1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/1

(1)

Regulamentul (UE) 2017/127 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2017.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2017.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/3

(1)

Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 interzice utilizarea uneltelor remorcate la mai puțin de 3 mile marine de coastă sau în cadrul izobatei de 50 m, în cazul în care această adâncime este atinsă la o distanță mai mică de la coastă.

(2)

La cererea unui stat membru, Comisia poate să acorde o derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, cu condiția să fie îndeplinite o serie de condiții prevăzute la articolul 13 alineatele (5) și (9).

(3)

La data de 2 iunie 2016, Comisia a primit din partea Greciei o cerere de derogare de la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 cu privire la utilizarea pescuitului cu seine de navă al smaridului comun (Spicara smaris) și al hupei (Boops boops) în apele teritoriale ale Greciei.

(4)

Cererea se referă la activitățile de pescuit autorizate deja de Grecia și vizează navele care practică pescuitul de mai mult de cinci ani și operează în cadrul planului de gestionare adoptat de Grecia.

(5)

În septembrie 2016, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a evaluat derogarea solicitată de Grecia, precum și proiectul de plan de gestionare aferent.

(6)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, la 29 decembrie 2016, Grecia a adoptat planul de gestionare prin Decizia ministerială (6719/146097/29-12-2016) (denumit în continuare „planul grecesc de gestionare”).

(7)

Derogarea solicitată de Grecia respectă condițiile prevăzute la articolul 13 alineatele (5) și (9) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

(8)

Există, în special, constrângeri geografice specifice legate atât de structura morfologică distinctă a Greciei, care cuprinde numeroase insule răspândite în mări diferite, cât și de distribuția spațială a speciilor vizate, care se limitează exclusiv la anumite locuri și zone din regiunile de coastă la adâncimi mai mici de 50 m. Prin urmare, locurile de pescuit sunt limitate.

(9)

Pescuitul nu poate fi întreprins cu alte unelte, deoarece numai seinele de navă au caracteristicile tehnice necesare pentru a efectua acest tip de pescuit.

(10)

În plus, pescuitul nu are un impact semnificativ asupra mediului marin, deoarece seinele de navă sunt unelte foarte selective, nu ating fundul mării și nu pot fi utilizate deasupra fundului mării acoperit cu Posidonia oceanica.

(11)

Cererea se referă la o listă de 244 de nave enumerate în anexa 5 la planul de gestionare care reglementează operarea seinelor de navă tradiționale în apele grecești. Din aceste motive, derogarea solicitată de Grecia afectează un număr limitat de nave față de zona vastă de repartiție a flotei de pescuit cu seine de navă, reprezentând aproximativ 1,5 % din întreaga flotă de pescuit din Grecia și un tonaj brut de 1 697,72 (GT).

(12)

Navele respective sunt incluse pe o listă comunicată Comisiei în conformitate cu articolul 13 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

(13)

Decizia ministerială greacă și planul de gestionare garantează că nu va exista nicio altă creștere a efortului de pescuit, în conformitate cu articolul 13 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

(14)

Activitățile de pescuit vizate îndeplinesc cerințele de la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 prin care se interzice pescuitul deasupra habitatelor în cauză. Într-adevăr, seinele sunt remorcate în coloana de apă și nu intră în contact cu fundul mării. În afară de aceasta, cartografierea completă a fundului mării acoperit cu Posidonia oceanica în apele teritoriale grecești contribuie la protecția acesteia.

(15)

Cerințele stipulate la articolul 8 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 nu se aplică, deoarece se referă la traulere.

(16)

În ceea ce privește cerința de respectare a articolului 9 alineatul (3) care stabilește dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă, Comisia constată că, întrucât activitățile de pescuit în cauză sunt foarte selective, au un impact neglijabil asupra mediului marin și nu sunt afectate de dispozițiile articolului 4 alineatul (5), Grecia a autorizat o derogare de la aceste dispoziții în planul său de gestionare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

(17)

Activitățile de pescuit în cauză se desfășoară la o distanță foarte mică față de coastă, așadar nu interferează cu activitățile altor nave.

(18)

Prin planul de gestionare se asigură că numărul capturilor din speciile menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 este minim, deoarece speciile vizate sunt smaridul comun (Spicara smaris) și hupa (Boops boops), care nu sunt menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, și activitățile de pescuit sunt foarte selective.

(19)

Activitățile de pescuit sunt foarte selective și nu vizează cefalopodele.

(20)

Planul de gestionare include măsuri de monitorizare a activităților de pescuit, îndeplinind astfel condițiile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (2).

(21)

Planul grecesc de gestionare include măsuri de monitorizare a activităților de pescuit, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (9) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

(22)

În consecință, derogarea solicitată trebuie acordată.

(23)

Grecia ar trebui să transmită rapoarte Comisiei la intervale regulate și în conformitate cu planul de monitorizare prevăzut în planul grecesc de gestionare.

(24)

O limitare a perioadei derogării va permite adoptarea rapidă a unor măsuri de gestionare corective, în cazul în care raportul prezentat Comisiei va indica o stare de conservare nesatisfăcătoare a stocurilor exploatate, contribuind totodată la îmbogățirea cunoștințelor științifice în vederea stabilirii unui plan de gestionare mai bun.

(25)

Măsurile prevăzute în regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

(a)

poartă un număr de înregistrare care figurează în anexa 5 a planului grecesc de gestionare;

(b)

fac dovada că practică pescuitul de mai mult de cinci ani; și

(c)

dețin o autorizație de pescuit și operează în cadrul planului de gestionare adoptat de Grecia în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/6

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor și stabilește motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere pentru o nouă utilizare a unui preparat de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae și pentru o modificare a termenilor autorizației actuale în cazul porcinelor acordate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1016/2013 al Comisiei (2). Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în sensul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, precum și de datele relevante în sprijinul cererii de modificare.

(3)

Cererea vizează autorizarea unei noi utilizări a preparatului de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor aviare, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi tehnologici”, și modificarea termenilor autorizației actuale în cazul porcinelor, în vederea extinderii utilizării la toate micotoxinele tricotecene.

(4)

În avizul său din 7 decembrie 2016 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau asupra mediului. Autoritatea a recunoscut că preparatul de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae are capacitatea de a reduce deoxinivalenolul (DON) din furajele contaminate. Ea a concluzionat că preparatul are capacitatea de a reduce grupul epoxidic-12,13 în mai multe tricotecene reprezentative și în alte micotoxine de același tip structural, indiferent de specia sau categoria de animale care primește furaje contaminate. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Pentru a permite utilizarea aditivului cu alte tricotecene, este necesar să se modifice Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1016/2013.

(6)

Evaluarea preparatului de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae indică faptul că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolu 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/10

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081 al Comisiei (2) a deschis contingente tarifare de import pentru anumite cereale originare din Ucraina.

(2)

Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081 stabilește, pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, cantitatea contingentului cu numărul de ordine 09.4306 ca fiind 960 000 de tone.

(3)

Cantitățile care fac obiectul cererilor de licențe de import introduse de la 19 mai 2017, ora 13.00, și până la 26 mai 2017, ora 13.00, ora Bruxelles-ului, pentru contingentul cu numărul de ordine 09.4306 sunt mai mari decât cantitățile disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de alocare care urmează să se aplice cantităților solicitate pentru contingentul vizat, calculat conform articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (3).

(4)

De asemenea, nu ar trebui să se mai elibereze licențe de import pentru contingentul tarifar cu numărul de ordine 09.4306 menționat în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081, pentru perioada contingentară în curs.

(5)

Pentru a se garanta eficacitatea măsurii, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/12

(1)

Auditul conturilor Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro urmează să fie efectuat de auditori externi independenți recomandați de Consiliul guvernatorilor BCE și aprobați de Consiliu.

(2)

Mandatul auditorului extern al Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique, Ernst & Young Bedrijfsrevisoren/Réviseurs d'Entreprises, a expirat după efectuarea auditului aferent exercițiului financiar 2016. Prin urmare, este necesară desemnarea unui auditor extern începând cu exercițiul financiar 2017.

(3)

Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique a selectat Mazars Réviseurs d'entreprises/Mazars Bedrijfsrevisoren SCRL/CVBA drept auditor extern pentru exercițiile financiare 2017-2022.

(4)

Consiliul guvernatorilor BCE a recomandat desemnarea Mazars Réviseurs d'entreprises/Mazars Bedrijfsrevisoren SCRL/CVBA drept auditor extern al Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique pentru exercițiile financiare 2017-2022.

(5)

Ca urmare a recomandării Consiliului guvernatorilor BCE, Decizia 1999/70/CE a Consiliului (2) ar trebui modificată în consecință,

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/14

(1)

Conferirea unor atribuții de supraveghere Băncii Centrale Europene (BCE) prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (1) reprezintă o provocare pentru eficacitatea și eficiența procesului decizional al BCE, dat fiind numărul ridicat de decizii necesare în legătură cu atribuțiile de supraveghere bancară ale BCE.

(2)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, toate instituțiile Uniunii trebuie să acționeze în limitele atribuțiilor care le sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea. Articolul 9.3 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) prevede că BCE are două organe de decizie, respectiv Consiliul guvernatorilor și Comitetul executiv.

(3)

Articolul 11.6 din Statutul SEBC stabilește responsabilitatea Comitetului executiv pentru administrarea curentă a BCE. În această privință, articolele 10.1 și 10.2 din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Regulamentul de procedură”), astfel cum a fost adoptat prin Decizia BCE/2004/2 (2), stabilesc că toate unitățile operative din cadrul BCE sunt plasate sub conducerea Comitetului executiv. În conformitate cu articolul 13m.1 din Regulamentul de procedură, competența Comitetului executiv în ceea ce privește structura internă și personalul BCE include atribuțiile de supraveghere.

(4)

În conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, atribuțiile conferite BCE trebuie îndeplinite separat de atribuțiile sale legate de politica monetară și de orice alte atribuții și fără să aducă atingere acestora. De asemenea, articolul 25 prevede că personalul implicat în îndeplinirea acestor atribuții trebuie să fie separat din punct de vedere organizațional și să facă obiectul unei raportări ierarhice separate față de personalul implicat în îndeplinirea altor atribuții conferite BCE. Această separare organizațională, prin care personalul implicat în îndeplinirea atribuțiilor conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 raportează președintelui Consiliului de supraveghere, a fost pusă în aplicare în conformitate cu Decizia BCE/2014/39 (3).

(5)

Comitetul executiv nu are competențe decizionale cu privire la deciziile în materie de supraveghere. Articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 a instituit Consiliul de supraveghere ca un organism intern care realizează planificarea și executarea atribuțiilor conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. În conformitate cu articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, Consiliul de supraveghere efectuează lucrări pregătitoare cu privire la atribuțiile de supraveghere conferite BCE și propune spre adoptare Consiliului guvernatorilor proiecte complete de decizii, care sunt adoptate dacă acesta din urmă nu obiectează cu privire la acestea. Consiliul de supraveghere nu este un organ de decizie al BCE în conformitate cu articolul 129 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 9.3 din Statutul SEBC.

(6)

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că poate fi necesară o procedură de delegare a deciziilor, ținând seama de numărul considerabil de decizii pe care o instituție poate fi obligată să le adopte, pentru a permite instituției să-și îndeplinească atribuțiile. CJUE a recunoscut că asigurarea posibilității de funcționare a unui organ de decizie reprezintă un principiu inerent în toate sistemele instituționale (4). Prin urmare, competențele conferite unei instituții includ dreptul de a delega, în conformitate cu dispozițiile TFUE, o anumită parte a acestor competențe, sub rezerva condițiilor specificate de către instituție. Prin urmare, o instituție a Uniunii poate stabili măsuri de natură organizațională, delegând competențe propriilor organe de decizie interne, în măsura în care aceste măsuri sunt justificate și respectă principiul proporționalității.

(7)

Este necesară o decizie-cadru generală privind delegarea ca parte a organizării interne a BCE și a organelor de decizie ale acestora. Instrumentele juridice a căror adoptare poate fi delegată includ deciziile în materie de supraveghere, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 26 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/17) (5), sau instrucțiunile referitoare la atribuțiile de supraveghere, menționate la articolul 17a.3 din Regulamentul de procedură. Prezenta decizie-cadru generală ar trebui să urmărească clarificarea procedurii care trebuie urmată pentru adoptarea deciziilor specifice în materie de supraveghere și ar trebui să stabilească limitele responsabilităților Comitetului executiv și ale oricărui șef de unitate operativă din cadrul BCE către care sunt delegate competențe decizionale. Prezenta decizie-cadru generală nu ar trebui să afecteze exercitarea de către BCE a atribuțiilor sale de supraveghere sau să aducă atingere competenței Consiliului de supraveghere de a propune proiecte complete de decizii Consiliului guvernatorilor.

(8)

În acest cadru, Consiliul guvernatorilor ar trebui să adopte decizii de delegare în conformitate cu prezenta decizie-cadru generală și cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții prevăzută la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. Aceasta corespunde jurisprudenței CJUE, care prevede că o decizie de delegare trebuie luată în conformitate cu procedura care ar fi aplicabilă în cazul în care ar fi adoptată o decizie definitivă de către autoritatea de delegare. Consiliul de supraveghere poate prezenta în orice moment o propunere de proiect complet de decizie Consiliului guvernatorilor, în conformitate cu articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, propunând abrogarea sau modificarea unei anumite decizii de delegare. Această abrogare sau modificare nu ar trebui să aducă atingere niciunei decizii delegate deja adoptate. Deciziile referitoare la aspectele care nu fac obiectul deciziei de delegare trebuie adoptate în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții,

1.

„instrument juridic de supraveghere” înseamnă un instrument juridic referitor la atribuțiile de supraveghere ale BCE;

2.

„decizie de delegare” înseamnă o decizie a Consiliului guvernatorilor de delegare a competențelor decizionale în legătură cu instrumentele juridice de supraveghere către șefii unităților operative din cadrul BCE;

3.

„decizie de desemnare” înseamnă o decizie a Comitetului executiv de desemnare a unuia sau mai multor șefi de unități operative din cadrul BCE care să ia decizii în temeiul unei decizii de delegare;

4.

„decizie delegată” înseamnă o decizie în legătură cu instrumentele juridice de supraveghere adoptată în temeiul competențelor decizionale delegate.

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/18

(1)

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 stabilește criteriile în conformitate cu care o instituție de credit, o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă este clasificată ca entitate supravegheată semnificativă. Criteriile pentru stabilirea caracterului semnificativ sunt detaliate în partea IV din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/17) (3).

(2)

În conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17), o entitate supravegheată este considerată semnificativă în cazul în care Banca Centrală Europeană (BCE) stabilește acest lucru într-o decizie adresată entității supravegheate relevante. În conformitate cu articolul 40 din acest regulament, în cazul în care una sau mai multe entități supravegheate fac parte dintr-un grup supravegheat, criteriile pentru stabilirea caracterului semnificativ se stabilesc la cel mai înalt nivel de consolidare în cadrul statelor membre participante, iar fiecare entitate supravegheată este considerată semnificativă în conformitate cu aceste criterii.

(3)

În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17), BCE poate verifica, în orice moment după primirea de informații relevante, dacă sunt îndeplinite criteriile privind caracterul semnificativ.

(4)

Deciziile noi privind caracterul semnificativ ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei decizii. Adoptarea unei modificări a unei decizii privind caracterul semnificativ nu ar trebui să aducă atingere aplicării articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și a părții III titlul 2 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17).

(5)

O modificare a unei decizii privind caracterul semnificativ prin care o entitate supravegheată semnificativă sau un grup supravegheat semnificativ încetează să fie clasificat ca semnificativ nu ar trebui adoptată printr-o decizie delegată în cazul în care este întemeiată pe articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17).

(6)

În fiecare an, BCE, în calitate de autoritate competentă pentru toate entitățile supravegheate semnificative din cadrul Mecanismului unic de supraveghere, are obligația să adopte un număr considerabil de decizii care modifică decizii existente privind caracterul semnificativ. Pentru a permite organelor sale de decizie să funcționeze, este necesară o decizie de delegare în legătură cu adoptarea deciziilor de modificare a deciziilor privind caracterul semnificativ. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recunoscut delegarea de competențe drept necesară pentru a permite îndeplinirea atribuțiilor de către o instituție care are obligația să adopte un număr considerabil de decizii. În mod similar, CJUE a recunoscut că nevoia de a asigura posibilitatea de funcționare a organelor de decizie reprezintă un principiu inerent în toate sistemele instituționale (4). Pentru a facilita procesul decizional în legătură cu adoptarea unei modificări a unei decizii privind caracterul semnificativ, este necesară o decizie de delegare.

(7)

Delegarea competențelor decizionale ar trebui să fie limitată, proporțională și întemeiată pe criterii specificate. În timp ce deciziile privind caracterul semnificativ al unui grup supravegheat cuprind o listă a entităților incluse în sfera grupului supravegheat semnificativ, astfel de criterii specificate ar trebui să se refere la o modificare a componenței grupului supravegheat semnificativ sau la o schimbare a numelui entității supravegheate semnificative, care ar trebui să fie justificată și să respecte principiul proporționalității.

(8)

Decizia (UE) 2017/933 (BCE/2016/40) clarifică procedura care trebuie urmată în vederea adoptării deciziilor specifice în materie de supraveghere și persoanele cărora li se pot delega competențe decizionale. Această decizie nu afectează exercitarea de către BCE a atribuțiilor sale de supraveghere și nu aduce atingere competenței Consiliului de supraveghere de a propune proiecte complete de decizii Consiliului guvernatorilor.

(9)

În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru adoptarea unei decizii delegate, astfel cum sunt stabilite în prezenta decizie, modificările unei decizii privind caracterul semnificativ ar trebui adoptate în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții prevăzută la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și la articolul 13g din Decizia BCE/2004/2 (5). Prezenta decizie nu ar trebui să afecteze exercitarea de către BCE a atribuțiilor sale de supraveghere și nu ar trebui să aducă atingere competenței Consiliului de supraveghere de a propune proiecte complete de decizii Consiliului guvernatorilor.

(10)

Deciziile BCE în materie de supraveghere pot face obiectul unui control administrativ în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și astfel cum se detaliază în Decizia BCE/2014/16 (6). În cazul unui astfel de control administrativ, Consiliul de supraveghere ar trebui să țină seama de avizul comitetului administrativ de control și să transmită spre adoptare Consiliului guvernatorilor un nou proiect de decizie în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții,

1.

„modificare a unei decizii privind caracterul semnificativ” înseamnă o decizie adoptată ca urmare a unei verificări a caracterului semnificativ în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) sau cu articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17) și care modifică sau abrogă o decizie BCE care a clasificat o entitate supravegheată sau un grup supravegheat ca semnificativ în sensul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;

2.

„stat membru participant” înseamnă un stat membru participant, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;

3.

„entitate supravegheată semnificativă” înseamnă o entitate supravegheată semnificativă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

4.

„entitate supravegheată” înseamnă o entitate supravegheată, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

5.

„grup supravegheat” înseamnă un grup supravegheat, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 21 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

6.

„grup supravegheat semnificativ” înseamnă un grup supravegheat semnificativ, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

7.

„decizie delegată” înseamnă o decizie adoptată pe baza unei delegări de competențe acordate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu Decizia (UE) 2017/933 (BCE/2016/40);

8.

„șefi de unități operative” înseamnă șefii de unități operative din cadrul BCE către care este delegată competența de adoptare a modificărilor deciziilor privind caracterul semnificativ.

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/21

(1)

Banca Centrală Europeană (BCE), în calitate de autoritate competentă pentru entitățile supravegheate semnificative, este responsabilă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și cu articolele 93 și 94 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/17) (3), de asigurarea îndeplinirii cerințelor de competență și onorabilitate de către membrii organelor de conducere ale acestor entități.

(2)

Articolul 91 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) prevede următoarele: (a) membrii organelor de conducere ale entităților supravegheate trebuie să aibă în orice moment o reputație suficient de bună și să posede suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a-și exercita atribuțiile, iar organul de conducere trebuie să posede în ansamblu cunoștințe, competențe și experiență adecvate pentru a putea înțelege activitățile instituției; (b) toți membrii organului de conducere trebuie să dedice suficient timp pentru a-și îndeplini atribuțiile în cadrul instituției și, în funcție de circumstanțele specifice și de natura, amploarea și complexitatea activităților instituției, funcțiile de conducere care pot fi deținute de fiecare membru nu trebuie să depășească un anumit număr; (c) fiecare membru al organului de conducere trebuie să acționeze cu onestitate, integritate și independență de spirit; și (d) entitățile supravegheate trebuie să pună în aplicare o politică de promovare a diversității în cadrul organului de conducere.

(3)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE trebuie să aplice integral dreptul relevant al Uniunii atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere și, în cazul în care acesta cuprinde directive, legislația națională care transpune respectivele directive. De asemenea, BCE face obiectul standardelor tehnice de reglementare și de punere în aplicare elaborate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și adoptate de Comisia Europeană în conformitate cu articolele 10-15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5). BCE trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta orientările și recomandările elaborate de ABE în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, precum și manualul european de supraveghere elaborat de ABE în conformitate cu acest regulament.

(4)

Potrivit Ghidului EBA/GL/2012/06 al Autorității Bancare Europene (6), la evaluarea caracterului adecvat al unui membru, pe lângă criteriile privind reputația și experiența membrului, ar trebui luate în considerare și criterii care sunt relevante pentru funcționarea organului de conducere. Evaluarea ar trebui să includă potențiale conflicte de interese ale membrilor, capacitatea acestora de a dedica suficient timp, capacitatea acestora de a-și îndeplini atribuțiile în mod independent, fără influențe nejustificate din partea altor persoane, întreaga componență a organului de conducere și cunoștințele și experiența de ansamblu solicitate acestuia. Aceasta nu aduce atingere evaluării punerii în aplicare a principiilor de guvernanță ale instituției în sensul articolului 88 din Directiva 2013/36/UE.

(5)

Pe lângă legislația națională care pune în aplicare articolul 91 din Directiva 2013/36/UE, o decizie BCE privind competența și onorabilitatea ar trebui să asigure și respectarea cerințelor prevăzute în orice altă legislație națională aplicabilă. Prin urmare, o evaluare a măsurii în care o decizie poate fi adoptată prin delegare ar trebui efectuată fără a aduce atingere evaluării îndeplinirii cerințelor de competență și onorabilitate stabilite în legislația aplicabilă.

(6)

BCE, în calitate de autoritate competentă, are obligația să adopte un număr considerabil de decizii privind competența și onorabilitatea în fiecare an. Pentru facilitarea procesului decizional, este necesară o decizie de delegare în legătură cu adoptarea acestor decizii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut delegarea de competențe drept necesară pentru a permite îndeplinirea atribuțiilor de către o instituție care are obligația să adopte un număr considerabil de decizii. În mod similar, aceasta a recunoscut că nevoia de a asigura posibilitatea de funcționare a organelor de decizie reprezintă un principiu inerent în toate sistemele instituționale (7).

(7)

Delegarea competențelor decizionale ar trebui să fie limitată și proporțională, iar domeniul de aplicare al delegării ar trebui definit în mod clar.

(8)

Decizia (UE) 2017/933 (BCE/2016/40) stabilește procedura care trebuie urmată în vederea adoptării deciziilor de delegare în materie de supraveghere și persoanele cărora li se pot delega competențele decizionale. Această decizie nu afectează exercitarea de către BCE a atribuțiilor sale de supraveghere și nu aduce atingere competenței Consiliului de supraveghere de a propune proiecte complete de decizii Consiliului guvernatorilor.

(9)

În cazul în care criteriile pentru adoptarea unei decizii delegate, astfel cum sunt stabilite în prezenta decizie, nu sunt îndeplinite, deciziile privind competența și onorabilitatea ar trebui adoptate în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, prevăzută la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și la articolul 13g din Decizia BCE/2004/2 (8).

(10)

În cazul în care se consideră că un membru nu îndeplinește cerințele de competență și onorabilitate, decizia privind competența și onorabilitatea nu ar trebui adoptată printr-o decizie delegată, ci în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții. Prin urmare, este necesar să se acorde suficient timp pentru o procedură aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, în cazurile în care nu este posibil să se stabilească în avans dacă poate fi adoptată o decizie delegată. Din acest motiv, în cazul în care o autoritate națională competentă nu transmite BCE un proiect de decizie delegată cu 20 de zile lucrătoare înainte de expirarea termenului de adoptare a deciziei privind competența și onorabilitatea în conformitate cu legislația națională aplicabilă, decizia ar trebui adoptată în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții. În plus, dacă șefii de unități operative au îndoieli referitoare la îndeplinirea cerințelor de competență și onorabilitate de către membru, din cauza informațiilor insuficiente furnizate de autoritatea națională competentă sau a complexității evaluării, și în acest caz ar trebui utilizată procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții,

1.

„cerințe de competență și onorabilitate” înseamnă cerințele pe care membrii organului de conducere al unei entități supravegheate semnificative trebuie să le îndeplinească în orice moment în conformitate cu articolul 91 din Directiva 2013/36/UE și orice altă legislație aplicabilă;

2.

„decizie privind competența și onorabilitatea” înseamnă o decizie BCE care stabilește dacă o persoană îndeplinește cerințele de competență și onorabilitate;

3.

„legislație aplicabilă” înseamnă dreptul relevant al Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și orice legislație națională care este relevantă pentru evaluarea cerințelor de competență și onorabilitate;

4.

„stat membru participant” înseamnă un stat membru participant, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;

5.

„entitate supravegheată semnificativă” înseamnă o entitate supravegheată semnificativă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

6.

„entitate supravegheată” înseamnă o entitate supravegheată, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

7.

„grup supravegheat semnificativ” înseamnă un grup supravegheat semnificativ, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17);

8.

„decizie delegată” înseamnă o decizie adoptată pe baza unei delegări de competențe acordate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu Decizia (UE) 2017/933 (BCE/2016/40);

9.

„organ de conducere” înseamnă un organ de conducere, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 7 din Directiva 2013/36/UE, sub rezerva articolului 3 alineatul (2) din această directivă;

10.

„membru” înseamnă un membru propus sau numit al unui organ de conducere sau, dacă este cazul, o persoană, propusă sau numită, care deține o funcție-cheie, astfel cum este definită în conformitate cu legislația aplicabilă;

11.

„șefi de unități operative” înseamnă șefii de unități operative din cadrul BCE către care este delegată competența de adoptare în comun a deciziilor privind competența și onorabilitatea;

12.

„autoritate națională competentă” înseamnă o autoritate națională competentă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;

13.

„procedură aplicabilă în cazul absenței unei obiecții” înseamnă procedura stabilită la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și detaliată la articolul 13g din Decizia BCE/2004/2;

14.

„Ghid privind evaluările competenței și onorabilității” înseamnă un document cu acest titlu, adoptat și modificat periodic în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții și publicat pe website-ul BCE, care cuprinde orientări privind modalitatea de desfășurare a evaluărilor competenței și onorabilității;

15.

„instituție de credit” înseamnă o instituție de credit, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(a)

entitatea supravegheată aflată la nivelul cel mai înalt de consolidare din statele membre participante a unui grup supravegheat semnificativ;

(b)

instituția de credit cu cea mai mare valoare totală a activelor dintr-un grup supravegheat semnificativ, în cazul în care această entitate este diferită de cea menționată la litera (a);

(c)

o entitate supravegheată semnificativă care nu face parte dintr-un grup supravegheat semnificativ.

(a)

precizează că membrul nu îndeplinește cerințele de competență și onorabilitate; sau

(b)

cuprinde condiții, cu excepția cazului în care aceste condiții sunt necesare pentru a asigura că membrul îndeplinește cerințele de competență și onorabilitate, iar acestea au fost convenite în scris.

(a)

în prezent, membrul face obiectul unor proceduri penale în instanță sau a fost condamnat în primă instanță sau definitiv în urma săvârșirii unei infracțiuni; sau

(b)

în ceea ce-l privește pe membru, s-a desfășurat sau este în curs de desfășurare o anchetă ori este în curs de impunere sau a fost impusă o măsură de asigurare a respectării normelor sau o sancțiune administrativă pentru nerespectarea legislației sau a dispozițiilor de reglementare din domeniul serviciilor financiare.

(a)

autoritatea națională competentă nu transmite BCE un proiect de decizie delegată cu 20 de zile lucrătoare înainte de expirarea termenului de adoptare a unei decizii privind competența și onorabilitatea în conformitate cu legislația aplicabilă; sau

(b)

informațiile insuficiente sau complexitatea evaluării impun ca decizia privind competența și onorabilitatea să fie adoptată în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții.

(a)

Experiență. Membrul posedă suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a-și îndeplini atribuțiile.

(b)

Reputație. Membrul are în orice moment o reputație suficient de bună pentru a asigura administrarea corectă și prudentă a entității supravegheate. Principiul proporționalității nu se aplică evaluării bunei reputații.

(c)

Potențiale conflicte de interese și independență de spirit. Membrul dispune de capacitatea de a acționa independent. Evaluarea oricăror potențiale conflicte de interese și a independenței de spirit include o evaluare a principiilor de guvernanță ale entității supravegheate în ceea ce privește divulgarea, diminuarea, gestionarea sau prevenirea conflictelor de interese.

(d)

Timpul alocat. Membrul are capacitatea de a dedica suficient timp pentru a-și îndeplini atribuțiile în entitatea supravegheată. Evaluarea poate fi afectată de mai mulți factori, precum numărul de funcții de conducere deținute de membru, natura, amploarea și complexitatea activităților entității supravegheate, precum și alte angajamente relevante.

(e)

Caracter adecvat colectiv. Membrul este evaluat în ceea ce privește cerința caracterului adecvat colectiv în momentul evaluării inițiale a competenței și onorabilității acestuia, ținând seama de supravegherea continuă a guvernanței entității supravegheate, precum și de autoevaluarea organului de conducere, în special în ceea ce privește componența sa și necesitățile în materie de caracter adecvat colectiv.

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/26

(1)

Pentru a face față numărului considerabil de decizii pe care Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să le adopte pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere, a fost instituită o procedură pentru adoptarea de decizii delegate specifice.

(2)

O decizie de delegare produce efecte la adoptarea unei decizii de către Comitetul executiv privind desemnarea unuia sau mai multor șefi de unități operative care să ia decizii pe baza unei decizii de delegare.

(3)

Importanța deciziei de delegare și numărul de destinatari cărora trebuie transmise decizii delegate ar trebui luate în considerare de Comitetul executiv la desemnarea șefilor de unități operative.

(4)

Președintele Consiliului de supraveghere a fost consultat cu privire la șefii de unități operative către care ar trebui delegată competența de a adopta decizii privind competența și onorabilitatea,

(a)

directorul general al Direcției generale supraveghere microprudențială I, în cazul în care supravegherea entității supravegheate relevante sau a grupului supravegheat relevant este efectuată de Direcția generală supraveghere microprudențială I;

(b)

directorul general al Direcției generale supraveghere microprudențială II, în cazul în care supravegherea entității supravegheate relevante sau a grupului supravegheat relevant este efectuată de Direcția generală supraveghere microprudențială II; sau

(c)

în cazul în care un director general nu este disponibil, directorul general adjunct al acestuia.

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/28

(1)

Pentru a face față numărului considerabil de decizii pe care Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să le adopte pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere, a fost instituită o procedură pentru adoptarea de decizii delegate specifice.

(2)

O decizie de delegare produce efecte la adoptarea de către Comitetul executiv a unei decizii privind desemnarea unuia sau mai multor șefi de unități operative care să ia decizii pe baza unei decizii de delegare.

(3)

Importanța deciziei de delegare și numărul de destinatari cărora trebuie transmise decizii delegate ar trebui luate în considerare de Comitetul executiv la desemnarea șefilor de unități operative.

(4)

Președintele Consiliului de supraveghere a fost consultat cu privire la șefii de unități operative către care ar trebui delegată competența de a adopta decizii privind caracterul semnificativ al entităților supravegheate,

(a)

directorul general al Direcției generale supraveghere microprudențială I, în cazul în care supravegherea entității supravegheate relevante sau a grupului supravegheat relevant este efectuată de Direcția generală supraveghere microprudențială I;

(b)

directorul general al Direcției generale supraveghere microprudențială II, în cazul în care supravegherea entității supravegheate relevante sau a grupului supravegheat relevant este efectuată de Direcția generală supraveghere microprudențială II; sau

(c)

în cazul în care un director general nu este disponibil, directorul general adjunct al acestuia.

(a)

directorul general al Direcției generale supraveghere microprudențială I, în cazul în care supravegherea entității supravegheate relevante sau a grupului supravegheat relevant este efectuată de Direcția generală supraveghere microprudențială I;

(b)

directorul general al Direcției generale supraveghere microprudențială II, în cazul în care supravegherea entității supravegheate relevante sau a grupului supravegheat relevant este efectuată de Direcția generală supraveghere microprudențială II; sau

(c)

în cazul în care un director general nu este disponibil, directorul general adjunct al acestuia.