarea din 28 martie 2018, Comisia a informat, de asemenea, celelalte state membre despre notificare și le-a oferit posibilitatea de a transmite observații în termen de 30 de zile. Comisia a primit observații în termenul specificat din partea Ciprului.

Cipru nu se opune cererii Danemarcei de a menține norme naționale mai stricte privind utilizarea nitriților în produsele din carne și recunoaște poziția daneză conform căreia normele solicitate sunt necesare pentru protejarea sănătății publice. Cipru poate accepta cererea, cu condiția ca aceste norme să nu constituie o barieră în calea comerțului sau un obstacol disproporționat în calea funcționării pieței interne și o posibilă discriminare împotriva produselor produse în alt stat membru și comercializate în Danemarca.

(19)

În temeiul Regulamentului (UE) nr. 257/2010 al Comisiei (7), EFSA avea obligația de a reevalua siguranța nitritului de potasiu (E 249) și a nitritului de sodiu (E 250) ca aditivi alimentari. Pentru această reevaluare, EFSA a examinat avizele anterioare ale SCF și ale EFSA, în cazul în care sunt disponibile, dosarul original, datele transmise de operatorul sau operatorii economici interesați și/sau de orice altă parte interesată și datele puse la dispoziție de Comisie și de statele membre și a identificat orice articole relevante din literatura de specialitate publicate de la cea mai recentă evaluare a fiecărui aditiv alimentar.

(20)

Datele care au fost puse la dispoziție de Danemarca în sprijinul notificării sale anterioare (8) privind consumul de produse din carne, expunerea la nitriți, prevalența botulismului și formarea nitrozaminelor în produsele din carne prelucrată au fost transmise la EFSA împreună cu o cerere de a le lua în considerare în reevaluarea siguranței.

(21)

EFSA a emis, la 15 iunie 2017, un aviz științific cu privire la reevaluarea nitritului de potasiu (E 249) și a nitritului de sodiu (E 250) (9). EFSA a fixat doza zilnică acceptabilă (DZA) pentru ionul de nitrit la 0,07 mg/kg de greutate corporală pe zi și a estimat că expunerea populației generale la nitriți rezultată din utilizarea lor ca aditivi alimentari nu depășea DZA, în timp ce la copii, la vârful percentilei, această valoare era depășită ușor. Dacă se iau în considerare toate sursele de expunere la nitriți prin alimentație (aditivii alimentari, prezența naturală și contaminarea), DZA ar fi depășită la sugari, copii de vârstă mică și copii la expunere medie și la persoanele din toate grupele de vârstă la cea mai mare expunere. Contribuția nitriților utilizați ca aditivi alimentari a reprezentat aproximativ 17 % (intervalul 1,5-36,0 %) din expunerea totală.

(22)

În plus, EFSA a concluzionat că expunerea la nitrozaminele endogene prezenta motive de îngrijorare scăzută. În ceea ce privește expunerea la nitrozaminele exogene, EFSA, pe baza rezultatelor examinării sistematice efectuate pentru evaluarea relației dintre nitriții adăugați în produsele din carne, și formarea unor nitrozamine volatile cu cel mai ridicat nivel de risc toxicologic, a concluzionat că nu se poate face o distincție clară între acești compuși N-nitrozo produși din nitriții adăugați în limitele autorizate și cele care se găsesc în matricea produsului alimentar fără adaos de nitriți externi. Prin urmare, expunerea totală a fost calculată, deși aceasta nu se referă numai la utilizarea nitriților ca aditivi alimentari. Au existat unele preocupări în ceea ce privește expunerea globală la nitrozamine exogene la niveluri ridicate pentru toate categoriile de vârstă, cu excepția persoanelor în vârstă.

(23)

În sfârșit, EFSA a confirmat că există o legătură între N-nitrozodimetilamina preformată și cancerul colorectal și anumite elemente de probă care stabilesc o legătură între (i) nitriții din alimente și cancerul gastric și (ii) asocierea dintre nitriți și nitrați din produsele din carne prelucrată și cancerul colorectal.

(24)

În 2014, Comisia a finalizat un studiu documentar privind monitorizarea punerii în aplicare de către statele membre a normelor UE privind nitriții. Studiul s-a bazat pe răspunsurile la un chestionar, care a fost transmis tuturor statelor membre. El a arătat că, cu unele excepții, cantitatea uzuală de nitriți adăugată în produsele din carne nesterilizate este mai mică decât cantitatea maximă admisă de UE, dar mai mare decât nivelurile daneze. În raport s-a concluzionat că posibilitatea de a reexamina nivelurile maxime actuale ale nitriților ar trebui explorată în continuare.

(25)

Prin urmare, Comisia a lansat un studiu ad-hoc vizând utilizarea nitriților de către industrie în diferite categorii de produse din carne. Acest studiu, realizat în 2016, a concluzionat că există posibilitatea revizuirii limitelor maxime de nitriți autorizate în prezent în legislația UE.

(26)

În contextul unei eventuale revizuiri a limitelor maxime de nitriți în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, Comisia trebuie să țină seama de concluziile studiului documentar desfășurat în statele membre, studiul ad-hoc privind utilizarea nitriților de către industrie, reevaluarea efectuată de EFSA și datele raportate de Danemarca.

(27)

În temeiul articolului 114 alineatele (4) și (6) din TFUE, un stat membru poate, după adoptarea unei măsuri de armonizare, să mențină dispoziții naționale mai stricte pe baza unor necesități majore menționate la articolul 36 din TFUE sau din motive de protecție a mediului sau a mediului de lucru, dacă el notifică aceste dispoziții naționale Comisiei, iar aceasta aprobă aceste măsuri.

(28)

Notificarea daneză se încadrează în dispozițiile naționale care derogă de la cele din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 în ceea ce privește nitritul de potasiu (E 249) și nitritul de sodiu (E 250). Dispozițiile daneze actuale existau deja în fapt la momentul la care aceste niveluri maxime au fost stabilite inițial în Directiva 2006/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10).

(29)

Prin Ordinul danez nr. 1044 se autorizează adăugarea de nitriți în produsele din carne numai în măsura în care nu sunt depășite cantitățile adăugate specifice. În funcție de produsele în cauză, aceste cantități maxime sunt 0 mg/kg, 60 mg/kg, 100 mg/kg sau 150 mg/kg, ele fiind mai mici pentru anumite produse decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. În plus, spre deosebire de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, dispozițiile daneze nu conțin nicio excepție de la principiul stabilirii cantităților adăugate maxime pentru nitriți și, prin urmare, nu autorizează introducerea pe piață a anumitor produse din carne realizate în mod tradițional și provenite din alte state membre.

(30)

Prin urmare, dispozițiile daneze sunt mai stricte decât cele ale Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, deoarece ele stabilesc cantități adăugate maxime mai mici pentru câteva tipuri de produse (în multe cazuri 60 mg/kg) și deoarece ele nu autorizează introducerea pe piață a anumitor produse tradiționale din carne pe baza nivelurilor reziduale maxime.

(31)

Conform articolului 114 alineatul (4) din TFUE, notificarea a fost completată de o descriere a motivelor aferente uneia sau mai multor necesități majore menționate la articolul 36 din TFUE, în acest caz protecția sănătății și a vieții oamenilor. Un memorandum din partea Ministerului danez al Mediului și Alimentației și o evaluare actualizată a riscurilor efectuată de Institutul național pentru alimentație al DTU conțin informații suplimentare privind consumul și importurile de produse din carne, expunerea la nitriți, analiza nitriților în produsele din carne existente pe piața daneză, prevalența botulismului și formarea nitrozaminelor în produsele din carne prelucrată.

(32)

Având în vedere cele menționate anterior, Comisia consideră că cererea transmisă de Danemarca în vederea obținerii autorizației de menținere a dispozițiilor sale naționale privind utilizarea nitriților în produsele din carne este admisibilă în temeiul articolului 114 alineatul (4) din TFUE.

(33)

În conformitate cu articolul 114 alineatele (4) și (6) primul paragraf din TFUE, Comisia trebuie să se asigure că sunt respectate toate condițiile care permit unui stat membru să-și mențină dispozițiile naționale care derogă de la o măsură de armonizare a Uniunii prevăzută la articolul respectiv.

(34)

În particular, Comisia trebuie să evalueze dacă dispozițiile naționale sunt sau nu justificate prin cerințele majore menționate la articolul 36 din TFUE sau dacă ele sunt în relație cu protecția mediului sau a mediului de lucru și dacă nu depășesc ceea ce este necesar pentru a se atinge obiectivul legitim urmărit. În plus, în cazul în care Comisia consideră că dispozițiile naționale respectă condițiile de mai sus, trebuie să verifice, în temeiul articolului 114 alineatul (6) din TFUE, dacă dispozițiile naționale reprezintă sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în calea comerțului dintre statele membre sau dacă ele constituie sau nu un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne.

(35)

Trebuie observat faptul că, având în vedere intervalul de timp stabilit la articolul 114 alineatul (6) din TFUE, Comisia, atunci când examinează dacă măsurile naționale notificate în temeiul articolului 114 alineatul (4) din TFUE sunt justificate, trebuie să se bazeze pe justificările prezentate de statul membru notificator. Sarcina probei îi revine statului membru solicitant care urmărește menținerea măsurilor naționale.

(36)

Cu toate acestea, în cazul în care Comisia se află în posesia unor informații care sugerează necesitatea revizuirii măsurii de armonizare a Uniunii de la care derogă dispozițiile naționale notificate, ea poate ține seama de astfel de informații în cadrul evaluării dispozițiilor naționale în cauză.

(37)

Danemarca susține că legislația sa asigură un nivel mai înalt de protecție a sănătății și a vieții oamenilor, deoarece ea prevede cantități adăugate maxime mai mici de nitriți decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 și nu permite introducerea pe piață a produselor din carne tradiționale pentru care nu pot fi stabilite cantitățile încorporate. Danemarca subliniază că dispozițiile sale respectă pe deplin recomandările formulate de SCF în 1990 și 1995 și, de asemenea, consideră că dispozițiile sale sunt justificate în lumina avizului EFSA din 26 noiembrie 2003 și a evaluării de către Danemarca a celui mai recent aviz EFSA din 15 iunie 2017.

(38)

Astfel, în opinia sa, evaluarea științifică globală demonstrează că: (a) utilizarea nitriților și a nitraților ar trebui să fie redusă cât mai mult posibil prin utilizarea unor cantități diferențiate în conformitate cu necesitățile tehnice aferente diferitelor produse alimentare; (b) utilizarea nitriților și a nitraților ar trebui să fie reglementată în funcție de cantitățile care sunt adăugate și nu de cantitățile reziduale; și (c) conservarea necesară este obținută utilizându-se cantitățile recomandate de EFSA (2003). În acest sens, în ceea ce privește nitriții, Danemarca consideră că dispozițiile sale naționale respectă în mod sistematic aceste recomandări, în timp ce Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 nu le respectă.

(39)

Danemarca consideră că preocuparea cu privire la utilizarea cantităților de nitriți autorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1333/2008 se referă în special la riscul sporit al formării de nitrozamine. Spre deosebire de recentul aviz al EFSA, Danemarca consideră că formarea nitrozaminelor, atât volatile cât și nevolatile, depinde de cantitatea de nitriți adăugată, în timp ce EFSA recunoaște această legătură numai pentru cazul din urmă. S-a dovedit științific că multe nitrozamine volatile sunt genotoxice și cancerigene și studii epidemiologice mai recente se referă la legătura dintre consumul de produse din carne și apariția diferitelor forme de cancer. Aceasta susține restricțiile privind utilizarea nitriților ca aditivi. Danemarca subliniază, de asemenea, că marja până la DZA nu este mare pentru copii de vârstă mică, care au cea mai mare expunere la nitriți, conform calculelor actuale ale DZA pentru populația daneză.

(40)

Danemarca subliniază, de asemenea, că dispozițiile sale naționale sunt instituite de mai mulți ani și că nu au creat niciodată probleme în ceea ce privește conservarea produselor în cauză. În plus, în Danemarca se înregistrează o rată relativ mică a botulismului în comparație cu alte state membre ale UE, iar din 1980 nu s-a înregistrat nici măcar un singur caz cauzat de consumul de produse din carne. Danemarca precizează că din 2006 nu s-a înregistrat niciun caz de botulism pe teritoriul ei. Astfel, se consideră că dispozițiile daneze privind utilizarea nitriților în produsele din carne continuă să ofere o protecție cuprinzătoare împotriva intoxicațiilor alimentare.

(41)

Un memorandum din partea Ministerului danez al Mediului și Alimentației furnizează date suplimentare privind consumul și importul de produse din carne, precum și o analiză a nitriților din produsele din carne pe piața daneză.

(42)

Potrivit autorităților daneze, comparația între datele cele mai recente, adică între 2012 și 2014, demonstrează o creștere a consumului de produse din carne, inclusiv de mezeluri, care conțin adaos de nitriți. Aceasta era în concordanță cu tendința observată începând din 2000, indicând faptul că danezii sunt din ce în ce mai expuși la nitriții din produsele din carne, multe dintre acestea fiind acoperite de valoarea limită scăzută pentru nitriți de 60 mg/kg.

(43)

În ceea ce privește comerțul, Danemarca concluzionează că, în perioada examinată, normele speciale daneze nu au avut un impact negativ asupra importurilor produselor selectate în Danemarca, arătând că importurile au crescut cu aproximativ 5 % între 2013 și 2016, dacă datele pentru Germania ar fi excluse (11). Pe baza analizei nitriților din produsele din carne, Danemarca susține că conținutul de nitriți în produsele importate în Danemarca nu este mai mare decât cel din produsele daneze.

(44)

Prin urmare, Danemarca este de părere că menținerea normelor naționale privind utilizarea nitriților în produsele din carne, care sunt mai restrictive decât normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, este legitimă. Potrivit Danemarcei, monitorizarea efectuată în conformitate cu Decizia (UE) 2015/826 demonstrează că aspectele referitoare la sănătate, luate anterior în considerare, sunt în continuare valabile. În final, Danemarca consideră că datele disponibile arată că dispozițiile daneze nu constituie un obstacol în calea comerțului cu produsele în cauză.

(45)

Legislația daneză urmărește să atingă un nivel mai mare de protecție a sănătății și a vieții oamenilor din punctul de vedere al expunerii la nitriți și al posibilei formări a nitrozaminelor în produsele din carne, prin specificarea unor cantități adăugate maxime mai mici de nitriți în cazurile anumitor produse din carne, în raport cu nivelurile maxime prevăzute în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, precum și prin neautorizarea introducerii pe piață a produselor pentru care pot fi stabilite doar niveluri reziduale maxime.

(46)

În momentul evaluării legislației daneze pentru a determina dacă este efectiv adecvată și necesară pentru atingerea acestui obiectiv, un număr de factori trebuie luați în considerare. În particular, este necesar să se găsească un echilibru între două riscuri la adresa sănătății, pe de o parte, prezența nitrozaminelor în produsele din carne, iar pe de altă parte, siguranța microbiologică a produselor din carne. Cel din urmă aspect este mai mult decât o simplă necesitate tehnologică, este o preocupare foarte relevantă în sine pentru sănătate. Deși se recunoaște faptul că nivelurile de nitriți în produsele din carne trebuie să fie limitate, nivelurile mai mici de nitriți în carne nu vor conduce în mod automat la o protecție mai mare a sănătății umane. Cel mai adecvat nivel de nitriți depinde de un număr de factori recunoscuți în avizele relevante ale SCF și ale EFSA, de exemplu, adăugarea de sare, umiditatea, pH-ul, termenul de valabilitate al produsului, igiena, controlul temperaturii, etc.

(47)

Comisia trebuie să evalueze normele specifice alese de legislatorul danez și experiența acumulată cu aceste norme, care sunt în vigoare de mult timp. Prin cifrele pe care le-a pus la dispoziție referitoare la intoxicațiile alimentare și, în particular, la botulism, Danemarca a demonstrat că, până în prezent, a obținut rezultate satisfăcătoare prin aplicarea legislației sale. În general, aceste date arată că nivelurile maxime specificate în legislația daneză par să fi fost suficiente pentru a asigura siguranța microbiologică a produselor din carne produse în prezent în Danemarca și a metodelor de producție utilizate în prezent în această țară.

(48)

Spre deosebire de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, care stabilește niveluri reziduale maxime la finalul procesului de producție pentru anumite produse specificate din carne conservată tradițional, dispozițiile daneze nu conțin nicio excepție de la principiul stabilirii cantităților adăugate maxime. Acest lucru este valabil și pentru produse din carne conservate în saramură pentru care nu este posibil să se controleze cantitatea de sare de conservare încorporată absorbită. Conform datelor prezentate, Danemarca monitorizează adaosul de nitriți în produsele din carne conservate în saramură prin prelevarea de eșantioane cât mai aproape posibil de punctul de fabricare, astfel încât să se obțină o imagine cât mai realistă a cantității adăugate de nitriți. Cu toate acestea, rezultatele a două campanii de control daneze la măcelării cu amănuntul indică depășirea limitelor în aproape 35 % din eșantioanele conservate în saramură în 2014 și, respectiv, în 19 % în 2016. În consecință, autoritățile daneze vor oferi mai multe îndrumări măcelăriilor cu amănuntul cu privire la normele și factorii importanți în ceea ce privește absorbția nitriților în cursul saramurării. Acest lucru ar trebui să fie în continuare urmărit și monitorizat pentru ca Danemarca să poată confirma conformitatea și, prin urmare, caracterul adecvat al dispozițiilor naționale pentru aceste produse.

(49)

Comisia observă că legislația daneză, care este compatibilă cu avizele științifice relevante ale organismelor științifice ale Uniunii, se bazează pe o reglementare a valorilor adăugate maxime și respectă intervalele cantităților adăugate de nitriți menționate în aceste avize, și anume, 50-150 mg/kg. În același timp, Danemarca a stabilit cantități adăugate maxime mai specifice pentru grupuri particulare de produse din carne în raport cu regulamentul, având în vedere tipurile de produse din carne și metodele de producție care predomină în Danemarca.

(50)

În plus, trebuie luat în considerare faptul că, în conformitate cu informațiile puse la dispoziție de Danemarca, majoritatea produselor din carne consumate de populația daneză sunt produse din carne pentru care există în prezent o limită de 60 mg/kg și care ar trebui înlocuită cu o limită de 100 sau 150 mg/kg. Deși producătorii danezi, ca și producătorii din alte state membre, nu ar fi obligați să mărească cantitățile de nitriți adăugate în prezent în produsele lor până la nivelurile maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, o creștere a expunerii actuale a populației daneze la nitriți nu poate fi exclusă.

(51)

Pe baza informațiilor disponibile în prezent, Comisia consideră că cererea de menținere a măsurilor notificate poate fi temporar acceptată din motive de protecție a sănătății publice în Danemarca.

(52)

Articolul 114 alineatul (6) din TFUE obligă Comisia să verifice faptul că măsurile prevăzute nu reprezintă un mijloc de discriminare arbitrară. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, pentru a evita orice discriminare, situațiile similare nu trebuie tratate în moduri diferite, iar situațiile diferite nu trebuie tratate în același mod.

(53)

Normele naționale daneze se aplică atât produselor daneze, cât și produselor realizate în alte state membre. În absența oricărei dovezi contrare, se poate concluziona că dispozițiile naționale nu sunt un mijloc de discriminare arbitrară.

(54)

Măsurile naționale care restricționează utilizarea produselor într-o măsură mai mare decât un regulament al Uniunii ar constitui, în mod normal, un obstacol în calea comerțului, în măsura în care produsele introduse legal pe piață și utilizate în restul Uniunii nu pot fi introduse pe piață în statul membru în cauză, ca urmare a interzicerii utilizării acestora. Condițiile prealabile stabilite la articolul 114 alineatul (6) din TFUE sunt menite să împiedice aplicarea din motive neadecvate a unor restricții bazate pe criteriile stabilite la alineatele (4) și (5) ale aceluiași articol și care constituie în fapt măsuri economice care împiedică importul de produse din alte state membre, cu alte cuvinte, un mijloc de a proteja indirect producția națională.

(55)

Având în vedere că normele daneze impun standarde mai stricte privind adaosul de nitriți în anumite produse din carne și operatorilor din alte state membre, într-un domeniu de altfel armonizat, ele sunt susceptibile să constituie o restricționare disimulată a comerțului sau un obstacol în calea funcționării pieței interne. Cu toate acestea, se recunoaște că articolul 114 alineatul (6) din TFUE trebuie interpretat în sensul în care doar măsurile naționale care constituie un obstacol disproporționat în calea pieței interne nu pot fi aprobate. În acest sens, Danemarca a transmis cifrele care indică faptul că importurile de produse selecționate din carne din alte state membre au crescut în cursul perioadei 1994-2016 și au fost stabile în perioada 2013-2016.

(56)

În absența oricărei dovezi care sugerează că dispozițiile naționale constituie în fapt o măsură menită să protejeze producția națională, se poate concluziona că ele nu constituie o restricționare disimulată a comerțului între statele membre.

(57)

Această condiție nu poate fi interpretată astfel încât să împiedice adoptarea oricărei măsuri naționale susceptibile să afecteze funcționarea pieței interne. Într-adevăr, orice măsură națională care reprezintă o derogare de la o măsură de armonizare destinată definitivării și funcționării pieței interne constituie, în substanță, o măsură susceptibilă să afecteze piața internă. În consecință, pentru a păstra caracterul util al procedurii menționate la articolul 114 din TFUE, conceptul de obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne trebuie să fie înțeles, în contextul articolului 114 alineatul (6) din TFUE, ca având un efect disproporționat față de obiectivul urmărit.

(58)

Având în vedere beneficiile pentru sănătate invocate de către guvernul danez în relație cu reducerea expunerii la nitriții din produsele din carne și faptul că, pe baza informațiilor disponibile în prezent, comerțul pare să nu fie afectat deloc sau doar într-o măsură foarte mică, Comisia consideră că normele notificate de Danemarca pot continua să fie menținute temporar din motive de protecție a sănătății și a vieții oamenilor, având în vedere că ele nu sunt disproporționate și, prin urmare, nu constituie un obstacol în calea funcționării pieței interne în sensul articolului 114 alineatul (6) din TFUE.

(59)

Având în vedere această analiză, Comisia consideră că este îndeplinită condiția de absență a obstacolelor în calea funcționării pieței interne.

(60)

Concluziile de mai sus sunt bazate pe informațiile disponibile în prezent și, în particular, pe informațiile care indică faptul că Danemarca a putut controla botulismul în pofida unor niveluri maxime mai mici de nitriți adăugați în anumite tipuri de produse din carne, ceea ce nu a perturbat comerțul într-o manieră disproporționată.

(61)

Un alt factor important este rata consumului de produse din carne în Danemarca, în contextul căreia aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 ar putea duce la o creștere a expunerii populației daneze la nitriți și, eventual, la nitrozamine.

(62)

Danemarca ar trebui să monitorizeze situația și să colecteze date pentru a se stabili dacă aplicarea nivelurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 oferă nivelul necesar de protecție și, în caz contrar, dacă această aplicare ar determina riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană. Datele colectate ar trebui să vizeze, în principal, controlul botulismului și conformitatea cu dispozițiile naționale daneze privind nitriții, în special pentru produsele din carne conservate în saramură. În plus, Danemarca ar trebui să continue să colecteze date privind importurile de produse din carne din alte state membre. Danemarca trebuie să transmită Comisiei datele colectate în termen de doi ani de la data adoptării prezentei decizii.

În acest context, Comisia consideră că dispozițiile naționale pot fi aprobate, în limitele specificate mai sus, pentru o perioadă limitată de 3 ani.

(63)

Ținând cont de considerațiile de mai sus și de observațiile prezentate de Cipru privind notificarea transmisă de autoritățile daneze, Comisia consideră că cererea Danemarcei, primită de Comisie la 14 noiembrie 2017, vizând menținerea dispozițiilor sale naționale în ceea ce privește adaosul de nitriți, care sunt mai stricte decât cele ale Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, poate fi aprobată pentru o perioadă de 3 ani de la data adoptării prezentei decizii. Danemarca ar trebui să continue să monitorizeze situația și să colecteze date pentru a se stabili dacă aplicarea nivelurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 oferă nivelul necesar de protecție și, în caz contrar, dacă această aplicare ar determina riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană,

14.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/16

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 stabilește o schemă comună de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană. Schema comună de tarifare este un element esențial pentru atingerea obiectivelor incluse în sistemul de performanță instituit prin articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei (5).

(2)

Decizia de punere în aplicare 2014/132/UE a Comisiei (6) stabilește obiectivele de performanță la nivelul Uniunii, inclusiv un obiectiv de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană de rută, exprimat în costuri unitare determinate pentru furnizarea acestor servicii pentru a doua perioadă de referință, care acoperă anii 2015-2019, inclusiv.

(3)

Conform articolului 17 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, Comisia trebuie să evalueze ratele unitare pentru 2015 aplicate zonelor tarifare care au fost transmise Comisiei de statele membre până la 1 iunie 2014 și ratele unitare pentru 2016 aplicate zonelor tarifare care au fost transmise Comisiei până la 1 iunie 2015 conform cerințelor de la articolul 9 alineatele (1) și (2) din regulamentul respectiv. Această evaluare privește conformitatea ratelor unitare respective cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(4)

Comisia a efectuat evaluarea ratelor unitare cu sprijinul Unității de evaluare a performanțelor a Eurocontrol și cu sprijinul Biroului central pentru tarife de rută al Eurocontrol, utilizând datele și informațiile suplimentare furnizate de statele membre și de Elveția până la 1 noiembrie 2017.

(5)

Deoarece s-a considerat că obiectivele de performanță ale blocului funcțional de spațiu aerian al Europei Centrale (denumit în continuare „FABEC”) nu sunt în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul UE, Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/421 a Comisiei (7) a constatat neconformitatea ratelor unitare pentru 2015 și 2016 aplicate zonei tarifare a Elveției.

(6)

În ceea ce privește FABEC, la 30 ianuarie 2017, Elveția a prezentat obiective de performanță revizuite, bazate, după caz, pe măsuri corective, inclusiv în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru cea de a doua perioadă de referință. Acest fapt a permis în final Comisiei să declare, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/552 a Comisiei (8), că respectivele obiective sunt în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii. Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/421 ar trebui să fie abrogată.

(7)

Pe baza evaluării ratelor unitare și pe baza conformității obiectivelor de performanță ale FABEC, Comisia a constatat, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, că ratele unitare pentru 2015, 2016 și 2018 aplicate zonelor tarifare de rută, prezentate de Elveția, sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(8)

Constatarea și notificarea faptului că ratele unitare aplicate zonelor tarifare sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013 nu aduc atingere articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.

(9)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) ultimul paragraf, ratele unitare se stabilesc în moneda națională. Ratele unitare cuprinse în prezenta decizie sunt, prin urmare, exprimate în franci elvețieni.

(10)

Comisia a consultat Elveția cu privire la prezenta decizie, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din acord,

14.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/18

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 stabilește o schemă comună de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană. Schema comună de tarifare este un element esențial pentru atingerea obiectivelor incluse în sistemul de performanță instituit prin articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei (4).

(2)

Decizia de punere în aplicare 2014/132/UE a Comisiei (5) stabilește obiectivele de performanță la nivelul Uniunii, inclusiv un obiectiv de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană de rută, exprimat în costuri unitare determinate pentru furnizarea acestor servicii, pentru a doua perioadă de referință (2015-2019).

(3)

În temeiul articolului 17 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, Comisia trebuie să evalueze ratele unitare aplicate zonelor tarifare, care au fost transmise Comisiei de statele membre conform cerințelor de la articolul 9 alineatele (1) și (2) din regulamentul respectiv. Această evaluare privește conformitatea ratelor unitare respective cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(4)

Comisia a efectuat evaluarea ratelor unitare cu sprijinul Unității de evaluare a performanțelor a Eurocontrol și al Biroului central pentru tarifele de rută al Eurocontrol, utilizând datele și informațiile suplimentare furnizate de statele membre până la 1 noiembrie 2017. Evaluarea efectuată de Comisie a ținut cont, de asemenea, de explicațiile oferite, precum și de corecțiile aduse de statele membre ratelor unitare pentru 2018 aplicabile serviciilor de rută, ca urmare a contactelor cu Comisia.

(5)

Pe baza acestei evaluări, Comisia a constatat că ratele unitare pentru 2018 aplicabile zonelor tarifare de rută, prezentate de Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria și Regatul Unit sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(6)

În 2016, Bulgaria, Malta și Polonia și-au revizuit obiectivele de performanță în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru anii rămași din a doua perioadă de referință, adică 2017, 2018 și 2019. Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2376 a Comisiei (6), a fost stabilită coerența acestor obiective revizuite cu obiectivele la nivelul Uniunii. Pe baza evaluării sale și ținând cont de aceste obiective revizuite, Comisia a constatat că ratele unitare pentru 2017 aplicate zonelor tarifare de rută, prezentate de Bulgaria, Malta și Polonia sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(7)

În ceea ce privește blocul funcțional de spațiu aerian al Europei Centrale (denumit în continuare „FABEC”), Belgia, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au prezentat la 30 ianuarie 2017 obiective de performanță revizuite, bazate pe măsuri corective, după caz, inclusiv în ceea ce privește domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru a doua perioadă de referință. Acest fapt a permis Comisiei să declare, prin Decizia sa de punere în aplicare (UE) 2017/553 (7), că aceste obiective sunt coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii. Drept rezultat, Deciziile de punere în aplicare (UE) 2016/420 (8) și (UE) 2016/419 (9) ale Comisiei, prin care s-a constatat că ratele unitare pentru 2015 și 2016 aplicate zonelor tarifare din Belgia-Luxemburg, Franța, Germania și Țările de Jos nu erau conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013, ar trebui abrogate.

(8)

Pe baza evaluării Comisiei și a coerenței constatate a obiectivelor de performanță prezentate de statele membre ale FABEC, Comisia a concluzionat că ratele unitare pentru 2015 și 2016 aplicate zonelor tarifare de rută, prezentate de Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos, sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013.

(9)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, statele membre în cauză ar trebui notificate cu privire la constatările Comisiei.

(10)

Constatarea și notificarea faptului că ratele unitare aplicate zonelor tarifare sunt conforme cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013 nu aduc atingere revizuirii și investigațiilor în curs prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004,