ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 322

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 60
7 decembrie 2017


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Decizia (UE) 2017/2240 a Consiliului din 10 noiembrie 2017 privind semnarea, în numele Uniunii, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

1

 

 

Acordul dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

3

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2241 al Comisiei din 6 decembrie 2017 privind prelungirea perioadelor de tranziție referitoare la cerințele de fonduri proprii pentru expunerile față de o contraparte centrală prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 575/2013 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului ( 1 )

27

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2017/2242 a Consiliului din 30 noiembrie 2017 de autorizare a începerii negocierilor în vederea modificării Acordului internațional din 1992 privind zahărul

29

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

7.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/1


DECIZIA (UE) 2017/2240 A CONSILIULUI

din 10 noiembrie 2017

privind semnarea, în numele Uniunii, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 20 decembrie 2010, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile cu Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS). Negocierile s-au încheiat cu succes prin parafarea Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (denumit în continuare „acordul”).

(2)

Prin acord se asigură îndeplinirea condițiilor pentru crearea legăturii, după cum se prevede la articolul 25 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

(3)

Pozițiile care urmează să fie adoptate, în numele Uniunii, în cadrul comitetului mixt instituit în temeiul acordului ar trebui să fie stabilite în conformitate cu procedurile și practicile existente și cu respectarea deplină a prerogativelor Consiliului legate de elaborarea de politici. În special, în cazul în care comitetul mixt este invitat să ia decizii având efecte juridice, Consiliul stabilește poziția Uniunii în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din tratat.

(4)

Acordul ar trebui să fie semnat.

(5)

Pentru a se asigura coordonarea dintre părți și pentru a se ține seama de evoluțiile legislative relevante, inclusiv adoptarea și intrarea în vigoare a normelor elvețiene relevante prin care sfera de acoperire a ETS elvețiene pentru a cuprinde și aviația, precum și necesitatea de a modifica în consecință anexa I partea B din acord, ar trebui ca articolele 11-13 din acord să se aplice cu titlu provizoriu, până la finalizarea procedurilor necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se autorizează semnarea în numele Uniunii a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, sub rezerva încheierii acordului menționat.

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită sau persoanele împuternicite să semneze acordul în numele Uniunii.

Articolul 3

Articolele 11-13 din acord se aplică cu titlu provizoriu, de la semnarea acestuia (2) până la finalizarea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei adoptării sale.

Adoptată la Bruxelles, 10 noiembrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

U. PALO


(1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(2)  Data semnării acordului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.


7.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/3


ACORDUL

dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

UNIUNEA EUROPEANĂ, (denumită în continuare „Uniunea”)

pe de o parte, și

CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ, (denumită în continuare „Elveția”)

pe de altă parte,

(denumite în continuare „părțile”),

CONȘTIENTE CĂ schimbările climatice sunt o provocare globală și că pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea combaterii schimbărilor climatice sunt necesare eforturi internaționale;

LUÂND ACT DE angajamentele internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ Elveția și Uniunea împărtășesc obiectivul de a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 și ulterior;

CONȘTIENTE CĂ revizuirile pentru perioadele viitoare de comercializare în cadrul schemelor de comercializare a certificatelor de emisii ale Uniunii și Elveției ar putea necesita revizuiri ale prezentului acord, cel puțin pentru menținerea integrității angajamentelor de atenuare asumate de părți;

RECUNOSCÂND CĂ schemele de comercializare a certificatelor de emisii reprezintă un instrument eficace de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ prin crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii se va contribui la construirea unei piețe internaționale puternice a carbonului și se vor consolida în continuare eforturile de reducere a emisiilor depuse de părțile care au creat o legătură între respectivele lor scheme;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ prin crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui să se evite relocările de emisii de dioxid de carbon și denaturarea concurenței între schemele legate între ele și ar trebui să se asigure o bună funcționare a piețelor carbonului legate între ele;

AVÂND ÎN VEDERE schema de comercializare a certificatelor de emisii a Uniunii, instituită prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, astfel cum a fost modificată (denumită în continuare „Directiva 2003/87/CE”), și schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită prin Legea privind CO2 și ordonanța aferentă;

REAMINTIND CĂ Norvegia, Islanda și Liechtenstein participă la schema de comercializare a certificatelor de emisii a Uniunii;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ, în funcție de calendarul de ratificare a prezentului acord, legătura ar trebui să funcționeze de la 1 ianuarie 2019 sau de la 1 ianuarie 2020, fără a aduce atingere criteriilor esențiale aplicate anterior de Elveția sau de Uniune și nici aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord;

CONȘTIENTE CĂ pentru crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii sunt necesare accesul la informații sensibile, schimbul de informații sensibile între părți și, prin urmare, măsuri de securitate adecvate;

LUÂND ACT DE faptul că prezentul acord nu aduce atingere dispozițiilor prin care părțile își stabilesc obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care nu sunt vizate de respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii;

RECUNOSCÂND CĂ prezentul acord nu aduce atingere eventualelor acorduri bilaterale dintre Elveția și Franța – în ceea ce privește statutul binațional al EuroAiport Basel-Mulhouse-Freiburg, astfel cum a fost stabilit prin „Convention franco-suisse du 4 juillet 1949 relative à la construction et à l'exploitation de l'aéroport de Bâle-Mulhouse” – cu condiția ca respectivele acorduri bilaterale să respecte criteriile esențiale și dispozițiile tehnice definite în prezentul acord;

RECUNOSCÂND CĂ dispozițiile prezentului acord sunt elaborate având în vedere legăturile strânse și relația specială care există între Elveția și Uniune;

SALUTÂND acordul la care s-a ajuns la Paris la 12 decembrie 2015 în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la CCONUSC și recunoscând că aspectele contabile rezultate din respectivul acord vor fi analizate în timp util,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectiv

Prin prezentul acord se creează o legătură între schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și cea a Elveției (ETSul Elveției).

Articolul 2

Criterii esențiale

Schemele utilizate de părți pentru comercializarea certificatelor de emisii (ETS) trebuie să îndeplinească cel puțin criteriile esențiale stabilite în anexa I.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII TEHNICE

Articolul 3

Registre

(1)   Registrele părților trebuie să îndeplinească criteriile stabilite în anexa I partea C.

(2)   În vederea activării legăturii dintre EU ETS și ETS-ul Elveției se creează o legătură directă între Registrul de tranzacții al Uniunii Europene (EUTL) din cadrul registrului Uniunii și Registrul suplimentar de tranzacții al Elveției (SSTL) din cadrul registrului elvețian, ceea ce va permite transferul dintr-un registru în altul al certificatelor de emisii emise în cadrul oricăreia dintre ETS.

(3)   Legătura dintre registre trebuie, printre altele:

(a)

să fie administrată pentru Elveția de către administratorul registrului elvețian și pentru Uniune de către administratorul central din Uniune;

(b)

să funcționeze în conformitate cu dreptul aplicabil din fiecare jurisdicție;

(c)

să se sprijine pe procese automatizate integrate atât în registrul elvețian, cât și în registrul Uniunii, pentru a facilita tranzacțiile;

(d)

să fie implementată astfel încât să asigure, în măsura posibilului, o funcționare uniformă pentru utilizatorii registrului elvețian și ai registrului Uniunii.

(4)   Administratorul registrului elvețian, administratorul central al Uniunii sau ambii administratori împreună pot închide temporar legătura dintre registre pentru întreținerea sistemului, ca urmare a unei încălcări a securității sau în cazul unui risc de securitate, în conformitate cu legislația elvețiană și cu cea a Uniunii Europene. Părțile anunță, cât mai curând posibil, închiderea temporară a legăturii dintre registre pentru întreținerea sistemului, ca urmare a unei încălcări a securității sau în cazul unui risc de securitate și se asigură că durata închiderii temporare este cât mai scurtă cu putință.

(5)   Părțile acționează cu promptitudine și în strânsă cooperare, utilizând măsurile disponibile în jurisdicțiile lor respective, pentru a preveni frauda și a conserva integritatea de piață a ETS-ului legat. În contextul ETS-ului legat, administratorul registrului elvețian, administratorul central al Uniunii și administratorii naționali din statele membre ale Uniunii cooperează pentru a reduce la minimum riscul de fraudă, abuz sau activități infracționale care implică registrele, pentru a reacționa la incidentele de acest fel și pentru a proteja integritatea legăturii dintre registre. Măsurile convenite de către administratori pentru a reduce riscul de fraudă, abuz sau activitate infracțională sunt adoptate prin decizia comitetului mixt.

(6)   Administratorul registrului elvețian și administratorul central al Uniunii stabilesc procedee comune de funcționare pentru aspectele tehnice sau alte aspecte care sunt necesare pentru funcționarea legăturii, ținând cont de prioritățile din legislația națională. Procedeele comune de funcționare elaborate de administratori produc efecte după ce sunt adoptate prin decizia comitetului mixt.

(7)   Administratorul registrului elvețian și administratorul central al Uniunii elaborează standarde tehnice de creare a legăturii pe baza principiilor stabilite în anexa II, în care sunt descrise în detaliu cerințele pentru stabilirea unei legături robuste și sigure între SSTL și EUTL. Standardele tehnice de creare a legăturii elaborate de administratori produc efecte după ce sunt adoptate prin decizia comitetului mixt.

(8)   Problemele rezultate din punerea în aplicare și funcționarea legăturii dintre registre se soluționează prin consultarea din timp a administratorului registrului elvețian și a administratorului central al Uniunii și în conformitate cu procedeele comune de funcționare.

Articolul 4

Certificate de emisii și contabilizare

(1)   Certificatele de emisii care pot fi utilizate pentru conformare în cadrul ETS-ului uneia dintre părți sunt recunoscute în scopul conformării în cadrul ETS-ului celeilalte părți.

„Certificat de emisii” înseamnă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent pe parcursul unei perioade specificate, care a fost emis în cadrul EU ETS sau al ETS-ului Elveției și care este valabil în scopul respectării cerințelor din cadrul EU ETS sau al ETS-ului Elveției.

(2)   Restricțiile de utilizare a anumitor certificate care sunt valabile în una dintre ETS pot fi aplicate în cealaltă ETS.

(3)   Schema de comercializare a certificatelor de emisii în care a fost eliberat un certificat de emisii trebuie să poată fi identificată de către administratorii de registru și titularii de cont cel puțin pe baza codului de țară din numărul de serie al certificatului de emisii.

(4)   Fiecare parte informează cealaltă parte cel puțin anual cu privire la depozitele totale de certificate de emisii eliberate în cadrul celeilalte ETS și la numărul de certificate de emisii eliberate în cadrul celeilalte ETS care au fost restituite pentru conformare sau care au fost anulate în mod voluntar.

(5)   Părțile contabilizează fluxurile nete de certificate de emisii în conformitate cu principiile și normele de contabilizare aprobate de CCONUSC, după intrarea în vigoare a acestora. Acest mecanism se stabilește într-o anexă la prezentul acord, adoptată prin decizia comitetului mixt.

(6)   Odată cu intrarea în vigoare a celei de a doua perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto, părțile transferă sau dobândesc, într-un termen stabilit și în caz de denunțare conform articolului 16, un număr suficient de unități ale cantității atribuite (AAU) valabile pentru cea de a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto pentru a contabiliza fluxurile nete de certificate de emisii dintre părți, în măsura în care certificatele au fost restituite de către operatorii ETS pentru conformare și în măsura în care certificatele reprezintă emisii incluse în anexa A la Protocolul de la Kyoto. Mecanismul pentru aceste tranzacții se stabilește într-o anexă la prezentul acord, adoptată prin decizia comitetului mixt după intrarea în vigoare a modificărilor la Protocolul de la Kyoto. Respectiva anexă cuprinde, de asemenea, un acord asupra modului în care se gestionează partea din venituri valabilă pentru primul transfer internațional de AAU.

Articolul 5

Licitare

(1)   Părțile nu pot vinde certificatele decât prin licitație.

(2)   Operatorii din cadrul oricăruia dintre cele două ETS-uri sunt eligibili pentru a solicita admiterea în procedura de ofertare în cadrul licitațiilor de certificate. Accesul la astfel de licitații se acordă în mod nediscriminatoriu operatorilor din cadrul oricăruia dintre cele două ETS-uri. Pentru a se asigura integritatea licitațiilor, eligibilitatea pentru a solicita admiterea în procedura de ofertare în cadrul licitațiilor de certificate poate fi extinsă la alte categorii de participanți numai dacă respectivii participanți se supun legislației unei părți sau dacă sunt autorizați în mod expres să participe la licitații.

(3)   Licitațiile se desfășoară în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu și în conformitate cu criteriile stabilite în anexa I partea D.

CAPITOLUL III

AVIAȚIE

Articolul 6

Includerea activităților de aviație

Activitățile de aviație sunt incluse de către părți în propriul ETS în conformitate cu criteriile esențiale stabilite în anexa I partea B. Includerea activităților de aviație în ETS-ul Elveției se efectuează după aceleași principii precum cele ale EU ETS, în special în ceea ce privește normele de acoperire, de plafonare și de alocare.

Articolul 7

Revizuirea prezentului acord în cazul unor modificări referitoare la activitățile de aviație

(1)   Dacă intervin modificări în ceea ce privește activitățile de aviație în cadrul EU ETS, comitetul mixt revizuiește anexa I partea B corespunzătoare în conformitate cu articolul 13 alineatul (2).

(2)   Comitetul mixt se reunește, în orice caz, până la sfârșitul anului 2018 pentru a revizui dispozițiile relevante din prezentul acord cu privire la domeniul de aplicare al activităților de aviație, în temeiul articolului 13 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

INFORMAȚII SENSIBILE ȘI SECURITATE

Articolul 8

Informații sensibile

(1)   Prin „informații sensibile” se înțeleg informațiile și materialele sub formă orală, vizuală, electronică, magnetică sau scrisă, inclusiv echipamente și tehnologii, care au fost furnizate sau comunicate reciproc de părți în legătură cu prezentul acord și: (i) a căror dezvăluire neautorizată ar putea afecta în diferite grade interesele Elveției, ale Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii; (ii) care trebuie protejate împotriva dezvăluirii neautorizate în interesul securității uneia dintre părți; și (iii) care au fost marcate ca sensibile de către una dintre părți.

(2)   Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și normelor administrative respective ale părților, fiecare parte protejează informațiile sensibile, în special împotriva dezvăluirii neautorizate sau a pierderii integrității, în conformitate cu cerințele de securitate, nivelurile de sensibilitate și instrucțiunile de tratament stabilite în anexele II, III și, respectiv, IV. Noțiunea de „tratament” include generarea, prelucrarea, stocarea, transmiterea sau distrugerea informațiilor sensibile sau a oricăror alte date cuprinse în acestea.

Articolul 9

Niveluri de sensibilitate

(1)   Fiecare parte este responsabilă pentru marcarea ca atare a propriilor informații sensibile pe care le difuzează și pentru reducerea sau eliminarea nivelului de sensibilitate al informațiilor difuzate. Când informațiile sensibile sunt difuzate în comun de către părți, acestea stabilesc împreună marcarea și nivelul de sensibilitate, precum și reducerea sau eliminarea nivelului de sensibilitate.

(2)   Informațiile sensibile sunt însoțite de mențiunea ETS CRITICAL (informații ETS deosebit de sensibile), ETS SENSITIVE (informații ETS sensibile) sau ETS LIMITED (informații ETS cu circulație limitată), în conformitate cu nivelurile de sensibilitate stabilite în anexa III.

(3)   Autorul informațiilor sensibile din cadrul părții emitente reduce nivelul de sensibilitate al respectivelor informații de îndată ce acestea nu mai necesită un nivel de protecție mai ridicat și elimină statutul de sensibilitate de îndată ce acestea nu mai necesită protecție împotriva dezvăluirii neautorizate sau a pierderii integrității.

(4)   Partea emitentă informează partea destinatară cu privire la eventualele noi informații sensibile și la nivelul de sensibilitate, precum și cu privire la eventualele reduceri ale nivelului de sensibilitate sau eliminări ale statutului de sensibilitate.

(5)   Părțile creează și mențin o evidență a informațiilor sensibile comunicate.

CAPITOLUL V

ELABORAREA LEGISLAȚIEI

Articolul 10

Elaborarea legislației

(1)   Prezentul acord nu aduce atingere dreptului fiecărei părți de a modifica sau a adopta legislația relevantă pentru prezentul acord, și nici dreptului de a adopta măsuri de protecție mai stricte.

(2)   Atunci când o parte elaborează legislație într-un domeniu relevant pentru prezentul acord, aceasta notifică cealaltă parte în scris în timp util. În acest scop, comitetul mixt stabilește un proces de schimb de informații și consultare regulată.

(3)   În urma unei notificări efectuate în temeiul alineatului (2), oricare dintre părți poate solicita, în temeiul articolului 13 alineatul (4), un schimb de opinii în cadrul comitetului mixt, în special pentru a se evalua dacă legislația afectează în mod direct criteriile stabilite în anexa I.

(4)   Atunci când una dintre părți adoptă o propunere de act legislativ relevant pentru prezentul acord, o copie a acesteia se transmite reprezentantului (reprezentanților) celeilalte părți în comitetul mixt.

(5)   După adoptarea de către una dintre părți a unui act legislativ relevant pentru prezentul acord, o copie a acestuia se transmite reprezentantului (reprezentanților) celeilalte părți în comitetul mixt.

(6)   În cazul în care comitetul mixt ajunge la concluzia că actul legislativ afectează în mod direct criteriile stabilite în anexa I, acesta decide modificarea corespunzătoare a părții relevante din anexa I. Decizia respectivă se ia în termen de șase luni de la data sesizării comitetului mixt.

(7)   În cazul în care nu se poate lua o decizie de modificare a anexei I în termenul prevăzut la alineatul (6), comitetul mixt examinează, în termen de opt luni de la data sesizării, toate celelalte posibilități de a menține buna funcționare a prezentului acord și ia eventualele decizii necesare în acest sens.

Articolul 11

Coordonare

(1)   Părțile își coordonează eforturile în domeniile relevante pentru prezentul acord și, în special, în ceea ce privește criteriile stabilite în anexe, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului acord și integritatea ETS-ului părților și pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon și denaturarea nejustificată a concurenței între ETS-urile legate între ele.

(2)   Coordonarea are loc, în special, prin schimburi formale și informale de opinii sau prin furnizarea de informații și, la cererea uneia dintre părți, prin consultări în cadrul comitetului mixt.

CAPITOLUL VI

COMITETUL MIXT

Articolul 12

Componența și funcționarea comitetului mixt

(1)   Se instituie un comitet mixt format din reprezentanți ai părților.

(2)   Oricare dintre părți poate solicita convocarea unei reuniuni. Comitetul mixt se întrunește în termen de 30 de zile de la formularea cererii.

(3)   Deciziile luate de comitetul mixt în cazurile prevăzute în prezentul acord sunt, de la data intrării lor în vigoare, obligatorii pentru părți, care iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.

(4)   Comitetul mixt își stabilește regulamentul de procedură. Deciziile luate de comitetul mixt necesită acordul ambelor părți.

(5)   Comitetul mixt poate hotărî cu privire la constituirea de subcomitete sau grupuri de lucru care l-ar putea sprijini în exercitarea funcțiilor sale.

Articolul 13

Funcțiile comitetului mixt

(1)   Comitetul mixt administrează prezentul acord și asigură punerea în aplicare corespunzătoare a acestuia.

(2)   Comitetul mixt poate decide să adopte o nouă anexă sau să modifice o anexă existentă la prezentul acord.

(3)   Comitetul mixt analizează propunerile făcute de una dintre părți pentru modificarea articolelor din prezentul acord. Dacă este de acord cu o propunere, comitetul mixt o prezintă părților, în conformitate cu procedurile interne corespunzătoare ale acestora.

(4)   În urma unei solicitări efectuate în temeiul articolului 10 alineatul (3), comitetul mixt organizează un schimb de opinii referitoare la propunerile legislative, în special pentru a verifica dacă există riscul ca ETS-ul părții respective să nu mai îndeplinească criteriile stabilite în anexe ca urmare a adoptării acestora.

(5)   După suspendarea prezentului acord sau înainte de notificarea denunțării acestuia conform articolelor 15 și 16, comitetul mixt organizează un schimb de opinii și încearcă să ajungă la un acord de încetare a suspendării sau de prevenire a denunțării.

(6)   Comitetul mixt încearcă să soluționeze litigiile cu care a fost sesizat de către părți, în conformitate cu articolul 14.

(7)   Comitetul mixt efectuează periodic revizuiri ale prezentului acord ținând seama de evoluțiile majore din fiecare ETS, inclusiv în ceea ce privește supravegherea pieței sau începerea unei noi perioade de comercializare, pentru a garanta, în special, că legătura nu aduce atingere nici obiectivelor de reducere a emisiilor interne ale oricăreia dintre părți, nici integrității și bunei funcționări a piețelor carbonului ale acestora.

(8)   Funcțiile comitetului mixt se limitează la cele stabilite în prezentul acord.

CAPITOLUL VII

SOLUȚIONAREA LITIGIILOR

Articolul 14

Soluționarea litigiilor

(1)   Părțile sesizează comitetul mixt pentru soluționarea litigiilor privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord.

(2)   În cazul în care comitetul mixt nu soluționează litigiul în termen de șase luni de la data sesizării, la cererea uneia dintre părți se sesizează Curtea Permanentă de Arbitraj, în conformitate cu Regulamentul Curții Permanente de Arbitraj din 2012.

(3)   În cazul suspendării sau denunțării prezentului acord, mecanismul de soluționare a litigiilor continuă să se aplice litigiilor menționate la alineatul (1) care au survenit în cursul aplicării acordului.

CAPITOLUL VIII

SUSPENDAREA ȘI DENUNȚAREA

Articolul 15

Suspendarea articolului 4 alineatul (1)

(1)   Fără a aduce atingere articolului 16, o parte poate suspenda aplicarea articolului 4 alineatul (1) din prezentul acord în următoarele circumstanțe:

(a)

în cazul în care partea consideră că cealaltă parte nu își îndeplinește sau își îndeplinește numai parțial obligațiile prevăzute la articolul 2, articolul 3 alineatul (1), articolul 4 alineatul (1), articolul 5 alineatul (3), articolului 6, articolul 8 alineatul (2), articolul 10 alineatul (2), articolul 10 alineatele (4) și (5) și articolul 18 alineatul (2);

(b)

în cazul în care partea este notificată în scris de către cealaltă parte cu privire la intenția sa de a crea o legătură între ETS-ul său și cel al unei părți terțe în conformitate cu articolul 18;

(c)

în cazul în care partea este notificată în scris de către cealaltă parte cu privire la intenția sa de a denunța acordul în conformitate cu articolul 16.

(2)   Decizia uneia dintre părți de a suspenda articolul 4 alineatul (1) din prezentul acord se notifică în scris celeilalte părți, împreună cu o justificare a suspendării. Decizia de a suspenda articolul 4 alineatul (1) din prezentul acord se publică imediat după notificarea celeilalte părți.

(3)   Suspendarea articolului 4 alineatul (1) din prezentul acord este temporară. Când articolul 4 alineatul (1) este suspendat în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol, suspendarea încetează odată cu soluționarea litigiului în conformitate cu articolul 14. Când articolul 4 alineatul (1) este suspendat în temeiul alineatului (1) litera (b) sau (c) de la prezentul articol, suspendarea este valabilă temporar, pentru o durată de 3 luni. Partea poate decide să reducă sau să prelungească durata suspendării.

(4)   În timpul suspendării, certificatele nu pot fi restituite pentru conformare într-un ETS din care nu provin. Toate celelalte tranzacții continuă să fie posibile.

(5)   Dacă nu s-a solicitat niciun schimb de opinii în cadrul comitetului mixt în temeiul articolului 10 alineatul (3) din momentul transmiterii propunerii legislative până la termenul stabilit la articolul 10 alineatul (6) sau dacă un astfel de schimb a avut loc și comitetul mixt a ajuns la concluzia că noile dispoziții nu afectează în mod direct criteriile, o parte nu poate suspenda aplicarea articolului 4 alineatul (1) pentru motivul că cealaltă parte nu își mai respectă obligația de a îndeplini criteriile stabilite în anexa I.

Articolul 16

Încetare

(1)   O parte poate denunța prezentul acord în orice moment prin notificarea, în scris, a celeilalte părți cu privire la decizia sa și după efectuarea de consultări în cadrul comitetului mixt. Denunțarea produce efecte la șase luni după notificarea celeilalte părți. Decizia se publică după notificarea celeilalte părți.

(2)   În cazul unei neprelungiri sau al unei desființări a ETS-ului unei părți, prezentul acord încetează automat în ultima zi de funcționare a ETS-ului în cauză.

(3)   În cazul denunțării, părțile ajung la un acord în ceea ce privește continuarea utilizării și stocării informațiilor pe care și le-au comunicat deja, cu excepția datelor păstrate în registrele lor respective. Dacă nu se ajunge la niciun acord, oricare dintre părți are dreptul de a solicita ștergerea informațiilor care au fost comunicate.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Punerea în aplicare

(1)   Părțile iau toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul acord, inclusiv din deciziile comitetului mixt.

(2)   Părțile se abțin de la orice măsură care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor prezentului acord.

Articolul 18

Crearea unei legături cu părți terțe

(1)   Părțile pot negocia cu o parte terță în vederea creării unei legături între respectivele lor ETS.

(2)   Partea care negociază crearea unei legături cu o parte terță aduce acest lucru la cunoștința celeilalte părți și o ține la curent cu stadiul negocierilor.

(3)   Înainte de crearea legăturii între o parte și o parte terță, cealaltă parte decide dacă acceptă celălalt acord de creare a unei legături sau dacă denunță prezentul acord. În cazul în care aceasta acceptă celălalt acord de creare a unei legături, suspendarea articolului 4 alineatul (1) încetează.

(4)   În cazul creării unei legături cu o parte terță, dispozițiile prezentului acord pot fi revizuite.

Articolul 19

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 20

Versiuni lingvistice

Prezentul acord se întocmește în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind egal autentic.

Articolul 21

Ratificare și intrare în vigoare

(1)   Fără a aduce atingere articolului 16, prezentul acord se încheie pe o durată nedeterminată.

(2)   Prezentul acord este supus ratificării sau aprobării de către părți în conformitate cu procedurile interne corespunzătoare ale acestora.

(3)   Părțile fac schimb de instrumente de ratificare sau aprobare numai după ce consideră că au fost îndeplinite toate condițiile pentru crearea legăturii, astfel cum sunt prevăzute în prezentul acord.

(4)   Prezentul acord intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor efectuării de către părți a schimbului de instrumente de ratificare sau aprobare.

(5)   Intrarea în vigoare a articolului 4 alineatul (6) este condiționată de intrarea în vigoare, pentru ambele părți, a modificării de la Doha la Protocolul de la Kyoto, adoptată la cea de a 8-a reuniune a părților (Decizia 1/CMP.8; cea de a doua perioadă de angajament).

Articolul 22

Aplicare provizorie

Înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, articolele 11-13 se aplică cu titlu provizoriu începând de la data semnării prezentului acord.

Съставено в Берн на двадесет и трети ноември две хиляди и седемнадесета година.

Hecho en Berna el veintitrés de noviembre del año dos mil diecisiete.

V Bernu dne dvacátého třetího listopadu dva tisíce sedmnáct.

Udfærdiget i Bern, den treogtyvende november to tusind og sytten.

Geschehen zu Bern am dreiundzwanzigsten November zweitausendsiebzehn.

Kahe tuhande seitsmeteistkümnenda aasta novembrikuu kahekümne kolmandal päeval Bernis.

Έγινε στη Βέρνη, στις είκοσι τρεις Νοεμβρίου δύο χιλιάδες δεκαεπτά.

Done at Bern on the twenty third day of November in the year two thousand and seventeen.

Fait à Berne, le vingt-trois novembre deux mille dix-sept.

Sastavljeno u Bernu dvadeset trećeg studenoga dvije tisuće sedamnaeste.

Fatto a Berna addì ventitré novembre duemiladiciassette.

Bernē, divi tūkstoši septiņpadsmitā gada divdesmit trešajā novembrī.

Sudarytas Berne du tūkstančiai septynioliktų metų lapkričio dvidešimt trečią dieną.

Kelt Bernben, a kétezer-tizenhetedik év november havának huszonharmadik napján.

Magħmul f'Bern fit-tlieta u għoxrin jum ta' Novembru tas-sena elfejn u sbatax.

Gedaan te Bern, drieëntwintig november tweeduizend zeventien.

Sporządzono w Bernie w dniu dwudziestego trzeciego listopada dwa tysiące siedemnastego roku.

Feito em Berna aos vinte e três dias do mês de novembro de dois mil e dezassete.

Întocmit la Berna la douăzeci și trei noiembrie două mii șaptesprezece.

V Berne dvadsiateho tretieho novembra dvetisíc sedemnásť.

V Bernu, triindvajsetega novembra dva tisoč sedemnajst.

Tehty Bernissä kahdentenakymmenentenäkolmantena päivänä marraskuuta vuonna kaksituhattaseitsemäntoista.

Utfärdat i Bern den tjugotredje november tjugohundrasjutton.

За Европейския съюз

Рог la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

Image

За Конфедерация Швейцария

Por la Confederación Suiza

Za Švýcarskou konfederaci

For Det Schweiziske Forbund

Für die Schweizerische Eidgenossenschaft

Šveitsi Konföderatsiooni nimel

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Za Švicarsku Konfederaciju

Per la Confederazione Svizzera

Šveices Konfederācijas vārdā –

Šveicarijos Konfederacijos vardu

A Svájci Államszövetség részéről

Għall-Konfederazzjoni Svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

W imieniu Konfederacji Szwajcarskiej

Pela Confederação Suíça

Pentru Confederația Elvețiană

Za Švajčiarsku konfederáciu

Za Švicarsko konfederacijo

Sveitsin valaliiton puolesta

För Schweiziska edsförbundet

Image


ANEXA I

CRITERII ESENȚIALE

A.   Criterii esențiale pentru instalații staționare

Criterii esențiale

În cadrul EU ETS

În cadrul ETS-ului Elveției

Obligativitatea participării la ETS

Participarea la ETS este obligatorie pentru instalațiile în care se desfășoară activitățile și se emit gazele cu efect de seră enumerate mai jos.

Participarea la ETS este obligatorie pentru instalațiile în care se desfășoară activitățile și se emit gazele cu efect de seră enumerate mai jos.

ETS acoperă cel puțin activitățile prevăzute în următoarele dispoziții:

Anexa I la Directiva 2003/87/CE, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 40 alineatul (1) și anexa 6 din Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

ETS acoperă cel puțin gazele cu efect de seră prevăzute în următoarele dispoziții:

Anexa II la Directiva 2003/87/CE, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 1 alineatul (1) din Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Pentru ETS se stabilește un plafon care este cel puțin la fel de strict precum cel prevăzut în următoarele dispoziții:

Directiva 2003/87/CE, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 18 alineatul (1) din Legea privind CO2

Articolul 45 alineatul (1) din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Nivelul de ambiție al ETS este cel puțin la fel de strict precum cel prevăzut în următoarele dispoziții:

Articolele 9 și 9a din Directiva 2003/87/CE, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 3 și articolul 18 alineatul (1) din Legea privind CO2

Articolul 45 alineatul (1) și anexa 8 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Limitele calitative ale creditelor internaționale sunt cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:

Articolele 11a și 11b din Directiva 2003/87/CE

Regulamentul (UE) nr. 550/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 privind stabilirea, în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a anumitor restricții aplicabile utilizării de credite internaționale rezultate din proiecte ce implică utilizarea de gaze industriale

Articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolele 5 și 6 din Legea privind CO2

Articolul 4, articolul 4a alineatul (1) și anexa 2 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Limitele cantitative ale creditelor internaționale sunt cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:

Articolul 11a din Directiva 2003/87/CE

Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei

Regulamentul (UE) nr. 1123/2013 al Comisiei din 8 noiembrie 2013 privind determinarea dreptului la credite internaționale în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 3 alineatul (2) și articolul 16 alineatul (2) din Legea privind CO2

Articolul 48 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Alocarea cu titlu gratuit se calculează pe baza unor indicatori și a unor factori de ajustare. Pentru instalațiile nou intrate se constituie o rezervă de maximum cinci procente din cantitatea de certificate de emisii pentru perioada 2013-2020. Certificatele de emisii care nu sunt alocate cu titlu gratuit se scot la licitație. În acest scop, EU ETS trebuie să îndeplinească cel puțin:

Articolele 10, 10a, 10b și 10c din Directiva 2003/87/CE

Decizia 2011/278/UE a Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

Calculele pentru determinarea factorului de corecție transsectorial în EU ETS în perioada 2013-2020

Lista pierderilor de carbon din 2014,

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 18 alineatul (2) și articolul 19 alineatele (2) și (3) din Legea privind CO2

Articolul 45 alineatul (2), articolele 46 și 47 și anexa 9 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

ETS prevede sancțiuni în aceleași cazuri și la aceeași scară precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:

Articolul 16 din Directiva 2003/87/CE, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 21 din Legea privind CO2

Articolul 56 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Monitorizarea și raportarea în cadrul ETS sunt cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:

Articolul 14 și anexa IV din Directiva 2003/87/CE

Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolul 20 din Legea privind CO2

Articolul 49, articolele 50-53 și articolul 55 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Verificarea și acreditarea în cadrul ETS sunt cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:

Articolul 15 și anexa V din Directiva 2003/87/CE

Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră și a rapoartelor privind datele tonă-kilometru și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Articolele 51-54 din Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

B.   Criterii esențiale pentru aviație

Criterii esențiale

Pentru UE

Pentru Elveția

Obligativitatea participării la ETS

Participarea la ETS este obligatorie pentru activitățile de aviație în conformitate cu criteriile enumerate mai jos.

Participarea la ETS este obligatorie pentru activitățile de aviație în conformitate cu criteriile enumerate mai jos.

Includerea activităților de aviație și a gazelor cu efect de seră provenite din acestea și atribuirea zborurilor și a emisiilor lor respective după principiul zborului de plecare prevăzut de:

Directiva 2003/87/CE

Articolele 17, 29, 35 și 56 și anexa VII din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei

zborurile cu plecare de pe aerodromuri situate pe teritoriul Elveției și cu sosire pe aerodromuri situate în Spațiul economic european (SEE) sunt excluse din EU ETS începând cu 2017, în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE

Legea privind CO2 și Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord:

1.   Domeniu de aplicare

Zborurile cu sosire pe sau cu plecare de pe un aerodrom situat pe teritoriul Elveției, cu excepția zborurilor cu plecare de pe un aerodrom situat în SEE.

Eventualele derogări temporare referitoare la domeniul de aplicare al ETS, cum ar fi derogările în sensul articolului 28a din Directiva 2003/87/CE, pot fi aplicate în ETS-ul Elveției în conformitate cu cele introduse în EU ETS. În cazul activităților de aviație sunt incluse doar emisiile de CO2.

2.   Limite ale domeniului de acoperire

În domeniul general de aplicare menționat la punctul 1 nu intră:

1.

zborurile efectuate exclusiv pentru transportul monarhilor în funcție și al rudelor apropiate ale acestuia, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor aflați în misiune oficială, cu condiția ca o astfel de situație să fie dovedită prin indicatorul corespunzător al statutului zborului în planul de zbor;

2.

zborurile militare și zborurile serviciilor de vamă și de poliție;

3.

zborurile legate de misiuni de căutare și salvare, zborurile serviciilor de pompieri, zborurile umanitare și zborurile serviciilor medicale de urgență;

4.

zborurile efectuate exclusiv în conformitate cu regulile de zbor la vedere menționate în anexa 2 la Convenția privind aviația civilă internațională din 7 decembrie 1944;

5.

zborurile care se încheie pe aerodromul de unde a decolat aeronava și în timpul cărora nu au avut loc aterizări intermediare planificate;

6.

zborurile de instruire efectuate exclusiv în scopul obținerii sau al păstrării unei licențe sau a unui grad, în cazul personalului navigant de conducere, dacă acest lucru este dovedit printr-o indicație corespunzătoare în planul de zbor, cu condiția ca scopul zborului să nu fie transportul de pasageri și/sau de marfă sau poziționarea sau transportul aeronavei;

7.

zborurile efectuate exclusiv în scopul cercetării științifice;

8.

zborurile efectuate în scopul verificării, al testării sau al certificării aeronavei sau a echipamentului de bord sau de sol;

9.

zborurile efectuate de aeronave cu o masă maximă certificată la decolare mai mică de 5 700 kg;

10.

zborurile operatorilor comerciali de aeronave cu emisii anuale totale mai mici de 10 000 de tone pe an cu privire la zborurile care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției sau cu mai puțin de 243 de zboruri pe perioadă timp de trei perioade consecutive de câte patru luni în domeniul de aplicare a ETS-ului Elveției, dacă operatorii nu intră în domeniul de aplicare al EU ETS;

11.

zborurile operatorilor necomerciali de aeronave care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției cu un total de emisii anuale mai mic de 1 000 de tone pe an în conformitate cu respectiva derogare aplicată în EU ETS, dacă operatorii nu intră în domeniul de aplicare al EU ETS.

Schimbul de date relevante în ceea ce privește aplicarea limitelor domeniului de aplicare în cazul activităților de aviație

Cele două părți cooperează în ceea ce privește aplicarea limitelor domeniului de aplicare din ETS-ul Elveției și din EU ETS în cazul operatorilor comerciali și necomerciali în conformitate cu prezenta anexă. Mai precis, ambele părți asigură transferul rapid al tuturor datelor relevante, pentru a permite identificarea corectă a zborurilor și a operatorilor de aeronave care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției și al EU ETS.

Plafonarea (cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocate operatorilor de aeronave)

Articolul 3c din Directiva 2003/87/CE

Nivelul de strictețe al plafonului este similar cu cel din EU ETS, în special în ceea ce privește rata procentuală de reducere de la un an de comercializare la altul și de la o perioadă de comercializare la alta. Certificatele astfel plafonate se alocă după cum urmează:

15 % sunt scoase la licitație,

3 % sunt puse într-o rezervă specială,

82 % sunt alocate cu titlu gratuit.

Această repartizare poate fi revizuită în conformitate cu articolele 6 și 7 din prezentul acord.

Până în 2020, cantitatea plafonată de certificate se calculează cu ajutorul unei abordări ascendente pe baza certificatelor care urmează să fie alocate cu titlu gratuit în conformitate cu repartizarea de mai sus. Eventualele derogări temporare în ceea ce privește domeniul de aplicare al ETS pot necesita ajustări proporționale corespunzătoare la cantitățile care urmează să fie alocate.

Începând din 2021, cantitatea plafonată de certificate se determină în funcție de plafonul din 2020, ținând-se seama de o posibilă rată procentuală de reducere conform EU ETS.

Alocarea certificatelor pentru sectorul aviației prin licitare

Articolul 3d din Directiva 2003/87/CE

De licitarea certificatelor de emisii elvețiene se ocupă autoritatea competentă din Elveția. Veniturile obținute din licitarea certificatelor elvețiene sunt încasate de Elveția.

Rezerva specială pentru anumiți operatori de aeronave

Articolul 3f din Directiva 2003/87/CE

Certificatele sunt puse într-o rezervă specială pentru operatori nou intrați pe piață și operatori care se dezvoltă rapid, cu excepția faptului că Elveția nu va avea o rezervă specială până în 2020, dat fiind că anul de referință pentru culegerea de date pentru activitățile de aviație ale Elveției este 2018.

Indicatorul pentru alocarea de certificate cu titlu gratuit către operatorii de aeronave

Articolul 3e din Directiva 2003/87/CE

Indicatorul nu poate fi mai mare decât cel din cadrul EU ETS.

Până în 2020, indicatorul anual este de 0,000642186914222035 certificate per tonă-kilometru.

Alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit către operatorii de aeronave

Articolul 3e din Directiva 2003/87/CE

Ar trebui să se efectueze ajustări în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE la emiterea de certificate proporțional cu obligațiile de raportare și restituire corespunzătoare rezultate din includerea efectivă în EU ETS a zborurilor dintre SEE și Elveția.

Numărul de certificate de emisie alocate cu titlu gratuit operatorilor de aeronave se calculează prin înmulțirea datelor tonă-kilometru raportate efectuate în anul de referință cu indicatorul aplicabil.

Limitele calitative ale creditelor internaționale sunt cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:

Articolele 11a și 11b din Directiva 2003/87/CE, și Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei.

Articolele 5 și 6 din Legea privind CO2

Articolul 4, articolul 4a alineatul (1) și anexa 2 din Ordonanța privind CO2

în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord.

Limite cantitative pentru utilizarea creditelor internaționale

Articolul 11a din Directiva 2003/87/CE

Utilizarea permisă este de 1,5 % din emisiile verificate până în 2020.

Culegerea de date tonă-kilometru pentru anul de referință

Articolul 3e din Directiva 2003/87/CE

Fără a aduce atingere dispozițiilor de mai jos, culegerea datelor tonă-kilometru se realizează în același timp și pe baza aceleiași abordări precum culegerea datelor tonă-kilometru pentru EU ETS.

Până în 2020 și în conformitate cu Ordonanța privind culegerea datelor tonă-kilometru efectuată de operatori de aeronave, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord, anul de referință pentru culegerea datelor pentru activitățile de aviație ale Elveției este 2018.

Monitorizarea și raportarea

Articolul 14 și anexa IV din Directiva 2003/87/CE

Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Dispozițiile referitoare la monitorizare și raportare sunt la fel de stricte precum cele aplicabile în cadrul EU ETS.

Verificarea și acreditarea

Articolul 15 și anexa V Directiva 2003/87/CE

Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră și a rapoartelor privind datele tonă-kilometru și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului,

în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

Dispozițiile referitoare la verificare și acreditare sunt la fel de stricte precum cele aplicabile în cadrul EU ETS.

Administrarea

Se aplică criteriile stabilite la articolul 18a din Directiva 2003/87/CE. În acest scop și în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE, Elveția este considerată statul membru de administrare în ceea ce privește atribuirea sarcinii de administrare a operatorilor de aeronave către Elveția și statele membre ale UE (SEE).

În temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE, autoritățile competente din statele membre ale UE (SEE) îndeplinesc toate sarcinile legate de administrarea operatorilor de aeronave care le-au fost atribuiți, inclusiv pe cele legate de ETS-ul Elveției (de exemplu, primirea rapoartelor de emisii verificate care acoperă activitățile de aviație atât din UE, cât și din Elveția, alocarea și emiterea și transferul certificatelor de emisii, conformarea și asigurarea respectării etc.)

Comisia Europeană și autoritățile elvețiene competente convin în mod bilateral asupra predării documentației și informațiilor relevante.

Mai precis, Comisia Europeană asigură transferul către autoritățile elvețiene competente, în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE, al cantității de certificate ale UE necesare pentru alocarea cu titlu gratuit către operatorii de aeronave administrați de către Elveția.

În cazul unui eventual acord bilateral care are ca obiect administrarea zborurilor legate de EuroAirport Basel-Mulhouse-Freiburg și care nu presupune modificarea Directivei 2003/87/UE, Comisia Europeană facilitează, dacă este necesar, punerea în aplicare a prezentului acord, cu condiția să nu se ajungă la o dublă contabilizare.

În conformitate cu Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord, Elveția este responsabilă cu administrarea operatorilor de aeronave:

cu o licență de operare valabilă acordată de Elveția sau

cu cele mai multe emisii estimate atribuite aviației în Elveția în cadrul ETS legate între ele.

Autoritățile elvețiene competente îndeplinesc toate sarcinile legate de administrarea operatorilor de aeronave atribuiți Elveției, inclusiv pe cele legate de EU ETS (de exemplu, primirea rapoartelor de emisii verificate care acoperă activitățile de aviație atât din UE, cât și din Elveția, alocarea și emiterea și transferul de certificate de emisii, conformarea și asigurarea respectării etc.).

Autoritățile competente elvețiene și Comisia Europeană convin în mod bilateral asupra predării documentației și informațiilor relevante.

Mai precis, autoritățile elvețiene competente transferă către autoritățile competente ale UE cantitatea de certificate elvețiene necesare pentru alocarea cu titlu gratuit către operatorii de aeronave administrați de state membre ale UE (SEE).

Asigurarea respectării dispozițiilor juridice

Părțile asigură respectarea dispozițiilor juridice din respectivele lor ETS-uri în ceea ce privește operatorii de aeronave care nu își îndeplinesc obligațiile în cadrul ETS-ului respectiv, indiferent dacă operatorul în cauză este administrat de o autoritate competentă din UE (SEE) sau o autoritate competentă din Elveția, în cazul în care asigurarea respectării de către autoritatea care administrează operatorul presupune măsuri suplimentare.

Atribuirea sarcinii de administrare a operatorilor de aeronave

În temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE, în lista operatorilor de aeronave publicată de Comisia Europeană în conformitate cu articolul 18a alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE figurează statul membru de administrare, inclusiv Elveția, pentru fiecare operator de aeronave.

Operatorii de aeronave atribuiți Elveției pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentului acord vor fi administrați de Elveția după data de 30 aprilie a anului atribuirii și înainte de data de 1 august a anului atribuirii.

Cele două părți cooperează la schimbul de documente și informații relevante.

Atribuirea unui operator de aeronave nu afectează intrarea operatorului în cauză în domeniul de aplicare al ETS-ului respectiv (cu alte cuvinte, un operator care intră în domeniul de aplicare al EU ETS și este administrat de autoritatea competentă din Elveția are același nivel de obligații în cadrul EU ETS precum în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției și invers).

Modalitățile de punere în aplicare

Eventualele modalități suplimentare necesare pentru organizarea activității și a cooperării în cadrul ghișeului unic pentru titularii de cont din aviație se elaborează și se adoptă de către comitetul mixt după semnarea prezentului acord, în conformitate cu articolele 12, 13 și 22 din prezentul acord. Aceste modalități se aplică de la aceeași dată cu prezentul acord.

Asistența din partea Eurocontrol

În ceea ce privește partea referitoare la aviație din prezentul acord, Comisia Europeană include Elveția în mandatul conferit către Eurocontrol în legătură cu EU ETS.

C.   Criterii esențiale pentru registre

ETS-ul fiecărei părți trebuie să cuprindă un registru și un registru de tranzacții care îndeplinesc următoarele criterii esențiale referitoare la mecanismele și procedurile de securitate și la deschiderea și gestionarea conturilor.

Criterii esențiale referitoare la mecanismele și procedurile de securitate

Registrele și registrele de tranzacții asigură confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și autenticitatea datelor stocate în sistem. În acest scop, părțile introduc mecanismele de securitate prezentate în cele ce urmează.

Criterii esențiale

Pentru accesarea conturilor este necesar un mecanism de autentificare cu doi factori pentru toți utilizatorii care accesează contul.

Atât pentru inițierea, cât și pentru aprobarea tranzacțiilor este necesar un mecanism de semnare a tranzacției. Codul de confirmare se trimite utilizatorilor pe un canal de comunicare diferit de cel principal.

Persoana care inițiază trebuie să fie diferită de persoana care aprobă în cazul oricăreia dintre următoarele operațiuni (principiul celor patru ochi):

toate operațiunile întreprinse de un administrator, mai puțin dacă se aplică excepții justificate care sunt prevăzute în standardele tehnice de creare a legăturii;

toate transferurile de unități, mai puțin dacă acest lucru este justificat de o altă măsură care asigură același nivel de securitate.

Trebuie să se prevadă un sistem de notificări prin care utilizatorii sunt alertați atunci când sunt efectuate operațiuni legate de conturile și depozitele lor.

Executarea unui transfer are loc la 26 de ore după inițierea sa în cazul tuturor utilizatorilor, astfel încât aceștia să poată să primească informațiile necesare și să oprească orice transfer suspectat că ar fi ilegal.

Administratorul elvețian și administratorul central al Uniunii trebuie, de asemenea, să ia măsuri pentru informarea utilizatorilor cu privire la responsabilitățile acestora în ceea ce privește securitatea propriilor sisteme (PC, rețea) și gestionarea datelor/navigarea pe internet.

Criterii esențiale pentru deschiderea și gestionarea conturilor

Criterii esențiale

Deschiderea unui cont de operator /cont de depozit pentru operatori

Cererea de deschidere a unui cont de operator /cont de depozit pentru operatori formulată de operator sau de autoritatea competentă se adresează administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției). Cererea trebuie să cuprindă informații suficiente pentru identificarea instalației ETS și un cod de identificare al instalației relevante.

Deschiderea unui cont de operator de aeronavă/cont de depozit pentru operatori de aeronave

Fiecare operator de aeronave care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției și/sau al EU ETS deține un cont de operator de aeronavă/un cont de depozit pentru operatori de aeronave. În cazul operatorilor de aeronave administrați de autoritatea competentă elvețiană, acest cont se păstrează în registrul elvețian. Cererea formulată de către operatorul de aeronave sau de către un reprezentant autorizat al acestuia se adresează administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției) în termen de 30 de zile lucrătoare de la aprobarea planului de monitorizare al operatorului de aeronave sau de la transferul acestuia de la autoritățile unui stat membru al UE (SEE) la autoritățile elvețiene. Cererea trebuie să conțină codul (codurile) unic(e) de aeronavă al (ale) aeronavei care este operată de solicitant și care intră în domeniul de acoperire al ETS-ului Elveției și/sau al EU ETS.

Deschiderea unui cont personal/cont de depozit personal

Cererea de deschidere a unui cont personal sau a unui cont de depozit personal se adresează administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției). Cererea trebuie să conțină informații suficiente pentru identificarea titularului de cont/solicitantului și cel puțin următoarele:

în cazul persoanelor fizice: dovada identității și datele de contact;

în cazul persoanelor juridice:

extras din registrul comerțului SAU

actele de înființare a persoanei juridice și dovada înmatriculării acesteia;

cazierul judiciar al persoanei fizice sau, în cazul unei persoane juridice, al administratorilor acesteia.

Reprezentanți autorizați/ ai contului

Fiecare cont trebuie să aibă cel puțin un reprezentant autorizat/al contului, care este numit de către viitorul titular al contului. Reprezentanții autorizați/ai contului inițiază tranzacții și alte procese în numele titularului de cont. La numirea reprezentantului autorizat/al contului se transmit următoarele informații privind reprezentantul autorizat/al contului în cauză:

numele și datele de contact;

un document de identitate;

cazierul judiciar.

Controlul documentelor

Toate copiile documentelor depuse ca dovadă pentru deschiderea unui cont personal/cont de depozit personal sau pentru numirea unui reprezentant autorizat/al contului trebuie să fie copii certificate. În ceea ce privește documentele eliberate în afara statului membru care solicită copia, aceasta trebuie să fie legalizată. Data certificării sau a legalizării nu trebuie să fie anterioară cu mai mult de trei luni datei de depunere a solicitării.

Refuzul de a deschide sau de a actualiza un cont sau de a numi un reprezentant autorizat/ al contului

Administratorul național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției) poate refuza deschiderea, respectiv actualizarea unui cont sau numirea unui reprezentant autorizat /al contului, cu condiția ca refuzul să fie rezonabil și justificat. Refuzul este justificat pe baza a cel puțin unuia dintre următoarele motive:

informațiile și documentele furnizate sunt incomplete, neactuale, inexacte sau false;

persoana propusă ca reprezentant este cercetată sau a fost condamnată în ultimii cinci ani pentru activități frauduloase cu certificate sau unități Kyoto, spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni grave pentru care contul poate servi drept instrument;

motivele stabilite în dreptul intern sau în dreptul Uniunii.

Revizuirea periodică a informațiilor referitoare la cont

Titularii de cont trebuie să aducă imediat la cunoștința administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției) orice modificare a datelor contului sau ale utilizatorului, furnizând informațiile solicitate de administratorul național, care este responsabil pentru aprobarea actualizării informațiilor în timp util.

Cel puțin o dată la trei ani, administratorul național verifică dacă informațiile aferente unui cont sunt în continuare complete, actualizate, exacte și reale și solicită titularului de cont să notifice orice modificare, dacă este cazul.

Suspendarea accesului la cont

Accesul la conturi poate fi suspendat în cazul în care se încalcă orice dispoziție în temeiul articolului 3 din prezentul acord referitoare la registre sau în care se află în curs o anchetă privind o posibilă încălcare a dispozițiilor respective.

Confidențialitatea și dezvăluirea informațiilor

Informațiile păstrate în EUTL, în SSTL, în registrul Uniunii, în registrul Elveției și în toate celelalte registre ale Protocolului Kyoto, inclusiv cele privind deținerile tuturor conturilor, toate tranzacțiile realizate, codul unic de identificare a unității aferent certificatelor și valoarea numerică unică a numărului de ordine a unității aferent unităților Kyoto deținute sau afectate de o tranzacție, sunt considerate confidențiale.

Aceste informații confidențiale pot fi furnizate, la cerere, entităților publice relevante, dacă cererile respective urmăresc un obiectiv legitim și sunt justificate, necesare și proporționale (în vederea investigării, detectării, urmăririi, administrării fiscale, punerii în executare, auditării și supravegherii financiare pentru a se preveni și combate frauda, spălarea banilor, finanțarea terorismului, alte infracțiuni grave, manipularea pieței sau alte încălcări ale dreptului Uniunii sau ale dreptului intern din statele membre ale SEE sau din Elveția și pentru a se asigura buna funcționarea a EU ETS și a ETS-ului Elveției).

D.   Criterii esențiale pentru platformele de licitație și activitățile de licitare

Entitățile care efectuează licitații de certificate de emisii în cadrul ETS-urilor părților trebuie să îndeplinească criteriile esențiale prezentate în cele ce urmează și să efectueze licitațiile în consecință.

 

Criterii esențiale

1

Entitatea care efectuează licitația se selectează prin intermediul unui proces care garantează transparența, proporționalitatea, egalitatea de tratament, nediscriminarea și concurența între diferitele platforme de licitație potențiale în baza legislației Uniunii sau a legislației naționale în domeniul achizițiilor publice.

2

Entitatea care efectuează licitația trebuie să fie autorizată pentru desfășurarea acestei activități și să ofere garanțiile necesare în desfășurarea operațiunilor; garanțiile respective cuprind, printre altele, măsuri de identificare și gestionare a potențialelor consecințe negative ale unui eventual conflict de interese, măsuri de identificare și gestionare a riscurilor la care este expusă piața, reguli și proceduri transparente și nediscreționare pentru efectuarea unor licitații echitabile și ordonate și resurse financiare suficiente pentru facilitarea unei bune funcționări.

3

Accesul la licitații este condiționat de îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la verificarea respectării de către clienți a obligației de diligență, în acest fel asigurându-se faptul că participanții nu subminează desfășurarea licitațiilor.

4

Procesul de licitare trebuie să fie previzibil, în special în ceea ce privește atât calendarul și succesiunea vânzărilor, cât și volumele estimate a fi puse la dispoziție. Principalele elemente ale metodei de licitare, inclusiv calendarul, datele și volumul estimat al vânzărilor, se publică pe site-ul internet al entității responsabile cu licitația cu cel puțin o lună înainte de începerea licitațiilor. Eventualele ajustări semnificative se anunță cât mai devreme posibil înainte de licitație.

5

Licitarea certificatelor se efectuează cu obiectivul de a se reduce la minimum eventualul impact asupra ETS-ului fiecărei părți. Entitatea responsabilă cu licitația se asigură că prețurile de licitație nu deviază considerabil de la prețurile relevante de pe piața secundară a certificatelor în cursul perioadei de licitație, o situație care ar putea indica o deficiență a licitațiilor.

6

Toate informațiile neconfidențiale pertinente pentru licitații, inclusiv toate dispozițiile juridice, orientările și formularele se publică într-un mod deschis și transparent. Rezultatele fiecărei licitații efectuate se publică în cel mai scurt timp posibil și cuprind informațiile neconfidențiale relevante. Cel puțin o dată pe an se publică rapoarte privind rezultatele licitațiilor.

7

Licitarea certificatelor se supune unor norme și proceduri adecvate prin care se atenuează riscul de comportament anticoncurențial, abuz de piață, spălare de bani și finanțare a terorismului în cadrul licitațiilor. Astfel de norme și proceduri sunt, în măsura posibilului, cel puțin la fel de stricte precum cele aplicabile piețelor financiare în regimurile juridice respective ale a părților. Entitatea responsabilă cu licitația are, în special, obligația de a prevedea măsuri, proceduri și procese de garantare a integrității licitațiilor. Ea trebuie, de asemenea, să monitorizeze comportamentul actorilor de pe piață și să notifice autoritățile publice competente în cazurile de comportament anticoncurențial, abuz de piață, spălarea banilor sau finanțare a terorismului.

8

Atât entitatea care efectuează licitațiile, cât și procesul de licitare a certificatelor se supun unei supravegheri adecvate din partea autorităților competente. Autoritățile competente desemnate trebuie să dispună de competențele juridice necesare și de mecanismele tehnice pentru a supraveghea:

organizarea și comportamentul operatorilor platformelor de licitație;

organizarea și comportamentul intermediarilor profesionali care acționează în numele clienților;

comportamentul și tranzacțiile actorilor de pe piață, în scopul de a preveni utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței;

tranzacțiile actorilor de pe piață, în scopul de a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului.

În măsura în care este posibil, supravegherea trebuie să fie cel puțin la fel de strictă precum supravegherea piețelor financiare în regimurile juridice respective ale părților.

Elveția se străduiește să recurgă la o entitate privată pentru licitarea certificatelor sale, în conformitate cu normele privind achizițiile publice.

Până când contractează respectiva entitate și dacă numărul de certificate care urmează să fie scoase la licitație într-un an se situează sub un prag fix, Elveția poate continua să utilizeze metodele actuale de licitare, și anume efectuarea licitațiilor de către Oficiul federal pentru mediu, în următoarele condiții:

1.

pragul este de 1 000 000 de certificate, inclusiv certificatele care urmează să fie scoase la licitație pentru activitățile de aviație;

2.

se aplică criteriile esențiale prevăzute la punctele 1-8, cu excepția criteriilor 1 și 2, în timp ce criteriile 7 și 8 se aplică, în măsura posibilului, numai Oficiului federal pentru mediu. Criteriul esențial prevăzut la punctul 3 se aplică împreună cu următoarele dispoziții: au dreptul să facă oferte în cadrul licitațiilor pentru certificate elvețiene, în conformitate cu metodele de licitare în vigoare la data semnării prezentului acord, toate entitățile din SEE care au dreptul să facă oferte în cadrul licitațiilor din Uniune.

Elveția poate acorda autorizații de efectuare a licitațiilor unor entități situate în SEE.


ANEXA II

STANDARDE TEHNICE DE CREARE A LEGĂTURII

În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilesc următoarele:

arhitectura legăturii de comunicare;

securitatea transferului de date;

lista funcțiilor (tranzacții, reconciliere etc.);

definiția serviciilor web;

cerințele referitoare la arhivarea datelor;

modalitățile de lucru (birou de informații, asistență);

planul de activare a comunicării și procedura de testare;

procedura de testare a securității.

În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilește cerința ca administratorii să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că SSTL, EUTL și legătura funcționează 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână și că orice întreruperi ale funcționării SSTL, a EUTL și a legăturii sunt menținute la un nivel minim.

În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilește că toate comunicările dintre SSTL și EUTL constau în schimburi securizate de mesaje SOAP (Simple Object Access Protocol), pe baza următoarelor tehnologii (1):

servicii web pe bază de SOAP;

rețea privată virtuală pe bază de hardware (VPN);

limbaj de marcare extensibil (XML);

semnătură digitală; și

protocoale de sincronizare a ceasului în rețea.

Standardele tehnice de creare a legăturii conțin cerințe de securitate suplimentare pentru registrul elvețian, SSTL, registrul Uniunii și EUTL și trebuie să fie consemnate într-un „plan de gestionare a securității”. În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilesc în principal următoarele:

dacă există suspiciunea că securitatea registrului elvețian, a SSTL, a registrului Uniunii sau a EUTL a fost compromisă, părțile se informează reciproc imediat și suspendă legătura dintre SSTL și EUTL;

în cazul unei încălcări a securității, părțile se angajează să facă imediat schimb de informații. Dacă se cunosc detaliile tehnice, administratorul registrului elvețian și administratorul central al Uniunii își transmit, în termen de 24 de ore de la încălcarea securității, un raport în care este descris incidentul (data, cauza, impactul, soluțiile).

Procedura de testare a securității, prevăzută în standardele tehnice de creare a legăturii, se execută înainte de stabilirea legăturii de comunicare între SSTL și EUTL și oricând este necesară o nouă versiune sau ediție a SSTL sau a EUTL.

În standardele tehnice de creare a legăturii sunt prevăzute două medii de testare în plus față de mediul de producție: un mediu de testare pentru dezvoltator și un mediu de verificare în vederea acceptării.

Părțile prezintă dovezi prin intermediul administratorului registrului elvețian și al administratorului central al Uniunii că în ultimele douăsprezece luni s-a efectuat o evaluare independentă a securității sistemelor lor, în conformitate cu cerințele de securitate prevăzute în standardele tehnice de creare a legăturii. Toate noile ediții importante de software sunt supuse, în conformitate cu cerințele de securitate prevăzute în standardele tehnice de creare a legăturii, unor teste de securitate, în special testului de rezistență la intruziuni. Testul de rezistență la intruziuni nu poate fi efectuat de către dezvoltatorul software-ului și nici de către subcontractanții acestuia.


(1)  Aceste tehnologii sunt utilizate în prezent pentru stabilirea unei legături între registrul Uniunii și Registrul internațional al tranzacțiilor, precum și între registrul elvețian și Registrul internațional al tranzacțiilor.


ANEXA III

NIVELURI DE SENSIBILITATE ȘI INSTRUCȚIUNI DE TRATAMENT

Părțile convin să utilizeze următoarele niveluri de sensibilitate pentru marcarea informațiile sensibile care sunt tratate și schimbate în cadrul prezentului acord:

ETS Limited

ETS Sensitive

ETS Critical

Informațiile marcate cu „ETS Critical” sunt mai sensibile decât informațiile marcate cu „ETS Sensitive”, care, la rândul lor, sunt mai sensibile decât informațiile marcate cu „ETS Limited”.

Părțile convin să elaboreze instrucțiuni de tratament pe baza politicii aplicate în prezent de Uniune pentru clasificarea informațiilor ETS și pe baza dispozițiilor aplicate de Elveția, și anume Ordonanța privind protecția informațiilor și Legea federală privind protecția datelor. Instrucțiunile de tratament se prezintă spre aprobare comitetului mixt. În urma aprobării, toate informațiile se tratează conform nivelului lor de sensibilitate, în concordanță cu instrucțiunile de tratament.

În cazul în care părțile apreciază în mod diferit nivelul de sensibilitate, se aplică nivelul mai înalt.

Dispozițiile juridice ale fiecărei părți trebuie să cuprindă cerințe esențiale de securitate echivalente pentru următoarele etape de tratament, în care să se țină seama de nivelurile de sensibilitate ETS:

Generarea documentului

resurse

nivel de sensibilitate

Stocarea

document electronic în rețea

document electronic într-un mediu local

document fizic

Transmiterea electronică

telefon și mobil

fax

e-mail

transmitere de date

Transmiterea fizică

pe cale verbală

prin înmânare directă

prin poștă

Utilizarea

prelucrare cu aplicații informatice

imprimare

copiere

eliminare din locul de păstrare

Gestionarea informațiilor

evaluare regulată a clasificării și a destinatarilor

arhivare

ștergere și distrugere


ANEXA IV

DETERMINAREA NIVELURILOR DE SENSIBILITATE ETS

A.1 – Gradul de confidențialitate și integritate

„Confidențialitate” înseamnă caracterul rezervat al informațiilor, al unui întreg sistem informatic sau al unei părți dintr-un sistem informatic (precum algoritmi, programe și documentație), care nu pot fi accesate decât de persoanele, organismele și procesele autorizate.

„Integritate” înseamnă garanția că sistemul informatic și informațiile prelucrate nu pot fi modificate decât prin acțiuni deliberate și legitime și că sistemul va furniza în mod corect și complet rezultatul solicitat.

Pentru fiecare informație ETS considerată sensibilă, aspectul confidențialității trebuie luat în considerare din punctul de vedere al impactului potențial pe care dezvăluirea informațiilor în chestiune l-ar putea avea la nivel de întreprindere iar aspectul integrității trebuie luat în considerare din punctul de vedere al impactului potențial pe care modificarea involuntară sau distrugerea totală sau parțială a acestora l-ar putea avea la nivel de întreprindere.

Nivelul de confidențialitate al informațiilor și nivelul de integritate al unui sistem de informații se determină în urma unei evaluări, pe baza criteriilor prevăzute în secțiunea A.2. Respectivele grade permit ca nivelul global de sensibilitate al informațiilor să fie evaluat cu ajutorul tabelului de corespondență prevăzut în secțiunea A.3.

A.2 – Gradul de confidențialitate și integritate

A.2.1 – „Grad scăzut”

Un grad scăzut se acordă oricăror informații referitoare la ETS care, dacă ar fi dezvăluite unor persoane neautorizate și/sau și-ar pierde integritatea, ar putea aduce părților sau altor instituții prejudicii moderate, cum ar fi:

efecte negative moderate asupra relațiilor politice sau diplomatice;

publicitate negativă locală pentru imaginea sau reputația părților sau a altor instituții;

incomodarea persoanelor fizice;

efecte negative asupra moralului personalului/a productivității;

pierderi financiare limitate sau înlesnirea de câștiguri sau avantaje necuvenite moderate pentru persoane fizice sau juridice;

efecte negative moderate asupra unei elaborări sau funcționări eficace a politicilor părților;

efecte negative moderate asupra unei gestionări adecvate a părților și a operațiunilor acestora.

A.2.2 – „Grad mediu”

Un grad mediu se acordă oricăror informații referitoare la ETS care, dacă ar fi dezvăluite unor persoane neautorizate și/sau și-ar pierde integritatea, ar putea aduce părților sau altor instituții prejudicii, cum ar fi:

incomodarea relațiilor politice sau diplomatice;

prejudicierea imaginii sau a reputației părților sau a altor instituții;

neplăceri pentru persoanele fizice;

reducerea indirectă a moralului personalului/a productivității;

incomodarea părților sau a altor instituții în timpul unor negocieri comerciale sau politice cu alte părți;

pierderi financiare sau înlesnirea de câștiguri sau avantaje necuvenite pentru persoane fizice sau juridice;

efecte negative asupra cercetărilor penale;

încălcări ale obligațiile legale sau contractuale în materie de confidențialitate a informațiilor;

efecte negative asupra unei elaborări sau funcționări eficace a politicilor părților;

efecte negative asupra unei gestionări adecvate a părților și a operațiunilor acestora.

A.2.3 – „Grad ridicat”

Un grad ridicat se acordă oricăror informații referitoare la ETS care, dacă ar fi dezvăluite unor persoane neautorizate și/sau și-ar pierde integritatea, ar putea aduce părților sau altor instituții prejudicii catastrofale și/sau inadmisibile, cum ar fi:

efecte negative deosebite asupra relațiilor diplomatice;

neplăceri considerabile pentru persoanele fizice;

greutăți pentru menținerea unei funcționări eficace sau a securității părților sau a altor parteneri;

pierderi financiare sau înlesnirea de câștiguri sau avantaje necuvenite pentru persoane fizice sau juridice;

încălcări ale angajamentelor de a păstra confidențialitatea informațiilor puse la dispoziție de terți;

încălcări ale restricțiilor legale în ceea ce privește comunicarea informațiilor;

împiedicarea cercetărilor penale sau înlesnirea comiterii de infracțiuni;

dezavantajarea părțile în cazul negocierilor comerciale sau politice cu alte părți;

împiedicarea unei elaborări sau funcționări eficace a politicilor părților;

subminarea unei gestionări corecte a părților și a operațiunilor acestora.

A.3 – Evaluarea nivelului de sensibilitate al informațiilor ETS

Pe baza gradelor de confidențialitate și integritate stabilite în temeiul secțiunii A.2 se determină nivelul global al sensibilității informațiilor, cu ajutorul următorului tabel de corespondență:

Gradul de confidențialitate

Gradul de integritate

Scăzut

Mediu

Ridicat

Scăzut

ETS Limited

ETS Sensitive

(sau ETS Limited (*1))

ETS Critical

Mediu

ETS Sensitive

(sau ETS Limited (*1))

ETS Sensitive

(sau ETS Critical (*1))

ETS Critical

Ridicat

ETS Critical

ETS Critical

ETS Critical


(*1)  Poate varia. De evaluat în fiecare caz în parte.


REGULAMENTE

7.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/27


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2241 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2017

privind prelungirea perioadelor de tranziție referitoare la cerințele de fonduri proprii pentru expunerile față de o contraparte centrală prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 575/2013 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 497 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Pentru a evita perturbarea piețelor financiare internaționale și pentru a nu penaliza instituțiile impunându-le cerințe de fonduri proprii mai ridicate în cursul proceselor de recunoaștere a contrapărților centrale (CPC) existente din țări terțe, articolul 497 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a instituit o perioadă de tranziție în cursul căreia CPC-urile din țări terțe cu care instituțiile stabilite în Uniune compensează tranzacții pot fi considerate de aceste instituții drept contrapărți centrale calificate (CPCC).

(2)

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a modificat Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2) în ceea ce privește anumite elemente utilizate la calcularea cerințelor de fonduri proprii ale instituțiilor pentru expunerile față de CPC-urile din țări terțe. În consecință, articolul 89 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 impune anumitor CPC-uri din țări terțe să raporteze, pentru o perioadă de timp limitată, cuantumul total al marjei inițiale primite de la membrii lor compensatori. Perioada de tranziție o reflectă pe cea prevăzută la articolul 497 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(3)

S-a prevăzut ca ambele perioade de tranziție să expire la 15 iunie 2014.

(4)

Articolul 497 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 împuternicește Comisia să adopte un act de punere în aplicare pentru a prelungi cu șase luni perioada de tranziție pentru cerințele de fonduri proprii, în situații excepționale. Această prelungire ar trebui să se aplice, de asemenea, termenelor prevăzute la articolul 89 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Aceste perioade de tranziție au fost prelungite cel mai recent până la 15 decembrie 2017 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/954 al Comisiei (3).

(5)

Dintre CPC-urile stabilite în țări terțe care au solicitat recunoașterea în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, 29 de CPC-uri au fost recunoscute de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Dintre acestea, o CPC din Noua Zeelandă a fost recunoscută în baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2774 a Comisiei (4). În plus, este posibil ca alte trei CPC-uri, din India, să fie recunoscute în baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2269 a Comisiei (5). Celelalte CPC-uri din țări terțe nu au fost încărecunoscute, iar procesul de recunoaștere al acestora nu se va încheia înainte de 15 decembrie 2017. Dacă nu se prelungește perioada de tranziție, instituțiile stabilite în Uniune (sau filialele lor stabilite în afara Uniunii) care au expuneri la acele CPC-uri din țări terțe care nu au fost încă recunoscute vor trebui să își majoreze semnificativ fondurile proprii pentru expunerile respective, ceea ce ar putea duce la retragerea acelor instituții ca participanți direcți în CPC-urile în cauză sau, cel puțin temporar, la încetarea furnizării de servicii de compensare către clienții acelor instituții, determinând astfel perturbări grave pe piețele pe care operează CPC-urile respective.

(6)

Necesitatea de a evita perturbarea piețelor din afara Uniunii – care a dus la prelungirile anterioare ale perioadei de tranziție prevăzute la articolul 497 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 – s-ar menține, prin urmare, după expirarea prelungirii perioadei de tranziție prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/954. O nouă prelungire a perioadei de tranziție ar trebui să permită instituțiilor stabilite în Uniune (sau filialelor lor stabilite în afara Uniunii) să evite creșterea semnificativă a cerințelor de fonduri proprii ca urmare a faptului că nu s-a încheiat procesul de recunoaștere a CPC-urilor care furnizează în mod viabil și accesibil acel tip de servicii de compensare de care au nevoie instituțiile stabilite în Uniune (sau filialele lor stabilite în afara Uniunii). Prin urmare, este oportun să se prelungească perioadele de tranziție cu încă șase luni.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului bancar european,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Perioadele de 15 luni prevăzute la articolul 497 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și la articolul 89 alineatul (5a) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, astfel cum au fost prelungite cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/954, se prelungesc cu încă șase luni, până la 15 iunie 2018.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/954 al Comisiei din 6 iunie 2017 privind prelungirea perioadelor de tranziție referitoare la cerințele de fonduri proprii pentru expunerile față de o contraparte centrală prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 575/2013 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 144, 7.6.2017, p. 14).

(4)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2274 a Comisiei din 15 decembrie 2016 privind echivalența cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din Noua Zeelandă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 342, 16.12.2016, p. 54).

(5)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2269 a Comisiei din 15 decembrie 2016 privind echivalența cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din India în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 342, 16.12.2016, p. 38).


DECIZII

7.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/29


DECIZIA (UE) 2017/2242 A CONSILIULUI

din 30 noiembrie 2017

de autorizare a începerii negocierilor în vederea modificării Acordului internațional din 1992 privind zahărul

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207, coroborat cu articolul 218 alineatele (3) și (4),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Uniunea este parte la Acordul internațional din 1992 privind zahărul (1) („ISA”) și membru al Organizației internaționale a zahărului („ISO”).

(2)

Din 1995, Uniunea a aprobat prelungirea ISA pe perioade de doi ani. La 25 septembrie 2017, Consiliul a autorizat Comisia să adopte o poziție în favoarea prelungirii ISA, pentru o nouă perioadă de până la doi ani, respectiv până la 31 decembrie 2019.

(3)

În conformitate cu articolul 8 din ISA, Consiliul internațional al zahărului îndeplinește sau supraveghează îndeplinirea tuturor funcțiilor necesare pentru aplicarea dispozițiilor ISA. În conformitate cu articolul 13 din ISA, toate deciziile Consiliului internațional al zahărului se iau prin consens, în principiu. În absența unui consens, deciziile se iau prin vot cu majoritate simplă, cu excepția cazului în care ISA prevede un vot special.

(4)

În conformitate cu articolul 25 din ISA, membrii ISO dețin în total 2 000 de voturi. Fiecare membru ISO are un anumit număr de voturi care este ajustat anual în funcție de criterii stabilite în ISA.

(5)

Este în interesul Uniunii să participe la un acord internațional privind zahărul, având în vedere importanța acestui sector pentru o serie de state membre și pentru economia sectorului zahărului din UE.

(6)

Cu toate acestea, cadrul instituțional al ISA și, în special, alocarea voturilor între membrii ISO, care stabilește de asemenea contribuția financiară a unui membru la ISO, nu mai reflectă realitățile de pe piața mondială a zahărului.

(7)

În cadrul normelor ISA privind contribuțiile financiare la ISO, ponderea Uniunii a rămas aceeași din 1992, deși piața mondială a zahărului și, în special, poziția relativă a Uniunii pe această piață s-a modificat în mod substanțial de atunci. Prin urmare, Uniunea și-a asumat în ultimii ani o parte disproporționat de mare din costurile bugetare și din responsabilitățile în cadrul ISO.

(8)

Normele ISA privind contribuția financiară la ISO pot fi modificate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 44 din ISA. În conformitate cu articolul respectiv, Consiliul internațional al zahărului poate, prin vot special, să recomande membrilor ISO o modificare la ISA. În calitatea sa de membru al Consiliului internațional al zahărului, în conformitate cu articolul 7 din ISA, Uniunea ar trebui să fie în măsură să inițieze și să participe la negocieri în vederea modificării cadrului instituțional al ISA.

(9)

Prin urmare, este necesar să se autorizeze Comisia să înceapă negocierile în cadrul Consiliului internațional al zahărului pentru modificarea ISA, să se stabilească orientările de negociere și să se numească un comitet special pe care Comisia îl va consulta în timpul negocierilor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Comisia este autorizată să înceapă negocierile, în numele Uniunii Europene, în vederea modificării Acordului internațional din 1992 privind zahărul.

Articolul 2

Negocierile se desfășoară pe baza directivelor de negociere ale Consiliului prevăzute în addendumul la prezenta decizie.

Articolul 3

Negocierile se desfășoară în consultare cu Grupul de lucru pentru produse de bază.

Articolul 4

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2019.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles, 30 noiembrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

K. SIMSON


(1)  Decizia 92/580/CEE a Consiliului din 13 noiembrie 1992 privind semnarea și încheierea Acordului internațional din 1992 privind zahărul (JO L 379, 23.12.1992, p. 15).