ANEXA A

CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE

Prezenta anexă oferă explicații, observații geografice sau definiții pentru termenii utilizați în celelalte anexe, cu excepția cazului în care se prevede altfel în respectivele anexe.

1.   OBSERVAȚII GEOGRAFICE

Exclusiv în scopul raportării statistice, se aplică următoarele definiții geografice:

—	Australia nu include teritoriile sale externe,

—	Danemarca nu include Insulele Feroe și Groenlanda,

—	Franța include Monaco și, de asemenea, teritoriile franceze de peste mări: Guadelupa, Martinica, Guyana, Réunion și Mayotte,

—	Italia include San Marino și Vaticanul (Sfântul Scaun),

—	Japonia include Okinawa,

—	Portugalia include Insulele Azore și Madeira,

—	Spania include Insulele Canare, Insulele Baleare, precum și Ceuta și Melilla,

—	Statele Unite includ cele 50 de state, Districtul Columbia, Insulele Virgine Americane, Puerto Rico și Guam.

2.   AGREGATE

Producătorii de energie electrică și termică se clasifică în funcție de scopul producției:

—	Producătorii a căror activitate principală este producerea de energie electrică și/sau termică sunt producători, atât privați, cât și publici, a căror activitate principală este producerea de energie electrică și/sau termică în vederea vânzării către terți,

—	Autoproducătorii sunt producători, atât privați, cât și publici, care produc energie electrică și/sau termică în totalitate sau parțial pentru consumul propriu, ca activitate care susține activitatea lor principală.

Notă: Comisia poate aduce clarificări terminologice suplimentare adăugând trimiteri relevante la NACE, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2), după intrarea în vigoare a revizuirii nomenclatorului NACE.

2.1.   Aprovizionare

2.1.1.   PRODUCȚIE/PRODUCȚIA NAȚIONALĂ

Cantități de combustibili extrase sau produse, calculate după operațiunea de eliminare a materiei inerte. Producția include cantitățile consumate de producător în procesul de producție (de exemplu, pentru încălzire sau pentru exploatarea echipamentelor și a instalațiilor auxiliare) și cantitățile furnizate altor producători de energie pentru transformare sau în alte scopuri.

„Națională” se referă la: producția obținută din resursele de pe teritoriul în cauză.

2.1.2.   PRODUSE RECUPERATE

Se aplică numai în cazul cărbunelui superior. Șlamuri și șisturi recuperate din sterilul exploatărilor miniere.

2.1.3.   CANTITĂȚI PRIMITE DIN ALTE SURSE

Cantități de combustibili a căror producție este acoperită prin altă raportare de combustibil, dar care sunt amestecate în alt combustibil și consumate ca amestec. Detalii suplimentare privind această componentă trebuie furnizate ca și:

—	Cantități primite din alte surse: Cărbune

—	Cantități primite din alte surse: Țiței și produse petroliere

—	Cantități primite din alte surse: Gaze naturale

—	Cantități primite din alte surse: Surse regenerabile

2.1.4.   IMPORTURI/EXPORTURI

În lipsa unor dispoziții diferite, „importuri” se referă la țara de origine inițială (țara în care produsul energetic a fost produs) pentru a fi utilizat în țara respectivă, iar „exporturi” se referă la țara de consum final al produsului energetic. Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări.

În cazul în care nu poate fi precizată originea sau destinația, se poate utiliza rubrica „Nespecificat în altă parte/Altele”.

2.1.5.   BUNCĂRAJ

Cantități de combustibili furnizate navelor, indiferent de pavilion, care sunt angajate în navigația internațională. Navigația internațională se poate desfășura pe mare, pe lacuri și căi navigabile interioare și în apele de coastă. Nu se iau în considerare:

—	consumul navelor angajate în navigația internă. Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire și nu în funcție de pavilionul sau de naționalitatea navei;

—	consumul navelor de pescuit;

—	consumul forțelor militare.

2.1.6.   VARIAȚIA STOCURILOR

Diferența dintre nivelul inițial al stocurilor și nivelul final al stocurilor deținute pe teritoriul național. În lipsa unor dispoziții diferite, o creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

2.1.7.   TOTALUL STOCURILOR INIȚIALE ȘI FINALE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, indiferent dacă sunt sau nu în conformitate cu acordurile guvernamentale bilaterale. Termenii „inițiale” și „finale” se referă la prima și respectiv ultima zi a perioadei de referință. Stocurile includ stocuri deținute în toate tipurile de locații speciale de depozitare, fie la suprafață, fie în subteran.

2.1.8.   UTILIZARE DIRECTĂ

Petrol (țiței și produse petroliere) utilizat direct fără a fi prelucrat în rafinării. Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.

2.1.9.   PRODUSE PRIMARE PRIMITE

Sunt incluse cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN-urile de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinăriile petroliere, și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.

2.1.10.   PRODUCȚIA BRUTĂ A RAFINĂRIILOR

Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau uzinelor de amestecare. Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.

2.1.11.   PRODUSE RECICLATE

Este vorba de produse finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate o dată consumatorilor finali (de exemplu, lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută o distincție între aceste cantități și retururile din petrochimie.

2.1.12.   RETURURI

Reprezintă produse finite sau semifinite, care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice.

2.1.13.   TRANSFERURI ÎNTRE PRODUSE

Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile acestora au fost modificate, fie pentru că aceste produse au fost amestecate pentru a forma un alt produs. O valoare negativă pentru un produs este compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie să fie zero.

2.1.14.   PRODUSE TRANSFERATE

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.

2.1.15.   DIFERENȚE STATISTICE

Valoare calculată, definită ca fiind diferența dintre valoarea calculată din perspectiva aprovizionării (abordare de sus în jos) și valoarea calculată din perspectiva consumului (abordare de jos în sus). În cazul unor diferențe statistice majore, trebuie indicate cauzele acestora.

2.2.   Sectorul de transformare

La Sectorul de transformare, se declară doar cantitățile de combustibili care au fost transformate în alți combustibili. Cantitățile de combustibili utilizate pentru încălzire, exploatarea echipamentelor și, în general, pentru susținerea procesului de transformare nu ar trebui să fie declarate la sectorul de transformare, ci la sectorul energetic.

2.2.1.   EXCLUSIV CENTRALELE ELECTRICE ALE PRODUCĂTORILOR CARE AU CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ

Cantitățile de combustibili utilizate de către producătorii care au ca activitate principală producerea de energie electrică pentru producerea de energie electrică în unități/centrale care produc exclusiv energie electrică.

2.2.2.   UNITĂȚILE DE COGENERARE ALE PRODUCĂTORILOR CARE AU CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂ ȘI ELECTRICĂ

Cantitățile de combustibili utilizate de către producătorii care au ca activitate principală producerea de energie electrică și/sau termică pentru producerea de energie electrică și/sau termică în unități de cogenerare.

2.2.3.   EXCLUSIV CENTRALELE TERMICE ALE PRODUCĂTORILOR CARE AU CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂ

Cantitățile de combustibili utilizate de către producătorii care au ca activitate principală producerea de energie termică pentru producerea de energie termică în unități/centrale care produc exclusiv energie termică.

2.2.4.   EXCLUSIV CENTRALELE ELECTRICE ALE AUTOPRODUCĂTORILOR

Cantitățile de combustibili utilizate de către autoproducători pentru producerea de energie electrică în unități/centrale care produc exclusiv energie electrică.

2.2.5.   UNITĂȚILE DE COGENERARE ALE AUTOPRODUCĂTORILOR

Toate cantitățile de combustibili folosite pentru producerea de energie electrică și proporția de combustibili utilizată pentru producerea de energie termică vândută în unități de cogenerare de către autoproducători. Proporția de combustibili utilizată pentru producerea de energie termică nevândută (energie termică autoconsumată) este declarată conform sectorului specific de consum energetic final pe baza nomenclatorului NACE. Energia termică nevândută, dar furnizată altor entități în cadrul unor acorduri nefinanciare sau entităților cu diferite participații este declarată pe baza aceluiași principiu ca și energia termică vândută.

2.2.6.   EXCLUSIV CENTRALELE DE ENERGIE TERMICĂ ALE AUTOPRODUCĂTORILOR

Proporția de combustibili aferentă cantității de energie termică vândute de către autoproducători în unități/centrale care produc exclusiv energie termică. Proporția de combustibili utilizată pentru producerea de energie termică nevândută (energie termică autoconsumată) se declară conform sectorului specific de consum energetic final pe baza nomenclatorului NACE. Energia termică nevândută, dar furnizată altor entități în cadrul unor acorduri nefinanciare sau entităților cu diferite participații este declarată pe baza aceluiași principiu ca și energia termică vândută.

2.2.7.   FABRICI DE COMBUSTIBIL BRICHETAT

Cantitățile de combustibili utilizate în fabrici de combustibil brichetat pentru producerea de combustibil brichetat.

2.2.8.   COCSERII

Cantitățile de combustibili utilizate în cocserii pentru producerea de cocs de cocserie și gaz de cocserie.

2.2.9.   FABRICI DE BRICHETE DE LIGNIT (BKB)/DE BRICHETE DE TURBĂ (PB)

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea brichetelor de lignit (BKB) în fabrici de brichete de lignit și cantități de combustibili utilizate în fabrici de brichete de turbă pentru producerea brichetelor de turbă (PB).

2.2.10.   UZINE DE GAZ

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de gaz în uzinele de gaz și uzinele de gazificare a cărbunelui.

2.2.11.   FURNALE

Cantitățile de combustibili care intră în furnal, fie pe partea de sus, împreună cu minereul de fier, fie prin gurile de vânt din partea de jos, împreună cu aerul suflat încălzit.

2.2.12.   LICHEFIEREA CĂRBUNELUI

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de petrol sintetic.

2.2.13.   UZINE DE TRANSFORMARE A GAZELOR ÎN LICHIDE

Cantitățile de combustibili gazoși transformate în combustibili lichizi.

2.2.14.   UNITĂȚI DE PRODUCȚIE A MANGALULUI

Cantități de biocombustibili lichizi transformate în mangal.

2.2.15.   RAFINĂRII PETROLIERE

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de produse petroliere.

2.2.16.   INSTALAȚII PENTRU AMESTECUL GAZELOR NATURALE (PENTRU AMESTEC CU GAZE NATURALE)

Cantitățile de gaze amestecate cu gaze naturale în rețeaua de gaz.

2.2.17.   PENTRU AMESTEC CU BENZINĂ AUTO/MOTORINĂ/CARBURANT DE TIP KEROSEN:

Cantitățile de biocombustibili lichizi amestecate cu elementele omoloage fosile.

2.2.18.   NESPECIFICAT ÎN ALTĂ PARTE

Cantitățile de combustibili utilizate pentru activități de transformare neincluse în altă parte. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia trebuie explicat în raport.

2.3.   Sectorul energetic

Cantități consumate de industria energetică pentru activitatea de extracție (extracția minieră, producerea de țiței și de gaze naturale) sau pentru activitățile de transformare. Acestea corespund diviziunilor 05, 06, 19 și 35 din NACE Rev. 2, grupei 09.1 din NACE Rev. 2 și claselor 07.21 și 08.92 din NACE Rev. 2.

Nu se iau în considerare cantitățile de combustibili transformate într-o altă formă de energie (care trebuie raportate la sectorul de transformare) sau utilizate pentru a sprijini exploatarea rețelei de conducte cu petrol, gaz și șlam de cărbune (care trebuie raportate la sectorul transporturilor).

Acest sector include producerea de substanțe chimice utilizate la fisiunea și fuziunea nucleară și produsele rezultate din aceste procese.

2.3.1.   CONSUMUL PROPRIU AL CENTRALELOR ELECTRICE, AL CENTRALELOR DE COGENERARE ȘI AL CENTRALELOR TERMICE

Cantități de combustibili consumate ca energie în exploatarea centralelor care produc exclusiv energie electrică, a celor care produc exclusiv energie termică și a centralelor de cogenerare.

2.3.2.   MINE DE CĂRBUNI

Cantități de combustibili consumate ca energie pentru extracția și prepararea cărbunelui în industria minieră. Cărbunele ars în centralele electrice ale minelor trebuie înregistrat în sectorul de transformare.

2.3.3.   FABRICI DE COMBUSTIBIL BRICHETAT

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea fabricilor de combustibil brichetat.

2.3.4.   COCSERII

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea cocseriilor (uzine de cocsificare).

2.3.5.   FABRICI DE BRICHETE DE LIGNIT (BKB)/DE BRICHETE DE TURBĂ (PB)

Cantitățile de combustibili utilizate ca energie pentru exploatarea fabricilor de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB).

2.3.6.   UZINE DE GAZ/UZINE DE GAZIFICARE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de gaz și a uzinelor de gazificare a cărbunelui.

2.3.7.   FURNALE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea furnalelor.

2.3.8.   LICHEFIEREA CĂRBUNELUI

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de lichefiere a cărbunelui.

2.3.9.   LICHEFIERE (GNL)/REGAZIFICARE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de lichefiere a gazelor naturale și a uzinelor de regazificare.

2.3.10.   UZINE DE GAZIFICARE (BIOGAZ)

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de gazificare a biogazului.

2.3.11.   UZINE DE TRANSFORMARE A GAZELOR ÎN LICHIDE (TGL)

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea unităților de transformare a gazelor în lichide.

2.3.12.   UNITĂȚI DE PRODUCȚIE A MANGALULUI

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea unităților de producție a mangalului.

2.3.13.   RAFINĂRII PETROLIERE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea rafinăriilor petroliere.

2.3.14.   EXTRACȚIA ȚIȚEIULUI ȘI A GAZELOR NATURALE

Cantitățile de combustibili consumate în instalații de extragere a țițeiului și a gazelor naturale. Nu se iau în considerare pierderile de pe conducte (care trebuie înregistrate la pierderile de distribuție) și cantitățile de energie utilizate la exploatarea conductelor (care trebuie raportate la sectorul transporturilor).

2.3.15.   NESPECIFICAT ÎN ALTĂ PARTE – ENERGIE

Cantități de combustibili legate de activități energetice neincluse în altă parte. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia trebuie explicat în raport.

2.4.   Pierderi de distribuție

Cantități de pierderi de combustibil care se produc din cauza transportului și a distribuției.

2.5.   Consum neenergetic final

Cantități de combustibili fosili utilizate în scopuri neenergetice – combustibili nearși.

2.6.   Consum energetic final (specificarea consumului final)

2.6.1.   SECTORUL INDUSTRIAL

Reprezintă cantitățile de combustibil consumate de întreprinderile industriale pentru activitățile lor de bază.

În cazul centralelor care produc exclusiv energie termică sau al centralelor de cogenerare, se declară numai cantitățile de combustibili consumate pentru producerea energiei termice utilizate de entitatea respectivă (energie termică autoconsumată). Cantitățile de combustibili consumate pentru producerea de energie termică vândută și de energie electrică trebuie înregistrate în rubrica relevantă de la sectorul de transformare.

2.6.1.1.   Siderurgie: Grupele 24.1, 24.2, și 24.3 din NACE Rev. 2; și clasele 24.51 și 24.52 din NACE Rev. 2.

2.6.1.2.   Industria chimică și petrochimică: Diviziunile 20 și 21 din NACE Rev. 2.

2.6.1.3.   Metale neferoase: Grupa 24.4 din NACE Rev. 2; și clasele 24.53 și 24.54 din NACE Rev. 2.

2.6.1.4.   Minerale nemetalice: Diviziunea 23 din NACE Rev. 2.

2.6.1.5.   Echipamente de transport: Diviziunile 29 și 30 din NACE Rev. 2.

2.1.6.6.   Mașini și utilaje: Diviziunile 25, 26, 27 și 28 din NACE Rev. 2.

2.6.1.7.   Industria extractivă: Diviziunile 07 (excluzând 07.21) și 08 (excluzând 08.92) din NACE Rev. 2; Grupa 09.9 din NACE Rev. 2.

2.6.1.8.   Produse alimentare, băuturi și tutun: Diviziunile 10, 11 și 12 din NACE Rev. 2.

2.6.1.9.   Celuloză, hârtie și activități de tipărire: Diviziunile 17 și 18 din NACE Rev. 2.

2.6.1.10.   Lemn și produse din lemn: Diviziunea 16 din NACE Rev. 2.

2.6.1.11.   Construcții: Diviziunile 41, 42 și 43 din NACE Rev. 2.

2.6.1.12.   Textile și produse din piele: Diviziunile 13, 14 și 15 din NACE Rev. 2.

2.6.1.13.   Nespecificat în altă parte – Industrie: Diviziunile 22, 31 și 32 din NACE

2.6.2.   SECTORUL TRANSPORTURILOR

Energia utilizată în toate activitățile de transport, indiferent de categoria NACE (sectorul economic) din care face parte respectiva activitate. Combustibilii utilizați pentru încălzire și iluminat la căile ferate, autogări, debarcadere și aeroporturi ar trebui să fie înregistrați la rubrica „Comerț și servicii publice”, nu la sectorul transporturilor.

2.6.2.1.   Transport feroviar

Cantitățile de combustibili utilizate în transportul feroviar, inclusiv căile ferate industriale și transportul feroviar în cadrul sistemului de transport urban sau suburban (spre exemplu, trenuri, tramvaie și metrouri).

2.6.2.2.   Navigație internă

Cantitățile de combustibili livrate navelor, indiferent de pavilion, care nu sunt angajate în navigația internațională (a se vedea rubrica „Buncăraj”). Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire și nu în funcție de pavilion sau de naționalitatea navei.

2.6.2.3.   Transport rutier

Cantitățile de combustibili utilizate de vehiculele rutiere. Include combustibilul utilizat de vehiculele agricole pe autostrăzi și lubrifianții utilizați de vehiculele rutiere.

Nu sunt incluse energia utilizată de motoarele fixe (a se vedea rubrica „Alte sectoare”), de tractoarele care nu circulă pe șosele (a se vedea rubrica „Agricultură”), de vehiculele rutiere militare (a se vedea rubrica „Alte sectoare – nespecificat în altă parte”), bitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră și energia consumată de motoarele utilizate pe șantierele de construcții (a se vedea subsectorul „Construcții” de la rubrica „Industrie”).

2.6.2.4.   Transport prin conducte

Cantitățile de combustibili utilizate ca energie la exploatarea conductelor care transportă gaze, lichide, șlam și alte produse. Această rubrică include energia utilizată de stațiile de pompare și pentru întreținerea conductelor. Nu include energia utilizată pentru distribuția prin conducte a gazelor naturale sau artificiale, a apei calde sau aburului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie înregistrată la sectorul energetic), energia utilizată pentru distribuția finală a apei către consumatorii casnici, industriali, comerciali și alți consumatori finali (care trebuie înregistrată la sectorul Comerț și servicii publice) și nici pierderile survenite în timpul transportului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie raportate ca pierderi de distribuție).

2.6.2.5.   Transport aerian internațional

Cantitățile de combustibili furnizate aeronavelor pentru transportul aerian internațional. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie raportați la sectorul „Nespecificat în altă parte – Transporturi”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie raportați la „Nespecificat în altă parte – Alte sectoare”).

2.6.2.6.   Transport aerian intern

Cantități de combustibili furnizate aeronavelor pentru transportul aerian intern. Include combustibilul utilizat în alte scopuri decât pentru zbor, de exemplu pentru testarea motoarelor în ateliere. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Aici sunt incluse călătoriile pe distanțe semnificative între două aeroporturi dintr-o țară cu teritorii peste mări. Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie raportați la rubrica „Nespecificat în altă parte – Transporturi”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie raportați la rubrica „Nespecificat în altă parte – Alte sectoare”).

2.6.2.7.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

Cantitățile de combustibili utilizate pentru activități de transport neincluse în altă parte. Include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere și combustibilii utilizați în porturi pentru utilajele de descărcat nave și diferite tipuri de macarale. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia va fi explicat la secțiunea de observații din raport.

2.6.3.   ALTE SECTOARE

Această categorie cuprinde cantitățile de combustibili utilizate în sectoarele care nu sunt menționate în mod specific în sau care nu aparțin sectorului de transformare, energetic, industrial și al transporturilor.

2.6.3.1.   Comerț și servicii publice

Cantitățile de combustibili consumate de întreprinderile și administrațiile din sectorul public și sectorul privat. Diviziunile 33, 36, 37, 38, 39, 45, 46, 47, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84 (fără clasa 84.22), 85, 86, 87, 88, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96 și 99 din NACE Rev. 2. Combustibilii utilizați pentru încălzire și iluminat la căile ferate, autogări, debarcadere și aeroporturi ar trebui să fie înregistrați în această categorie, fiind incluși aici și combustibilii utilizați pentru toate activitățile, cu excepția transporturilor, încadrate la diviziunile 49, 50 și 51 din NACE Rev. 2.

2.6.3.2.   Sectorul rezidențial

Cantitățile de combustibili consumate de toate gospodăriile, inclusiv „gospodăriile cu angajați”. Diviziunile 97 și 98 din NACE Rev. 2.

Următoarele definiții specifice se aplică pentru acest sector:

Sectorul gospodăriilor populației:

Prin „gospodărie a populației” se înțelege o persoană care trăiește singură sau un grup de persoane care trăiesc împreună în aceeași locuință privată și împart cheltuielile, inclusiv achiziția în comun a produselor de primă necesitate. sectorul gospodăriilor populației, cunoscut, de asemenea, sub denumirea „sectorul rezidențial” (sau domestic) este, prin urmare, grupul format de toate gospodăriile dintr-o țară anume.

Reședințele colective care pot fi permanente (de exemplu, închisorile) sau temporare (de exemplu, spitalele) ar trebui să fie excluse din acest grup, întrucât consumul acestora este inclus în sectorul serviciilor. Energia utilizată în toate activitățile de transport ar trebui să fie raportată la rubrica aferentă sectorului transporturilor și nu la rubrica aferentă sectorului gospodăriilor populației.

Consumul de energie asociat activităților economice semnificative ale gospodăriilor populației ar trebui, de asemenea, să fie exclus din totalul consumului de energie al gospodăriilor populației. Aceste activități includ activitățile economice desfășurate în mici exploatații agricole și alte activități economice efectuate în reședința unei gospodării a populației și ar trebui să fie raportate în sectorul corespunzător.

2.6.3.2.1.   Încălzirea încăperilor

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei pentru a furniza căldură într-o parte interioară a unei locuințe.

2.6.3.2.2.   Răcirea încăperilor:

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei într-o locuință în scopul răcirii printr-un sistem de refrigerare și/sau printr-o unitate de răcire.

Ventilatoarele și alte aparate care nu sunt conectate la o unitate de răcire sunt excluse din prezenta secțiune, dar acestea ar trebui să fie înregistrate la rubrica aparatelor de iluminat și a aparatelor electrice.

2.6.3.2.3.   Încălzirea apei:

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei în scopul încălzirii apei pentru asigurarea apei calde menajere curente, a apei calde pentru îmbăiere, pentru curățare și a apei calde destinate altor utilizări decât în scopul gătirii alimentelor.

Încălzirea piscinelor este exclusă, dar aceasta ar trebui să fie raportată în secțiunea dedicată altor utilizări finale.

2.6.3.2.4.   Gătirea alimentelor:

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei pentru prepararea mâncărurilor.

Sunt excluse aparatele auxiliare pentru gătit (cuptoare cu microunde, ceainice, cafetiere etc.); acestea ar trebui să fie raportate în secțiunea dedicată aparatelor de iluminat și a aparatelor electrice.

2.6.3.2.5.   Aparate electrice și de iluminat (doar cele care funcționează pe bază de energie electrică):

Utilizarea energiei electrice într-o locuință pentru aparatele de iluminat și pentru oricare alte aparate electrice care nu sunt raportate în secțiunea destinată altor utilizări finale.

2.6.3.2.6.   Alte utilizări finale:

Orice alt consum de energie realizat în gospodăriile populației, cum ar fi utilizarea energiei pentru activitățile exterioare locuinței și pentru orice alte activități care nu sunt incluse în cele cinci utilizări finale ale energiei care au fost menționate anterior (de exemplu, pentru mașini de tuns iarba, încălzirea piscinelor, dispozitive de încălzire a spațiului exterior, grătare electrice utilizate în aer liber, saune etc.).

2.6.3.3.   Agricultură/silvicultură

Cantități de combustibili consumați de utilizatori considerați ca făcând parte din sectorul „Agricultură, vânătoare și silvicultură”; Diviziunile 01 și 02 din NACE Rev. 2.

2.6.3.4.   Pescuit

Cantități de combustibili livrate pentru pescuitul în apele interioare, de coastă și în larg. În această categorie intră combustibilii furnizați navelor, indiferent de pavilion, care se realimentează cu combustibil pe teritoriul țării (inclusiv pentru pescuitul internațional) și energia consumată în sectorul pescuitului. Diviziunea 03 din NACE Rev. 2.

2.6.3.5.   Nespecificat în altă parte – Altele

Cantitățile de combustibili utilizate pentru activități care nu sunt incluse în altă parte (precum clasa 84.22 din NACE Rev. 2). Această categorie include consumul de combustibili pentru activități militare mobile sau fixe (de exemplu, nave, aeronave, vehicule rutiere și energia consumată în spațiile de locuit), indiferent dacă acești combustibili sunt livrați forțelor armate din respectiva țară sau din altă țară. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia va fi explicat la secțiunea de observații din raport.

3.   PRODUSE

3.1.   CĂRBUNE (Combustibili minerali solizi și gaze artificiale)

3.1.1.   CĂRBUNE SUPERIOR

Cărbunele superior reprezintă un agregat echivalent cu suma antracitului, a cărbunelui cocsificabil și a altor tipuri de cărbune bituminos.

3.1.2.   ANTRACIT

Cărbune de categorie superioară utilizat în activități industriale și casnice. Conține în general mai puțin de 10 % materii volatile și are o mare concentrație de carbon (aproximativ 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 24 000 kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.

3.1.3.   CĂRBUNE COCSIFICABIL

Cărbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs (cocs de cocserie) adecvat utilizării în furnale. Puterea sa calorifică brută depășește 24 000 kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.

3.1.4.   ALȚI CĂRBUNI BITUMINOȘI

Cărbune utilizat pentru producerea de abur care cuprinde toți cărbunii bituminoși neincluși la cărbunii cocsificabili sau antracit. Este caracterizat printr-un conținut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10 %) și un conținut mai mic de carbon (mai puțin de 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 24 000 kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.

3.1.5.   CĂRBUNE BRUN

Cărbunele brun reprezintă un agregat echivalent cu suma cărbunelui subbituminos și a lignitului.

3.1.6.   CĂRBUNE SUBBITUMINOS

Sunt cărbuni neaglutinanți, cu o putere calorifică brută între 20 000 kJ/kg și 24 000 kJ/kg, care conțin mai mult de 31 % materii volatile la o masă uscată de cărbune fără substanțe minerale.

3.1.7.   LIGNIT

Sunt cărbuni neaglutinanți cu o putere calorifică brută mai mică de 20 000 kJ/kg și cu un conținut de materii volatile mai mare de 31 % la o masă uscată de cărbune fără substanțe anorganice.

3.1.8.   COMBUSTIBIL BRICHETAT

Este un combustibil produs din granule de cărbune superior la care se adaugă un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, să fie puțin mai mare decât cantitatea reală de cărbune consumat în procesul de transformare.

3.1.9.   COCS DE COCSERIE

Este un produs solid obținut prin carbonizarea la temperatură înaltă a cărbunelui, în general a unui cărbune cocsificabil, are un conținut scăzut de umiditate și materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursă de energie și agent chimic.

În această categorie se înregistrează praful de cocs și cocsul de turnătorie.

Semicocsul (un produs solid obținut prin carbonizarea cărbunelui la temperatură joasă) trebuie inclus în această categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil pentru încălzire sau direct de uzinele de transformare.

Această rubrică include, de asemenea, cocsul, praful de cocs și semicocsul produse din lignit.

3.1.10.   COCS DE GAZ

Este un produs secundar al cărbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încălzire.

3.1.11.   GUDRON DE CĂRBUNE

Este rezultatul distilării distructive a cărbunelui bituminos. Gudronul de cărbune este un produs secundar lichid al distilării cărbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din cărbune brun („gudron de temperatură joasă”).

3.1.12.   BKB (BRICHETE DE CĂRBUNE BRUN)

BKB reprezintă un combustibil produs din lignit sau din cărbune subbituminos prin brichetare la mare presiune, fără adăugarea unui liant, care include granule și praf de lignit uscat.

3.1.13.   GAZE ARTIFICIALE

Gazele artificiale reprezintă un agregat echivalent cu suma gazului de uzină, a gazului de cocserie, a gazului de furnal și a altor gaze recuperate.

3.1.14.   GAZ DE UZINĂ

În această categorie intră toate tipurile de gaze produse în uzine de utilități publice sau în uzine private a căror activitate principală este producerea, transportul și distribuția gazului. Această categorie include gazul produs prin carbonizare (inclusiv gazul produs în cocserii și transferat la categoria gazului de uzină), prin gazificare totală cu sau fără îmbogățire cu produse petroliere (GPL, păcură reziduală etc.) și prin reformare și amestec simplu cu alte gaze și/sau aer, inclusiv prin amestec cu gaze naturale, care va fi distribuit și consumat prin intermediul rețelei de gaze naturale. Cantitatea de gaz provenind din transferurile altor gaze de cărbune în gaz de uzină ar trebui înregistrată ca producție de gaz de uzină.

3.1.15.   GAZ DE COCSERIE

Gazul de cocserie este un gaz obținut ca produs secundar rezultat în urma fabricării cocsului de cocserie pentru producerea de fier și oțel.

3.1.16.   GAZ DE FURNAL

Gazul de furnal este produs în timpul arderii cocsului în furnale în industria metalurgică. Acesta este recuperat și utilizat drept combustibil, parțial în uzină și parțial în alte procese ale industriei metalurgice sau în centrale electrice dotate pentru arderea sa.

3.1.17.   ALTE GAZE RECUPERATE

Este un produs secundar rezultat în urma producerii oțelului în furnalele cu oxigen, recuperat la ieșirea din convertizor. Gazele mai sunt cunoscute și ca gaz de convertizor, gaz LD sau gaz BOS. Cantitatea de combustibil recuperat trebuie exprimată pe baza puterii calorifice brute. Cuprinde, de asemenea, gaze nespecificate artificiale care nu au fost menționate anterior, cum ar fi gazele combustibile de origine carboniferă solidă recuperate din procese de fabricație și chimice nedefinite altfel.

3.1.18.   TURBĂ

Turba este un depozit sedimentar fosil, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetală, cu un conținut mare de apă (până la 90 % în stare brută), ușor de tăiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba include brichetele de turbă și turba măcinată. Turba utilizată în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în această categorie.

3.1.19.   PRODUSE DIN TURBĂ

Produse precum brichetele din turbă derivate direct sau indirect din brichete de turbă și turbă măcinată.

3.1.20.   ȘISTURI ȘI NISIPURI BITUMINOASE

Șisturile și nisipurile bituminoase sunt roci sedimentare care conțin materii organice sub formă de kerogen. Kerogenul este un material bogat în hidrocarburi ceroase considerat drept precursor al petrolului. Șisturile bituminoase pot fi arse direct sau pot fi prelucrate prin încălzire pentru extragerea de petrol de șist. Petrolul de șist și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate la rubrica „Alte hidrocarburi” în cadrul produselor petroliere.

3.2.   Gaze naturale

3.2.1.   GAZE NATURALE

Gazele naturale includ gazele din zăcăminte subterane, lichefiate sau în stare gazoasă și care constau în principal din metan, indiferent de metoda de extracție (convențională și neconvențională). Aici sunt incluse gazele „neasociate”, provenind din zăcăminte de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă, gazele „asociate”, obținute în același timp cu țițeiul, precum și metanul recuperat din minele de cărbuni (gaz de mină) sau din straturi de cărbune (gaz de cărbune). Gazele naturale nu includ biogazul și gazele artificiale. Transferurile acestor produse în rețeaua de gaz natural se înregistrează separat de gazele naturale. Gazele naturale includ gazul natural lichefiat (GNL) și gazul natural comprimat (GNC).

3.3.   Energie electrică și termică

3.3.1.   ENERGIE ELECTRICĂ

Energia electrică se referă la transferul de energie prin fenomenul fizic care implică sarcinile electrice și efectele acestora în stare de repaus și în mișcare. Trebuie înregistrată întreaga cantitate de energie electrică utilizată, produsă și consumată, inclusiv energia din afara rețelei și cea consumată din producția proprie.

3.3.2.   ENERGIE TERMICĂ (ENERGIE TERMICĂ DERIVATĂ)

Energia termică se referă la energia obținută din mișcarea de translație, de rotație și de vibrație a componentelor materiei, precum și din schimbările stării fizice a acesteia. Trebuie înregistrată întreaga cantitate de energie termică produsă, cu excepția energiei termice produse de către autoproducători pentru consumul propriu și nevândute; toate celelalte forme de energie termică se înregistrează ca utilizare a unor produse din care s-a obținut energie termică.

3.4.   PETROL (Țiței și produse petroliere)

3.4.1.   ȚIȚEI

Țițeiul este un petrol mineral de origine naturală, care conține un amestec de hidrocarburi și impurități asociate, precum sulful. Acesta se găsește în stare lichidă în condiții normale de temperatură și presiune de suprafață, iar caracteristicile fizice (densitate, vâscozitate etc.) sunt foarte variabile. Această categorie include condensatele din gazele asociate sau neasociate extrase din zăcăminte sau perimetre de exploatare, dacă acestea sunt amestecate cu țițeiul comercial. Înregistrați cantitățile indiferent de metoda de extragere (convențională și neconvențională). Țițeiul nu include LGN.

3.4.2.   LICHIDE DIN GAZ NATURAL (LGN)

LGN-urile sunt hidrocarburi lichide sau lichefiate obținute din gaze naturale în instalații de separare sau de prelucrare a gazului. Printre LGN-uri se numără etanul, propanul, butanul (butan normal și izobutan), pentanul, izopentanul și pentanul plus (denumit uneori benzină naturală sau condensat de uzină).

3.4.3.   MATERII PRIME PENTRU RAFINĂRII

Materiile prime pentru rafinării constau în petrol prelucrat destinat unei prelucrări suplimentare (de exemplu, păcură distilată direct sau motorină în vid) fără amestecare. După o prelucrare suplimentară, urmează să fie transformate într-una sau mai multe componente și/sau produse finite. Această definiție se aplică, de asemenea, retururilor din petrochimie pentru rafinării (de exemplu, benzină de piroliză, fracții C4, fracții de motorină și păcură).

3.4.4.   ADITIVI/COMPUȘI OXIGENAȚI

Aditivii sunt compuși, alții decât hidrocarburile, care sunt adăugați la sau amestecați cu produse petroliere pentru a modifica proprietățile acestora (de exemplu, cifra octanică, cifra cetanică, proprietățile la rece etc.). Printre aditivi se numără compușii oxigenați [precum alcoolii (metanol, etanol)], eterii [metil terț butil eter (MTBE), etil terț butil eter (ETBE), terț amil metil eter (TAME) etc.], esterii (precum ulei de rapiță sau ester dimetilic etc.), compușii chimici [de exemplu, tetrametil de plumb (TMP), tetraetil de plumb (TEP) și detergenții]. Cantitățile de aditivi/compuși oxigenați (alcooli, eteri, esteri și alți compuși chimici) înregistrați în această categorie trebuie să corespundă cantităților care urmează să fie amestecate cu combustibili sau utilizate drept combustibil. Această categorie include biocombustibilii care sunt amestecați cu combustibili fosili lichizi.

3.4.5.   BIOCOMBUSTIBILI ÎN ADITIVI ȘI COMPUȘI OXIGENAȚI

Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrați în această categorie corespund biocombustibililor lichizi amestecați și se referă doar la proporția de biocombustibil lichid și nu la volumul total de lichide în care se amestecă biocombustibilii. Nu se iau în considerare biocombustibilii lichizi care nu au fost amestecați.

3.4.6.   ALTE HIDROCARBURI

Această categorie include țițeiul sintetic obținut din nisipuri asfaltice, uleiurile minerale extrase din șisturile bituminoase etc., lichidele obținute din lichefierea cărbunelui, în urma transformării gazelor naturale în benzină, hidrogenul și uleiurile emulsionate (de exemplu, Orimulsion); nu include șisturile bituminoase; include uleiul de șist (produs secundar).

3.4.7.   PRODUSE PETROLIERE

Produsele petroliere constituie un produs agregat echivalent cu suma gazului de rafinărie, a etanului, a gazelor petroliere lichefiate, a naftei, a benzinei auto, a benzinei de aviație, a benzinei tip Jet Fuel, a kerosenului tip Jet Fuel, a altor tipuri de kerosen, a motorinei, a păcurii, a benzinei industriale white spirit și SBP, a lubrifianților, a bitumului, a parafinei, a unsorilor consistente, a cocsului de petrol și a altor produse.

3.4.8.   GAZ DE RAFINĂRIE

Gazul de rafinărie este un amestec de gaze necondensate, care constau în principal în hidrogen, metan, etan și olefine obținute în urma distilării țițeiului sau tratării produselor petroliere (de exemplu prin cracare) în rafinării. Aici se includ și gazele returnate din industria petrochimică.

3.4.9.   ETAN

Hidrocarbură cu catenă liniară, gazoasă în stare naturală, (C2H6) extrasă din gaze naturale și din gaze de rafinărie.

3.4.10.   GAZ PETROLIER LICHEFIAT (GPL)

GPL-urile sunt hidrocarburi parafinice ușoare obținute în urma proceselor de rafinare și în instalațiile de stabilizare a țițeiului și de prelucrare a gazelor naturale. Acestea constau, în principal, în propan (C3H8) și butan (C4Hl0) sau într-o combinație între aceste două gaze. Acestea pot conține, de asemenea, propilenă, butilenă, izopropilenă și izobutilenă. GPL-urile sunt de obicei lichefiate sub presiune pentru transport și depozitare.

3.4.11.   NAFTĂ

Nafta este o materie primă atât pentru industria petrochimică (de exemplu, producerea de etilenă sau de compuși aromatici), cât și pentru producerea de benzină prin reformare sau izomerizare în rafinării. Nafta include materialele care au o temperatură de distilare între 30 °C și 210 °C sau un interval între aceste valori.

3.4.12.   BENZINA AUTO

Benzina auto constă dintr-un amestec de hidrocarburi ușoare care au temperatura de distilare între 35 °C și 215 °C. Este utilizată drept combustibil pentru motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor de transport terestru. Benzina auto poate conține aditivi, compuși oxigenați și amelioratori ai cifrei octanice, inclusiv compuși ai plumbului. Această categorie include componentele de amestec ale benzinei auto (cu excepția aditivilor/compușilor oxigenați), de exemplu alchilații, izomerații, reformații, benzina de cracare, destinate utilizării ca benzină auto finisată. Benzina auto este un produs agregat echivalent cu suma amestecului cu biobenzină (biobenzina din benzina auto) și a altor produse diferite de biobenzină.

3.4.12.1.   Amestecul cu biobenzina (biobenzina din benzina auto)

Biobenzina care a fost amestecată cu benzina auto.

3.4.12.2.   Alte produse decât biobenzina

Partea rămasă a benzinei auto – benzină auto fără biobenzină în amestec (preponderent benzină auto din combustibili fosili).

3.4.13.   BENZINĂ DE AVIAȚIE

Este o benzină special preparată pentru motoarele cu pistoane ale avioanelor, cu o cifră octanică adecvată acestui tip de motoare, cu o temperatură de îngheț de – 60 °C și un interval de distilare de obicei între 30 °C și 180 °C.

3.4.14.   CARBURANȚI DE TIP BENZINĂ PENTRU TURBOREACTOARE (CARBURANȚI DE TIP NAFTĂ PENTRU TURBOREACTOARE SAU JP4)

Această categorie include toate hidrocarburile ușoare utilizate de turbomotoarele avioanelor, care se distilează între 100 °C și 250 °C și se obțin prin amestecarea kerosenului și benzinei sau naftei în așa fel încât concentrația de compuși aromatici să nu depășească 25 % din volum și presiunea de vapori să fie între 13,7 kPa și 20,6 kPa.

3.4.15.   CARBURANȚI DE TIP KEROSEN PENTRU TURBOREACTOARE

Distilat utilizat de turbomotoarele avioanelor. Are aceleași caracteristici de distilare între 150 °C și 300 °C (în general până la 250 °C) și același punct de inflamabilitate ca și kerosenul. În plus, are caracteristici specifice (precum temperatura de îngheț), care sunt stabilite de Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene. Această categorie include componentele pentru amestec cu kerosen. Carburanții de tipul kerosenului pentru turboreactoare constituie un produs agregat echivalent cu suma amestecului cu biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare (biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare în carburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare) și kerosen non-bio pentru turboreactoare.

3.4.15.1.   Amestec cu biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare (biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare în carburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare)

Biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare care a fost amestecat cu carburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare.

3.4.15.2.   Non-biocarburant de tip kerosen pentru turboreactoare

Partea rămasă a carburanților de tipul kerosenului pentru turboreactoare – carburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare fără amestec cu biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare (preponderent carburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare din combustibili fosili).

3.4.16.   ALTE TIPURI DE KEROSEN

Distilat de petrol rafinat utilizat în alte sectoare decât transportul aerian. Se distilează între 150 °C și 300 °C.

3.4.17.   MOTORINĂ (PĂCURĂ DISTILATĂ)

Motorina este în principal un distilat intermediar care se distilează între 180 °C și 380 °C. Această categorie include componentele pentru amestec. Există mai multe tipuri de calitate în funcție de utilizare. Motorina include motorina pentru motoarele diesel cu aprindere prin compresie ale autovehiculelor și camioanelor. Motorina include combustibil ușor pentru încălzirea spațiilor industriale și comerciale, motorină pentru transporturile navale și motorină pentru transporturile feroviare, alte tipuri de motorină inclusiv motorinele grele, care se distilează între 380 °C și 540 °C și care sunt utilizate ca materii prime în petrochimie. Motorina constituie un produs agregat echivalent cu suma amestecului cu biomotorine (biomotorine în motorină) și alte produse decât biomotorinele.

3.4.17.1.   Amestec cu alte produse decât biomotorinele (biomotorine în motorină)

Biomotorine care au fost amestecate cu motorină.

3.4.17.2.   Alte produse decât biomotorinele

Partea rămasă a motorinei – motorină fără amestec cu biomotorine (preponderent motorină din combustibili fosili).

3.4.18.   PĂCURĂ (PĂCURĂ GREA)

Include toate tipurile de păcură reziduală (grea) (inclusiv cele obținute prin amestec). Vâscozitatea cinematică depășește 10 cSt la 80 °C. Punctul de aprindere este întotdeauna de peste 50 °C, iar densitatea este întotdeauna de peste 0,90 kg/l. Păcura este un produs agregat echivalent cu suma păcurii care conține un conținut redus de sulf și a păcurii cu un conținut ridicat de sulf.

3.4.18.1.   Păcură cu un conținut redus de sulf (LSFO)

Păcură cu un conținut de sulf sub 1 %.

3.4.18.2.   Păcură cu un conținut ridicat de sulf (HSFO)

Păcură cu un conținut de sulf de minim 1 %.

3.4.19.   WHITE SPIRIT ȘI SBP

White spirit și SBP sunt definite ca distilate intermediare rafinate cu distilare în intervalul de distilare al naftei/kerosenului. Acestea includ benzine industriale (denumite și SBP; uleiuri ușoare care se distilează între 30 °C și 200 °C în 7 sau 8 tipuri de calitate de benzine industriale, în funcție de poziția fracției în intervalul de distilare – aceste tipuri de calitate se stabilesc în funcție de diferența de temperatură între punctele de distilare pentru 5 % și 90 % din volum, temperatură ce nu depășește 60 °C, și white spirit (benzină industrială cu un punct de inflamabilitate de peste 30 °C și intervalul de distilare pentru white spirit între 135 °C și 200 °C).

3.4.20.   LUBRIFIANȚI

Hidrocarburi obținute din produse secundare de distilare; lubrifianții sunt în principal utilizați pentru a reduce frecarea între suprafețele de sprijin. Sunt incluse toate categoriile finisate de uleiuri lubrifiante, de la uleiul de ax la uleiul pentru cilindri, inclusiv cele utilizate la grăsimile lubrifiante, uleiurile de motor și toate categoriile de uleiuri de bază pentru lubrifianți.

3.4.21.   BITUM

Este o hidrocarbură solidă, semisolidă sau vâscoasă cu o structură coloidală, de culoare brună sau neagră, obținută ca reziduu în urma distilării țițeiului, prin distilarea în vid a reziduurilor de petrol rezultate din distilarea atmosferică. Bitumul mai este denumit și asfalt și este utilizat în principal la construcții de drumuri și ca material pentru acoperișuri. Această categorie cuprinde bitumul fluidizat și bitumul fluxat.

3.4.22.   CERURI DE PARAFINĂ

Cerurile de parafină sunt hidrocarburi alifatice saturate. Acestea sunt reziduuri extrase în urma deparafinării uleiurilor lubrifiante. Au o structură cristalină, mai mult sau mai puțin fină, în funcție de calitate. Caracteristicile lor principale sunt următoarele: sunt incolore, inodore și translucide, cu un punct de topire de peste 45 °C.

3.4.23.   COCS DE PETROL

Este un produs secundar solid, negru, obținut în principal prin cracarea și carbonizarea materiilor prime derivate din petrol, a reziduurilor de distilare în vid, a gudronului și a smoalei prin procese precum cocsificarea întârziată sau cocsificarea fluidă. Constă în principal în carbon (90 până la 95 %) și are un conținut redus de cenușă. Este utilizat ca materie primă pentru cocserii în industria siderurgică, pentru încălzire, pentru producerea electrozilor și pentru producerea de substanțe chimice. Cele mai importante două categorii ale cocsului de petrol sunt „cocsul verde” și „cocsul calcinat”. Este inclus „cocsul de cataliză”, care se depune pe catalizator în cursul proceselor de rafinare; acest tip de cocs nu este recuperabil și este de obicei utilizat drept combustibil de rafinărie.

3.4.24.   ALTE PRODUSE

Această categorie include toate produsele nemenționate mai sus, de exemplu: gudronul și sulful. Include compușii aromatici (de exemplu, BTX sau benzenul, toluenul și xilenul) și olefinele (de exemplu, propilena) produse în rafinării.

3.5.   Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri

3.5.1.   ENERGIE HIDROELECTRICĂ

Energia potențială și cinetică a apei transformată în energie electrică în hidrocentrale. Energia hidroelectrică este un produs agregat echivalent cu suma hidrocentralelor pure, a hidrocentralelor mixte și a centralelor cu acumulare prin pompare pură.

3.5.1.1.   Hidrocentrale pure

Hidrocentralele pure care utilizează doar intrarea apei naturale și care nu au capacitatea de a acumula energia hidroelectrică prin pompare (pomparea apei în amonte).

3.5.1.2.   Hidrocentrale mixte

Hidrocentralele cu intrarea apei într-un bazin superior în condiții naturale, unde instalațiile pot fi utilizate, parțial sau integral, pentru pomparea apei în amonte; energia electrică generată este o consecință atât a intrării apei în condiții naturale, cât și a pompării apei în amonte.

3.5.1.3.   Centrale cu acumulare prin pompare pură

Hidrocentralele fără intrarea apei în rezervorul superior în condiții naturale; marea parte a apei care generează energie electrică a fost pompată anterior în amonte; cu excepția precipitațiilor și ninsorilor.

3.5.2.   ENERGIE GEOTERMALĂ

Energie termică emisă de scoarța terestră, de obicei sub formă de apă fierbinte sau abur, excluzând energia termică ambiantă captată de pompele de căldură subterane. Această producție de energie geotermală reprezintă diferența dintre entalpia fluidului extras din sondă și cea a fluidului eliminat.

3.5.3.   ENERGIE SOLARĂ

Energia solară este un produs agregat echivalent cu suma energiei solare fotovoltaice și a energiei termice solare.

3.5.3.1.   Energie solară fotovoltaică

Reprezintă lumina solară transformată în energie electrică prin intermediul celulelor solare care, expuse la lumină, produc energie electrică. Trebuie înregistrată toată cantitatea de energie electrică produsă (inclusiv producția la scară redusă și instalațiile din afara rețelei).

3.5.3.2.   Energie termică solară

Energia termică produsă de radiațiile solare (lumina soarelui) exploatată în scopuri energetice utile. Spre exemplu, aici se includ centralele termice solare și sistemele active pentru producerea de apă caldă sanitară sau pentru încălzirea spațiilor din clădiri. Această producție de energie constă în energia termică transmisă mediului de transfer termic, adică radiațiile solare incidente fără pierderile optice și cele datorate colectoarelor solare. Nu trebuie inclusă aici energia solară captată prin sisteme pasive pentru încălzirea, răcirea și iluminatul clădirilor; trebuie inclusă doar energia solară asociată sistemelor active.

3.5.4.   ENERGIA MAREELOR, A VALURILOR ȘI A MĂRII

Reprezintă energia mecanică produsă de maree, valuri sau curenți marini, exploatată pentru a produce energie electrică.

3.5.5.   ENERGIE EOLIANĂ

Reprezintă energia cinetică a vântului exploatată pentru producerea de energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene. Energia eoliană este un produs agregat echivalent cu suma energiei eoliene onshore și a energiei eoliene offshore.

3.5.5.1.   Energia eoliană onshore

Producția de energie electrică prin acțiunea vântului în locații de pe uscat (în interior, inclusiv pe lacuri și alte corpuri de apă interioare).

3.5.5.2.   Energia eoliană offshore

Producția de energie electrică în locații din larg (de exemplu, pe mare, în ocean și pe insule artificiale). În legătură cu producția de energie eoliană offshore în afara apelor teritoriale ale teritoriului în cauză, se vor lua în considerare toate instalațiile amplasate în zona economică exclusivă a unei țări.

3.5.6.   DEȘEURI INDUSTRIALE (FRACȚIA DE DEȘEURI NEREGENERABILE)

Reprezintă deșeuri neregenerabile de origine industrială incinerate direct în instalații specifice în scopuri energetice semnificative. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete. Nu se includ deșeurile incinerate fără nicio recuperare de energie. Fracția de deșeuri industriale neregenerabile trebuie înregistrată în categoria biocombustibililor care le descrie cel mai bine.

3.5.7.   DEȘEURI MUNICIPALE

Reprezintă deșeurile produse de locuințe, spitale și de sectorul terțiar (în general, toate deșeurile similare deșeurilor menajere), care sunt incinerate direct în instalații speciale în scopuri energetice semnificative. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete. Nu se includ deșeurile incinerate fără nicio recuperare de energie. Deșeurile municipale constituie un produs agregat echivalent cu suma deșeurilor municipale regenerabile și a deșeurilor municipale neregenerabile.

3.5.7.1.   Deșeuri municipale regenerabile

Partea de deșeuri municipale de origine biologică.

3.5.7.2.   Deșeuri municipale neregenerabile

Partea de deșeuri municipale care nu sunt de origine biologică.

3.5.8.   BIOCOMBUSTIBILI

Biocombustibilii constituie un produs agregat echivalent cu suma biocombustibililor solizi, a biogazului și a biocombustibililor lichizi. Biocombustibilii utilizați în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în domeniul de aplicare al statisticilor energetice (spre exemplu, lemnul folosit pentru construcții ca mobilier, biolubrifiantul pentru lubrifierea motorului și biobitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră).

3.5.8.1.   Biocombustibili solizi

Reprezintă materialele organice solide, nefosile, de origine biologică (cunoscute și sub denumirea de biomasă), care pot fi utilizate drept combustibil pentru producerea de energie termică sau electrică. Biocombustibilii solizi constituie un produs agregat echivalent cu suma mangalului, a lemnului de foc, a reziduurilor și subproduselor de lemn, a leșiei negre, a resturilor rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, a deșeurilor animale, a altor materiale vegetale și reziduuri și a fracției de deșeuri regenerabile din deșeurile industriale.

3.5.8.1.1.   Mangal

Mangalul este un combustibil fabricat din biocombustibili solizi – un reziduu solid rezultat în urma distilării distructive și a pirolizei lemnului și altor materiale vegetale.

3.5.8.1.2.   Lemn de foc, reziduuri și subproduse de lemn

Lemnul de foc (sub formă de bușteni, crengi sau așchii) obținut din păduri naturale sau administrate ori copaci izolați. Sunt incluse reziduurile de lemn utilizate ca și combustibil, în care se păstrează compoziția originală a lemnului; se includ peleții din lemn. Nu se includ mangalul și leșia neagră. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.2.1.   Peleți din lemn

Peleții din lemn constituie un produs cilindric aglomerat din reziduuri de lemn prin comprimare.

3.5.8.1.3.   Leșie neagră

Energia produsă din leșie alcalină uzată obținută din fierbătoare în timpul producției de sulfat sau pastă de sodă necesară pentru fabricarea hârtiei. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.4.   Resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr

Combustibil obținut din fibra care rămâne după extragerea sucului în procesul de prelucrare a trestiei de zahăr. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.5.   Deșeuri de origine animală

Energia obținută din excrementele animalelor, reziduurile din carne și pește care, atunci când sunt uscate, sunt utilizate drept combustibil. Nu se includ deșeurile utilizate în instalații de fermentare anaerobă. Combustibilii gazoși din aceste instalații se includ în categoria biogazului. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.6.   Alte materiale vegetale și reziduuri

Biocombustibilii nespecificați în altă parte și care includ paie, coji, coji de nuci măcinate, crengi provenite din tăiere, turte de măsline și alte deșeuri provenite din întreținerea, cultivarea și procesarea plantelor. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.7.   Partea regenerabilă a deșeurilor industriale

Partea solidă regenerabilă a deșeurilor industriale incinerate direct în instalații specifice în scopuri energetice semnificative [spre exemplu, printre altele, partea de cauciuc natural din deșeurile de anvelope din cauciuc sau partea de fibre naturale din deșeurile textile – din categoriile de deșeuri 07.3 și, respectiv, 07.6, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 referitor la statisticile privind deșeurile]. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.2.   Biogaz

Un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei sau prin procese termice din biomasă, inclusiv biomasa din deșeuri. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete. Biogazul este un produs agregat echivalent cu suma gazului de depozit, a gazului de canalizare, a altor tipuri de biogaz obținute în urma digestiei anaerobe și a biogazului din prelucrarea termică.

3.5.8.2.1.   Gaz de depozit

Biogaz produs în urma digestiei anaerobe a deșeurilor din depozitele de deșeuri.

3.5.8.2.2.   Gaz de canalizare

Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a nămolului de canalizare.

3.5.8.2.3.   Alte tipuri de biogaz din digestia anaerobă

Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a deșeurilor animaliere și a deșeurilor de la abatoare, fabrici de bere și alte industrii agroalimentare.

3.5.8.2.4.   Biogaz din prelucrarea termică

Biogaz produs prin procesele termice (prin gazificare sau piroliză) ale biomasei.

3.5.8.3.   Biocombustibili lichizi

Această categorie include toți combustibilii lichizi de origine naturală (de exemplu, cei produși din biomasă și/sau fracția biodegradabilă a deșeurilor) care sunt adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui combustibilii lichizi fosili. Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrate la această categorie ar trebui să corespundă cu cantitățile de biocombustibil pur care nu au fost amestecate cu combustibili fosili. În ceea ce privește cazul special al importurilor și al exporturilor de biocombustibili lichizi, sunt vizate numai schimburile de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (și anume, combustibilii care sunt utilizați în stare pură); schimburile de biocombustibili lichizi amestecați cu combustibili pentru transporturi trebuie înregistrate în categoria produselor petroliere. Trebuie să fie înregistrați doar biocombustibilii lichizi utilizați în scopuri energetice – arși direct sau amestecați cu combustibili fosili. Biocombustibilii lichizi constituie un produs agregat echivalent cu suma biobenzinei, a biomotorinelor, a biocarburanților de tipul kerosenului pentru turboreactoare și a altor biocombustibili lichizi.

3.5.8.3.1.   Biobenzină

Biocombustibilii lichizi adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui benzina auto obținută din combustibili fosili.

3.5.8.3.1.1.   Bioetanol

Etanol trecut la rubrica Biobenzină.

3.5.8.3.2.   Biomotorine

Biocombustibilii lichizi adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui motorina obținută din combustibili fosili.

3.5.8.3.3.   Biocarburanți de tip kerosen pentru turboreactoare

Biocombustibilii lichizi adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui carburanții de tipul kerosenului pentru turboreactoare obținuți din combustibili fosili.

3.5.8.3.4.   Alți biocombustibili lichizi

Biocombustibilii lichizi care nu sunt incluși în nicio categorie anterioară.

3.5.9.   ENERGIA TERMICĂ AMBIANTĂ

Energia termică la o temperatură utilă extrasă (captată) prin pompe de căldură care au nevoie de energie electrică sau de alte tipuri de energie auxiliară pentru a funcționa. Această energie termică poate fi stocată în aerul ambiant, sub stratul solid al suprafeței terestre sau în apele de suprafață. Valorile trebuie înregistrate pe baza aceleiași metodologii ca și cea utilizată pentru înregistrarea energiei termice captate de pompele de căldură conform Directivei 2009/28/CE, însă ar trebui să fie incluse toate pompele de căldură, indiferent de nivelul de performanță al acestora.

ANEXA B

STATISTICI ANUALE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de transmitere a colectării anuale a statisticilor în domeniul energiei.

Dispozițiile următoare se aplică tuturor colectărilor de date prevăzute în prezenta anexă:

(a)	Perioada de referință: Perioada de referință a datelor declarate trebuie să fie un an calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie), începând cu anul de referință 2017.

(b)	Periodicitate: Datele se declară anual.

(c)	Termenul pentru transmiterea datelor: Datele se transmit până la data de 30 noiembrie a anului care urmează anului de referință.

(d)	Formatul transmiterii de date: Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.

(e)	Metoda transmiterii de date: Datele se transmit sau se încarcă în format electronic la punctul unic de intrare a datelor al Eurostat.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

1.   COMBUSTIBILI MINERALI SOLIZI ȘI GAZE ARTIFICIALE

1.1.   Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.1. din anexa A. CĂRBUNE (Combustibili minerali solizi și gaze artificiale).

1.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, se înregistrează agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

1.2.1.   APROVIZIONARE

1.2.1.1.   Producție

1.2.1.1.1.   Producția subterană

Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului.

1.2.1.1.2.   Producția de suprafață

Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului.

1.2.1.2.   Cantități primite din alte surse

Această categorie include două componente:

—	șlamul recuperat, minereurile mixte și alte produse carbonifere de calitate inferioară, care nu pot fi clasificate în funcție de tipul de cărbune. Aceasta include cărbunele recuperat din grămezi de deșeuri și din alte recipiente de deșeuri,

—	cantități primite din alte surse.

1.2.1.3.   Cantități primite din alte surse: din produse petroliere

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.2.1.4.   Cantități primite din alte surse: din gaze naturale

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.2.1.5.   Cantități primite din alte surse: din surse de energie regenerabile

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.2.1.6.   Importuri

1.2.1.7.   Exporturi

1.2.1.8.   Buncăraj

1.2.1.9.   Variația stocurilor

1.2.2.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

1.2.2.1.   Exclusiv centralele electrice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie electrică

1.2.2.2.   Unitățile de cogenerare ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică

1.2.2.3.   Exclusiv centralele termice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie termică

1.2.2.4.   Exclusiv centralele electrice ale autoproducătorilor

1.2.2.5.   Unitățile de cogenerare ale autoproducătorilor

1.2.2.6.   Exclusiv centralele termice ale autoproducătorilor

1.2.2.7.   Fabrici de combustibil brichetat

1.2.2.8.   Cocserii

1.2.2.9.   Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

1.2.2.10.   Uzine de gaz

1.2.2.11.   Furnale

1.2.2.12.   Lichefierea cărbunelui

1.2.2.13.   Pentru amestec cu gaze naturale

1.2.2.14.   Nespecificat în altă parte – Transformare

1.2.3.   SECTORUL ENERGETIC

1.2.3.1.   Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice

1.2.3.2.   Mine de cărbuni

1.2.3.3.   Fabrici de combustibil brichetat

1.2.3.4.   Cocserii

1.2.3.5.   Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

1.2.3.6.   Uzine de gaz

1.2.3.7.   Furnale

1.2.3.8.   Rafinării petroliere

1.2.3.9.   Lichefierea cărbunelui

1.2.3.10.   Nespecificat în altă parte – Energie

1.2.4.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

Printre pierderilor de distribuție se numără arderea gazelor artificiale.

1.2.5.   CONSUM NEENERGETIC

1.2.5.1.   Sectorul industrial, de transformare și energetic

Consumul neenergetic din toate subsectoarele industriale, de transformare și energetice, de exemplu cărbunele utilizat pentru producerea de metanol sau amoniac.

1.2.5.1.1.   Chimie și petrochimie

Diviziunile 20 și 21 din NACE Rev. 2; Consumul neenergetic al cărbunilor include utilizarea ca materii prime pentru a produce îngrășăminte și alte produse petrochimice.

1.2.5.2.   Sectorul transporturilor

Consum neenergetic în toate subsectoarele transporturilor.

1.2.5.3.   Alte sectoare

Consum neenergetic în sectoarele: „Comerț și servicii publice”, „Sectorul rezidențial”, „Agricultură” și „Nespecificat în altă parte – Altele”.

1.2.6.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – SECTORUL INDUSTRIAL

1.2.6.1.   Siderurgie

1.2.6.2.   Chimie și petrochimie

1.2.6.3.   Metale neferoase

1.2.6.4.   Minerale nemetalice

1.2.6.5.   Echipamente de transport

1.2.6.6.   Mașini și utilaje

1.2.6.7.   Industria extractivă

1.2.6.8.   Produse alimentare, băuturi și tutun

1.2.6.9.   Celuloză, hârtie și activități de tipărire

1.2.6.10.   Lemn și produse din lemn

1.2.6.11.   Construcții

1.2.6.12.   Industria textilă și a articolelor din piele

1.2.6.13.   Nespecificat în altă parte – Industrie

1.2.7.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – SECTORUL TRANSPORTURILOR

1.2.7.1.   Transport feroviar

1.2.7.2.   Navigație internă

1.2.7.3.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

1.2.8.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

1.2.8.1.   Comerț și servicii publice

1.2.8.2.   Sectorul rezidențial

1.2.8.2.1.   Sectorul rezidențial: Încălzirea încăperilor

1.2.8.2.2.   Sectorul rezidențial: Răcirea încăperilor

1.2.8.2.3.   Sectorul rezidențial: Încălzirea apei

1.2.8.2.4.   Sectorul rezidențial: Gătirea alimentelor

1.2.8.2.5.   Sectorul rezidențial: Alte utilizări finale

1.2.8.3.   Agricultură/silvicultură

1.2.8.4.   Pescuit

1.2.8.5.   Nespecificat în altă parte – Altele

1.2.9.   IMPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Se înregistrează importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. Se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui de cocs, al altor cărbuni bituminoși, al cărbunilor subbituminoși, al lignitului, al combustibilului brichetat, al cocsului de cocserie, al gudronului de cărbune, al brichetelor de lignit, al turbei, al produselor din turbă, precum și al șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.2.10.   PUTEREA CALORIFICĂ

Se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui de cocs, al altor cărbuni bituminoși, al cărbunilor subbituminoși, al lignitului, al combustibilului brichetat, al cocsului de cocserie, al gazului de cocserie, al gudronului de cărbune, al brichetelor de lignit, al turbei, al produselor din turbă, al șisturilor și nisipurilor bituminoase.

Atât puterea calorifică, cât și cea netă, trebuie să se declare pentru următoarele agregate:

1.2.10.1.   Producție

1.2.10.2.   Importuri

1.2.10.3.   Exporturi

1.2.10.4.   Utilizat în cocserii

1.2.10.5.   Utilizat în furnale

1.2.10.6.   Utilizat în centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică, de energie termică și de cogenerare

1.2.10.7.   Utilizat în industrie

1.2.10.8.   Alte utilizări

1.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în kt (kilotone), cu excepția: gazelor artificiale (gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal, alte gaze recuperate), în cazul cărora cantitatea înregistrată trebuie să fie declarată în TJ GCV (terajouli pe baza puterii calorifice brute).

Puterea calorifică trebuie declarată în MJ/t (megajouli pe tonă).

1.4.   Derogări și scutiri

Nu este cazul.

2.   GAZE NATURALE

2.1.   Produsele energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea gazelor naturale.

2.2.   Lista de agregate

În cazul gazelor naturale, trebuie înregistrate agregatele de pe lista următoare.

2.2.1.   SECTORUL DE APROVIZIONARE

Cantitățile declarate pentru sectorul de furnizare trebuie exprimate în unități de volum și de energie și să includă puterea calorifică brută și netă.

2.2.1.1.   Producția națională

Include producția offshore.

2.2.1.1.1.   Gaze asociate

Gazul natural obținut în același timp cu țițeiul.

2.2.1.1.2.   Gaze neasociate

Gaz natural provenind din zăcămintele de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă.

2.2.1.1.3.   Gaze de mină

Metan produs în minele de cărbuni sau extras din straturile de cărbune, adus la suprafață și consumat de mina respectivă sau transportat prin conducte la consumatori.

2.2.1.2.   Cantități primite din alte surse

2.2.1.2.1.   Cantități primite din alte surse: Țiței și produse petroliere

2.2.1.2.2.   Cantități primite din alte surse: Cărbune

2.2.1.2.3.   Cantități primite din alte surse: Surse regenerabile

2.2.1.3.   Importuri

2.2.1.4.   Exporturi

2.2.1.5.   Buncăraj

2.2.1.6.   Variația stocurilor

2.2.1.7.   Consumul intern brut

2.2.1.8.   Gaze recuperabile

Nivelul stocurilor inițiale și finale este declarat separat ca stocuri pe teritoriul național și, respectiv, stocuri deținute în străinătate. Nivelul stocurilor înseamnă cantități de gaz disponibile pentru a fi distribuite în cursul fiecărui ciclu de stocare. Această categorie se referă la gazele naturale recuperabile stocate în spații speciale de depozitare (zăcăminte epuizate de gaze și/sau petrol, straturi acvifere, caverne saline, caverne mixte și altele) și la gazele naturale lichefiate. Gazul din pernele de gaz nu trebuie inclus în această categorie. Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.

2.2.1.9.   Gaz eșapat

Volumul de gaz eliberat în atmosferă la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului. Obligația de a declara puterea calorifică nu se aplică în acest caz.

2.2.1.10.   Gaz ars

Volumul de gaz ars la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului. Obligația de a declara puterea calorifică nu se aplică în acest caz.

2.2.2.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

2.2.2.1.   Exclusiv centralele electrice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie electrică

2.2.2.2.   Exclusiv centralele electrice ale autoproducătorilor

2.2.2.3.   Unități de cogenerare ale producătorilor care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică

2.2.2.4.   Unități de cogenerare ale autoproducătorilor

2.2.2.5.   Exclusiv centralele termice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie termică

2.2.2.6.   Exclusiv centralele termice ale autoproducătorilor

2.2.2.7.   Uzine de gaz

2.2.2.8.   Cocserii

2.2.2.9.   Furnale

2.2.2.10.   Gaz transformat în lichide

2.2.2.11.   Nespecificat în altă parte – Transformare

2.2.3.   SECTORUL ENERGETIC

2.2.3.1.   Mine de cărbuni

2.2.3.2.   Extracția țițeiului și a gazelor naturale

2.2.3.3.   Cantități utilizate de rafinăriile petroliere

2.2.3.4.   Cocserii

2.2.3.5.   Furnale

2.2.3.6.   Uzine de gaz

2.2.3.7.   Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice

2.2.3.8.   Lichefiere (GNL) sau gazificare

2.2.3.9.   Gaz transformat în lichide

2.2.3.10.   Nespecificat în altă parte – Energie

2.2.4.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

2.2.5.   SECTORUL TRANSPORTURILOR

Consumul energetic final și consumul neenergetic final este declarat separat pentru următoarele agregate.

2.2.5.1.   Transport rutier

2.2.5.2.   Transport prin conducte

2.2.5.3.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

2.2.6.   SECTORUL INDUSTRIAL

Consumul energetic final și consumul neenergetic final este declarat separat pentru următoarele agregate.

2.2.6.1.   Siderurgie

2.2.6.2.   Chimie și petrochimie

2.2.6.3.   Metale neferoase

2.2.6.4.   Minerale nemetalice

2.2.6.5.   Echipamente de transport

2.2.6.6.   Mașini și utilaje

2.2.6.7.   Industria extractivă

2.2.6.8.   Produse alimentare, băuturi și tutun

2.2.6.9.   Celuloză, hârtie și activități de tipărire

2.2.6.10.   Lemn și produse din lemn

2.2.6.11.   Construcții

2.2.6.12.   Industria textilă și a articolelor din piele

2.2.6.13.   Nespecificat în altă parte – Industrie

2.2.7.   ALTE SECTOARE

Consumul energetic final și consumul neenergetic final este declarat separat pentru următoarele agregate.

2.2.7.1.   Comerț și servicii publice

2.2.7.2.   Sectorul rezidențial

2.2.7.2.1.   Sectorul rezidențial: Încălzirea încăperilor

2.2.7.2.2.   Sectorul rezidențial: Răcirea încăperilor

2.2.7.2.3.   Sectorul rezidențial: Încălzirea apei

2.2.7.2.4.   Sectorul rezidențial: Gătirea alimentelor

2.2.7.2.5.   Sectorul rezidențial: Alte utilizări finale

2.2.7.3.   Agricultură/silvicultură

2.2.7.4.   Pescuit

2.2.7.5.   Nespecificat în altă parte – Altele

2.2.8.   IMPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Trebuie declarate atât cantitățile totale de gaze naturale, cât și partea de GNL din acestea, în funcție de țara de origine, în cazul importurilor, și în funcție de țara de destinație, în cazul exporturilor.

2.2.9.   CAPACITĂȚI DE STOCARE A GAZULUI

Trebuie înregistrate separat ca spații de stocare a gazului în stare gazoasă și terminale GNL (mai mult, trebuie să se facă distincția între terminalele de import GNL și cele de export GNL).

2.2.9.1.   Denumire

Denumirea amplasamentului spațiului de stocare sau al terminalului GNL.

2.2.9.2.   Tip (doar pentru spațiile de stocare a gazului în stare gazoasă)

Tip de stocare, precum zăcămintele epuizate de gaze, straturile acvifere, cavernele saline etc.

2.2.9.3.   Capacitatea utilă

Pentru spațiile de stocare a gazului în stare gazoasă: reprezintă capacitatea totală de stocare a gazului, minus gazul din pernele de gaze. Gazul din pernele de gaze reprezintă volumul total de gaz necesar în permanență pentru a menține presiunile adecvate în rezervoarele subterane de stocare și debitele de extracție pe tot parcursul ciclului de extracție.

Pentru terminalele GNL: capacitatea totală de stocare a gazului exprimată în echivalent gaz în stare gazoasă.

2.2.9.4.   Debitul maxim

Debitul maxim cu care pot fi extrase gazele din unitatea de stocare respectivă; corespunde capacității maxime de extracție.

2.2.9.5.   Capacitatea de regazificare sau lichefiere (doar pentru terminalele GNL)

Trebuie înregistrată Capacitatea de regazificare pentru terminalele de import și Capacitatea de lichefiere pentru terminalele de export.

2.3.   Unități de măsură

Cantitățile de gaze naturale se exprimă în conținutul energetic, adică în TJ, pe baza puterii calorifice brute. În cazul în care sunt necesare cantități fizice, unitatea este 106 m3 în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325 Pa).

Puterea calorifică se declară în kJ/m3, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325 Pa).

Capacitatea utilă de stocare se declară în 106 m3, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325 Pa).

Debitul maxim și Capacitatea de regazificare și lichefiere se declară în 106 m3/zi, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325 Pa).

3.   ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

3.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la energia electrică și termică.

3.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru energie termică și electrică.

3.2.1.   PRODUCȚIA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

Următoarele definiții specifice se aplică agregatelor privind energia electrică și termică din acest capitol:

—   Producția brută de energie electrică: reprezintă totalul energiei electrice produse (inclusiv acumularea prin pompare) de ansamblul grupurilor generatoare, măsurată la terminalele generatoarelor principale.

—   Producția brută de energie termică: reprezintă cantitatea totală de energie termică produsă de instalație; include energia termică consumată de echipamentele auxiliare ale instalației care utilizează un fluid cald (încălzirea interioarelor, încălzirea cu combustibil lichid etc.) și pierderile de la nivelul schimburilor de căldură ale instalației/rețelei, precum și energia termică rezultată din procesele chimice, utilizată ca formă de energie primară.

—   Producția netă de energie electrică: constă în producția brută de energie electrică minus energia electrică absorbită de echipamentele auxiliare și pierderile de la transformatoarele principale.

—   Producția netă de energie termică: reprezintă energia termică furnizată prin intermediul rețelei de distribuție, determinată prin măsurarea fluxurilor de intrare și de ieșire.

Agregatele menționate la rubricile 3.2.1.1-3.2.1.11 trebuie înregistrate separat pentru centralele producătorilor care au ca activitate principală producția de energie electrică sau termică și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția brută și netă de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare, dacă este cazul.

3.2.1.1.   Energia nucleară

3.2.1.2.   Hidroenergie (valabilă doar în cazul energiei electrice)

3.2.1.3.   Energie geotermală

3.2.1.4.   Energie solară

3.2.1.5.   Energia mareelor, a valurilor și a mării (valabilă doar în cazul energiei electrice)

3.2.1.6.   Energie eoliană (valabilă doar în cazul energiei electrice)

3.2.1.7.   Combustibili

Combustibili capabili să se aprindă sau să ardă, adică să intre în reacție cu oxigenul pentru a produce o creștere semnificativă a temperaturii și care sunt arși direct pentru a produce energie electrică și/sau termică.

3.2.1.8.   Pompe de căldură (valabile doar în cazul energiei termice)

3.2.1.9.   Boilere electrice (valabile doar în cazul energiei termice)

3.2.1.10.   Energie termică rezultată din procese chimice

Energie termică provenind din procese fără aport de energie, de exemplu o reacție chimică. Nu include căldura reziduală, produsă prin procese care necesită un aport de energie, care trebuie înregistrată ca energie termică produsă de combustibilul corespunzător.

3.2.1.11.   Alte surse

3.2.2.   APROVIZIONARE

În cazurile de la rubricile 3.2.2.1 și 3.2.2.2, cantitățile declarate sunt în concordanță cu valorile declarate pentru agregatele de la rubricile 3.2.1.1-3.2.1.11.

3.2.2.1.   Producția brută totală

3.2.2.2.   Producția netă totală

3.2.2.3.   Importuri

Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică este tranzitată pe teritoriul unei țări, aceasta trebuie înregistrată atât ca import, cât și ca export.

3.2.2.4.   Exporturi

A se vedea explicația de la rubrica 3.2.2.3. „Importuri”.

3.2.2.5.   Consumul pompelor de căldură (valabil doar în cazul energiei electrice)

3.2.2.6.   Consumul boilerelor electrice (valabil doar în cazul energiei electrice)

3.2.2.7.   Consum pentru acumulare prin pompare – centrale cu acumulare prin pompare simple (valabil doar în cazul energiei electrice)

3.2.2.8.   Consum pentru acumulare prin pompare – hidrocentrale mixte (valabil doar în cazul energiei electrice)

3.2.2.9.   Consumul pentru producerea de energie electrică (valabilă doar în cazul energiei termice)

3.2.3.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

În cazul energiei electrice, sunt incluse pierderile de la transformatoarele care nu sunt considerate parte integrantă a centralelor electrice.

3.2.4.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – SECTORUL TRANSPORTURILOR

Consumul energetic final și consumul neenergetic final se declară separat pentru următoarele agregate.

3.2.4.1.   Transport feroviar

3.2.4.2.   Transport prin conducte

3.2.4.3.   Transport rutier

3.2.4.4.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

3.2.5.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

3.2.5.1.   Comerț și servicii publice

3.2.5.2.   Sectorul rezidențial

3.2.5.2.1.   Sectorul rezidențial: Încălzirea încăperilor

3.2.5.2.2.   Sectorul rezidențial: Răcirea încăperilor

3.2.5.2.3.   Sectorul rezidențial: Încălzirea apei

3.2.5.2.4.   Sectorul rezidențial: Gătirea alimentelor

3.2.5.2.5.   Aparate de iluminat și aparate electrice

3.2.5.2.6.   Sectorul rezidențial: Alte utilizări finale

3.2.5.3.   Agricultură/silvicultură

3.2.5.4.   Pescuit

3.2.5.5.   Nespecificat în altă parte – Altele

3.2.6.   SECTORUL ENERGETIC

Nu include consumul propriu al centralelor, energia consumată pentru acumularea prin pompare, consumul pompelor de căldură și consumul boilerelor electrice.

3.2.6.1.   Mine de cărbuni

3.2.6.2.   Extracția țițeiului și gazelor naturale

3.2.6.3.   Fabrici de combustibil brichetat

3.2.6.4.   Cocserii

3.2.6.5.   Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

3.2.6.6.   Uzine de gaz

3.2.6.7.   Furnale

3.2.6.8.   Rafinării petroliere

3.2.6.9.   Industrie nucleară

3.2.6.10.   Uzine de lichefiere a cărbunelui

3.2.6.11.   Uzine de lichefiere (GNL)/de regazificare

3.2.6.12.   Uzine de gazificare (biogaz)

3.2.6.13.   Gaze transformate în lichide

3.2.6.14.   Unități de producere a mangalului

3.2.6.15.   Nespecificat în altă parte – Energie

3.2.7.   SECTORUL INDUSTRIAL

3.2.7.1.   Siderurgie

3.2.7.2.   Chimie și petrochimie

3.2.7.3.   Metale neferoase

3.2.7.4.   Minerale nemetalice

3.2.7.5.   Echipamente de transport

3.2.7.6.   Mașini și utilaje

3.2.7.7.   Industria extractivă

3.2.7.8.   Produse alimentare, băuturi și tutun

3.2.7.9.   Celuloză, hârtie și activități de tipărire

3.2.7.10.   Lemn și produse din lemn

3.2.7.11.   Construcții

3.2.7.12.   Industria textilă și a articolelor din piele

3.2.7.13.   Nespecificat în altă parte – industrie

3.2.8.   PRODUCȚIA NETĂ A AUTOPRODUCĂTORILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare în cazul următoarelor instalații și tipuri de activitate:

3.2.8.1.   Sectorul energetic: Mine de cărbuni

3.2.8.2.   Sectorul energetic: Extracția țițeiului și gazelor naturale

3.2.8.3.   Sectorul energetic: Fabrici de combustibil brichetat

3.2.8.4.   Sectorul energetic: Cocserii

3.2.8.5.   Sectorul energetic: Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

3.2.8.6.   Sectorul energetic: Uzine de gaz

3.2.8.7.   Sectorul energetic: Furnale

3.2.8.8.   Sectorul energetic: Rafinării petroliere

3.2.8.9.   Sectorul energetic: Uzine de lichefiere a cărbunelui

3.2.8.10.   Sectorul energetic: Uzine de lichefiere (GNL)/de regazificare

3.2.8.11.   Sectorul energetic: Uzine de gazificare (biogaz)

3.2.8.12.   Sectorul energetic: Gaze transformate în lichide

3.2.8.13.   Sectorul energetic: Unități de producere a mangalului

3.2.8.14.   Sectorul energetic: Nespecificat în altă parte – Energie

3.2.8.15.   Sectorul industrial: Siderurgie

3.2.8.16.   Sectorul industrial: Chimie și petrochimie

3.2.8.17.   Sectorul industrial: Metale neferoase

3.2.8.18.   Sectorul industrial: Minerale nemetalice

3.2.8.19.   Sectorul industrial: Echipamente de transport

3.2.8.20.   Sectorul industrial: Mașini și utilaje

3.2.8.21.   Sectorul industrial: Industria extractivă

3.2.8.22.   Sectorul industrial: Produse alimentare, băuturi și tutun

3.2.8.23.   Sectorul industrial: Celuloză, hârtie și activități de tipărire

3.2.8.24.   Sectorul industrial: Lemn și produse din lemn

3.2.8.25.   Sectorul industrial: Construcții

3.2.8.26.   Sectorul industrial: Industria textilă și a articolelor din piele

3.2.8.27.   Sectorul industrial: Nespecificat în altă parte – industrie

3.2.8.28.   Transporturi: Transport feroviar

3.2.8.29.   Transporturi: Transport prin conducte

3.2.8.30.   Transporturi: Transport rutier

3.2.8.31.   Transporturi: Nespecificat în altă parte – transporturi

3.2.8.32.   Alte sectoare: Sectorul rezidențial

3.2.8.32.   Alte sectoare: Comerț și servicii publice

3.2.8.32.   Alte sectoare: Agricultură/silvicultură

3.2.8.32.   Alte sectoare: Pescuit

3.2.8.32.   Alte sectoare: Nespecificat în altă parte – Altele

3.2.9.   PRODUCȚIA BRUTĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI ENERGIE TERMICĂ DIN COMBUSTIBILI

Energia electrică brută produsă, energia termică vândută și cantitățile de combustibili consumate, inclusiv energia totală corespunzătoare provenind de la combustibilii de mai jos trebuie înregistrate separat pentru centralele a căror activitate principală este producerea de energie și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de producători, această energie electrică și termică trebuie declarată separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare, dacă este cazul.

3.2.9.1.   Antracit

3.2.9.2.   Cărbune cocsificabil

3.2.9.3.   Alți cărbuni bituminoși

3.2.9.4.   Cărbune subbituminos

3.2.9.5.   Lignit

3.2.9.6.   Turbă

3.2.9.7.   Combustibil brichetat

3.2.9.8.   Cocs de cocserie

3.2.9.9.   Cocs de gaz

3.2.9.10.   Gudron de cărbune

3.2.9.11.   BKB (brichete de cărbune brun)

3.2.9.12.   Gaz de uzină

3.2.9.13.   Gaz de cocserie

3.2.9.14.   Gaz de furnal

3.2.9.15.   Alte gaze recuperate

3.2.9.16.   Produse din turbă

3.2.9.17.   Șisturi și nisipuri bituminoase

3.2.9.18.   Țiței

3.2.9.19.   LGN

3.2.9.20.   Gaz de rafinărie

3.2.9.21.   GPL

3.2.9.22.   Naftă

3.2.9.23.   Carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare

3.2.9.24.   Alte tipuri de kerosen

3.2.9.25.   Motorină

3.2.9.26.   Păcură

3.2.9.27.   Bitum

3.2.9.28.   Cocs de petrol

3.2.9.29.   Alte produse petroliere

3.2.9.30.   Gaze naturale

3.2.9.31.   Deșeuri industriale

3.2.9.32.   Deșeuri municipale regenerabile

3.2.9.33.   Deșeuri municipale neregenerabile

3.2.9.34.   Biocombustibili solizi

3.2.9.35.   Biogaz

3.2.9.36.   Biomotorine

3.2.9.37.   Biobenzine

3.2.9.38.   Alți combustibili biologici lichizi

3.2.10.   PUTEREA ELECTRICĂ MAXIMĂ NETĂ

Puterea trebuie raportată la 31 decembrie a anului de referință respectiv. Această rubrică include atât puterea electrică a centralelor care produc exclusiv energie electrică, cât și pe cea a unităților de cogenerare. Puterea electrică maximă netă trebuie înregistrată atât pentru producătorii cu activitate principală, cât și pentru autoproducători. Puterea electrică maximă netă reprezintă totalul puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe parcursul unei perioade date de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu toate instalațiile în funcțiune, la punctul de racordare la rețea.

3.2.10.1.   Energia nucleară

3.2.10.2.   Hidrocentrale simple

3.2.10.3.   Hidrocentrale mixte

3.2.10.4.   Centrale simple cu acumulare prin pompare

3.2.10.5.   Energie geotermală

3.2.10.6.   Energie solară fotovoltaică

3.2.10.7.   Energie termică solară

3.2.10.8.   Energia mareelor, a valurilor și a mării

3.2.10.9.   Energie eoliană

3.2.10.10.   Combustibili

3.2.10.10.1.   Tip de generare: Abur

3.2.10.10.2.   Tip de generare: Ardere internă

3.2.10.10.3.   Tip de generare: Turbină cu gaze

3.2.10.10.4.   Tip de generare: Ciclu combinat

3.2.10.10.5.   Tip de generare: Altele

3.2.10.11.   Alte surse

3.2.11.   PUTEREA ELECTRICĂ MAXIMĂ NETĂ A COMBUSTIBILILOR

Puterea electrică maximă netă a combustibililor trebuie înregistrată atât în cazul producătorilor a căror activitate principală este producerea de energie, cât și în cazul autoproducătorilor, separat pentru fiecare tip de centrală monocombustibilă sau multicombustibilă menționată mai jos. Sistemele multicombustibile includ numai unitățile care pot arde mai mult de un singur tip de combustibil în regim continuu. Centralele cu unități separate care utilizează combustibili diferiți trebuie împărțite în categoriile adecvate de centrale monocombustibile. Trebuie adăugate indicații privind tipul de combustibil utilizat drept combustibil primar sau alternativ pentru toate tipurile de centrale multicombustibile.

3.2.11.1.   Centrale monocombustibile (pentru toate categoriile de combustibili primari)

3.2.11.2.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și lichizi

3.2.11.3.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și gaze naturale

3.2.11.4.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili lichizi și gaze naturale

3.2.11.5.   Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi, lichizi și gaze naturale

3.3.   Unități de măsură

Energia electrică se declară în GWh (gigawatt-oră), energia termică în TJ (terajouli), iar capacitatea în MW (megawatt-oră)

Dacă este necesar să se înregistreze alți combustibili, pentru înregistrarea combustibililor respectivi, se aplică unitățile prevăzute în capitolele relevante din prezenta anexă.

4.   PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE

4.1.   Produsele energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.4. din anexa A. PETROL (Țiței și produse petroliere)

4.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

4.2.1.   APROVIZIONARE CU ȚIȚEI, LGN, MATERII PRIME PENTRU RAFINĂRII, ADITIVI ȘI ALTE HIDROCARBURI

Pentru țiței, LGN, materii prime pentru rafinării, aditivi/oxigenați, biocombustibilii din aditivi/oxigenați și alte hidrocarburi, se declară următoarele agregate:

4.2.1.1.   Producția națională

Nu se aplică în cazul materiilor prime pentru rafinării și al biocombustibililor.

4.2.1.2.   Cantități primite din alte surse.

Nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor și al materiilor prime pentru rafinării.

4.2.1.2.1.   Cantități primite din alte surse: din cărbune

4.2.1.2.2.   Cantități primite din alte surse: din gaze naturale

4.2.1.2.3.   Cantități primite din alte surse: din surse de energie regenerabile

4.2.1.3.   Retururi din petrochimie

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

4.2.1.4.   Produse transferate

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

4.2.1.5.   Importuri

Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; materiile prime pentru rafinării și produsele finite se înregistrează ca provenind din țara ultimei expedieri. Se includ toate lichidele din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazelor naturale lichefiate importate și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică. Observație: Orice schimb de biocombustibil care nu a fost amestecat cu combustibilii de transport (de exemplu în forma lor pură) nu trebuie înregistrat aici. Reexporturile de petrol importat pentru prelucrare în zone libere trebuie înregistrate ca exporturi de produse efectuate de țara de prelucrare către țara de destinație finală.

4.2.1.6.   Exporturi

Observația pentru importuri (4.2.1.5.) se aplică prin analogie exporturilor.

4.2.1.7.   Utilizare directă

4.2.1.8.   Variația stocurilor

4.2.1.9.   Cantități intrate în rafinării (observate)

Cantități măsurate ca intrări în rafinării

4.2.1.10.   Pierderi de rafinare

Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.

4.2.1.11.   Totalul stocurilor inițiale pe teritoriul național

4.2.1.12.   Totalul stocurilor finale pe teritoriul național

4.2.1.13.   Puterea calorifică netă

4.2.1.13.1.   Producție (nu se aplică în cazul materiilor prime pentru rafinării și al biocombustibililor din aditivi/oxigenați)

4.2.1.13.2.   importuri (nu se aplică în cazul biocombustibililor din aditivi/compuși oxigenați)

4.2.1.13.3.   exporturi (nu se aplică în cazul biocombustibililor din aditivi/compuși oxigenați)

4.2.1.13.4.   media generală

4.2.2.   APROVIZIONAREA CU PRODUSE PETROLIERE

Agregatele următoare se aplică în cazul produselor finite (gaz de rafinărie, etan, GPL, naftă, benzină auto, precum și partea sa de biobenzină, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel, kerosen tip Jet Fuel, precum și partea bio a acestuia, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură cu conținut ridicat și scăzut de sulf, white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, parafină, ceruri, cocs de petrol și alte produse). Țițeiul și LGN-urile utilizate pentru ardere directă trebuie înregistrate ca livrări de produse finite și ca transferuri între produse.

4.2.2.1.   Produse primare primite

4.2.2.2.   Producția brută a rafinăriilor

4.2.2.3.   Produse reciclate

4.2.2.4.   Combustibil de rafinărie (rafinării petroliere)

În această categorie trebuie incluși, de asemenea, combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.

4.2.2.4.1.   utilizat în centrale/unități care produc exclusiv energie electrică

4.2.2.4.2.   utilizat în unități de cogenerare

4.2.2.4.3.   utilizat în centrale/unități care produc exclusiv energie termică

4.2.2.5.   Importuri

Se aplică observația pentru importuri (4.2.1.5.).

4.2.2.6.   Exporturi

Se aplică observația pentru importuri (4.2.1.5.).

4.2.2.7.   Buncăraj

4.2.2.8.   Transferuri între produse

4.2.2.9.   Produse transferate

4.2.2.10.   Variația stocurilor

4.2.2.11.   Nivelurile stocurilor inițiale

4.2.2.12.   Nivelurile stocurilor finale

4.2.2.13.   Variația stocurilor la producătorii a căror activitate principală este producerea de energie electrică sau termică

Reprezintă variația stocurilor deținute de serviciile de utilități publice care nu sunt contabilizate în nivelurile stocurilor sau în variația stocurilor înregistrate în altă parte. O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

4.2.2.14.   Puterea calorifică medie netă

4.2.3.   LIVRĂRI BRUTE PENTRU SECTORUL PETROCHIMIC

Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu, rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.

4.2.3.1.   Livrări brute pentru sectorul petrochimic

4.2.3.2.   Consumul energetic în petrochimie

Reprezintă cantitățile de petrol utilizate drept combustibil pentru procesele petrochimice precum cracarea cu aburi.

4.2.3.3.   Consumul neenergetic în petrochimie

Reprezintă cantitățile de petrol utilizat în petrochimie pentru producerea de etilenă, propilenă, butilenă, gaz de sinteză, compuși aromatici, butadienă și alte materii prime pe bază de hidrocarburi în procese precum cracarea cu abur, aromatizarea și reformarea cu abur. Nu sunt incluse cantitățile de petrol utilizat drept combustibil.

4.2.3.4.   Retururi din petrochimie pentru rafinării

4.2.4.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

Atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic, precum și suma lor totală trebuie să fie declarate.

4.2.4.1.   Exclusiv centralele electrice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie electrică

4.2.4.2.   Exclusiv centralele electrice ale autoproducătorilor

4.2.4.3.   Unitățile de cogenerare ale producătorilor care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică

4.2.4.4.   Unitățile de cogenerare ale autoproducătorilor

4.2.4.5.   Exclusiv centralele termice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie termică

4.2.4.6.   Exclusiv centralele termice ale autoproducătorilor

4.2.4.7.   Uzine de gaz/gazificare

4.2.4.8.   Amestec cu gaze naturale

4.2.4.9.   Cocserii

4.2.4.10.   Furnale

4.2.4.11.   Industria petrochimică

4.2.4.12.   Fabrici de combustibil brichetat

4.2.4.13.   Nespecificat în altă parte – Transformare

4.2.5.   SECTORUL ENERGETIC

Atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic, precum și suma lor totală, trebuie să fie declarate.

4.2.5.1.   Mine de cărbuni

4.2.5.2.   Extracția țițeiului și gazelor naturale

4.2.5.3.   Cocserii

4.2.5.4.   Furnale

4.2.5.5.   Uzine de gaz

4.2.5.6.   Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice pentru consum propriu.

4.2.5.7.   Nespecificat în altă parte – Energie

4.2.6.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

Atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic, precum și suma lor totală, trebuie să fie declarate.

4.2.7.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – INDUSTRIE

Atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic, precum și suma lor totală, trebuie să fie declarate.

4.2.7.1.   Siderurgie

4.2.7.2.   Chimie și petrochimie

4.2.7.3.   Metale neferoase

4.2.7.4.   Minerale nemetalice

4.2.7.5.   Echipamente de transport

4.2.7.6.   Mașini și utilaje

4.2.7.7.   Industria extractivă

4.2.7.8.   Produse alimentare, băuturi și tutun

4.2.7.9.   Celuloză, hârtie și activități de tipărire

4.2.7.10.   Lemn și produse din lemn

4.2.7.11.   Construcții

4.2.7.12.   Industria textilă și a articolelor din piele

4.2.7.13.   Nespecificat în altă parte – Industrie

4.2.8.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – TRANSPORTURI

Trebuie să fie declarate atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic.

4.2.8.1.   Transport aerian internațional

4.2.8.2.   Transport aerian intern

4.2.8.3.   Transport rutier

4.2.8.4.   Transport feroviar

4.2.8.5.   Navigație internă

4.2.8.6.   Transport prin conducte

4.2.8.7.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

4.2.9.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

Atât cantitățile implicate în utilizarea energetică, cât și cele pentru consum neenergetic, precum și suma lor totală, trebuie să fie declarate.

4.2.9.1.   Comerț și servicii publice

4.2.9.2.   Sectorul rezidențial

4.2.9.2.1.   Sectorul rezidențial: Încălzirea încăperilor

4.2.9.2.2.   Sectorul rezidențial: Răcirea încăperilor

4.2.9.2.3.   Sectorul rezidențial: Încălzirea apei

4.2.9.2.4.   Sectorul rezidențial: Gătirea alimentelor

4.2.9.2.5.   Sectorul rezidențial: Alte utilizări finale

4.2.9.3.   Agricultură/silvicultură

4.2.9.4.   Pescuit

4.2.9.5.   Nespecificat în altă parte – Altele

4.2.10.   IMPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Se declară importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. Se aplică observația pentru importuri (4.2.1.5.).

4.2.11.   CAPACITATEA RAFINĂRIILOR

Se înregistrează capacitatea totală de rafinare la nivel național și defalcarea capacității anuale pe rafinării în mii de tone metrice pe an. Se înregistrează următoarele elemente.

4.2.11.1.   Denumire/Amplasare

4.2.11.2.   Distilare atmosferică

4.2.11.3.   Distilarea în vid

4.2.11.4.   Cracare (termică)

4.2.11.4.1.   Din care Reducerea vâscozității

4.2.11.4.2.   Din care Cocsificare

4.2.11.5.   Cracare (catalitică)

4.2.11.5.1.   Din care Cracare catalitică fluidă (CCF)

4.2.11.5.2.   Din care Cracare cu hidrogen (HCK)

4.2.11.6.   Reformare

4.2.11.7.   Desulfurare

4.2.11.8.   Alchilare, Polimerizare, Izomerizare

4.2.11.9.   Esterificare

4.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în kt (kilotone). Valorile calorice trebuie să fie declarate în MJ/t (megajouli pe tonă).

4.4.   Scutiri

Cipru este scutit de obligația de a declara agregatele definite în secțiunea 4.2.9 (Consum final de energie – Alte sectoare); numai valorile totale sunt aplicabile. Cipru este scutit de obligația de a declara consumul neenergetic de la secțiunea 4.2.4 (Transformare), 4.2.5 (Sectorul energetic), 4.2.7 (Industrie), 4.2.7.2 (Sectorul industrial – din care Industria chimică și petrochimică), 4.2.8 (Transporturi) și 4.2.9 (Alte sectoare).

5.   ENERGII REGENERABILE ȘI ENERGIE OBȚINUTĂ DIN DEȘEURI

5.1.   Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.5. din anexa A. SURSE DE ENERGIE REGENERABILE ȘI DEȘEURI. Trebuie înregistrate doar cantitățile de combustibili utilizate în scopuri energetice (spre exemplu: producerea de energie electrică și termică, arderea cu recuperarea energiei, utilizarea la motoare mobile din transporturi și la motoarele fixe). Cantitățile utilizate în scopuri neenergetice sunt excluse de la înregistrare (spre exemplu: lemnul pentru construcții și pentru fabricarea mobilei, utilizarea de biolubrifianți pentru lubrifiere, utilizarea biobitumului la îmbrăcămintea rutieră). De asemenea, energia termică pasivă este exclusă de la înregistrare (spre exemplu: încălzirea pasivă a clădirilor prin energie termică solară).

5.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, se înregistrează agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă. Căldura ambiantă (pompe de căldură) se înregistrează doar pentru următoarele sectoare: Sectorul de transformare (doar pentru agregatele legate de căldura vândută), Sectorul energetic (doar valoarea totală, nu pe subcategorii), Sectorul industrial total (doar valoarea totală, nu pe subcategorii), Comerț și servicii publice, Sectorul rezidențial și Nespecificat în altă parte – Altele.

5.2.1.   PRODUCȚIA BRUTĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

Se aplică definițiile de la capitolul 3.2.1. Agregatele menționate la rubricile 5.2.1.1-5.2.1.18 trebuie înregistrate separat pentru centralele producătorilor care au ca activitate principală producția de energie electrică sau termică și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, energia electrică și termică brută trebuie declarată separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare, dacă este cazul.

5.2.1.1.   Hidrocentrale simple (valabile exclusiv în cazul energiei electrice)

5.2.1.2.   Hidrocentrale mixte (valabile exclusiv în cazul energiei electrice)

5.2.1.3.   Centrale simple cu acumulare prin pompare (valabile exclusiv în cazul energiei electrice)

5.2.1.4.   Energie geotermală

5.2.1.5.   Energia solară fotovoltaică (valabilă exclusiv în cazul energiei electrice)

5.2.1.6.   Energie termică solară

5.2.1.7.   Energia mareelor, a valurilor și a mării (valabilă exclusiv în cazul energiei electrice)

5.2.1.8.   Energie eoliană (valabilă exclusiv în cazul energiei electrice)

5.2.1.9.   Energia eoliană onshore

5.2.1.10.   Energia eoliană offshore

5.2.1.11.   Deșeuri municipale regenerabile

5.2.1.12.   Deșeuri municipale neregenerabile

5.2.1.13.   Biocombustibili solizi

5.2.1.14.   Biogaz

5.2.1.15.   Biomotorine

5.2.1.16.   Biobenzine

5.2.1.17.   Alți biocombustibili lichizi

5.2.1.18.   Pompe de căldură (valabile exclusiv în cazul energiei termice)

5.2.2.   APROVIZIONARE

5.2.2.1.   Producție

5.2.2.2.   Importuri

5.2.2.3.   Exporturi

5.2.2.4.   Variația stocurilor

5.2.3.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

5.2.3.1.   Exclusiv centralele electrice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie electrică

5.2.3.2.   Unitățile de cogenerare ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică

5.2.3.3.   Exclusiv centralele termice ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie termică

5.2.3.4.   Exclusiv centralele electrice ale autoproducătorilor

5.2.3.5.   Unitățile de cogenerare ale autoproducătorilor

5.2.3.6.   Exclusiv centralele termice ale autoproducătorilor

5.2.3.7.   Fabrici de combustibil brichetat

5.2.3.8.   Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

5.2.3.9.   Uzine de gaz

5.2.3.10.   Furnale

5.2.3.11.   Instalații pentru amestecul gazelor naturale

5.2.3.12.   Pentru amestec cu benzină auto/motorină/combustibil de tip kerosen:

5.2.3.13.   Unități de producție a mangalului

5.2.3.14.   Nespecificat în altă parte – Transformare

5.2.4.   SECTORUL ENERGETIC

5.2.4.1.   Uzine de gazificare (biogaz)

5.2.4.2.   Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice

5.2.4.3.   Mine de cărbuni

5.2.4.4.   Fabrici de combustibil brichetat

5.2.4.5.   Cocserii

5.2.4.6.   Rafinării petroliere

5.2.4.7.   Fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)

5.2.4.8.   Uzine de gaz

5.2.4.9.   Furnale

5.2.4.10.   Unități de producție a mangalului

5.2.4.11.   Nespecificat în altă parte – Energie

5.2.5.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

5.2.6.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – INDUSTRIE

5.2.6.1.   Siderurgie

5.2.6.2.   Chimie și petrochimie

5.2.6.3.   Metale neferoase

5.2.6.4.   Minerale nemetalice

5.2.6.5.   Echipamente de transport

5.2.6.6.   Mașini și utilaje

5.2.6.7.   Industria extractivă

5.2.6.8.   Produse alimentare, băuturi și tutun

5.2.6.9.   Celuloză, hârtie și activități de tipărire

5.2.6.10.   Lemn și produse din lemn

5.2.6.11.   Construcții

5.2.6.12.   Industria textilă și a articolelor din piele

5.2.6.13.   Nespecificat în altă parte – Industrie

5.2.7.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – TRANSPORTURI

5.2.7.1.   Transport feroviar

5.2.7.2.   Transport rutier

5.2.7.3.   Navigație internă

5.2.7.4.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

5.2.8.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

5.2.8.1.   Comerț și servicii publice

5.2.8.2.   Sectorul rezidențial

5.2.8.2.1.   Sectorul rezidențial: Încălzirea încăperilor

5.2.8.2.2.   Sectorul rezidențial: Răcirea încăperilor

5.2.8.2.3.   Sectorul rezidențial: Încălzirea apei

5.2.8.2.4.   Sectorul rezidențial: Gătirea alimentelor

5.2.8.2.5.   Sectorul rezidențial: Alte utilizări finale

5.2.8.3.   Agricultură/silvicultură

5.2.8.4.   Pescuit

5.2.8.5.   Nespecificat în altă parte – Altele

5.2.9.   PUTEREA ELECTRICĂ MAXIMĂ NETĂ

Puterea trebuie raportată la 31 decembrie a anului de referință respectiv. Această rubrică include atât puterea electrică a centralelor care produc exclusiv energie electrică, cât și pe cea a unităților de cogenerare. Puterea electrică maximă netă reprezintă totalul puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe parcursul unei perioade date de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu toate instalațiile în funcțiune, la punctul de racordare la rețea.

5.2.9.1.   Hidrocentrale simple

5.2.9.2.   Hidrocentrale mixte

5.2.9.3.   Centrale simple cu acumulare prin pompare

5.2.9.4.   Energie geotermală

5.2.9.5.   Energie solară fotovoltaică

5.2.9.6.   Energie termică solară

5.2.9.7.   Energia mareelor, a valurilor și a mării

5.2.9.8.   Energie eoliană onshore

5.2.9.9.   Energie eoliană offshore

5.2.9.10.   Deșeuri industriale

5.2.9.11.   Deșeuri municipale

5.2.9.12.   Biocombustibili solizi

5.2.9.13.   Biogaz

5.2.9.14.   Biomotorine

5.2.9.15.   Biobenzine

5.2.9.16.   Alți biocombustibili lichizi

5.2.10.   CARACTERISTICI TEHNICE

5.2.10.1.   Suprafața instalată cu colectoare solare

Trebuie indicată suprafața totală instalată cu colectoare solare. Suprafața instalată cu colectoare solare este corelată cu producția de căldură solară ca energie termică; nu se înregistrează aici suprafața instalată cu colectoare solare utilizată pentru producerea de energie electrică (energia solară fotovoltaică și puterea solară concentrată). Suprafața tuturor colectoarelor solare; sunt incluse colectoarele vitrate și nevitrate, cele cu suprafață plană și cu tub de vid cu lichid sau aer ca purtător de energie.

5.2.10.2.   Capacitatea de producție pentru biobenzină

5.2.10.3.   Capacitatea de producție pentru biomotorine

5.2.10.4.   Capacitatea de producție pentru biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare

5.2.10.5.   Capacitatea de producție pentru alți biocombustibili lichizi

5.2.10.6.   Valoare calorifică medie netă pentru biobenzină

5.2.10.7.   Valoare calorifică medie netă pentru bioetanol

5.2.10.8.   Valoare calorifică medie netă pentru biomotorine

5.2.10.9.   Valoare calorifică medie netă pentru biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare

5.2.10.10.   Valoare calorifică medie netă pentru alți biocombustibili lichizi

5.2.10.11.   Valoare calorifică medie netă pentru mangal

5.2.11.   PRODUCȚIA DE BIOCOMBUSTIBILI SOLIZI ȘI BIOGAZ

Producția totală de biocombustibili solizi (fără mangal) este repartizată pe următorii combustibili:

5.2.11.1.   Lemn de foc, reziduuri și subproduse de lemn

5.2.11.1.1.   Peleți din lemn incluși la rubrica lemnului de foc, reziduuri și subproduse de lemn

5.2.11.2.   Leșie neagră

5.2.11.3.   Resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr

5.2.11.4.   Deșeuri de origine animală

5.2.11.5.   Alte materiale vegetale și reziduuri

5.2.11.6.   Fracția regenerabilă din deșeurile industriale

Producția totală de biogaz este repartizată pe următoarele metode de producție:

5.2.11.7.   Biogaz din fermentația anaerobă: gaz de depozit

5.2.11.8.   Biogaz din fermentația anaerobă: gaz de canalizare

5.2.11.9.   Biogaz din fermentația anaerobă: alte tipuri de biogaz din fermentația anaerobă

5.2.11.10.   Biogaz din prelucrarea termică

5.2.12.   IMPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Se înregistrează importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. Se aplică în cazul biobenzinelor, al bioetanolului, al carburanților de tipul kerosenului pentru turboreactoare, al altor biocombustibili lichizi, al peleților din lemn.

5.3.   Unități de măsură

Energia electrică se declară în GWh (gigawatt-oră), energia termică în TJ (terajouli), iar capacitatea electrică în MW (megawatt-oră).

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în TJ NCV (terajouli pe baza puterii calorifice nete), cu excepția mangalului, a biobenzinei, a bioetanolului, a biocarburanților de tipul kerosenului pentru turboreactoare, a biomotorinelor și a altor biocombustibili lichizi care se declară în kt (kilotone).

Puterea calorifică trebuie să fie declarată în MJ/t (megajouli pe tonă).

Suprafața colectoarelor solare se declară în 1 000 m2.

Capacitatea de producție se declară în kt (kilotone) pe an.

6.   STATISTICI ANUALE ÎN DOMENIUL NUCLEAR

Trebuie declarate următoarele date privind utilizarea în scopuri civile a energiei nucleare:

6.1.   Lista de agregate

6.1.1.   CAPACITATEA DE ÎMBOGĂȚIRE

Capacitatea anuală de lucru de separare a uzinelor de îmbogățire operaționale (separare izotopică a uraniului).

6.1.2.   CAPACITATEA DE PRODUCȚIE A ELEMENTELOR COMBUSTIBILE PROASPETE

Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului. Nu se includ uzinele de fabricare a combustibilului MOX.

6.1.3.   CAPACITATEA DE PRODUCȚIE A UZINELOR DE FABRICARE A COMBUSTIBILULUI MOX

Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului MOX. Combustibilul MOX conține un amestec de plutoniu și uraniu (oxid mixt).

6.1.4.   PRODUCȚIA ELEMENTELOR COMBUSTIBILE PROASPETE

Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului nuclear. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare. De asemenea, nu sunt incluse uzinele de fabricare a combustibilului care produc combustibil MOX.

6.1.5.   PRODUCȚIA ELEMENTELOR COMBUSTIBILE MOX

Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului MOX. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare.

6.1.6.   PRODUCEREA CĂLDURII NUCLEARE

Cantitatea totală de căldură generată de reactoarele nucleare pentru producerea energiei electrice sau pentru alte aplicații utile ale căldurii.

6.1.7.   GRADUL DE ARDERE MEDIU ANUAL AL ELEMENTELOR COMBUSTIBILE IRADIATE DESCĂRCATE DEFINITIV

Media calculată a gradului de ardere al elementelor combustibile care au fost descărcate definitiv din reactoarele nucleare în cursul anului de referință în cauză. Nu se includ elementele combustibile care sunt descărcate temporar și care pot fi ulterior reîncărcate.

6.1.8.   PRODUCEREA URANIULUI ȘI PLUTONIULUI ÎN UZINELE DE REPROCESARE

Uraniul și plutoniul produs în cursul anului de referință în uzinele de reprocesare.

6.1.9.   CAPACITATEA (URANIU ȘI PLUTONIU) UZINELOR DE REPROCESARE

Capacitatea anuală de reprocesare a uraniului și plutoniului.

6.2.   Unități de măsură

tSWU (tone de unități de lucru de separare) pentru 6.1.1.

tHM (tone de metal greu) pentru 6.1.4, 6.1.5., 6.1.8.

tHM (tone de metal greu) pe an pentru 6.1.2, 6.1.3., 6.1.9.

TJ (terajouli) pentru 6.1.6.

GWd/tHM (gigawatt-zi pe tonă de metal greu) pentru 6.1.7.

ANEXA C

STATISTICI LUNARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, frecvența, termenul și modalitățile de colectare lunară a statisticilor energetice.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

Dispozițiile următoare se aplică tuturor colectărilor de date prevăzute în prezenta anexă:

(a)	Perioada de referință: Perioada de referință a datelor declarate este de o lună calendaristică.

(b)	Frecvență: Datele se declară lunar.

(c)	Formatul transmiterii de date: Formatul transmiterii de date respectă o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.

(d)	Metoda transmiterii de date: Datele se transmit sau se încarcă în format electronic la punctul unic de intrare a datelor al Eurostat.

1.   COMBUSTIBILI SOLIZI

1.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea următoarelor produse:

1.1.1.

Cărbune superior

1.1.2.

Cărbune brun

1.1.3.

Turbă

1.1.4.

Șisturi și nisipuri bituminoase

1.1.5.

Cocs de cocserie

1.2.   Lista de agregate

1.2.1.   În cazul cărbunelui superior, sunt declarate agregatele de pe lista următoare:

1.2.1.1.

Producție

1.2.1.2.

Produse recuperate

1.2.1.3.

Importuri

1.2.1.4.

Importuri din afara UE

1.2.1.5.

Exporturi

1.2.1.6.

Totalul stocurilor inițiale pe teritoriul național Acestea sunt cantități deținute de exploatările miniere, importatori și consumatori care importă direct.

1.2.1.7.

Totalul stocurilor finale pe teritoriul național Acestea sunt cantități deținute de exploatările miniere, importatori și consumatori care importă direct.

1.2.1.8.

Livrări către producători a căror activitate principală este producerea de energie electrică sau termică

1.2.1.9.

Livrări către uzine de cocsificare

1.2.1.10.

Livrări către industria totală

1.2.1.11.

Livrări către industria siderurgică

1.2.1.12.

Alte livrări (servicii, gospodării …). Cantitatea de cărbune superior furnizată sectoarelor care nu sunt menționate în mod specific sau care nu aparțin sectorului de transformare, energetic, industrial sau al transporturilor.

1.2.2.   În cazul cărbunelui brun, al turbei și al șisturilor și nisipurilor bituminoase, se declară următoarele agregate:

1.2.2.1.

Producție

1.2.2.2.

Importuri

1.2.2.3.

Exporturi

1.2.2.4.

Totalul stocurilor inițiale pe teritoriul național Acestea sunt cantități deținute de exploatările miniere, importatori și consumatori care importă direct.

1.2.2.5.

Totalul stocurilor finale pe teritoriul național Acestea sunt cantități deținute de exploatările miniere, importatori și consumatori care importă direct.

1.2.2.6.

În cazul turbei, se pot declara variațiile stocurilor în locul totalului stocurilor inițiale și finale.

1.2.2.7.

Livrări către producătorii a căror activitate principală este producerea de energie electrică sau termică

1.2.3.   În cazul cocsului de cocserie, se declară agregatele de pe lista următoare:

1.2.3.1.

Producție

1.2.3.3.

Importuri

1.2.3.4.

Importuri din afara UE

1.2.3.5.

Exporturi

1.2.3.6.

Totalul stocurilor inițiale pe teritoriul național Acestea sunt cantitățile deținute de producători, importatori și consumatori care importă direct.

1.2.3.7.

Totalul stocurilor finale pe teritoriul național Acestea sunt cantitățile deținute de producători, importatori și consumatori care importă direct.

1.2.3.8.

Livrări către industria siderurgică

1.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în kt (kilotone).

1.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de trei luni calendaristice după luna de referință.

2.   ENERGIE ELECTRICĂ

2.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea energiei electrice.

2.2.   Lista de agregate

În cazul energiei electrice, se declară agregatele de pe lista următoare:

2.2.1.   Producția netă de energie electrică de la centrale nucleare

2.2.2.   Producția netă de energie electrică din generarea de putere termică prin mijloace convenționale pe bază de cărbune

2.2.3.   Producția netă de energie electrică din generarea de putere termică prin mijloace convenționale pe bază de petrol

2.2.4.   Producția netă de energie electrică din generarea de putere termică prin mijloace convenționale pe bază de gaz

2.2.5.   Producția netă de energie electrică din generarea de putere termică prin mijloace convenționale pe bază de combustibili regenerabili (precum biocombustibilii solizi, biogazele, biocombustibilii lichizi, deșeurile municipale regenerabile)

2.2.6.   Producția netă de energie electrică din generarea de putere termică prin mijloace convenționale folosindu-se alte tipuri de combustibili care nu sunt regenerabili (precum deșeurile industriale neregenerabile și deșeurile municipale neregenerabile)

2.2.7.   Producția netă de energie electrică de la hidrocentrale simple

2.2.8.   Producția netă de energie electrică de la hidrocentrale mixte

2.2.9.   Producția netă de energie electrică de la hidrocentrale simple cu acumulare prin pompare

2.2.10.   Producția netă de energie electrică de la instalații eoliene onshore

2.2.11.   Producția netă de energie electrică de la instalații eoliene offshore

2.2.12.   Producția netă de energie electrică de la instalații solare fotovoltaice

2.2.13.   Producția netă de energie electrică de la instalații termice solare

2.2.14.   Producția netă de energie electrică din generarea de putere geotermală

2.2.15.   Producția netă de energie electrică din alte surse regenerabile (precum energia mareelor, a valurilor și a mării și alte surse regenerabile necombustibile)

2.2.16.   Producția netă de energie electrică din surse nespecificate

2.2.17.   Importuri

2.2.17.1.   Din care: din UE

2.2.18.   Exporturi

2.2.18.1.   Din care: în UE

2.2.19.   Energie electrică absorbită prin pompare

2.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în GWh (giga-watt ore).

2.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de trei luni calendaristice după luna de referință.

3.   PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE

3.1.   Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.4. din anexa A. PETROL (Țiței și produse petroliere).

Categoria „Alte produse” cuprinde atât cantitățile care corespund definiției din anexa A capitolul 3.4, cât și cantitățile de white spirit și SBP, de lubrifianți, de bitum și de unsori consistente; aceste produse trebuie înregistrate separat.

3.2.   Lista de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

3.2.1.   APROVIZIONARE CU ȚIȚEI, LGN, MATERII PRIME PENTRU RAFINĂRII, ADITIVI ȘI ALTE HIDROCARBURI

În cazul țițeiului, al LGN, al materiilor prime pentru rafinării, al aditivilor/compușilor oxigenați, al biocombustibililor și al altor hidrocarburi, se declară următoarele agregate:

3.2.1.1.   Producție națională (nu se aplică în cazul materiilor prime pentru rafinării și al biocombustibililor).

3.2.1.2.   Cantități primite din alte surse (nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN și al materiilor prime pentru rafinării)

3.2.1.3.   Retururi

Reprezintă produse finite sau semifinite care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice. Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

3.2.1.4.   Produse transferate

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali. Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

3.2.1.5.   Importuri

3.2.1.6.   Exporturi

Observație pentru importuri și exporturi: Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; materiile prime pentru rafinării și produsele finite se înregistrează ca provenind din țara ultimei expedieri. Se includ toate lichidele din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazelor naturale lichefiate importate și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică.

3.2.1.7.   Utilizare directă

3.2.1.8.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată printr-un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.

3.2.1.9.   Cantități intrate în rafinării (observate)

Acestea reprezintă cantitatea totală de petrol (inclusiv Alte hidrocarburi și aditivi) intrată în procesul de rafinare (observată).

3.2.1.10.   Pierderi de rafinare

Diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.

3.2.2.   APROVIZIONAREA CU PRODUSE FINITE

În cazul țițeiului, al LGN-ului, al gazului de rafinărie, al etanului al GPL-ului, al naftei, al biobenzinei, al altor carburanți decât biobenzina, al benzinei de aviație, al benzinei tip Jet Fuel, al biocarburanților de tip kerosen pentru turboreactoare, al kerosenului non-bio pentru turboreactoare, al altor carburanți de tip kerosen, al biomotorinelor, al motorinei non-bio, al păcurii cu un conținut redus de sulf (LSFO), al păcurii cu un conținut ridicat de sulf (HSFO), al cocsului de petrol și al altor produse, se declară următoarele agregate:

3.2.2.1.   Produsele primare primite

3.2.2.2.   Producția brută a rafinăriilor (nu se aplică în cazul țițeiului și al LGN-ului)

3.2.2.3.   Produse reciclate (nu se aplică în cazul țițeiului și al LGN-ului)

3.2.2.4.   Combustibil de rafinărie (nu se aplică în cazul țițeiului și al LGN-ului)

Capitolul 2.3. din anexa A Sectorul energetic – Rafinării petroliere; Se includ combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.

3.2.2.5.   Importuri (nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor și al gazului de rafinărie)

3.2.2.6.   Exporturi (nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor și al gazului de rafinărie)

Observație: se aplică observația pentru importuri și exporturi de la secțiunea 3.2.1.

3.2.2.7.   Buncăraj (nu se aplică în cazul țițeiului și al LGN-ului)

3.2.2.8.   Transferuri între produse

3.2.2.9.   Produse transferate (nu se aplică în cazul țițeiului și al LGN-ului)

3.2.2.10.   Variații de stocuri (nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor și al gazului de rafinărie)

O creștere a stocurilor se indică printr-un număr pozitiv, iar o diminuare printr-un număr negativ.

3.2.2.11.   Livrări interne brute observate

Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu, rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.

3.2.2.11.1.   Transport aerian internațional (se aplică exclusiv în cazul benzinei de aviație, al benzinei tip Jet Fuel, al biocarburanților de tipul kerosenului pentru turboreactoare, al carburanților non-bio de tipul kerosenului pentru turboreactoare)

3.2.2.11.2.   Centrale de cogenerare ale producătorilor care au ca activitate principală producerea de energie electrică

3.2.2.11.3.   Transport rutier (se aplică exclusiv în cazul GPL-ului)

3.2.2.11.4.   Navigație internă și transport feroviar (se aplică exclusiv în cazul biomotorinelor, al motorinei non-bio)

3.2.2.12.   Sectorul petrochimic

3.2.2.13.   Retururi în rafinării (nu se aplică în cazul țițeiului și al LGN-ului)

3.2.3.   IMPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ORIGINE – EXPORTURI ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIE

Se înregistrează importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. Se aplică observația pentru importuri și exporturi de la secțiunea 3.2.1.

3.2.4.   NIVELURI DE STOCURI

Următoarele stocuri inițiale și finale trebuie înregistrate în cazul tuturor produselor energetice, inclusiv aditivii/compușii oxigenați, dar cu excepția gazului de rafinărie:

3.2.4.1.   Stocurile de pe teritoriul național

În această categorie intră stocurile deținute în următoarele locații: rezervoarele rafinăriilor, terminalele, rezervoarele de alimentare ale rețelei de conducte, barjele și petrolierele de coastă (atunci când portul de plecare și portul de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări), petrolierele aflate în porturile statelor membre (dacă urmează să fie descărcate în aceste porturi), buncărajul navelor din navigația internă. Nu sunt incluse aici stocurile de petrol din conducte, din vagoanele-cisternă, din autocisterne, din buncărajul navelor maritime, din stațiile de serviciu, din magazinele de desfacere cu amănuntul și din buncărajul navelor de pe mare.

3.2.4.2.   Stocuri deținute în contul altor țări în conformitate cu acordurile bilaterale între guverne

Reprezintă stocuri de pe teritoriul național care aparțin altei țări și la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.

3.2.4.3.   Stocurile cu destinație străină cunoscută

Sunt stocuri nemenționate la punctul 3.2.4.2, care se găsesc pe teritoriul național, dar care aparțin altei țări, căreia îi sunt destinate. Aceste stocuri pot fi deținute în sau în afara zonelor libere.

3.2.4.4.   Alte stocuri deținute în zone libere

Reprezintă stocurile nemenționate la punctul 3.2.4.2 sau 3.2.4.3, indiferent dacă au fost vămuite sau nu.

3.2.4.5.   Stocuri deținute de consumatorii importanți

Sunt stocuri supuse controlului guvernamental. Această definiție nu include stocurile altor consumatori.

3.2.4.6.   Stocuri deținute la bordul vaselor oceanice cu destinația pe teritoriul național, în port sau amarate

Stocuri vămuite sau nu. Această categorie nu include stocurile de la bordul vaselor de mare adâncime.

Dar include petrolul petrolierelor de coastă dacă portul de plecare și de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări. În cazul navelor care sosesc și care au mai multe porturi de destinație, se declară doar cantitățile descărcate pe teritoriul național.

3.2.4.7.   Stocurile deținute de autoritățile publice pe teritoriul național

Reprezintă stocurile nemilitare deținute de autoritățile publice pe teritoriul național, care sunt în proprietatea sau sub controlul statului, deținute exclusiv pentru cazuri de urgență.

Această categorie nu include stocurile deținute de companiile petroliere publice sau de întreprinderile de distribuție a energiei electrice sau stocurile deținute direct de companiile petroliere în numele autorităților publice.

3.2.4.8.   Stocuri deținute pe teritoriul național de întreprinderile de depozitare

Sunt stocuri deținute de organizațiile publice sau private, a căror activitate principală este gestiunea stocurilor deținute exclusiv pentru situații de urgență.

Această categorie nu include stocurile obligatorii deținute de societățile private.

3.2.4.9.   Toate celelalte stocuri deținute pe teritoriul național

Toate celelalte stocuri care îndeplinesc condițiile prezentate la punctul 3.2.4.1 de mai sus.

3.2.4.10.   Stocuri deținute în alte țări în conformitate cu acordurile bilaterale între guverne

Stocuri care aparțin unei țării dar sunt deținute într-o altă țară, la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.

3.2.4.10.1.   Din care: Stocuri guvernamentale

3.2.4.10.2.   Din care: Stocurile întreprinderilor de depozitare

3.2.4.10.3.   Din care: Alte stocuri

3.2.4.11.   Stocuri deținute în altă țară desemnate formal ca stocuri de import

Stocuri neincluse în categoria 10 care aparțin țării declarante, dar care sunt deținute într-o altă țară și care urmează să fie importate.

3.2.4.12.   Alte stocuri deținute în zone libere

Alte stocuri de pe teritoriul național neincluse în categoriile de mai sus.

3.2.4.13.   Conținutul conductelor

Petrol (țiței și produse petroliere) prezent în conducte, necesar întreținerii fluxului în interiorul acestora.

De asemenea, trebuie realizată o defalcare a cantităților în funcție de țara corespunzătoare pentru:

3.2.4.13.1.

stocurile finale deținute în numele altor țări în conformitate cu un acord oficial, după beneficiar,

3.2.4.13.2.

stocurile finale deținute în numele altor țări în conformitate cu un acord oficial, dintre care deținute ca bonuri de stoc, după beneficiar,

3.2.4.13.3.

stocuri finale deținute cu destinație străină cunoscută, după beneficiar,

3.2.4.13.4.

stocuri finale deținute în alte țări în conformitate cu un acord oficial, după locul deținerii,

3.2.4.13.5.

stocuri finale deținute în numele altor țări în conformitate cu un acord oficial, dintre care deținute ca bonuri de stoc, după locul deținerii,

3.2.4.13.6.

stocuri finale deținute în alte țari desemnate formal ca stocuri de import în țara declarantului, după locul deținerii.

Prin stocuri inițiale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii care precede luna de referință. Prin stocuri finale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii de referință.

3.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în kt (kilotone).

3.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de 55 de zile după luna de referință.

3.5.   Observații geografice

În scopul raportării statistice, se aplică clarificările de la anexa A capitolul 1, cu următoarea excepție specifică: Elveția include Liechtenstein

4.   GAZE NATURALE

4.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea gazelor naturale.

4.2.   Lista de agregate

În cazul gazelor naturale, se înregistrează următoarele agregate.

4.2.1.   PRODUCȚIA NAȚIONALĂ

Totalul producției de gaze uscate comercializabile, obținute în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului. Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse nu sunt incluse în această rubrică. Se includ aici cantitățile utilizate în industria gazelor naturale; în procesul de extracție a gazelor naturale, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.

4.2.2.   IMPORTURI (INTRĂRI)

4.2.3.   EXPORTURI (IEȘIRI)

Observație pentru importuri și exporturi: Înregistrați toate volumele de gaze naturale care au trecut fizic granițele naționale ale țării, indiferent dacă au fost vămuite sau nu. Se includ aici cantitățile care tranzitează țara dvs.; volumele de tranzit ar trebui să fie incluse ca importuri și ca exporturi. Importurile de gaze naturale lichefiate ar trebui să cuprindă exclusiv echivalentul de gaz uscat comercializabil, inclusiv cantitățile destinate consumului propriu în procesul de regazificare. Cantitățile destinate consumului propriu în timpul regazificării ar trebui să fie înregistrate la rubrica Consumul propriu și pierderile din industria gazului natural (a se vedea secțiunea 4.2.11). Orice lichide din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazului natural lichefiat importat ar trebui înregistrate la rubrica „Cantități primite din alte surse” aferentă secțiunii „Alte hidrocarburi” incluse în capitolul 3 din prezenta anexă (ȚIȚEI ȘI PRODUSE PETROLIERE).

4.2.4.   VARIAȚIA STOCURILOR

O creștere a stocurilor se indică printr-un număr pozitiv, iar o diminuare printr-un număr negativ.

4.2.5.   LIVRĂRI INTERNE BRUTE OBSERVATE

Această categorie reprezintă livrări de gaz comercializabil către piața internă, inclusiv gazul utilizat în industria gazelor pentru încălzire și exploatarea echipamentelor lor (mai exact, consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare); ar trebui să fie incluse și pierderile de transmitere și de distribuție.

4.2.6.   NIVELURILE STOCURILOR INIȚIALE DEȚINUTE PE TERITORIUL NAȚIONAL

4.2.8.   NIVELURILE STOCURILOR FINALE DEȚINUTE PE TERITORIUL NAȚIONAL

4.2.9.   NIVELURILE STOCURILOR INIȚIALE DEȚINUTE ÎN STRĂINĂTATE

4.2.10.   NIVELURILE STOCURILOR FINALE DEȚINUTE ÎN STRĂINĂTATE

Observație pentru nivelurile stocurilor: se include gazul natural stocat în stare gazoasă și în stare lichefiată.

4.2.11.   CONSUMUL PROPRIU ȘI PIERDERILE DIN INDUSTRIA GAZULUI NATURAL

Consumul propriu pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentului (consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare); se includ pierderi de transmitere și distribuție.

4.2.12.   IMPORTURI (INTRĂRI) ÎN FUNCȚIE DE ORIGINE ȘI EXPORTURI (IEȘIRI) ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIE

Se înregistrează importuri (intrări) în funcție de țara de origine și exporturi (ieșiri) în funcție de țara de destinație. Se aplică observația pentru importuri și exporturi de la secțiunea 4.2.3. Importurile și exporturile trebuie declarate doar pentru țara învecinată sau pentru țara cu racordare directă la conductă și pentru țara în care gazul a fost încărcat pe nava de transport în cazul GNL-ului.

4.3.   Unități de măsură

Cantitățile trebuie declarate în două tipuri de unități:

4.3.1.

în cantitate fizică, în milioane m3 (milioane metri cubi) în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325 Pa),

4.3.2.

în conținutul energetic, în TJ (terajouli) pe baza puterii calorifice brute.

4.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de 55 de zile după luna de referință.

ANEXA D

STATISTICI LUNARE PE TERMEN SCURT

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, frecvența, termenul și modalitățile de colectare lunară pe termen scurt a datelor statistice.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

Dispozițiile următoare se aplică tuturor colectărilor de date prevăzute în prezenta anexă:

(a)	Perioada de referință: Perioada de referință a datelor declarate este de o lună calendaristică.

(b)	Frecvență: Datele sunt declarate lunar.

(c)	Formatul transmiterii de date: Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.

(d)	Metoda transmiterii de date: Datele se transmit sau se încarcă în format electronic la punctul unic de intrare a datelor al Eurostat.

1.   GAZE NATURALE

1.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea gazelor naturale.

1.2.   Lista de agregate

Se declară următoarele agregate.

1.2.1.   Producție

1.2.2.   Importuri

1.2.3.   Exporturi

1.2.4.   Variația stocurilor

1.2.5.   Totalul stocurilor finale pe teritoriul național

1.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în TJ (terajouli) pe baza puterii calorifice brute (GCV).

1.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de o lună calendaristică după luna de referință.

2.   ENERGIE ELECTRICĂ

2.1.   Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea energiei electrice.

2.2.   Lista de agregate

Se declară următoarele agregate.

2.2.1.   PRODUCȚIA TOTALĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ

Cantitatea totală brută de energie electrică generată.

Se include consumul propriu al centralelor electrice.

2.2.2.   IMPORTURI

Sunt considerate ca importate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică este tranzitată pe teritoriul unei țări, aceasta trebuie înregistrată atât ca import, cât și ca export.

2.2.3.   EXPORTURI

Sunt considerate ca exportate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică este tranzitată pe teritoriul unei țări, aceasta trebuie înregistrată atât ca import, cât și ca export.

2.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în GWh (giga-watt ore)

2.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de o lună calendaristică după luna de referință.

2.5.   Derogări și scutiri

Germania este scutită de la această colectare de date.

3.   PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE

3.1.   Produsele energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea următoarelor produse:

3.1.1.

Țiței

3.1.2.

GPL

3.1.3.

Benzină (care include benzina auto și benzina de aviație)

3.1.4.

Kerosen (care include carburantul de tipul kerosenului pentru avioane cu reacție și alte tipuri de kerosen)

3.1.5.

Motorină

3.1.6.

Păcură.

3.1.7.

„Petrol total”, care reprezintă suma tuturor acestor produse enumerate anterior, cu excepția țițeiului, și trebuie să includă și toate celelalte produse petroliere indicate în anexa A (precum gazul de rafinărie, etanul, nafta, cocsul de petrol, white spirit și SBP, unsorile consistente, bitumul, lubrifianții și altele).

3.2.   Lista de agregate

Se declară următoarele agregate pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

3.2.1.   Producția pentru țiței și rafinării (producția brută, inclusiv consumul propriu al rafinăriilor) pentru toate celelalte produse enumerate în secțiunea 3.1.

3.2.2.   Importuri

3.2.3.   Exporturi

3.2.4.   Stocuri finale

3.2.5.   Variația stocurilor

O creștere a stocurilor se indică printr-un număr pozitiv, iar o diminuare printr-un număr negativ.

3.2.6.   Cantități intrate în rafinării (Debitul observat al rafinăriilor) pentru țiței și Cererea pentru toate celelalte produse enumerate în secțiunea 3.1.

Cererea este reprezentată de livrările sau vânzările către piața internă (consum intern) plus consumul propriu al rafinăriilor plus marina internațională plus buncărajul aviației. Cererea de petrol total include țițeiul.

3.3.   Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în kt (kilotone).

3.4.   Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de 25 de zile după luna de referință.