1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/1

REGULAMENTUL (UE) 2017/160 AL COMISIEI

din 20 ianuarie 2017

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (1), în special articolul 19 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 338/97 reglementează comerțul cu speciile de plante și animale incluse în anexa la regulament. Printre speciile incluse în anexă se numără speciile prevăzute în anexele la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (denumită în continuare „convenția”), precum și speciile a căror stare de conservare impune reglementarea sau monitorizarea comerțului dinspre, către și în interiorul Uniunii.

(2)

La cea de a 17-a reuniune a Conferinței părților la convenție (CoP 17), care a avut loc în perioada 24 septembrie-4 octombrie 2016 la Johannesburg, Africa de Sud, au fost aduse anumite modificări anexelor la convenție. Aceste modificări ar trebui să se reflecte în anexele la Regulamentul (CE) nr. 338/97.

(3)

Următoarele genuri sau specii au fost incluse în anexa I la convenție și ar trebui incluse în anexa A la Regulamentul (CE) nr. 338/97: Abronia anzuetoi, Abronia campbelli, Abronia fimbriata, Abronia frosti, Abronia meledona, Cnemaspis psychedelica, Lygodactylus williamsi, Telmatobius culeus, Polymita spp.

(4)

Următoarele specii au fost retrase din anexa II și introduse în anexa I la convenție și ar trebui eliminate din anexa B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 și incluse în anexa A la acest regulament: Manis crassicaudata, Manis culionensis, Manis gigantea, Manis javanica, Manis pentadactyla, Manis temminckii, Manis tetradactyla, Manis tricuspis, Macaca sylvanus, Psittacus erithacus, Shinisaurus crocodilurus, Sclerocactus blainei, Sclerocactus cloverae și Sclerocactus sileri.

(5)

Următorii taxoni au fost retrași din anexa I și introduși în anexa II la convenție și ar trebui eliminați din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 338/97 și incluși în anexa B la acest regulament: Puma concolor coryi, Puma concolor cougar, Equus zebra zebra, Lichenostomus melanops cassidix, Ninox novaeseelandiae undulata, Crocodylus acutus (populația din Golful Cispata din Columbia, cu adnotare), Crocodylus porosus (populațiile din Malaysia, cu adnotare), Dyscophus antongilii.

(6)

Următoarele familii, genuri sau specii au fost incluse în anexa II la convenție și ar trebui incluse în anexa B la Regulamentul (CE) nr. 338/97: Capra caucasica, Abronia spp. (cu adnotare pentru Abronia aurita, Abronia gaiophantasma, Abronia montecristoi, Abronia salvadorensis și Abronia vasconcelosii și cu excepția speciilor incluse în anexa I), Rhampholeon spp., Rieppeleon spp., Paroedura masobe, Atheris desaixi, Bitis worthingtoni, Lanthanotidae spp. (cu adnotare), Cyclanorbis elegans, Cyclanorbis senegalensis, Cycloderma aubryi, Cycloderma frenatum, Rafetus euphraticus, Trionyx triunguis, Dyscophus guineti, Dyscophus insularis, Scaphiophryne boribory, Scaphiophryne marmorata, Scaphiophryne spinosa, Paramesotriton hongkongensis, Carcharhinus falciformis (cu adnotare), Alopias spp. (cu adnotare), Mobula spp. (cu adnotare), Holacanthus clarionensis, Nautilidae spp., Beaucarnea spp., Dalbergia spp. (cu adnotare), Guibourtia demeusei (cu adnotare), Guibourtia pellegriniana (cu adnotare), Guibourtia tessmannii (cu adnotare), Pterocarpus erinaceus, Adansonia grandidieri (cu adnotare) și Siphonochilus aethiopicus (cu adnotare).

(7)	Următoarele specii au fost eliminate din anexa II la convenție și ar trebui eliminate din anexa B la Regulamentul (CE) nr. 338/97: Bison bison athabascae și Tillandsia mauryana.

(8)	Unele specii, care până în prezent erau incluse în anexa III, dar au fost eliminate din anexa respectivă ca urmare a includerii lor în anexa II, ar trebui eliminate din anexa C la Regulamentul (CE) nr. 338/97.

(9)	Abronia graminea și Salamandra algira, care până în prezent erau incluse în anexa D la Regulamentul (CE) nr. 338/97, ar trebui eliminate din anexa respectivă ca urmare a includerii lor, cu ocazia CoP 17, în anexa II și, respectiv, III la convenție.

(10)

La CoP 17 au fost adoptate sau modificate o serie de adnotări referitoare la specii sau genuri incluse în anexele la convenție, iar acest lucru trebuie să se reflecte în anexele la Regulamentul (CE) nr. 338/97 (adnotările pentru speciile Vicugna vicugna, Panthera leo, Crocodylus moreletti și Bulnesia sarmientoi, genurile Aquilaria spp. și Gyrinops spp, genul Dalbergia spp., speciile Guibourtia demeusei, Guibourtia pellegriniana și Guibourtia tessmannii și specia Adansonia grandidieri).

(11)	Uniunea nu a formulat rezerve cu privire la aceste modificări.

(12)	La CoP 17 s-au adoptat noi referințe de nomenclatură pentru animale și plante.

(13)

Următoarele specii au fost incluse recent în anexa III la convenție: Salamandra algira, la cererea Algeriei; Chelydra serpentina, Apalone ferox, Apalone mutica și Apalone spinifera, la cererea Statelor Unite ale Americii; Potamotrygon spp. (cu adnotare) și Hypancistrus zebra, la cererea Braziliei; Potamotrygon constellata, Potamotrygon magdalenae, Potamotrygon motoro, Potamotrygon orbignyi, Potamotrygon schroederi, Potamotrygon scobina, Potamotrygon yepezi și Paratrygon aiereba, la cererea Columbiei. În consecință, aceste specii ar trebui incluse în anexa C la Regulamentul (CE) nr. 338/97.

(14)	Ținând seama de amploarea modificărilor, este indicat ca, din motive de claritate, anexa la Regulamentul (CE) nr. 338/97 să fie înlocuită în totalitate.

(15)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 338/97 ar trebui modificat în consecință.

(16)

Articolul XV alineatul (1) litera (c) din convenție prevede că „amendamentele adoptate la o reuniune [a Conferinței părților] intră în vigoare după 90 de zile de la reuniunea respectivă, pentru toate părțile (…)”. Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării sale, pentru a respecta termenul-limită menționat în convenție și a asigura intrarea în vigoare în timp util a modificărilor aduse anexei la prezentul regulament.

(17)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru comerțul cu specii de faună și floră sălbatice, instituit în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 338/97,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 338/97 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 ianuarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 61, 3.3.1997, p. 1.

ANEXĂ

Note privind interpretarea anexelor A, B, C și D

Speciile incluse în anexele A, B, C și D sunt indicate:

(a)	prin denumirea speciei; sau

(b)	prin ansamblul speciilor aparținând unui taxon superior sau unei părți desemnate a acestuia.

Abrevierea „spp.” se utilizează pentru a desemna toate speciile incluse într-un taxon superior.

Alte referiri la taxoni superiori speciei figurează numai în scop de informare sau de clasificare.

Speciile înscrise cu litere aldine în anexa A sunt incluse în această anexă conform protecției acordate în temeiul Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) sau al Directivei 92/43/CEE a Consiliului (2).

Pentru taxonii de plante inferiori speciei se utilizează următoarele abrevieri:

(a)	„ssp.” pentru a desemna subspecia;

(b)	„var(s)” pentru a desemna varietatea (varietățile); și

(c)	„fa” pentru a desemna forma.

Simbolurile „(I)”, „(II)” și „(III)” plasate după denumirea unei specii sau a unui taxon superior se referă la anexele la Convenție în care sunt incluse speciile respective, după cum se indică în notele 7, 8 și 9. Dacă nu apare niciunul dintre aceste simboluri, speciile respective nu sunt incluse în anexele la Convenție.

Simbolul (I) plasat după denumirea unei specii sau a unui taxon superior indică includerea speciei sau a taxonului superior respectiv în anexa I la Convenție.

Simbolul (II) plasat după denumirea unei specii sau a unui taxon superior indică includerea speciei sau a taxonului superior respectiv în anexa II la Convenție.

Simbolul (III) plasat după denumirea unei specii sau a unui taxon superior indică includerea speciei sau a taxonului superior respectiv în anexa III la Convenție. În acest caz, se indică și țara pentru care se include specia sau taxonul superior respectiv în anexa III.

10.

„Cultivar” înseamnă, conform definiției din cea de-a 8-a ediție a International Code of Nomenclature for Cultivated Plants (Codul Internațional pentru Nomenclatura Plantelor Cultivate), un grup de plante care: (a) a fost selectat pentru o anumită caracteristică sau combinație de caracteristici, (b) este distinct, uniform și stabil în ceea ce privește aceste caracteristici și (c) atunci când este înmulțit prin metode corespunzătoare, își menține caracteristicile respective. Un taxon nou al unui cultivar poate fi considerat ca atare numai după ce denumirea categoriei sale și delimitarea sa sunt publicate oficial în cea mai recentă ediție a International Code of Nomenclature for Cultivated Plants.

11.

Hibrizii pot fi incluși în mod specific în anexe, dar numai dacă formează populații distincte și stabile în natură. Animalele hibride care au în ascendența lor, în ultimele patru generații, unul sau mai multe exemplare dintr-o specie inclusă în anexa A sau B intră sub incidența prezentului regulament ca și cum ar proveni exclusiv din specia respectivă, chiar dacă hibridul în cauză nu este inclus în mod specific în anexe.

12.

Dacă o specie este inclusă în anexa A, B sau C, toate părțile și produsele derivate din specia în cauză sunt, de asemenea, incluse în aceeași anexă, cu excepția cazului în care pentru specia respectivă se indică printr-o adnotare că sunt incluse numai părțile specifice și produsele derivate. În conformitate cu articolul 2 litera (t), simbolul „#” urmat de un număr, ambele plasate după denumirea unei specii sau a unui taxon superior incluse în anexa B sau C, desemnează părțile sau produsele derivate specificate pentru specia sau taxonul respectiv în sensul prezentului regulament, după cum urmează:

desemnează toate părțile și produsele derivate, cu excepția:

(a)	semințelor, sporilor și polenului (inclusiv a conglomeratelor de polen);

(b)	culturilor de plantule sau de țesuturi obținute in vitro, în mediu solid sau lichid, transportate în recipiente sterile;

(c)	florilor tăiate provenite de la plante înmulțite artificial; și

(d)	fructelor, precum și părților și produselor derivate din acestea, ale plantelor din genul Vanilla înmulțite artificial.

desemnează toate părțile și produsele derivate, cu excepția:

(a)	semințelor și polenului; și

(b)	produselor finite ambalate și gata pentru comercializare cu amănuntul.

#3	desemnează rădăcinile întregi sau tăiate în bucăți și părțile de rădăcini, cu excepția părților prelucrate sau a produselor derivate, cum ar fi pudră, pilule, extracte, tonice, ceaiuri și dulciuri.

desemnează toate părțile și produsele derivate, cu excepția:

(a)	semințelor (inclusiv a păstăilor de Orchidaceae), sporilor și polenului (inclusiv a conglomeratelor de polen). Excepția nu se aplică semințelor de Cactaceae spp. exportate din Mexic și semințelor de Beccariophoenix madagascariensis și Dypsis decaryi exportate din Madagascar;

(b)	culturilor de plantule sau de țesuturi obținute in vitro, în mediu solid sau lichid, transportate în recipiente sterile;

(c)	florilor tăiate provenite de la plante înmulțite artificial;

(d)	fructelor, precum și părților și produselor derivate din acestea, ale plantelor naturalizate sau înmulțite artificial din genul Vanilla (Orchidaceae) și din familia Cactaceae.

(e)	tulpinilor, florilor, precum și părților și produselor derivate din acestea, ale plantelor naturalizate sau înmulțite artificial din genul Opuntia, subgenul Opuntia, și genul Selenicereus (Cactaceae) și

(f)	produselor finite de Euphorbia antisyphilitica ambalate și gata pentru comercializare cu amănuntul.

#5	desemnează buștenii, lemnul tăiat și plăcile de furnir.

#6	desemnează buștenii, lemnul tăiat, plăcile de furnir și placajele.

#7	desemnează buștenii, așchiile de lemn, rumegușul și extractele.

#8	desemnează părțile subterane (cum ar fi rădăcinile, rizomii): întregi, părți sau măcinate.

desemnează toate părțile și produsele derivate, cu excepția celor care poartă eticheta „Produced from Hoodia spp. material obtained through controlled harvesting and production under the terms of an agreement with the relevant CITES Management Authority of [Botswana under agreement No. BW/xxxxxx] [Namibia under agreement No. NA/xxxxxx] [South Africa under agreement No. ZA/xxxxxx]”.

#10	desemnează buștenii, lemnul tăiat și plăcile de furnir, inclusiv articolele din lemn nefinite, folosite la fabricarea arcușurilor pentru instrumentele muzicale cu coarde.

#11	desemnează buștenii, lemnul tăiat, plăcile de furnir, placajele, rumegușul și extractele. Se consideră că această adnotare nu privește produsele finite, inclusiv parfumurile, care conțin astfel de extracte ca ingrediente.

#12	desemnează buștenii, lemnul tăiat, plăcile de furnir, placajele și extractele. Se consideră că această adnotare nu privește produsele finite, inclusiv parfumurile, care conțin astfel de extracte ca ingrediente.

#13	desemnează miezul (cunoscut și ca „endosperm”, „pulpă” sau „copră”) și orice produse derivate din acesta.

#14

desemnează toate părțile și produsele derivate, cu excepția:

(a)	semințelor și polenului;

(b)	culturilor de plantule sau de țesuturi obținute in vitro, în mediu solid sau lichid, transportate în recipiente sterile;

(c)	fructelor;

(d)	frunzelor;

(e)	reziduurilor de pudră de lemn de agar, inclusiv pudră comprimată sub toate formele; și

(f)	produselor finite ambalate și gata pentru comercializare cu amănuntul; această excepție nu se aplică în cazul așchiilor de lemn, mărgelelor, mătăniilor și sculpturilor.

#15

desemnează toate părțile și produsele derivate, cu excepția:

(a)	frunzelor, florilor, polenului, fructelor și semințelor;

(b)	părților și produselor derivate tranzacționate în scopuri necomerciale, cu o greutate totală maximă de 10 kg per transport;

(c)	părților și produselor derivate din Dalbergia cochinchinensis care fac obiectul adnotării #4;

(d)	părților și produselor derivate din Dalbergia spp. care provin și sunt exportate din Mexic și care fac obiectul adnotării #6.

#16	desemnează semințele, fructele, uleiurile și plantele vii.

13.

Termenii și expresiile de mai jos, utilizați în adnotările din prezentele anexe, se definesc după cum urmează:

Extract

Orice substanță obținută direct din materialul vegetal prin mijloace fizice sau chimice, indiferent de procesul de fabricație. Extractul poate fi solid (de exemplu, cristale, rășină, particule fine sau grosiere), semisolid (de exemplu, gume, ceruri) sau lichid (de exemplu, soluții, tincturi, uleiuri și uleiuri esențiale).

Produse finite ambalate și gata pentru comercializare cu amănuntul

Produse, expediate separat sau în vrac, care nu necesită o prelucrare suplimentară, ambalate, etichetate în vederea utilizării finale sau a comercializării cu amănuntul și aflate într-o stare adecvată pentru vânzare către publicul larg sau pentru utilizare de către acesta.

Pudră

O substanță solidă uscată, care se prezintă sub formă de particule fine sau grosiere.

Așchii de lemn

Lemn tăiat în bucăți mici.

14.

Niciuna dintre speciile și niciunul dintre taxonii superiori de floră incluși în anexa A nu este adnotat astfel încât hibrizii săi să fie tratați în conformitate cu articolul 4 alineatul (1); prin urmare, hibrizii înmulțiți artificial, obținuți din una sau mai multe dintre aceste specii sau taxoni, pot fi comercializați pe baza unui certificat de înmulțire artificială, iar semințele și polenul (inclusiv conglomeratele de polen), florile tăiate și culturile de plantule sau de țesuturi obținute in vitro, în mediu solid sau lichid, și transportate în recipiente sterile, provenite de la acești hibrizi, nu intră sub incidența prezentului regulament.

15.

Urina, excrementele și ambra cenușie care constituie deșeuri obținute fără manipularea animalului în cauză nu intră sub incidența prezentului regulament.

16.

În ceea ce privește speciile de faună indicate în anexa D, prezentul regulament se aplică numai exemplarelor vii și exemplarelor moarte întregi sau substanțial întregi, cu excepția taxonilor adnotați după cum urmează pentru a arăta că și alte părți și produse derivate intră sub incidența regulamentului:

§ 1	piei întregi sau substanțial întregi, brute sau tăbăcite.
§ 2	pene, piei sau alte părți acoperite cu pene.

17.

În ceea ce privește speciile de floră indicate în anexa D, prezentul regulament se aplică numai exemplarelor vii, cu excepția taxonilor adnotați după cum urmează pentru a arăta că și alte părți și produse derivate intră sub incidența regulamentului:

§ 3	plante uscate și proaspete, inclusiv, după caz; frunze, rădăcini/rizomi, tulpini, semințe/spori, coajă și fructe.
§ 4	bușteni, lemn tăiat și plăci de furnir.

Anexa A

Anexa B

Anexa C

Denumire comună

FAUNĂ

CHORDATA (CORDATE)

MAMMALIA

Mamifere

ARTIODACTYLA

Antilocapridae

Antilocapre

Antilocapra americana (I) (Numai populația din Mexic; nicio altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament)

Antilocapră mexicană

Bovidae

Antilope, bovine, gazele, capre, mufloni etc.

Addax nasomaculatus (I)

Antilopă mendes

Ammotragus lervia (II)

Oaie cu coamă

Antilope cervicapra (III Nepal/Pakistan)

Antilopă cervicapră

Bos gaurus (I) (Se exclude forma domesticită, cunoscută sub denumirea Bos frontalis, care nu face obiectul prezentului regulament)

Gaur

Bos mutus (I) (Se exclude forma domesticită, cunoscută sub denumirea Bos grunniens, care nu face obiectul prezentului regulament)

Iac sălbatic

Bos sauveli (I)

Boselaphus tragocamelus (III Pakistan)

Nilgau

Bubalus arnee (III Nepal) (Se exclude forma domesticită, cunoscută sub denumirea Bubalus bubalis, care nu face obiectul prezentului regulament)

Bivol indian

Bubalus depressicornis (I)

Bivol pitic

Bubalus mindorensis (I)

Tamarau

Bubalus quarlesi (I)

Anoa de munte

Budorcas taxicolor (II)

Capra falconeri (I)

Capra caucasica (II)

Capra hircus aegagrus (III Pakistan) (Exemplarele formei domesticite nu fac obiectul prezentului regulament)

Capră sălbatică

Capra sibirica (III Pakistan)

Ibex siberian

Capricornis milneedwardsii (I)

Capricornis rubidus (I)

Capricornis sumatraensis (I)

Capricorn de Sumatra

Capricornis thar (I)

Cephalophus brookei (II)

Cephalophus dorsalis (II)

Cephalophus jentinki (I)

Antilopa lui Jentink

Cephalophus ogilbyi (II)

Antilopa lui Ogilby

Cephalophus silvicultor (II)

Cephalophus zebra (II)

Antilopă zebră

Damaliscus pygargus pygargus (II)

Gazella bennettii (III Pakistan)

Gazella cuvieri (I)

Gazella dorcas (III Algeria/Tunisia)

Gazella leptoceros (I)

Hippotragus niger variani (I)

Antilopă cal neagră

Kobus leche (II)

Antilopă de apă

Naemorhedus baileyi (I)

Naemorhedus caudatus (I)

Naemorhedus goral (I)

Goral

Naemorhedus griseus (I)

Nanger dama (I)

Gazelă dama

Oryx dammah (I)

Antilopă spadă

Oryx leucoryx (I)

Orix alb

Ovis ammon (II) (Cu excepția subspeciilor incluse în anexa A)

Argal

Ovis ammon hodgsonii (I)

Muflon himalaian

Ovis ammon nigrimontana (I)

Ovis aries (Cu excepția formei domesticite Ovis aries aries, a subspeciilor incluse în anexa A și a subspeciilor O. a. isphahanica, O. a. laristanica, O. a. musimon și O. a. orientalis, care nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament)

Ovis aries ophion (I)

Muflon de Cipru

Ovis aries vignei (I)

Ovis canadensis (II) (Numai populația din Mexic; nicio altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament)

Pantholops hodgsonii (I)

Antilopa de Tibet (chiru)

Philantomba monticola (II)

Pseudois nayaur (III Pakistan)

Bharal

Pseudoryx nghetinhensis (I)

Saola

Rupicapra pyrenaica ornata (II)

Capră neagră de Abruzzo

Saiga borealis (II)

Saiga tatarica (II)

Antilopă saiga

Tetracerus quadricornis (III Nepal)

Antilopă cu patru coarne

Camelidae

Camelide, guanaco, vigonie

Lama guanicoe (II)

Guanaco

Vicugna vicugna (I) [Cu excepția populațiilor din: Argentina (populațiile din provinciile Jujuy și Catamarca și populațiile semi-captive din provinciile Jujuy, Salta, Catamarca, La Rioja și San Juan); Bolivia (întreaga populație), Chile (populația din Primera Región), Ecuador (întreaga populație) și Peru (întreaga populație), care sunt incluse în anexa B]

Vicugna vicugna (II) [Numai populațiile din Argentina (populațiile din provinciile Jujuy și Catamarca și populațiile semi-captive din provinciile Jujuy, Salta, Catamarca, La Rioja și San Juan), Bolivia (întreaga populație), Chile (populația din Primera Región), Ecuador (întreaga populație) și Peru (întreaga populație); toate celelalte populații sunt incluse în anexa A] (3)

Vigonie

Cervidae

Cerb, huemul, muntiac, pudus

Axis calamianensis (I)

Axis kuhlii (I)

Axis porcinus [III Pakistan (Cu excepția subspeciilor incluse în anexa A)]

Axis porcinus annamiticus (I)

Cerb axis de Thailanda

Blastocerus dichotomus (I)

Cerb de mlaștină

Cervus elaphus bactrianus (II)

Cervus elaphus barbarus (III Algeria/Tunisia)

Cervus elaphus hanglu (I)

Cerb de Cașmir

Dama dama mesopotamica (I)

Cerb lopătar persan

Hippocamelus spp. (I)

Huemul

Mazama temama cerasina (III Guatemala)

Cerb roșu american

Muntiacus crinifrons (I)

Muntiac negru

Muntiacus vuquangensis (I)

Muntiac uriaș

Odocoileus virginianus mayensis (III Guatemala)

Cerb catâr de Guatemala

Ozotoceros bezoarticus (I)

Cerb de pampas

Pudu mephistophiles (II)

Pudu nordic

Pudu puda (I)

Cerb chilian

Rucervus duvaucelii (I)

Barasinga

Rucervus eldii (I)

Hippopotamidae

Hipopotami

Hexaprotodon liberiensis (II)

Hipopotam pitic

Hippopotamus amphibius (II)

Hipopotam comun

Moschidae

Cerb moscat

Moschus spp. (I) (Numai populațiile din Afganistan, Bhutan, India, Myanmar/Birmania, Nepal și Pakistan; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B)

Moschus spp. (II) (Cu excepția populațiilor din Afganistan, Bhutan, India, Myanmar/Birmania, Nepal și Pakistan, care sunt incluse în anexa A)

Cerb moscat

Suidae

Babirusă, mistreți, porci

Babyrousa babyrussa (I)

Babirusă

Babyrousa bolabatuensis (I)

Babyrousa celebensis (I)

Babyrousa togeanensis (I)

Sus salvanius (I)

Mistreț pitic

Tayassuidae

Pecari

Tayassuidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A și excluzând populațiile de Pecari tajacu din Mexic și din Statele Unite ale Americii, care nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament)

Pecari

Catagonus wagneri (I)

Pecar de Chaco

CARNIVORA

Ailuridae

Ailurus fulgens (I)

Panda roșu

Canidae

Câini, vulpi, lupi

Canis aureus (III India)

Șacal auriu

Canis lupus (I/II)

(Toate populațiile, cu excepția celor din Spania, la nord de Duero, și din Grecia, la nord de paralela 39. Populațiile din Bhutan, India, Nepal și Pakistan sunt incluse în anexa I; toate celelalte populații sunt incluse în anexa II. Se exclud forma domesticită și câinele dingo, cunoscute sub denumirea Canis lupus familiaris și, respectiv, Canis lupus dingo)

Canis lupus (II) (Populațiile din Spania, la nord de Duero, și din Grecia, la nord de paralela 39) Se exclud forma domesticită și câinele dingo, cunoscute sub denumirea Canis lupus familiaris și, respectiv, Canis lupus dingo)

Lup cenușiu

Canis simensis

Lup etiopian

Cerdocyon thous (II)

Vulpe de pădure

Chrysocyon brachyurus (II)

Lup cu coamă

Cuon alpinus (II)

Câine roșu (dol)

Lycalopex culpaeus (II)

Vulpe roșie sud-americană

Lycalopex fulvipes (II)

Vulpea lui Darwin

Lycalopex griseus (II)

Vulpe mică gri sud-americană

Lycalopex gymnocercus (II)

Vulpe de pampas

Speothos venaticus (I)

Câine de tufiș

Vulpes bengalensis (III India)

Vulpe bengaleză

Vulpes cana (II)

Vulpea lui Blanford

Vulpes zerda (II)

Vulpea deșertului (fenec)

Eupleridae

Cryptoprocta ferox (II)

Eupleres goudotii (II)

Fossa fossana (II)

Felidae

Pisici, gheparzi, leoparzi, lei, tigri etc.

Felidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A. Exemplarele din forma domesticită nu fac obiectul prezentului regulament. În cazul Panthera leo (populațiile din Africa): pentru exemplarele de oase, bucăți de oase, produse din oase, gheare, schelete, cranii și dinți provenite de la exemplare capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale este stabilită o cotă anuală de export zero;

pentru tranzacționarea în scopuri comerciale a oaselor, bucăților de oase, produselor din oase, ghearelor, scheletelor, craniilor și dinților provenite din operațiuni de creștere în captivitate în Africa de Sud vor fi stabilite cote anuale de export, care vor fi comunicate anual Secretariatului CITES.)

Pisici

Acinonyx jubatus (I) [Cotele anuale de export pentru exemplare vii și trofee de vânătoare se acordă după cum urmează: Botswana: 5; Namibia: 150; Zimbabwe: 50. Comerțul cu astfel de exemplare este supus articolului 4 alineatul (1)]

Ghepard

Caracal caracal (I) (Numai populația din Asia; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B)

Caracal

Catopuma temminckii (I)

Pisică aurie

Felis nigripes (I)

Pisică cu labe negre

Felis silvestris (II)

Pisică sălbatică

Leopardus geoffroyi (I)

Leopardus jacobitus (I)

Pisică de munte din Anzi

Leopardus pardalis (I)

Ocelot

Leopardus tigrinus (I)

Leopardus wiedii (I)

Margay

Lynx lynx (II)

Linx eurasiatic

Lynx pardinus (I)

Linx iberic

Neofelis nebulosa (I)

Panthera leo persica (I)

Leu asiatic

Panthera onca (I)

Jaguar

Panthera pardus (I)

Panteră

Panthera tigris (I)

Tigru

Pardofelis marmorata (I)

Prionailurus bengalensis bengalensis (I) (Numai populațiile din Bangladesh, India și Thailanda; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B)

Prionailurus iriomotensis (II)

Prionailurus planiceps (I)

Pisică cu capul plat

Prionailurus rubiginosus (I) (Numai populația din India; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B)

Puma concolor costaricensis (I)

Pumă de America

Puma yagouaroundi (I) (Numai populațiile din America Centrală și de Nord; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B)

Jaguarundi

Uncia uncia (I)

Leopardul zăpezilor (irbis)

Herpestidae

Manguste

Herpestes edwardsi (III India/Pakistan)

Herpestes fuscus (III India)

Herpestes javanicus (III Pakistan)

Herpestes javanicus auropunctatus (III India)

Herpestes smithii (III India)

Mangustă Smith

Herpestes urva (III India)

Mangusta crabilor

Herpestes vitticollis (III India)

Mangustă cu gât dungat

Hyaenidae

Lupi de pământ, hiene

Hyaena hyaena (III Pakistan)

Hienă dungată

Proteles cristata (III Botswana)

Lup de pământ

Mephitidae

Sconcși

Conepatus humboldtii (II)

Sconcs de Patagonia

Mustelidae

Bursuci, jderi americani, nevăstuici etc.

Lutrinae

Vidre

Lutrinae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Vidre

Aonyx capensis microdon (I) (Numai populațiile din Camerun și Nigeria; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B)

Enhydra lutris nereis (I)

Vidră de mare (calan)

Lontra felina (I)

Vidră marină

Lontra longicaudis (I)

Vidră cu coadă lungă

Lontra provocax (I)

Vidră sud-americană

Lutra lutra (I)

Vidră

Lutra nippon (I)

Pteronura brasiliensis (I)

Vidră uriașă braziliană

Mustelinae

Grizoni, jderi americani, hermine, nevăstuici

Eira barbara (III Honduras)

Tayra

Galictis vittata (III Costa Rica)

Grison

Martes flavigula (III India)

Jder cu gâtul galben

Martes foina intermedia (III India)

Jder de piatră

Martes gwatkinsii (III India)

Mellivora capensis (III Botswana)

Mustela nigripes (I)

Dihor cu labe negre

Odobenidae

Morsă

Odobenus rosmarus (III Canada)

Morsă

Otariidae

Foci cu blană, lei de mare

Arctocephalus spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Focă cu blană

Arctocephalus philippii (II)

Arctocephalus townsendi (I)

Phocidae

Foci

Mirounga leonina (II)

Elefant de mare

Monachus spp. (I)

Foci

Procyonidae

Coati, olingo

Bassaricyon gabbii (III Costa Rica)

Olingo

Bassariscus sumichrasti (III Costa Rica)

Basarisc

Nasua narica (III Honduras)

Urs cu trompă (coati)

Nasua nasua solitaria (III Uruguay)

Coati brazilian

Potos flavus (III Honduras)

Kinkaju

Ursidae

Urși

Ursidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Urși

Ailuropoda melanoleuca (I)

Panda uriaș

Helarctos malayanus (I)

Urs malaezian

Melursus ursinus (I)

Urs buzat

Tremarctos ornatus (I)

Urs cu ochelari

Ursus arctos (I/II)

(Numai populațiile din Bhutan, China, Mexic și Mongolia și subspecia Ursus arctos isabellinus sunt incluse în anexa I; toate celelalte populații și subspecii sunt incluse în anexa II)

Urs brun

Ursus thibetanus (I)

Urs asiatic

Viverridae

Binturong, civetă, linsang, civetă-lutră, civetă de palmier

Arctictis binturong (III India)

Binturong

Civettictis civetta (III Botswana)

Civetă africană

Cynogale bennettii (II)

Civetă-lutră

Hemigalus derbyanus (II)

Paguma larvata (III India)

Paradoxurus hermaphroditus (III India)

Paradoxurus jerdoni (III India)

Prionodon linsang (II)

Linsang

Prionodon pardicolor (I)

Viverra civettina (III India)

Civetă

Viverra zibetha (III India)

Zibetă

Viverricula indica (III India)

Civetă pitică

CETACEA

Cetacee (delfini, marsuini, balene)

CETACEA spp. (I/II) (4)

Cetacee

CHIROPTERA

Phyllostomidae

Platyrrhinus lineatus (III Uruguay)

Pteropodidae

Lilieci frugivori, vulpi zburătoare

Acerodon spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Vulpi zburătoare

Acerodon jubatus (I)

Liliac frugivor

Pteropus spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A și a speciei Pteropus brunneus)

Vulpi zburătoare

Pteropus insularis (I)

Liliac din Insulele Chuuck

Pteropus livingstonii (II)

Pteropus loochoensis (I)

Pteropus mariannus (I)

Liliac din Insulele Mariane

Pteropus molossinus (I)

Vulpe zburătoare de Pohnpei

Pteropus pelewensis (I)

Pteropus pilosus (I)

Liliac mare din Insulele Palau

Pteropus rodricensis (II)

Pteropus samoensis (I)

Liliac din Insulele Samoa

Pteropus tonganus (I)

Liliac din Insulele Tonga

Pteropus ualanus (I)

Pteropus voeltzkowi (II)

Pteropus yapensis (I)

CINGULATA

Dasypodidae

Tatu

Cabassous centralis (III Costa Rica)

Tatu

Cabassous tatouay (III Uruguay)

Tatu mare cu coadă golașă

Chaetophractus nationi (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero. Toate exemplarele se consideră ca fiind exemplare din speciile incluse în anexa A, iar comerțul aferent se reglementează în consecință)

Priodontes maximus (I)

Tatu uriaș

DASYUROMORPHIA

Dasyuridae

Șoareci marsupiali

Sminthopsis longicaudata (I)

Șoarece marsupial cu coadă lungă

Sminthopsis psammophila (I)

Șoarece marsupial de deșert

DIPROTODONTIA

Macropodidae

Canguri, canguri-pitici (wallaby)

Dendrolagus inustus (II)

Cangur de copac gri

Dendrolagus ursinus (II)

Cangur de copac negru

Lagorchestes hirsutus (I)

Cangur-iepure pitic roșu

Lagostrophus fasciatus (I)

Cangur-iepure pitic cu dungi

Onychogalea fraenata (I)

Phalangeridae

Cuscus

Phalanger intercastellanus (II)

Phalanger mimicus (II)

Phalanger orientalis (II)

Cuscus gri

Spilocuscus kraemeri (II)

Spilocuscus maculatus (II)

Spilocuscus papuensis (II)

Potoroidae

Canguri-șobolan

Bettongia spp. (I)

Canguri-șobolan

Vombatidae

Wombat

Lasiorhinus krefftii (I)

LAGOMORPHA

Leporidae

Iepuri de câmp, iepuri domestici

Caprolagus hispidus (I)

Iepure de Assam

Romerolagus diazi (I)

Iepure de vulcan

MONOTREMATA

Tachyglossidae

Echidne

Zaglossus spp. (II)

Echidne cu cioc lung

PERAMELEMORPHIA

Peramelidae

Perameles bougainville (I)

Bandicoot de bougainville

Thylacomyidae

Macrotis lagotis (I)

Marele iepure marsupial

PERISSODACTYLA

Equidae

Cai, măgari sălbatici, zebre

Equus africanus (I) (Se exclude forma domesticită, cunoscută sub denumirea Equus asinus, care nu face obiectul prezentului regulament)

Măgar sălbatic african

Equus grevyi (I)

Zebra lui Grévy

Equus hemionus (I/II) (Specia este inclusă în anexa II, dar subspeciile Equus hemionus hemionus și Equus hemionus khur sunt incluse în anexa I)

Măgar sălbatic asiatic

Equus kiang (II)

Kiang

Equus przewalskii (I)

Cal sălbatic de stepă

Equus zebra hartmannae (II)

Zebra lui Hartmann

Equus zebra zebra (II)

Zebră de munte

Rhinocerotidae

Rinoceri

Rhinocerotidae spp. (I) (Cu excepția subspeciilor incluse în anexa B)

Rinoceri

Ceratotherium simum simum (II) (Numai populațiile din Africa de Sud și Swaziland; toate celelalte populații sunt incluse în anexa A. În scopul exclusiv de a permite comerțul internațional cu animale vii către destinații corespunzătoare și acceptabile, precum și comerțul cu trofee de vânătoare. Toate celelalte exemplare se consideră ca fiind exemplare din speciile incluse în anexa A, iar comerțul aferent se reglementează în consecință)

Rinocer alb

Tapiridae

Tapiri

Tapiridae spp. (I) (Cu excepția speciilor incluse în anexa B)

Tapiri

Tapirus terrestris (II)

Tapir de câmpie

PHOLIDOTA

Manidae

Pangolini

Manis spp. (II)

(Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Pangolini

Manis crassicaudata (I)

Pangolin indian

Manis culionensis (I)

Pangolin filipinez

Manis gigantea (I)

Pangolin gigant

Manis javanica (I)

Pangolin de Java

Manis pentadactyla (I)

Pangolin chinez

Manis temminckii (I)

Pangolin de stepă

Manis tetradactyla (I)

Pangolin cu coadă lungă

Manis tricuspis (I)

Pangolin de copac

PILOSA

Bradypodidae

Leneși cu trei degete

Bradypus pygmaeus (II)

Leneș cu trei degete pitic

Bradypus variegatus (II)

Leneș cu gât maro

Megalonychidae

Leneși cu două degete (unau)

Choloepus hoffmanni (III Costa Rica)

Unaul lui Hoffmann

Myrmecophagidae

Furnicari americani

Myrmecophaga tridactyla (II)

Furnicar mare

Tamandua mexicana (III Guatemala)

Tamandua

PRIMATES

Primate (maimuțe antropoide și maimuțe)

PRIMATES spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Primate

Atelidae

Maimuțe urlătoare, maimuțe agățătoare

Alouatta coibensis (I)

Alouatta palliata (I)

Alouatta pigra (I)

Ateles geoffroyi frontatus (I)

Maimuță agățătoare

Ateles geoffroyi ornatus (I)

Brachyteles arachnoides (I)

Maimuță agățătoare lânoasă

Brachyteles hypoxanthus (I)

Oreonax flavicauda (I)

Cebidae

Marmosete, tamarini, maimuțe din Lumea Nouă

Callimico goeldii (I)

Callithrix aurita (I)

Callithrix flaviceps (I)

Leontopithecus spp. (I)

Saguinus bicolor (I)

Saguinus geoffroyi (I)

Saguinus leucopus (I)

Saguinus martinsi (I)

Saguinus oedipus (I)

Saimiri oerstedii (I)

Cercopithecidae

Maimuțe din Lumea Veche

Cercocebus galeritus (I)

Mangab cu creastă

Cercopithecus diana (I)

Cercopithecus roloway (I)

Cercopithecus solatus (II)

Colobus satanas (II)

Maimuță mătăsoasă neagră

Macaca silenus (I)

Macac coadă de leu

Macaca sylvanus (I)

Magot

Mandrillus leucophaeus (I)

Maimuță Drill

Mandrillus sphinx (I)

Mandril

Nasalis larvatus (I)

Maimuță năsoasă

Piliocolobus foai (II)

Piliocolobus gordonorum (II)

Piliocolobus kirkii (I)

Piliocolobus pennantii (II)

Piliocolobus preussi (II)

Piliocolobus rufomitratus (I)

Maimuța mătăsoasă de Tana

Piliocolobus tephrosceles (II)

Piliocolobus tholloni (II)

Presbytis potenziani (I)

Langur de Mentawai

Pygathrix spp. (I)

Languri Douc

Rhinopithecus spp. (I)

Maimuțe cu nas cârn

Semnopithecus ajax (I)

Semnopithecus dussumieri (I)

Semnopithecus entellus (I)

Langur Hulman

Semnopithecus hector (I)

Semnopithecus hypoleucos (I)

Semnopithecus priam (I)

Semnopithecus schistaceus (I)

Simias concolor (I)

Trachypithecus delacouri (II)

Trachypithecus francoisi (II)

Trachypithecus geei (I)

Trachypithecus hatinhensis (II)

Trachypithecus johnii (II)

Trachypithecus laotum (II)

Trachypithecus pileatus (I)

Trachypithecus poliocephalus (II)

Trachypithecus shortridgei (I)

Cheirogaleidae

Lemurieni pitici și lemurieni șoarece

Cheirogaleidae spp. (I)

Lemurieni pitici și lemurieni-șoarece

Daubentoniidae

Lemurieni Aye Aye

Daubentonia madagascariensis (I)

Lemurieni Aye Aye

Hominidae

Cimpanzei, gorile, urangutani

Gorilla beringei (I)

Gorila estică

Gorilla gorilla (I)

Gorila vestică

Pan spp. (I)

Cimpanzeu și bonobo

Pongo abelii (I)

Urangutan de Sumatra

Pongo pygmaeus (I)

Urangutan de Borneo

Hylobatidae

Giboni

Hylobatidae spp. (I)

Giboni

Indriidae

Indri, sifaka și lemurieni lânoși

Indriidae spp. (I)

Indri, sifaka și lemurieni lânoși

Lemuridae

Lemurieni mari

Lemuridae spp. (I)

Lemurieni mari

Lepilemuridae

Lepilemuridae spp. (I)

Lorisidae

Nycticebus spp. (I)

Pitheciidae

Cacajao spp. (I)

Callicebus barbarabrownae (II)

Callicebus melanochir (II)

Callicebus nigrifrons (II)

Callicebus personatus (II)

Chiropotes albinasus (I)

Tarsiidae

Tarsiene

Tarsius spp. (II)

Tarsiene

PROBOSCIDEA

Elephantidae

Elefanți

Elephas maximus (I)

Elefant asiatic

Loxodonta africana (I) (Cu excepția populațiilor din Botswana, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe, care sunt incluse în anexa B)

Loxodonta africana (II)

(Numai polulațiile din Botswana, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe (5); toate celelalte populații sunt incluse în anexa A)

Elefant african

RODENTIA

Chinchillidae

Șinșile

Chinchilla spp. (I) (Exemplarele din forma domesticită nu fac obiectul prezentului regulament)

Șinșile

Cuniculidae

Paca

Cuniculus paca (III Honduras)

Paca de șes

Dasyproctidae

Aguti

Dasyprocta punctata (III Honduras)

Aguti

Erethizontidae

Porci spinoși din Lumea Nouă

Sphiggurus mexicanus (III Honduras)

Porc spinos de copac mexican

Sphiggurus spinosus (III Uruguay)

Porc spinos de copac sud-american

Hystricidae

Porci spinoși din Lumea Veche

Hystrix cristata

Porc spinos nord-african

Muridae

Șoareci, șobolani

Leporillus conditor (I)

Șobolan constructor

Pseudomys fieldi praeconis (I)

Șobolan de apă

Xeromys myoides (I)

Pseudoșobolan de apă

Zyzomys pedunculatus (I)

Șobolan cu coadă mare

Sciuridae

Veverițe terestre, veverițe arboricole

Cynomys mexicanus (I)

Câine de prerie mexican

Marmota caudata (III India)

Marmotă cu coadă lungă

Marmota himalayana (III India)

Marmotă himalaiană

Ratufa spp. (II)

Veverițe uriașe

Sciurus deppei (III Costa Rica)

Veverița lui Deppe

SCANDENTIA

SCANDENTIA spp. (II)

Șoareci de copac

SIRENIA

Dugongidae

Dugong

Dugong dugon (I)

Dugong

Trichechidae

Lamantini

Trichechus inunguis (I)

Trichechus manatus (I)

Trichechus senegalensis (I)

AVES

Păsări

ANSERIFORMES

Anatidae

Rațe, gâște, lebede etc.

Anas aucklandica (I)

Anas bernieri (II)

Anas chlorotis (I)

Anas formosa (II)

Anas laysanensis (I)

Anas nesiotis (I)

Anas querquedula

Rață cârâitoare

Asarcornis scutulata (I)

Aythya innotata

Aythya nyroca

Rață roșie

Branta canadensis leucopareia (I)

Branta ruficollis (II)

Gâscă cu pieptul roșu

Branta sandvicensis (I)

Coscoroba coscoroba (II)

Cygnus melancoryphus (II)

Dendrocygna arborea (II)

Dendrocygna autumnalis (III Honduras)

Rață arboricolă cu pântece negru

Dendrocygna bicolor (III Honduras)

Mergus octosetaceus

Oxyura leucocephala (II)

Rață cu obrazul alb

Rhodonessa caryophyllacea (posibil dispărută) (I)

Sarkidiornis melanotos (II)

Tadorna cristata

APODIFORMES

Trochilidae

Colibri

Trochilidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Colibri

Glaucis dohrnii (I)

CHARADRIIFORMES

Burhinidae

Pasările ogorului

Burhinus bistriatus (III Guatemala)

Laridae

Pescăruși, rândunici de mare

Larus relictus (I)

Scolopacidae

Culici, fluierari

Numenius borealis (I)

Numenius tenuirostris (I)

Culic cu cioc subțire

Tringa guttifer (I)

CICONIIFORMES

Ardeidae

Egrete, stârci

Ardea alba

Egreta mare

Bubulcus ibis

Stârc de cireadă

Egretta garzetta

Egreta mică

Balaenicipitidae

Pasăre sabot

Balaeniceps rex (II)

Pasărea sabot

Ciconiidae

Berze

Ciconia boyciana (I)

Ciconia nigra (II)

Barza neagră

Ciconia stormi

Jabiru mycteria (I)

Jabiru american

Leptoptilos dubius

Mycteria cinerea (I)

Phoenicopteridae

Flamingi

Phoenicopteridae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Flamingi

Phoenicopterus ruber (II)

Flamingo

Threskiornithidae

Ibiși, lopătari

Eudocimus ruber (II)

Ibis roșu

Geronticus calvus (II)

Geronticus eremita (I)

Nipponia nippon (I)

Platalea leucorodia (II)

Lopătar

Pseudibis gigantea

COLUMBIFORMES

Columbidae

Turturele, porumbei

Caloenas nicobarica (I)

Porumbel nicobar

Claravis godefrida

Columba livia

Porumbel de stâncă

Ducula mindorensis (I)

Gallicolumba luzonica (II)

Porumbel lovitură de pumnal

Goura spp. (II)

Leptotila wellsi

Nesoenas mayeri (III Mauritius)

Streptopelia turtur

Turturică

CORACIIFORMES

Bucerotidae

Calao

Aceros spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Calao

Aceros nipalensis (I)

Anorrhinus spp. (II)

Calao

Anthracoceros spp. (II)

Calao

Berenicornis spp. (II)

Calao

Buceros spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Calao

Buceros bicornis (I)

Pasăre-rinocer bicorn

Penelopides spp. (II)

Calao

Rhinoplax vigil (I)

Rhyticeros spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Calao

Rhyticeros subruficollis (I)

CUCULIFORMES

Musophagidae

Turaci

Tauraco spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Turaci

Tauraco bannermani (II)

FALCONIFORMES

Păsări de pradă diurne (acvile, șoimi, ereți, vulturi)

FALCONIFORMES spp. (II)

(Cu excepția speciilor incluse în anexa A; cu excepția unei specii din familia Cathartidae inclusă în anexa C; celelalte specii din familia respectivă nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament; și cu excepția speciei Caracara lutosa)

Păsări de pradă diurne

Accipitridae

Ulii, vulturi

Accipiter brevipes (II)

Uliu cu picioare scurte

Accipiter gentilis (II)

Uliu porumbar

Accipiter nisus (II)

Uliu păsărar

Aegypius monachus (II)

Vultur pleșuv brun

Aquila adalberti (I)

Aquila chrysaetos (II)

Acvila de munte

Aquila clanga (II)

Acvila țipătoare mare

Aquila heliaca (I)

Acvila de câmp

Aquila pomarina (II)

Acvila țipătoare mică

Buteo buteo (II)

Șorecar comun

Buteo lagopus (II)

Șorecar încălțat

Buteo rufinus (II)

Șorecar mare

Chondrohierax uncinatus wilsonii (I)

Circaetus gallicus (II)

Șerpar

Circus aeruginosus (II)

Erete de stuf

Circus cyaneus (II)

Erete vânăt

Circus macrourus (II)

Erete alb

Circus pygargus (II)

Erete sur

Elanus caeruleus (II)

Gaie cenușie

Eutriorchis astur (II)

Gypaetus barbatus (II)

Zăgan

Gyps fulvus (II)

Vultur pleșuv sur

Haliaeetus spp. (I/II) (Haliaeetus albicilla este inclusă în anexa I; celelalte specii sunt incluse în anexa II)

Vulturi de mare

Harpia harpyja (I)

Harpie

Hieraaetus fasciatus (II)

Acvilă porumbacă

Hieraaetus pennatus (II)

Acvilă pitică

Leucopternis occidentalis (II)

Milvus migrans (II) (Cu excepția speciei Milvus migrans lineatus care este inclusă în anexa B)

Gaie brună

Milvus milvus (II)

Gaie roșie

Neophron percnopterus (II)

Hoitar alb

Pernis apivorus (II)

Viespar

Pithecophaga jefferyi (I)

Acvila maimuțelor

Cathartidae

Vulturi din Lumea Nouă

Gymnogyps californianus (I)

Condor californian

Sarcoramphus papa (III Honduras)

Vultur regal

Vultur gryphus (I)

Condor de Anzi

Falconidae

Șoimi

Falco araeus (I)

Falco biarmicus (II)

Șoim sudic

Falco cherrug (II)

Șoim dunărean

Falco columbarius (II)

Șoimuleț de iarnă

Falco eleonorae (II)

Falco jugger (I)

Falco naumanni (II)

Vânturel mic

Falco newtoni (I) (Numai populația din Insulele Seychelles)

Falco pelegrinoides (I)

Falco peregrinus (I)

Șoim călător

Falco punctatus (I)

Falco rusticolus (I)

Șoim de vânătoare

Falco subbuteo (II)

Șoimul rândunelelor

Falco tinnunculus (II)

Vânturel roșu

Falco vespertinus (II)

Șoimuleț de seară

Pandionidae

Pandion haliaetus (II)

Vultur pescar

GALLIFORMES

Cracidae

Crax alberti (III Columbia)

Crax blumenbachii (I)

Crax daubentoni (III Columbia)

Crax fasciolata

Crax globulosa (III Columbia)

Crax rubra (III Columbia/Costa Rica/Guatemala/Honduras)

Mitu mitu (I)

Oreophasis derbianus (I)

Ortalis vetula (III Guatemala/Honduras)

Pauxi pauxi (III Columbia)

Penelope albipennis (I)

Penelope purpurascens (III Honduras)

Penelopina nigra (III Guatemala)

Pipile jacutinga (I)

Pipile pipile (I)

Megapodiidae

Macrocephalon maleo (I)

Cocoș-ciocan cu picioare roșii

Phasianidae

Bibilici, potârnichi, prepelițe, fazani

Argusianus argus (II)

Fazan argus

Catreus wallichii (I)

Colinus virginianus ridgwayi (I)

Crossoptilon crossoptilon (I)

Crossoptilon mantchuricum (I)

Gallus sonneratii (II)

Ithaginis cruentus (II)

Lophophorus impejanus (I)

Lophophorus lhuysii (I)

Lophophorus sclateri (I)

Lophura edwardsi (I)

Lophura hatinhensis

Lophura leucomelanos (III Pakistan)

Lophura swinhoii (I)

Meleagris ocellata (III Guatemala)

Odontophorus strophium

Ophrysia superciliosa

Pavo cristatus (III Pakistan)

Pavo muticus (II)

Polyplectron bicalcaratum (II)

Polyplectron germaini (II)

Polyplectron malacense (II)

Polyplectron napoleonis (I)

Polyplectron schleiermacheri (II)

Pucrasia macrolopha (III Pakistan)

Rheinardia ocellata (I)

Syrmaticus ellioti (I)

Syrmaticus humiae (I)

Syrmaticus mikado (I)

Tetraogallus caspius (I)

Tetraogallus tibetanus (I)

Tragopan blythii (I)

Tragopan caboti (I)

Tragopan melanocephalus (I)

Tragopan satyra (III Nepal)

Tympanuchus cupido attwateri (II)

GRUIFORMES

Gruidae

Cocori

Gruidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Cocori

Grus americana (I)

Cocor alb

Grus canadensis (I/II) (Specia este inclusă în anexa II, dar subspeciile Grus canadensis nesiotes și Grus canadensis pulla sunt incluse în anexa I)

Grus grus (II)

Cocor mare

Grus japonensis (I)

Grus leucogeranus (I)

Grus monacha (I)

Grus nigricollis (I)

Grus vipio (I)

Otididae

Dropii

Otididae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Dropii

Ardeotis nigriceps (I)

Chlamydotis macqueenii (I)

Chlamydotis undulata (I)

Dropie gulerată

Houbaropsis bengalensis (I)

Otis tarda (II)

Dropie

Sypheotides indicus (II)

Tetrax tetrax (II)

Spârcaci

Rallidae

Lișițe, cristei

Gallirallus sylvestris (I)

Rhynochetidae

Kagu

Rhynochetos jubatus (I)

Kagu

PASSERIFORMES

Atrichornithidae

Atrichornis clamosus (I)

Pasărea gălăgioasă

Cotingidae

Cotingide, păsări împodobite

Cephalopterus ornatus (III Columbia)

Pasărea umbrelă

Cephalopterus penduliger (III Columbia)

Cotinga maculata (I)

Rupicola spp. (II)

Xipholena atropurpurea (I)

Emberizidae

Cardinali, tangara

Gubernatrix cristata (II)

Paroaria capitata (II)

Paroaria coronata (II)

Cardinal verde

Tangara fastuosa (II)

Estrildidae

Amandava formosa (II)

Lonchura fuscata

Lonchura oryzivora (II)

Poephila cincta cincta (II)

Fringillidae

Sticleți, canari

Carduelis cucullata (I)

Scatiu

Carduelis yarrellii (II)

Hirundinidae

Rândunici

Pseudochelidon sirintarae (I)

Icteridae

Icteride

Xanthopsar flavus (I)

Meliphagidae

Melifage

Lichenostomus melanops cassidix (II)

Muscicapidae

Muscari din Lumea Veche etc.

Acrocephalus rodericanus (III Mauritius)

Cyornis ruckii (II)

Dasyornis broadbenti litoralis (posibil dispărută) (I)

Dasyornis longirostris (I)

Garrulax canorus (II)

Garrulax taewanus (II)

Leiothrix argentauris (II)

Leiothrix lutea (II)

Pasărea-soarelui

Liocichla omeiensis (II)

Picathartes gymnocephalus (I)

Cioară cheală cu gât alb

Picathartes oreas (I)

Terpsiphone bourbonnensis (III Mauritius)

Paradisaeidae

Pasărea paradisului

Paradisaeidae spp. (II)

Pasărea paradisului

Pittidae

Pitta guajana (II)

Pitta gurneyi (I)

Pitta kochi (I)

Pitta nympha (II)

Pycnonotidae

Pycnonotus zeylanicus (II)

Sturnidae

Grauri

Gracula religiosa (II)

Mierlă mandarin

Leucopsar rothschildi (I)

Zosteropidae

Zosterops albogularis (I)

PELECANIFORMES

Fregatidae

Fregate

Fregata andrewsi (I)

Fregată cu pântece alb

Pelecanidae

Pelicani

Pelecanus crispus (I)

Pelican creț

Sulidae

Corbi de mare

Papasula abbotti (I)

PICIFORMES

Capitonidae

Semnornis ramphastinus (III Columbia)

Picidae

Ciocănitori

Dryocopus javensis richardsi (I)

Ramphastidae

Tucani

Baillonius bailloni (III Argentina)

Pteroglossus aracari (II)

Tucan cu cap negru

Pteroglossus castanotis (III Argentina)

Pteroglossus viridis (II)

Ramphastos dicolorus (III Argentina)

Tucan bălțat

Ramphastos sulfuratus (II)

Tucanul pește

Ramphastos toco (II)

Toco

Ramphastos tucanus (II)

Ramphastos vitellinus (II)

Selenidera maculirostris (III Argentina)

Tucan cu cioc scurt

PODICIPEDIFORMES

Podicipedidae

Corcodei

Podilymbus gigas (I)

PROCELLARIIFORMES

Diomedeidae

Albatroși

Phoebastria albatrus (I)

PSITTACIFORMES

Cacadu, lorius, ara, peruși, papagali etc.

PSITTACIFORMES spp. (II)

(Cu excepția speciilor incluse în anexa A și excluzând speciile Agapornis roseicollis, Melopsittacus undulatus, Nymphicus hollandicus și Psittacula krameri, care nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament)

Papagali etc.

Cacatuidae

Cacadu

Cacatua goffiniana (I)

Cacadu de Tanimbar

Cacatua haematuropygia (I)

Cacatua moluccensis (I)

Cacatua sulphurea (I)

Probosciger aterrimus (I)

Loriidae

Lori

Eos histrio (I)

Vini spp. (I/II) (Vini ultramarina este inclusă în anexa I; celelalte specii sunt incluse în anexa II)

Psittacidae

Papagali amazonieni, ara, peruși, papagali

Amazona arausiaca (I)

Amazona auropalliata (I)

Amazona barbadensis (I)

Amazona brasiliensis (I)

Amazona finschi (I)

Amazona guildingii (I)

Amazona imperialis (I)

Papagal imperial

Amazona leucocephala (I)

Amazona oratrix (I)

Amazona pretrei (I)

Amazona rhodocorytha (I)

Amazona tucumana (I)

Amazona versicolor (I)

Amazona vinacea (I)

Amazona viridigenalis (I)

Amazona vittata (I)

Anodorhynchus spp. (I)

Ara ambiguus (I)

Ara glaucogularis (I)

Ara macao (I)

Ara roșu-albastru

Ara militaris (I)

Ara verde

Ara rubrogenys (I)

Cyanopsitta spixii (I)

Cyanoramphus cookii (I)

Cyanoramphus forbesi (I)

Cyanoramphus novaezelandiae (I)

Cyanoramphus saisseti (I)

Cyclopsitta diophthalma coxeni (I)

Eunymphicus cornutus (I)

Guarouba guarouba (I)

Neophema chrysogaster (I)

Ognorhynchus icterotis (I)

Pezoporus occidentalis (posibil dispărută) (I)

Pezoporus wallicus (I)

Pionopsitta pileata (I)

Primolius couloni (I)

Primolius maracana (I)

Psephotus chrysopterygius (I)

Psephotus dissimilis (I)

Psephotus pulcherrimus (posibil dispărută) (I)

Psittacula echo (I)

Psittacus erithacus (I)

Papagal gri african

Pyrrhura cruentata (I)

Rhynchopsitta spp. (I)

Strigops habroptilus (I)

Papagal-bufniță

RHEIFORMES

Rheidae

Nandu

Pterocnemia pennata (I) (Cu excepția speciei Pterocnemia pennata pennata care este inclusă în anexa B)

Pterocnemia pennata pennata (II)

Rhea americana (II)

Struț sud-american (nandu)

SPHENISCIFORMES

Spheniscidae

Pinguini

Spheniscus demersus (II)

Spheniscus humboldti (I)

Pinguinul lui Humboldt

STRIGIFORMES

Bufnițe, huhurezi

STRIGIFORMES spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A și a speciei Sceloglaux albifacies)

Bufnițe, huhurezi

Strigidae

Bufnițe, huhurezi

Aegolius funereus (II)

Minuniță

Asio flammeus (II)

Ciuf de câmp

Asio otus (II)

Ciuf de pădure

Athene noctua (II)

Cucuveaua comună

Bubo bubo (II) (Cu excepția speciei Bubo bubo bengalensis care este inclusă în anexa B)

Buhă

Glaucidium passerinum (II)

Cucuveaua pitică

Heteroglaux blewitti (I)

Mimizuku gurneyi (I)

Ninox natalis (I)

Nyctea scandiaca (II)

Bufniță polară

Otus ireneae (II)

Otus scops (II)

Ciuf pitic

Strix aluco (II)

Huhurez mic

Strix nebulosa (II)

Huhurez bărbos

Strix uralensis (II) (Cu excepția speciei Strix uralensis davidi care este inclusă în anexa B)

Huhurez mare

Surnia ulula (II)

Ciuhurez undulat

Tytonidae

Strigi

Tyto alba (II)

Strigă

Tyto soumagnei (I)

STRUTHIONIFORMES

Struthionidae

Struți

Struthio camelus (I) (Numai populațiile din Algeria, Burkina Faso, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Mali, Mauritania, Maroc, Niger, Nigeria, Senegal și Sudan; nicio altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament)

Struți

TINAMIFORMES

Tinamidae

Tinamus solitarius (I)

TROGONIFORMES

Trogonidae

Quetzal

Pharomachrus mocinno (I)

REPTILIA

Reptile

CROCODYLIA

Aligatori, caimani, crocodili

CROCODYLIA spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Aligatori, caimani, crocodili

Alligatoridae

Aligatori, caimani

Alligator sinensis (I)

Aligator chinezesc

Caiman crocodilus apaporiensis (I)

Caiman latirostris (I) (Cu excepția populației din Argentina, care este inclusă în anexa B)

Caiman cu bot lat

Melanosuchus niger (I) (Cu excepția populației din Brazilia, care este inclusă în anexa B, și a populației din Ecuador, care este inclusă în anexa B și face obiectul unei cote anuale de export zero până la aprobarea unei cote anuale de export de către Secretariatul CITES și de către grupul IUCN/SSC al specialiștilor în domeniul crocodililor)

Caiman negru

Crocodylidae

Crocodili

Crocodylus acutus (I) (Cu excepția populației din Districtul de management integrat al mangrovelor din Golful Cispata, Tinajones, La Balsa și zonele din împrejurimi, Departamentul Córdoba, Columbia, și a populației din Cuba, care sunt incluse în anexa B)

Crocodil american

Crocodylus cataphractus (I)

Crocodylus intermedius (I)

Crocodil de Orinoco

Crocodylus mindorensis (I)

Crocodil din Filipine

Crocodylus moreletii (I) (Cu excepția populației din Belize și Mexic, care este inclusă în anexa B, cu o cotă zero pentru exemplarele sălbatice tranzacționate în scopuri comerciale, precum și a populației din Mexic, care este inclusă în anexa B)

Crocodil din Guatemala

Crocodylus niloticus (I) [Cu excepția populațiilor din Botswana, Egipt (cu o cotă zero pentru exemplarele sălbatice tranzacționate în scopuri comerciale), Etiopia, Kenya, Madagascar, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Uganda, Republica Unită Tanzania (cu o cotă anuală de export de maximum 1600 de exemplare sălbatice, inclusiv trofeele de vânătoare, suplimentar față de exemplarele de crescătorie), Zambia și Zimbabwe; aceste populații sunt incluse în anexa B]

Crocodil de Nil

Crocodylus palustris (I)

Crocodil de mlaștină

Crocodylus porosus (I) {Cu excepția populațiilor din Australia, Indonezia, Malaysia [capturarea de exemplare sălbatice este limitată la Statul Sarawak, iar cota de exemplare sălbatice pentru celelalte state din Malaysia (Sabah și Malaysia Peninsulară) este zero, nicio modificare a cotei zero nefiind posibilă fără aprobarea părților la CITES] și Papua-Noua Guinee, care sunt incluse în anexa B}

Crocodil marin

Crocodylus rhombifer (I)

Crocodil cubanez

Crocodylus siamensis (I)

Crocodil siamez

Osteolaemus tetraspis (I)

Crocodil pitic african

Tomistoma schlegelii (I)

Gavialidae

Gaviali

Gavialis gangeticus (I)

Gavialul de Gange

RHYNCHOCEPHALIA

Sphenodontidae

Sphenodon spp. (I)

SAURIA

Agamidae

Saara spp. (II)

Uromastyx spp. (II)

Anguidae

Șopârle-aligator

Abronia spp. (II) (cu excepția speciilor incluse în anexa A. S-a stabilit o cotă de export zero pentru exemplarele sălbatice în cazul Abronia aurita, A. gaiophantasma, A. montecristoi, A. salvadorensis și A. vasconcelosii)

Șopârle-aligator

Abronia anzuetoi (I)

Abronia campbelli (I)

Abronia fimbriata (I)

Abronia frosti (I)

Abronia meledona (I)

Chamaeleonidae

Cameleoni

Archaius spp. (II)

Bradypodion spp. (II)

Cameleoni pitici

Brookesia spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Cameleoni pitici

Brookesia perarmata (I)

Calumma spp. (II)

Chamaeleo spp (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Cameleoni

Chamaeleo chamaeleon (II)

Cameleon

Furcifer spp. (II)

Kinyongia spp. (II)

Cameleoni pitici

Nadzikambia spp. (II)

Cameleoni pitici

Palleon spp. (II)

Rhampholeon spp. (II)

Cameleoni pigmei

Rieppeleon spp. (II)

Cameleoni pigmei

Trioceros spp. (II)

Cordylidae

Cordylus spp. (II)

Hemicordylus spp. (II)

Karusaurus spp. (II)

Namazonurus spp. (II)

Ninurta spp. (II)

Ouroborus spp. (II)

Pseudocordylus spp. (II)

Smaug spp. (II)

Gekkonidae

Gecko

Cnemaspis psychedelica (I)

Dactylocnemis spp. (III Noua Zeelandă)

Hoplodactylus spp. (III Noua Zeelandă)

Lygodactylus williamsi (I)

Mokopirirakau spp. (III Noua Zeelandă)

Nactus serpensinsula (II)

Naultinus spp. (II)

Paroedura masobe (II)

Phelsuma spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Phelsuma guentheri (II)

Rhoptropella spp. (II)

Toropuku spp. (III Noua Zeelandă)

Tukutuku spp. (III Noua Zeelandă)

Uroplatus spp. (II)

Woodworthia spp. (III Noua Zeelandă)

Helodermatidae

Șopârle veninoase

Heloderma spp (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Șopârle veninoase

Heloderma horridum charlesbogerti (I)

Iguanidae

Iguane

Amblyrhynchus cristatus (II)

Iguana marină

Brachylophus spp. (I)

Iguane de Fiji

Conolophus spp. (II)

Iguane terestre de Galapagos

Ctenosaura bakeri (II)

Ctenosaura melanosterna (II)

Ctenosaura oedirhina (II)

Ctenosaura palearis (II)

Cyclura spp. (I)

Iguane terestre

Iguana spp. (II)

Iguane

Phrynosoma blainvillii (II)

Phrynosoma cerroense (II)

Phrynosoma coronatum (II)

Phrynosoma wigginsi (II)

Sauromalus varius (I)

Lacertidae

Șopârle

Gallotia simonyi (I)

Podarcis lilfordi (II)

Șopârlă de zid

Podarcis pityusensis (II)

Lanthanotidae

Șopârlă fără urechi

Lanthanotidae spp. (II) (S-a stabilit o cotă de export zero pentru exemplarele sălbatice tranzacționate în scopuri comerciale)

Scincidae

Șopârle

Corucia zebrata (II)

Teiidae

Crocodilurus amazonicus (II)

Dracaena spp. (II)

Salvator spp. (II)

Tupinambis spp.(II)

Varanidae

Varani

Varanus spp (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Varani

Varanus bengalensis (I)

Varanus flavescens (I)

Varanus griseus (I)

Varanus komodoensis (I)

Dragonul de Komodo

Varanus nebulosus (I)

Varanus olivaceus (II)

Xenosauridae

Shinisaurus crocodilurus (I)

SERPENTES

Șerpi

Boidae

Șerpi boa

Boidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Șerpi boa

Acrantophis spp. (I)

Boa constrictor occidentalis (I)

Epicrates inornatus (I)

Epicrates monensis (I)

Epicrates subflavus (I)

Eryx jaculus (II)

Șarpe de stepă

Sanzinia madagascariensis (I)

Bolyeriidae

Bolyeriidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Bolyeria multocarinata (I)

Casarea dussumieri (I)

Colubridae

Șerpi, șerpi de apă

Atretium schistosum (III India)

Cerberus rynchops (III India)

Clelia clelia (II)

Cyclagras gigas (II)

Elachistodon westermanni (II)

Ptyas mucosus (II)

Xenochrophis piscator (III India)

Xenochrophis schnurrenbergeri (III India)

Xenochrophis tytleri (III India)

Elapidae

Cobre, șerpi coral

Hoplocephalus bungaroides (II)

Micrurus diastema (III Honduras)

Micrurus nigrocinctus (III Honduras)

Micrurus ruatanus (III Honduras)

Naja atra (II)

Naja kaouthia (II)

Naja mandalayensis (II)

Naja naja (II)

Șarpe-cu-ochelari

Naja oxiana (II)

Naja philippinensis (II)

Naja sagittifera (II)

Naja samarensis (II)

Naja siamensis (II)

Naja sputatrix (II)

Naja sumatrana (II)

Ophiophagus hannah (II)

Cobra regală

Loxocemidae

Loxocemidae spp. (II)

Pythonidae

Pitoni

Pythonidae spp. (II) (Cu excepția subspeciilor incluse în anexa A)

Pitoni

Python molurus molurus (I)

Piton indian

Tropidophiidae

Tropidophiidae spp. (II)

Viperidae

Șerpi cu clopoței, vipere

Atheris desaixi (II)

Viperă de tufiș de la Muntele Kenya

Bitis worthingtoni (II)

Viperă cu coarne din Kenya

Crotalus durissus (III Honduras)

Șarpe cu clopoței tropical

Crotalus durissus unicolor

Daboia russelii (III India)

Trimeresurus mangshanensis (II)

Vipera latifii

Vipera ursinii (I) (Numai populațiile din Europa, cu excepția zonei care a constituit anterior fosta URSS; aceste din urmă populații nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament)

Viperă de stepă

Vipera wagneri (II)

TESTUDINES

Carettochelyidae

Carettochelys insculpta (II)

Chelidae

Chelodina mccordi (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură)

Pseudemydura umbrina (I)

Cheloniidae

Broaște țestoase marine

Cheloniidae spp. (I)

Broaște țestoase marine

Chelydridae

Chelydra serpentina (III Statele Unite ale Americii)

Macrochelys temminckii (III Statele Unite ale Americii)

Dermatemydidae

Dermatemys mawii (II)

Dermochelyidae

Dermochelys coriacea (I)

Emydidae

Broaște țestoase de apă dulce

Chrysemys picta (numai exemplare vii)

Clemmys guttata (II)

Emydoidea blandingii (II)

Glyptemys insculpta (II)

Glyptemys muhlenbergii (I)

Graptemys spp. (III Statele Unite ale Americii)

Malaclemys terrapin (II)

Terrapene spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Terrapene coahuila (I)

Geoemydidae

Batagur affinis (I)

Batagur baska (I)

Batagur borneoensis (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Batagur dhongoka (II)

Batagur kachuga (II)

Batagur trivittata (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Cuora spp. (II) [(S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru speciile Cuora aurocapitata, C. bourreti, C. flavomarginata, C. galbinifrons, C. mccordi, C. mouhotii, C. pani, C. picturata, C. trifasciata, C. yunnanensis și C. zhoui, pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Cyclemys spp. (II)

Geoclemys hamiltonii (I)

Geoemyda japonica (II)

Geoemyda spengleri (II)

Hardella thurjii (II)

Heosemys annandalii (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Heosemys depressa (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Heosemys grandis (II)

Heosemys spinosa (II)

Leucocephalon yuwonoi (II)

Malayemys macrocephala (II)

Malayemys subtrijuga (II)

Mauremys annamensis (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Mauremys iversoni (III China)

Mauremys japonica (II)

Mauremys megalocephala (III China)

Mauremys mutica (II)

Mauremys nigricans (II)

Mauremys pritchardi (III China)

Mauremys reevesii (III China)

Mauremys sinensis (III China)

Melanochelys tricarinata (I)

Melanochelys trijuga (II)

Morenia ocellata (I)

Morenia petersi (II)

Notochelys platynota (II)

Ocadia glyphistoma (III China)

Ocadia philippeni (III China)

Orlitia borneensis (II) (S-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru exemplarele capturate din natură și tranzacționate în scopuri comerciale)

Pangshura spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Pangshura tecta (I)

Sacalia bealei (II)

Sacalia pseudocellata (III China)

Sacalia quadriocellata (II)

Siebenrockiella crassicollis (II)

Siebenrockiella leytensis (II)

Vijayachelys silvatica (II)

Platysternidae

Platysternidae spp. (I)

Podocnemididae

Erymnochelys madagascariensis (II)

Peltocephalus dumerilianus (II)

Podocnemis spp. (II)

Testudinidae

Broaște țestoase de uscat

Testudinidae spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A; s-a stabilit o cotă anuală de export zero pentru specia Centrochelys sulcata, pentru exemplare capturate din natură și tranzacționate în principal în scopuri comerciale)

Broaște țestoase de uscat

Astrochelys radiata (I)

Astrochelys yniphora (I)

Chelonoidis niger (I)

Geochelone platynota (I)

Gopherus flavomarginatus (I)

Malacochersus tornieri (II)

Psammobates geometricus (I)

Pyxis arachnoides (I)

Pyxis planicauda (I)

Testudo graeca (II)

Broască țestoasă de uscat dobrogeană

Testudo hermanni (II)

Testudo kleinmanni (I)

Testudo marginata (II)

Trionychidae

Broaște țestoase cu carapace moale

Amyda cartilaginea (II)

Apalone ferox (III Statele Unite ale Americii)

Apalone mutica (III Statele Unite ale Americii)

Apalone spinifera (III Statele Unite ale Americii) (cu excepția subspeciilor incluse în anexa A)

Apalone spinifera atra (I)

Chitra spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Chitra chitra (I)

Chitra vandijki (I)

Cyclanorbis elegans (II)

Cyclanorbis senegalensis (II)

Cycloderma aubryi (II)

Cycloderma frenatum (II)

Dogania subplana (II)

Lissemys ceylonensis (II)

Lissemys punctata (II)

Lissemys scutata (II)

Nilssonia formosa (II)

Nilssonia gangetica (I)

Nilssonia hurum (I)

Nilssonia leithii (II)

Nilssonia nigricans (I)

Palea steindachneri (II)

Pelochelys spp. (II)

Pelodiscus axenaria (II)

Pelodiscus maackii (II)

Pelodiscus parviformis (II)

Rafetus euphraticus (II)

Rafetus swinhoei (II)

Trionyx triunguis (II)

Țestoasă cu carapace moale din Africa

AMPHIBIA

Amfibieni

ANURA

Broaște și broaște râioase

Aromobatidae

Allobates femoralis (II)

Allobates hodli (II)

Allobates myersi (II)

Allobates zaparo (II)

Anomaloglossus rufulus (II)

Bufonidae

Broaște râioase

Altiphrynoides spp. (I)

Amietophrynus channingi (I)

Amietophrynus superciliaris (I)

Broasca râioasă aurie

Atelopus zeteki (I)

Incilius periglenes (I)

Nectophrynoides spp. (I)

Nimbaphrynoides spp. (I)

Calyptocephalellidae

Calyptocephalella gayi (III Chile)

Conrauidae

Broaște

Conraua goliath

Dendrobatidae

Broaște veninoase

Adelphobates spp. (II)

Ameerega spp. (II)

Andinobates spp. (II)

Dendrobates spp. (II)

Epipedobates spp. (II)

Excidobates spp. (II)

Hyloxalus azureiventris (II)

Minyobates spp. (II)

Oophaga spp. (II)

Phyllobates spp. (II)

Ranitomeya spp. (II)

Dicroglossidae

Broaște

Euphlyctis hexadactylus (II)

Hoplobatrachus tigerinus (II)

Hylidae

Agalychnis spp. (II)

Mantellidae

Mantella spp. (II)

Microhylidae

Dyscophus antongilii (II)

Dyscophus guineti (II)

Dyscophus insularis (II)

Scaphiophryne boribory (II)

Scaphiophryne gottlebei (II)

Scaphiophryne marmorata (II)

Scaphiophryne spinosa (II)

Myobatrachidae

Rheobatrachus spp. (II) (Cu excepția Rheobatrachus silus și Reobatrachus vitellinus)

Telmatobiidae

Broaște de apă

Telmatobius culeus (I)

Broască de Titicaca

CAUDATA

Ambystomatidae

Axolot

Ambystoma dumerilii (II)

Ambystoma mexicanum (II)

Cryptobranchidae

Salamandre uriașe

Andrias spp. (I)

Salamandre uriașe

Cryptobranchus alleganiensis (III Statele Unite ale Americii)

Hynobiidae

Salamandre asiatice

Hynobius amjiensis (III China)

Salamandridae

Salamandre și tritoni

Neurergus kaiseri (I)

Paramesotriton hongkongensis (II)

Salamandra algira (III Algeria)

ELASMOBRANCHII

Pești cartilaginoși, rechini și vatos

CARCHARHINIFORMES

Carcharhinidae

Carcharhinus falciformis (II) (Această includere va intra în vigoare la 4 octombrie 2017)

Rechinul mătăsos

Carcharhinus longimanus (II)

Rechinul cu înotătoare albe

Sphyrnidae

Sphyrna lewini (II)

Sphyrna mokarran (II)

Sphyrna zygaena (II)

LAMNIFORMES

Alopiidae

Rechini-vulpe

Alopias spp. (II) (Această includere va intra în vigoare la 4 octombrie 2017)

Rechini-vulpe

Cetorhinidae

Rechini pelerini

Cetorhinus maximus (II)

Rechin pelerin

Lamnidae

Rechini albi

Carcharodon carcharias (II)

Marele rechin alb

Lamna nasus (II)

Rechinul scrumbiilor

MYLIOBATIFORMES

Myliobatidae

Manta spp. (II)

Diavoli de mare

Mobula spp. (II) (Această includere va intra în vigoare la 4 aprilie 2017)

Potamotrygonidae

Paratrygon aiereba (III Columbia)

Potamotrygon spp. (III Brazilia) (populația din Brazilia)

Potamotrygon constellata (III Columbia)

Potamotrygon magdalenae (III Columbia)

Potamotrygon motoro (III Columbia)

Potamotrygon orbignyi (III Columbia)

Potamotrygon schroederi (III Columbia)

Potamotrygon scobina (III Columbia)

Potamotrygon yepezi (III Columbia)

ORECTOLOBIFORMES

Rhincodontidae

Rechini balenă

Rhincodon typus (II)

Rechin balenă

PRISTIFORMES

Pristidae

Pești fierăstrău

Pristidae spp. (I)

Pești fierăstrău

ACTINOPTERI

Pești osoși

ACIPENSERIFORMES

ACIPENSERIFORMES spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Sturioni și pești-spadă

Acipenseridae

Sturioni

Acipenser brevirostrum (I)

Acipenser sturio (I)

Șip

ANGUILLIFORMES

Anguillidae

Anghile de apă dulce

Anguilla anguilla (II)

Anghilă

CYPRINIFORMES

Catostomidae

Chasmistes cujus (I)

Cyprinidae

Crapi

Caecobarbus geertsii (II)

Probarbus jullieni (I)

OSTEOGLOSSIFORMES

Arapaimidae

Arapaima gigas (II)

Arapaima

Osteoglossidae

Arapaima

Scleropages formosus (I)

Scleropages inscriptus

PERCIFORMES

Labridae

Cheilinus undulatus (II)

Pomacanthidae

Holacanthus clarionensis (II)

Sciaenidae

Totoaba macdonaldi (I)

SILURIFORMES

Pangasiidae

Pangasianodon gigas (I)

Somn uriaș

Loricariidae

Hypancistrus zebra (III Brazilia)

SYNGNATHIFORMES

Syngnathidae

Hippocampus spp. (II)

Căluți de mare

DIPNEUSTI

CERATODONTIFORMES

Neoceratodontidae

Neoceratodus forsteri (II)

COELACANTHI

Celacant

COELACANTHIFORMES

Latimeriidae

Celacant

Latimeria spp. (I)

Celacant

ECHINODERMATA (STELE-DE-MARE, OFIURI, URSINE ȘI CASTRAVEȚI-DE-MARE)

HOLOTHUROIDEA

Castraveți-de-mare

ASPIDOCHIROTIDA

Stichopodidae

Castraveți-de-mare

Isostichopus fuscus (III Ecuador)

ARTHROPODA (ARTROPODE)

ARACHNIDA

Păianjeni și scorpioni

ARANEAE

Theraphosidae

Tarantule

Aphonopelma albiceps (II)

Aphonopelma pallidum (II)

Brachypelma spp. (II)

SCORPIONES

Scorpionidae

Scorpioni

Pandinus dictator (II)

Pandinus gambiensis (II)

Pandinus imperator (II)

Scorpion imperial

Pandinus roeseli (II)

INSECTA

Insecte

COLEOPTERA

Gândaci

Lucanidae

Colophon spp. (III Africa de Sud)

Scarabaeidae

Scarabei

Dynastes satanas (II)

LEPIDOPTERA

Fluturi

Nymphalidae

Agrias amydon boliviensis (III Bolivia)

Morpho godartii lachaumei (III Bolivia)

Prepona praeneste buckleyana (III Bolivia)

Papilionidae

Atrophaneura jophon (II)

Atrophaneura palu

Atrophaneura pandiyana (II)

Bhutanitis spp. (II)

Graphium sandawanum

Graphium stresemanni

Ornithoptera spp. (II) (cu excepția speciilor incluse în anexa A)

Ornithoptera alexandrae (I)

Papilio benguetanus

Papilio chikae (I)

Papilio esperanza

Papilio homerus (I)

Papilio hospiton (II)

Papilio morondavana

Papilio neumoegeni

Parides ascanius

Parides hahneli

Parnassius apollo (II)

Fluturele lui Apollo

Teinopalpus spp. (II)

Trogonoptera spp. (II)

Troides spp. (II)

ANNELIDA (VIERMI INELAȚI ȘI LIPITORI)

HIRUDINOIDEA

Lipitori

ARHYNCHOBDELLIDA

Hirudinidae

Lipitori

Hirudo medicinalis (II)

Hirudo verbana (II)

MOLLUSCA (MOLUȘTE)

BIVALVIA

Moluște bivalve (scoici, midii etc.)

MYTILOIDA

Mytilidae

Midii marine

Lithophaga lithophaga (II)

UNIONOIDA

Unionidae

Midii de apă dulce, midii de perle

Conradilla caelata (I)

Cyprogenia aberti (II)

Dromus dromas (I)

Epioblasma curtisii (I)

Epioblasma florentina (I)

Epioblasma sampsonii (I)

Epioblasma sulcata perobliqua (I)

Epioblasma torulosa gubernaculum (I)

Epioblasma torulosa rangiana (II)

Epioblasma torulosa torulosa (I)

Epioblasma turgidula (I)

Epioblasma walkeri (I)

Fusconaia cuneolus (I)

Fusconaia edgariana (I)

Lampsilis higginsii (I)

Lampsilis orbiculata orbiculata (I)

Lampsilis satur (I)

Lampsilis virescens (I)

Plethobasus cicatricosus (I)

Plethobasus cooperianus (I)

Pleurobema clava (II)

Pleurobema plenum (I)

Potamilus capax (I)

Quadrula intermedia (I)

Quadrula sparsa (I)

Toxolasma cylindrella (I)

Unio nickliniana (I)

Unio tampicoensis tecomatensis (I)

Villosa trabalis (I)

VENEROIDA

Tridacnidae

Scoici uriașe

Tridacnidae spp. (II)

Scoici uriașe

CEPHALOPODA

NAUTILIDA

Nautilidae

Nautilus

Nautilidae spp. (II)

Nautilus

GASTROPODA

Limacși, melci și melci marini cu cochilie

MESOGASTROPODA

Strombidae

Melci marini cu cochilie

Strombus gigas (II)

STYLOMMATOPHORA

Achatinellidae

Achatinella spp. (I)

Camaenidae

Papustyla pulcherrima (II)

Cepolidae

Polymita spp. (I)

CNIDARIA (CORALI, CORALI DE FOC, ANEMONE DE MARE)

ANTHOZOA

Corali, anemone de mare

ANTIPATHARIA

ANTIPATHARIA spp. (II)

Corali negri

GORGONACEAE

Coralliidae

Corali roșii și roz

Corallium elatius (III China)

Corallium japonicum (III China)

Corallium konjoi (III China)

Corallium secundum (III China)

HELIOPORACEA

Helioporidae

Coral albastru

Helioporidae spp. (II) (include numai specia Heliopora coerulea) (6)

Coral albastru

SCLERACTINIA

SCLERACTINIA spp. (II) (6)

STOLONIFERA

Tubiporidae

Orgi de mare

Tubiporidae spp. (II) (6)

Orgi de mare

HYDROZOA

Hidre, corali de foc, meduze

MILLEPORINA

Milleporidae

Milleporidae spp. (II) (6)

STYLASTERINA

Stylasteridae

Stylasteridae spp. (II) (6)

FLORĂ

AGAVACEAE

Agave

Agave parviflora (I)

Agava mică

Agave victoriae-reginae (II) #4

Agava reginei Victoria

Nolina interrata (II)

Yucca queretaroensis (II)

AMARYLLIDACEAE

Galanthus spp. (II) #4

Ghiocei

Sternbergia spp. (II) #4

ANACARDIACEAE

Operculicarya decaryi (II)

Operculicarya hyphaenoides (II)

Operculicarya pachypus (II)

APOCYNACEAE

Hoodia spp. (II) #9

Pachypodium spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) #4

Pachypodium ambongense (I)

Pachypodium baronii (I)

Pachypodium decaryi (I)

Rauvolfia serpentina (II) #2

Rădăcina șarpelui, ardeiu' dracului

ARALIACEAE

Aralia

Panax ginseng (II) (Numai populația din Federația Rusă; nicio altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament) #3

Ginseng

Panax quinquefolius (II) #3

Ginseng roșu

ARAUCARIACEAE

Araucaria

Araucaria araucana (I)

Araucaria

ASPARAGACEAE

Beaucarnea spp. (II)

Nolina (Planta picior de elefant)

BERBERIDACEAE

Podophyllum hexandrum (II) #2

Măr de mai de Himalaia

BROMELIACEAE

Bromelii

Tillandsia harrisii (II) #4

Tillandsia kammii (II) #4

Tillandsia xerographica (II) (7) #4

Mușchi uscat

CACTACEAE

Cactuși

CACTACEAE spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A și a Pereskia spp., Pereskiopsis spp. și Quiabentia spp.) (8) #4

Cactuși

Ariocarpus spp. (I)

Astrophytum asterias (I)

Aztekium ritteri (I)

Coryphantha werdermannii (I)

Discocactus spp. (I)

Echinocereus ferreirianus ssp. lindsayi (I)

Echinocereus schmollii (I)

Escobaria minima (I)

Escobaria sneedii (I)

Mammillaria pectinifera (I) (include subspecia solisioides)

Melocactus conoideus (I)

Melocactus deinacanthus (I)

Melocactus glaucescens (I)

Melocactus paucispinus (I)

Obregonia denegrii (I)

Pachycereus militaris (I)

Pediocactus bradyi (I)

Pediocactus knowltonii (I)

Pediocactus paradinei (I)

Pediocactus peeblesianus (I)

Pediocactus sileri (I)

Pelecyphora spp. (I)

Sclerocactus blainei (I)

Sclerocactus brevihamatus ssp. tobuschii (I)

Sclerocactus brevispinus (I)

Sclerocactus cloverae (I)

Sclerocactus erectocentrus (I)

Sclerocactus glaucus (I)

Sclerocactus mariposensis (I)

Sclerocactus mesae-verdae (I)

Sclerocactus nyensis (I)

Sclerocactus papyracanthus (I)

Sclerocactus pubispinus (I)

Sclerocactus sileri (I)

Sclerocactus wetlandicus (I)

Sclerocactus wrightiae (I)

Strombocactus spp. (I)

Turbinicarpus spp. (I)

Uebelmannia spp. (I)

CARYOCARACEAE

Caryocar costaricense (II) #4

COMPOSITAE (ASTERACEAE)

Saussurea costus (I) (cunoscută, de asemenea, sub denumirea de S. lappa, Aucklandia lappa sau A. costus)

Costus

CUCURBITACEAE

Zygosicyos pubescens (II) (cunoscută, de asemenea, sub denumirea de Xerosicyos pubescens)

Zygosicyos tripartitus (II)

CUPRESSACEAE

Chiparoși

Fitzroya cupressoides (I)

Chiparos de Patagonia

Pilgerodendron uviferum (I)

Pilgerodendron

CYATHEACEAE

Ferigi arborescente

Cyathea spp. (II) #4

Ferigi arborescente

CYCADACEAE

Cycade

CYCADACEAE spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) #4

Cycade

Cycas beddomei (I)

DICKSONIACEAE

Ferigi arborescente

Cibotium barometz (II) #4

Dicksonia spp. (II) (Numai populațiile din Americi; nicio altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament. Include Dicksonia berteriana, D. externa, D. sellowiana și D. stuebelii) #4

Ferigi arborescente

DIDIEREACEAE

DIDIEREACEAE spp. (II) #4

DIOSCOREACEAE

Dioscorea deltoidea (II) #4

DROSERACEAE

Roua-cerului

Dionaea muscipula (II) #4

Capcana lui Venus

EBENACEAE

Abanoși

Diospyros spp. (II) (Numai populațiile din Madagascar; nicio altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament) #5

EUPHORBIACEAE

Euforbii (laptele-cucului)

Euphorbia spp. (II) #4

[Doar speciile suculente, cu excepția:

(1)	Euphorbia misera;

(2)	exemplarelor înmulțite artificial din cultivari de Euphorbia trigona;

(3)

exemplarelor înmulțite artificial de Euphorbia lactea altoite pe portaltoi de Euphorbia neriifolia, înmulțiți artificial, atunci când sunt:

—	crestate sau

—	în formă de evantai sau

—	mutanți colorați;

(4)

exemplarelor înmulțite artificial din cultivari de Euphorbia„Milii”, atunci când sunt:

—	ușor de identificat ca exemplare înmulțite artificial și

—	introduse în sau (re)exportate din Uniune în transporturi de minimum 100 de plante;

care nu intră sub incidența prezentului regulament și

(5)	speciilor incluse în anexa A]

Euforbii

Euphorbia ambovombensis (I)

Euphorbia capsaintemariensis (I)

Euphorbia cremersii (I) (include forma viridifolia și varietatea rakotozafyi)

Euphorbia cylindrifolia (I) (include subspecia tuberifera)

Euphorbia decaryi (I) (include varietățile ampanihyensis, robinsonii și sprirosticha)

Euphorbia francoisii (I)

Euphorbia handiensis (II)

Euphorbia lambii (II)

Euphorbia moratii (I) (include varietățile antsingiensis, bemarahensis și multiflora)

Euphorbia parvicyathophora (I)

Euphorbia quartziticola (I)

Euphorbia stygiana (II)

Euphorbia tulearensis (I)

FAGACEAE

Fagi, stejari

Quercus mongolica (III Federația Rusă) #5

FOUQUIERIACEAE

Fouquieria columnaris (II) #4

Fouquieria fasciculata (I)

Arból del barril

Fouquieria purpusii (I)

GNETACEAE

Gnetum montanum (III Nepal) #1

JUGLANDACEAE

Juglandacee (nuci)

Oreomunnea pterocarpa (II) #4

Gavilàn

LAURACEAE

Aniba rosaeodora (II) (cunoscută și sub denumirea de A. duckei) #12

Trandafir de Brazilia

LEGUMINOSAE (FABACEAE)

Leguminoase

Caesalpinia echinata (II) #10

Dalbergia spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) #15

Dalbergia nigra (I)

Dipteryx panamensis (III Costa Rica/Nicaragua)

Guibourtia demeusei (II) #15

Guibourtia pellegriniana (II) #15

Kevazingo

Guibourtia tessmannii (II) #15

Kevazingo

Pericopsis elata (II) #5

Platymiscium pleiostachyum (II) #4

Pterocarpus erinaceus (II)

Pterocarpus santalinus (II) #7

Santal roșu

Senna meridionalis (II)

LILIACEAE

Aloe spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A și a Aloe vera, cunoscută și sub denumirea de Aloe barbadensis, care nu este inclusă în anexe) #4

Aloe

Aloe albida (I)

Aloe albiflora (I)

Aloe alfredii (I)

Aloe bakeri (I)

Aloe bellatula (I)

Aloe calcairophila (I)

Aloe compressa (I) (include varietățilepaucituberculata, rugosquamosa și schistophila)

Aloe delphinensis (I)

Aloe descoingsii (I)

Aloe fragilis (I)

Aloe haworthioides (I) (include varietatea aurantiaca)

Aloe helenae (I)

Aloe laeta (I) (include varietatea maniaensis)

Aloe parallelifolia (I)

Aloe parvula (I)

Aloe pillansii (I)

Aloe polyphylla (I)

Aloe rauhii (I)

Aloe suzannae (I)

Aloe versicolor (I)

Aloe vossii (I)

MAGNOLIACEAE

Magnolii

Magnolia liliifera var. obovata (III Nepal) #1

MALVACEAE

Adansonia grandidieri (II) #16

Baobab Grandidier

MELIACEAE

Mahon, cedri

Cedrela fissilis (III Bolivia, Brazilia) #5

Cedrela lilloi (III Bolivia, Brazilia) #5

Cedrela odorata (III Bolivia/Brazilia. În plus, următoarele țări au inclus populațiile naționale: Columbia, Guatemala și Peru) #5

Cedru sud-american

Swietenia humilis (II) #4

Mahon de Honduras

Swietenia macrophylla (II) (Populația neotropicală – inclusiv din America Centrală și de Sud și din Caraibe) #6

Mahon american

Swietenia mahagoni (II) #5

Mahon de Caraibe

NEPENTHACEAE

Nepenthes spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) #4

Nepenthes khasiana (I)

Nepenthes rajah (I)

OLEACEAE

Măsline, frasini

Fraxinus mandshurica (III Federația Rusă) #5

ORCHIDACEAE

Orhidee

ORCHIDACEAE spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) (9) #4

Orhidee

Pentru toate speciile următoare de orhidee din anexa A, culturile de plantule sau de țesuturi nu intră sub incidența prezentului regulament, atunci când:

—	sunt obținute in vitro, în mediu solid sau lichid, și

—	corespund definiției termenului „înmulțite artificial”, prevăzută la articolul 56 din Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei (10), și

—	la introducerea în sau (re)exportarea din Uniune sunt transportate în containere sterile

Aerangis ellisii (I)

Cephalanthera cucullata (II)

Capișon

Cypripedium calceolus (II)

Papucul doamnei

Dendrobium cruentum (I)

Goodyera macrophylla (II)

Laelia jongheana (I)

Laelia lobata (I)

Liparis loeselii (II)

Moșișoare

Ophrys argolica (II)

Orhidee ochi de albină

Ophrys lunulata (II)

Semilună

Orchis scopulorum (II)

Orhidee de Madeira

Paphiopedilum spp. (I)

Peristeria elata (I)

Floarea Sfântului Duh

Phragmipedium spp. (I)

Renanthera imschootiana (I)

Vandă roșie

Spiranthes aestivalis (II)

Spirală de vară

OROBANCHACEAE

Cistanche deserticola (II) #4

PALMAE (ARECACEAE)

Palmieri

Beccariophoenix madagascariensis (II) #4

Dypsis decaryi (II) #4

Palmier triunghi

Dypsis decipiens (I)

Lemurophoenix halleuxii (II)

Hovitra varimena

Lodoicea maldivica (III Seychelles) #13

Coco de Mer

Marojejya darianii (II)

Ravimbe

Ravenea louvelii (II)

Lakamarefo

Ravenea rivularis (II)

Gora

Satranala decussilvae (II)

Satranabe

Voanioala gerardii (II)

Voanioala

PAPAVERACEAE

Maci

Meconopsis regia (III Nepal) #1

Mac de Himalaia

PASSIFLORACEAE

Adenia firingalavensis (II)

Adenia olaboensis (II)

Adenia subsessilifolia (II)

PEDALIACEAE

Uncarina grandidieri (II)

Uncarina stellulifera (II)

PINACEAE

Familia pinaceelor

Abies guatemalensis (I)

Brad de Guatemala

Pinus koraiensis (III Federația Rusă) #5

PODOCARPACEAE

Podocarpe

Podocarpus neriifolius (III Nepal) #1

Podocarpus parlatorei (I)

PORTULACACEAE

Portulace, iarbă-grasă

Anacampseros spp. (II) #4

Avonia spp. (II) #4

Lewisia serrata (II) #4

PRIMULACEAE

Primule, ciclame

Cyclamen spp. (II) (11) #4

Ciclame

RANUNCULACEAE

Adonis vernalis (II) #2

Hydrastis canadensis (II) #8

ROSACEAE

Trandafiri, cireși

Prunus africana (II) #4

Prun african

RUBIACEAE

Ayugue

Balmea stormiae (I)

Ayugue

SANTALACEAE

Osyris lanceolata (II) (Numai populațiile din Burundi, Etiopia, Kenya, Rwanda, Uganda și Republica Unită Tanzania; nicio altă populație nu este inclusă în anexe) #2

Santal est-african

SARRACENIACEAE

Sarracenia spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) #4

Sarracenia oreophila (I)

Sarracenia rubra ssp. alabamensis (I)

Sarracenia rubra ssp. jonesii (I)

SCROPHULARIACEAE

Picrorhiza kurrooa (II) (se exclude Picrorhiza scrophulariiflora) #2

STANGERIACEAE

Bowenia spp. (II) #4

Cycade

Stangeria

TAXACEAE

Tisă

Taxus chinensis și taxoni infraspecifici din această specie (II) #2

Taxus cuspidata și taxoni infraspecifici din această specie (II) (12) #2

Taxus fuana și taxoni infraspecifici din această specie (II) #2

Taxus sumatrana și taxoni infraspecifici din această specie (II) #2

Taxus wallichiana (II) #2

Tisă de Himalaia

THYMELAEACEAE (AQUILARIACEAE)

Aquilaria spp. (II) #14

Gonystylus spp. (II) #4

Gyrinops spp. (II) #14

TROCHODENDRACEAE (TETRACENTRACEAE)

Tetracentron sinense (III Nepal) #1

VALERIANACEAE

Nardostachys grandiflora (II) #2

VITACEAE

Cyphostemma elephantopus (II)

Cyphostemma laza (II)

Cyphostemma montagnacii (II)

WELWITSCHIACEAE

Welwitschia mirabilis (II) #4

ZAMIACEAE

Cycade

ZAMIACEAE spp. (II) (Cu excepția speciilor incluse în anexa A) #4

Cycade

Ceratozamia spp. (I)

Encephalartos spp. (I)

Microcycas calocoma (I)

Zamia restrepoi (I)

ZINGIBERACEAE

Hedychium philippinense (II) #4

Siphonochilus aethiopicus (II) (Populațiile din Mozambic, Africa de Sud, Swaziland și Zimbabwe)

ZYGOPHYLLACEAE

Lignum-vitae

Bulnesia sarmientoi (II) #11

Guaiacum spp. (II) #2

Lignum-vitae

	Anexa D	Denumire comună
FAUNĂ
CHORDATA (CHORDATES)
MAMMALIA		Mamifere
CARNIVORA
Canidae		Câini, vulpi, lupi
	Vulpes vulpes griffithi (III India) §1	Vulpe roșcată
	Vulpes vulpes montana (III India) §1	Vulpe roșcată
	Vulpes vulpes pusilla (III India) §1	Vulpe roșcată
Mustelidae		Bursuci, jderi americani, nevăstuici etc.
	Mustela altaica (III India) §1	Nevăstuică alpină
	Mustela erminea ferghanae (III India) §1	Hermină
	Mustela kathiah (III India) §1	Nevăstuică cu burtă galbenă
	Mustela sibirica (III India) §1	Nevăstuica siberiană
DIPROTODONTIA
Macropodidae		Canguri, canguri-pitici (wallaby)
	Dendrolagus dorianus
	Dendrolagus goodfellowi
	Dendrolagus matschiei
	Dendrolagus pulcherrimus
	Dendrolagus stellarum
AVES		Păsări
ANSERIFORMES
Anatidae		Rațe, gâște, lebede
	Anas melleri
COLUMBIFORMES
Columbidae		Turturele, porumbei
	Columba oenops	Porumbel peruvian
	Didunculus strigirostris
	Ducula pickeringii	Porumbel gri imperial
	Gallicolumba crinigera
	Ptilinopus marchei
	Turacoena modesta
GALLIFORMES
Cracidae
	Crax alector
	Pauxi unicornis
	Penelope pileata
Megapodiidae
	Eulipoa wallacei
Phasianidae		Bibilici, potârnichi, prepelițe, fazani
	Arborophila gingica
	Lophura bulweri
	Lophura diardi
	Lophura inornata
	Syrmaticus reevesii §2
PASSERIFORMES
Bombycillidae
	Bombycilla japonica
Corvidae		Corbi, ciori, coțofene, gaițe
	Cyanocorax caeruleus
	Cyanocorax dickeyi
Cotingidae		Cotingide, păsări împodobite
	Procnias nudicollis
Emberizidae		Cardinali, tangara
	Dacnis nigripes
	Sporophila falcirostris
	Sporophila frontalis
	Sporophila hypochroma
	Sporophila palustris
Estrildidae
	Amandava amandava
	Cryptospiza reichenovii
	Erythrura coloria
	Erythrura viridifacies
	Estrilda quartinia (Comercializată frecvent sub denumirea de Estrilda melanotis)
	Hypargos niveoguttatus
	Lonchura griseicapilla
	Lonchura punctulata
	Lonchura stygia
Fringillidae		Sticleți, canari
	Carduelis ambigua
	Carduelis atrata
	Kozlowia roborowskii
	Pyrrhula erythaca
	Serinus canicollis
	Serinus citrinelloides hypostictus (Comercializată frecvent sub denumirea de Serinus citrinelloides)
Icteridae
	Sturnella militaris
Muscicapidae		Muscari din Lumea Veche, mierle
	Cochoa azurea
	Cochoa purpurea
	Garrulax formosus
	Garrulax galbanus
	Garrulax milnei
	Niltava davidi
	Stachyris whiteheadi
	Swynnertonia swynnertoni (Denumită de asemenea Pogonicichla swynnertoni)
	Turdus dissimilis	Mierlă cu piept negru
Pittidae
	Pitta nipalensis
	Pitta steerii
Sittidae		Sitide, scorțari
	Sitta magna	Țiclean gigant
	Sitta yunnanensis
Sturnidae		Sturzi
	Lamprotornis regius
	Mino dumontii
	Sturnus erythropygius
REPTILIA		Reptile
SAURIA
Agamidae
	Physignathus cocincinus
Gekkonidae		Gecko
	Rhacodactylus auriculatus
	Rhacodactylus ciliatus
	Rhacodactylus leachianus
	Teratoscincus microlepis
	Teratoscincus scincus
Gerrhosauridae
	Zonosaurus karsteni
	Zonosaurus quadrilineatus
Iguanidae
	Ctenosaura quinquecarinata
Scincidae
	Tribolonotus gracilis
	Tribolonotus novaeguineae
SERPENTES
Colubridae		Șerpi, șerpi de apă
	Elaphe carinata §1	Șarpe șobolan
	Elaphe radiata §1
	Elaphe taeniura §1
	Enhydris bocourti §1
	Homalopsis buccata §1
	Langaha nasuta
	Leioheterodon madagascariensis
	Ptyas korros §1
	Rhabdophis subminiatus §1
Hydrophiidae		Șerpi de mare
	Lapemis curtus (Include Lapemis hardwickii) §1
Viperidae		Șerpi cu clopoței, vipere
	Calloselasma rhodostoma §1
AMPHIBIA
ANURA		Broaște și broaște râioase
Dicroglossidae		Broaște
	Limnonectes macrodon
Hylidae		Broaște de copac
	Phyllomedusa sauvagii	Broască verde de copac, broasca de frunză
Leptodactylidae
	Leptodactylus laticeps
Ranidae		Broaște
	Pelophylax shqiperica
CAUDATA
Hynobiidae		Salamandre asiatice
	Ranodon sibiricus	Salamandra siberiană
Plethodontidae
	Bolitoglossa dofleini	Salamandră gigant (de palmier)/salamandra lui Doflein
Salamandridae		Tritoni și salamandre
	Cynops ensicauda	Triton japonez/triton cu coada sabie
	Echinotriton andersoni	Salamandra lui Anderson
	Laotriton laoensis
	Liangshantriton taliangensis
	Paramesotriton spp. (Cu excepția speciilor incluse în anexa B)
	Tylototriton spp.	Tritoni crocodil
ACTINOPTERYGII		Pești osoși
PERCIFORMES
Apogonidae
	Pterapogon kauderni
ARTHROPODA (ARTROPODE)
INSECTA		Insecte
LEPIDOPTERA		Fluturi
Papilionidae
	Baronia brevicornis
	Papilio grosesmithi
	Papilio maraho
MOLLUSCA (MOLUȘTE)
GASTROPODA
Haliotidae
	Haliotis midae
FLORĂ
AGAVACEAE		Agave
	Calibanus hookeri
	Dasylirion longissimum
ARACEAE
	Arisaema dracontium
	Arisaema erubescens
	Arisaema galeatum
	Arisaema nepenthoides
	Arisaema sikokianum
	Arisaema thunbergii var. urashima
	Arisaema tortuosum
	Biarum davisii ssp. marmarisense
	Biarum ditschianum
COMPOSITAE (ASTERACEAE)
	Arnica montana §3	Arnică
	Othonna cacalioides
	Othonna clavifolia
	Othonna hallii
	Othonna herrei
	Othonna lepidocaulis
	Othonna retrorsa
ERICACEAE
	Arctostaphylos uva-ursi §3	Strugurii-ursului
GENTIANACEAE		Gențiane
	Gentiana lutea §3	Ghințaură galbenă
LILIACEAE
	Trillium pusillum
	Trillium rugelii
	Trillium sessile
LYCOPODIACEAE
	Lycopodium clavatum §3	Pedicuță
MELIACEAE		Mahon, cedri
	Cedrela montana §4
	Cedrela oaxacensis §4
	Cedrela salvadorensis §4
	Cedrela tonduzii §4
MENYANTHACEAE
	Menyanthes trifoliata §3	Trifoiște de baltă
PARMELIACEAE
	Cetraria islandica §3	Lichenul de Islanda
PASSIFLORACEAE
	Adenia glauca
	Adenia pechuelli
PEDALIACEAE		Susan, gheara diavolului
	Harpagophytum spp. §3	Gheara diavolului
PORTULACACEAE		Portule, iarbă-grasă
	Ceraria carrissoana
	Ceraria fruticulosa
SELAGINELLACEAE		Struțișori
	Selaginella lepidophylla	Trandafir de Jericho

(1) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(2) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7)..

(3) În scopul exclusiv de a permite comerțul internațional cu fibre provenite de la vigonii (Vicugna vicugna) și cu produse derivate din aceste fibre, numai dacă fibrele sunt obținute prin tunderea vigoniilor vii. Comerțul cu produse derivate din fibre nu poate avea loc decât în conformitate cu următoarele dispoziții:

(a)

Orice persoană sau entitate care prelucrează fibre provenite de la vigonii pentru a produce țesături și confecții trebuie să solicite din partea autorităților relevante din țara de origine (țări de origine: țările în care se întâlnește această specie, și anume Argentina, Bolivia, Chile, Ecuador și Peru) autorizația de a utiliza mențiunea, marca sau sigla „vicuña, țara de origine”, adoptată de țările din zona în care trăiește specia în cauză, semnatare ale Convenției privind conservarea și gestionarea vigoniei.

(b)

Țesăturile sau confecțiile comercializate trebuie să fie marcate sau identificate în conformitate cu următoarele dispoziții:

(i)

În cazul comerțului internațional cu țesături din fibre obținute prin tunderea vigoniilor vii, indiferent dacă țesătura a fost produsă în țările din zona în care trăiește specia în cauză sau în afara acestora, trebuie să se folosească mențiunea, marca sau sigla menționată, astfel încât să poată fi identificată țara de origine. Mențiunea, marca sau sigla VICUÑA [ȚARA DE ORIGINE] are formatul indicat mai jos:

Această mențiune, marcă sau siglă trebuie să apară pe dosul țesăturii. În plus, pe părțile laterale ale țesăturii trebuie să figureze cuvintele VICUÑA [ȚARA DE ORIGINE].

ii)

În cazul comerțului internațional cu confecții din fibre obținute prin tunderea vigoniilor vii, indiferent dacă confecțiile au fost produse în țările din zona în care trăiește specia în cauză sau în afara acestora, trebuie să se folosească mențiunea, marca sau sigla indicată la litera (b) punctul i). Această mențiune, marcă sau siglă trebuie să apară pe o etichetă aplicată pe confecția în cauză. În cazul în care confecțiile sunt produse în afară țării de origine, trebuie să se indice și numele țării în care au fost produse confecțiile respective, pe lângă mențiunea, marca sau sigla menționată la litera (b) punctul i).

(c)	În cazul comerțului internațional cu produse de artizanat din fibre obținute prin tunderea vigoniilor vii, produse în țările din zona în care trăiește specia în cauză, trebuie să se folosească mențiunea, marca sau sigla VICUÑA [ȚARA DE ORIGINE] – ARTESANÍA, sub forma indicată mai jos:

(d)

În cazul în care pentru fabricarea țesăturilor și confecțiilor se folosesc fibre obținute prin tunderea vigoniilor vii și provenite din mai multe țări de origine, trebuie să se indice mențiunea, marca sau sigla fiecărei țări de origine a fibrelor, după cum se precizează la litera (b) punctele i) și ii).

(e)	Orice alte exemplare se consideră ca fiind exemplare din speciile incluse în anexa I, iar comerțul aferent se reglementează în consecință.

(4) Toate speciile sunt incluse în anexa II la Convenție, cu excepția speciilor Balaena mysticetus, Eubalaena spp., Balaenoptera acutorostrata (cu excepția populației din vestul Groenlandei), Balaenoptera bonaerensis, Balaenoptera borealis, Balaenoptera edeni, Balaenoptera musculus, Balaenoptera omurai, Balaenoptera physalus, Megaptera novaeangliae, Orcaella brevirostris, Orcaella heinsohni, Sotalia spp., Sousa spp., Eschrichtius robustus, Lipotes vexillifer, Caperea marginata, Neophocaena asiaeorientalis, Neophocaena phocaenoides, Phocoena sinus, Physeter macrocephalus, Platanista spp., Berardius spp. și Hyperoodon spp., care sunt incluse în anexa I. Exemplarele din speciile incluse în anexa II la Convenție, inclusiv produsele și produsele derivate, altele decât produsele din carne destinate comercializării, capturate de locuitorii Groenlandei pe baza permiselor eliberate de autoritatea competentă, sunt considerate ca aparținând anexei B. Se stabilește o cotă anuală de export zero pentru exemplarele vii din populația de Tursiops truncatus din Marea Neagră, capturate din natură în principal în scopuri comerciale.

(5) Populațiile din Botswana, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe (incluse în anexa B)

În scopul exclusiv de a permite: (a) tranzacțiile necomerciale cu trofee de vânătoare; (b) comerțul cu animale vii către destinații corespunzătoare și acceptabile conform definiției din Rezoluția Conf. 11.20, pentru Botswana și Zimbabwe, și programele de conservare in situ, pentru Namibia și Africa de Sud; (c) comerțul cu piei; (d) comerțul cu păr; (e) tranzacțiile cu produse din piele în scopuri comerciale sau necomerciale pentru Botswana, Namibia și Africa de Sud și în scopuri necomerciale pentru Zimbabwe; (f) tranzacțiile cu podoabe tradiționale din fildeș sculptat (Ekipa) marcate și certificate separat, încorporate în bijuterii finite în scopuri necomerciale pentru Namibia și tranzacțiile cu sculpturi în fildeș în scopuri necomerciale pentru Zimbabwe; (g) comerțul cu fildeș brut înregistrat (colți întregi și bucăți de colți provenind din Botswana, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe), supus următoarelor condiții: (i) numai stocurile înregistrate aflate în proprietatea guvernului, provenind de la stat (se exclude fildeșul confiscat și fildeșul de origine necunoscută); (ii) numai cu parteneri de tranzacție verificați de Secretariat, în consultare cu Comitetul permanent, în sensul de a avea o legislație națională suficientă și controale interne suficiente asupra comerțului pentru a garanta că fildeșul importat nu urmează să fie re-exportat și că va fi gestionat în conformitate cu toate cerințele Rezoluției Conf. 10.10 (Rev. CoP14) privind producția internă și comerțul intern; (iii) nu înainte ca Secretariatul să fi verificat țările care doresc să importe și stocurile înregistrate aflate în proprietatea guvernului; (iv) fildeșul brut exportat în conformitate cu vânzarea condiționată de stocuri de fildeș înregistrate aflate în proprietatea guvernului convenite la CP12, respectiv 20 000 kg (Botswana), 10 000 kg (Namibia) și 30 000 kg (Africa de Sud); (v) suplimentar față de cantitățile convenite la CP12, fildeșul din stocuri guvernamentale din Botswana, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe, înregistrat până la 31 ianuarie 2007 și verificat de Secretariat, poate fi comercializat și expediat împreună cu fildeșul indicat la litera (g) punctul (iv) într-o vânzare unică per destinație, sub stricta supraveghere a Secretariatului; (vi) beneficiile vânzării se folosesc exclusiv pentru programele de conservare destinate elefanților, precum și pentru programele de conservare și dezvoltare a comunităților din zonele în care trăiesc elefanți sau din zonele învecinate cu acestea; și (vii) cantitățile suplimentare precizate la litera (g) punctul (v) de mai sus se comercializează numai după ce Comitetul permanent a decis că sunt îndeplinite condițiile anterioare; (h) nu se prezintă Conferinței părților noi solicitări de autorizare a comerțului cu fildeș de la populațiile deja incluse în anexa B în perioada care începe la data CoP 14 și se sfârșește după nouă ani de la data vânzării unice de fildeș care are loc în conformitate cu dispozițiile de la litera (g) punctele (i), (ii), (iii), (vi) și (vii). În plus, astfel de solicitări sunt tratate în conformitate cu deciziile 14.77 și 14.78 (Rev. CP15). Pe baza propunerii Secretariatului, Comitetul permanent poate decide încetarea totală sau parțială a acestui comerț dacă țările exportatoare sau importatoare nu respectă condițiile anterioare sau dacă se înregistrează un impact negativ demonstrat al comerțului asupra altor populații de elefanți. Orice alte exemplare se consideră ca fiind exemplare din speciile incluse în anexa A, iar comerțul aferent se reglementează în consecință.

(6) Nu intră sub incidența prezentului regulament:

fosilele;

nisipul de coral, respectiv materialul format integral sau parțial din fragmente fin sfărâmate de coral mort, de mai puțin de 2 mm diametru și care nu pot fi identificate la nivel de gen, care poate conține de asemenea, printre altele, resturi de foraminifere, exoschelete de moluște și crustacee și alge coraliene;

fragmentele de coral (inclusiv pietriș și pietricele), respectiv bucăți disparate de coral mort, asemănătoare unor degete, și alte materiale cu dimensiuni între 2 și 30 mm măsurate în orice direcție, care nu pot fi identificate la nivel de gen.

(7) Comerțul cu exemplare cu codul de sursă A este permis doar dacă exemplarele comercializate posedă catafile.

(8) Exemplarele înmulțite artificial din următorii hibrizi și/sau cultivari nu fac obiectul prezentului regulament:

Hatiora x graeseri

Schlumbergera x buckleyi

Schlumbergera russelliana x Schlumbergera truncata

Schlumbergera orssichiana x Schlumbergera truncata

Schlumbergera opuntioides x Schlumbergera truncata

Schlumbergera truncata (cultivari)

Cactaceae spp. mutanți colorați altoiți pe portaltoii următori: Harrisia„Jusbertii”, Hylocereus trigonus sau Hylocereus undatus

Opuntia microdasys (cultivari)

(9) Hibrizii înmulțiți artificial de Cymbidium, Dendrobium, Phalaenopsis și Vanda nu fac obiectul prezentului regulament atunci când exemplarele sunt ușor de recunoscut ca fiind înmulțite artificial și nu prezintă semne că ar fi fost recoltate din mediul natural, cum ar fi vătămări mecanice sau deshidratare puternică în urma recoltării, aspect neregulat și mărime și formă eterogene în comparație cu taxonul și lotul, alge sau alte organisme epifile lipite de frunze sau urme produse de insecte sau alți dăunători și

(a)

atunci când sunt expediate neînflorite, exemplarele trebuie comercializate în loturi formate din recipiente individuale (cum ar fi cartoane, cutii, lăzi sau rafturi individuale în containere tip CC), fiecare conținând 20 sau mai multe plante din același hibrid; plantele din fiecare recipient trebuie să prezinte un nivel înalt de uniformitate și sănătate; iar transportul trebuie să fie însoțit de documente, cum ar fi facturi, care să precizeze clar numărul de plante din fiecare hibrid; sau

(b)

atunci când sunt expediate înflorite, cu cel puțin o floare complet deschisă pe fiecare exemplar, nu se impune un număr minim de exemplare per transport, dar exemplarele trebuie să fie pregătite în mod profesional pentru comerțul cu amănuntul, de exemplu, să poarte etichete imprimate sau să fie introduse în ambalaje pe care sunt imprimate denumirea hibridului și țara în care s-a efectuat pregătirea finală. Acest lucru trebuie sa fie vizibil și ușor verificabil. Plantele care nu se califică în mod clar pentru scutire trebuie să fie însoțite de documentele CITES corespunzătoare.

(10) Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 166, 19.6.2006, p. 1).

(11) Exemplarele înmulțite artificial din cultivari de Cyclamen persicum nu fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament. Cu toate acestea, scutirea nu se aplică exemplarelor comercializate sub formă de tuberculi.

(12) Hibrizii și cultivarii vii, înmulțiți artificial, de Taxus cuspidata, în ghivece sau în alte recipiente mici, fiecare lot fiind însoțit de o etichetă sau de un document care precizează denumirea taxonului sau a taxonilor și conține mențiunea „artificially propagated” („înmulțit artificial”), nu fac obiectul prezentului regulament.

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/99

REGULAMENTUL (UE) 2017/161 AL COMISIEI

din 31 ianuarie 2017

de rectificare a versiunii în limba franceză a Regulamentului (UE) nr. 139/2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (1), în special articolul 8a alineatul (5),

întrucât:

(1)

Au apărut erori în versiunea în limba franceză a Regulamentului (UE) nr. 139/2014 al Comisiei (2) de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri. Prin urmare, este necesară o rectificare a versiunii în limba franceză a anexelor II și IV la regulamentul respectiv. Celelalte versiuni lingvistice nu sunt afectate.

(2)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 139/2014 ar trebui rectificat în consecință.

(3)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 65 din Regulamentul (CE) nr. 216/2008,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(Vizează numai versiunea în limba franceză.)

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 ianuarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 44, 14.2.2014, p. 1).

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/101

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/162 AL COMISIEI

din 31 ianuarie 2017

privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2016 din cauza depășirii cotelor de pescuit pentru alte stocuri în anii precedenți și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2226 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2016 din cauza depășirii cotelor de pescuit în anii precedenți

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (1), în special articolul 105 alineatele (1), (2), (3) și (5),

întrucât:

(1)

Cotele de pescuit pentru anul 2015 au fost stabilite prin:

—	Regulamentul (UE) nr. 1221/2014 al Consiliului (2),

—	Regulamentul (UE) nr. 1367/2014 al Consiliului (3),

—	Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (4) și

—	Regulamentul (UE) 2015/106 al Consiliului (5).

(2)

Cotele de pescuit pentru anul 2016 au fost stabilite prin:

—	Regulamentul (UE) nr. 1367/2014,

—	Regulamentul (UE) 2015/2072 al Consiliului (6),

—	Regulamentul (UE) 2016/72 al Consiliului (7) și

—	Regulamentul (UE) 2016/73 al Consiliului (8).

(3)	În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, în cazul în care Comisia stabilește că un stat membru a depășit cotele de pescuit care i-au fost alocate, aceasta operează deduceri din viitoarele cote de pescuit ale statului membru respectiv.

(4)	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 al Comisiei (9) a stabilit deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2016 din cauza depășirii cotelor de pescuit în anii precedenți.

(5)	Cu toate acestea, pentru anumite state membre nu au putut fi operate deduceri în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2226 din cotele alocate stocurilor afectate de depășiri, din cauza faptului că respectivele state membre nu dispuneau de astfel de cote pentru anul 2016.

(6)

Potrivit articolului 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, dacă operarea de deduceri din cotele afectate de depășiri nu este posibilă în anul care urmează depășirii, deoarece statul membru în cauză nu dispune de nicio cotă, deducerile pot fi operate din alte stocuri din aceeași zonă geografică sau având aceeași valoare comercială. Conform Comunicării 2012/C 72/07 a Comisiei (10), aceste deduceri ar trebui operate de preferință din cotele alocate pentru stocurile exploatate de aceeași flotă ca cea care a depășit cota, ținând cont de necesitatea de a se evita aruncarea capturilor înapoi în mare în cadrul pescuitului mixt.

(7)

În anumite cazuri, schimburile de posibilități de pescuit încheiate în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11) au permis deduceri parțiale din aceleași stocuri în cadrul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2226. Deducerile rămase ar trebui operate din cote aferente altor stocuri în conformitate cu articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(8)	Statele membre vizate au fost consultate cu privire la propunerile de deduceri din cotele alocate pentru alte stocuri decât cele afectate de depășiri ale cotelor.

(9)

În 2015, Spania și-a depășit cota de pescuit pentru vulpi de mare și pisici de mare în apele Uniunii din subzonele ICES VIII și IX (SRX/89-C.). Prin scrisoarea din 30 septembrie 2016, Spania a solicitat repartizarea deducerii datorate pe o perioadă de doi ani. Având în vedere informațiile furnizate și ținând cont de faptul că o scădere semnificativă a cotei ar determina cantități excesive de capturi aruncate înapoi în mare din speciile în cauză, în conformitate cu punctul 3 litera (b) din Comunicarea 2012/C 72/07, această cerere poate fi admisă.

(10)

În ceea ce privește uva din zona geografică a diviziunilor ICES IIa și IIIa și a subdiviziunii ICES IV, având în vedere faptul că, în 2015, Danemarca și-a depășit capturile totale admisibile în apele Uniunii din zona de gestionare 1 definită în anexa IID la Regulamentul (UE) 2015/104, este necesar să se opereze deduceri. În 2016, s-au autorizat capturi minime de uvă în apele respective pentru a se monitoriza abundența uvei. Cu toate acestea, aplicând respectivele deduceri este imposibil să se mențină sistemul de monitorizare (12) recomandat de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) pentru gestionarea uvei. Prin urmare, deducerile pentru cotele depășite de Danemarca în 2015 în această zonă ar trebui să fie operate din zona 3 de gestionare a uvei.

(11)

Mai mult, anumite deduceri impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 par să depășească cota adaptată disponibilă în anul 2016 și, în consecință, nu pot fi aplicate în întregime în anul respectiv. Potrivit Comunicării 2012/C 72/07, cantitățile rămase ar trebui deduse din cotele adaptate disponibile în anii următori, până la compensarea întregii cantități afectate de depășirea cotei.

(12)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cotele de pescuit stabilite pentru anul 2016 în regulamentele (UE) nr. 1367/2014, (UE) 2015/2072, (UE) 2016/72 și (UE) 2016/73 și menționate în anexa I la prezentul regulament se reduc prin aplicarea deducerilor la stocurile alternative prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 ianuarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1221/2014 al Consiliului din 10 noiembrie 2014 de stabilire, pentru 2015, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește aplicabile în Marea Baltică și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 43/2014 și (UE) nr. 1180/2013 (JO L 330, 15.11.2014, p. 16).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1367/2014 al Consiliului din 15 decembrie 2014 de stabilire, pentru 2015 și 2016, a posibilităților de pescuit pentru navele de pescuit din Uniune în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime (JO L 366, 20.12.2014, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului din 19 ianuarie 2015 de stabilire, pentru anul 2015, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele din Uniune, în anumite ape din afara Uniunii, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 43/2014 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 779/2014 (JO L 22, 28.1.2015, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2015/106 al Consiliului din 19 ianuarie 2015 de stabilire, pentru 2015, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește din Marea Neagră (JO L 19, 24.1.2015, p. 8).

(6) Regulamentul (UE) 2015/2072 al Consiliului din 17 noiembrie 2015 de stabilire, pentru 2016, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în Marea Baltică, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1221/2014 și a Regulamentului (UE) 2015/104 (JO L 302, 19.11.2015, p. 1).

(7) Regulamentul (UE) 2016/72 al Consiliului din 22 ianuarie 2016 de stabilire, pentru anul 2016, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit din Uniune, în anumite ape din afara Uniunii și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/104 (JO L 22, 28.1.2016, p. 1).

(8) Regulamentul (UE) 2016/73 al Consiliului din 18 ianuarie 2016 de stabilire, pentru 2016, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește din Marea Neagră (JO L 16, 23.1.2016, p. 1).

(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 al Comisiei din 9 decembrie 2016 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2016 din cauza depășirii cotelor de pescuit în anii precedenți (JO L 336, 10.12.2016, p. 28).

(10) Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind deducerea cotelor în conformitate cu articolul 105 alineatele (1), (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009” (2012/C 72/07) (JO C 72, 10.3.2012, p. 27).

(11) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(12) http://www.ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Expert%20Group%20Report/acom/2016/HAWG/13%20HAWG%20Report%202016%20-%20Sec%2011%20Sandeel%20in%20Division%203.a%20and%20Subarea%204.pdf

ANEXA I

Deduceri din cote aferente unor stocuri alternative

Stat membru

Cod specie

Codul zonei

Denumirea speciei

Numele zonei

Debarcări permise în 2015 (cantitate adaptată totală în kilograme) (1)

Total capturi în 2015 (cantitate în kg)

Utilizarea cotelor (%)

Depășirea cotelor de pescuit în raport cu debarcările permise (cantitate în kg)

Factor de multiplicare (2)

Factor de multiplicare suplimentar (3) (4)

Deduceri restante din anii precedenți (5) (cantitate în kg)

Deduceri în 2016 (cantitate în kg)

Deduceri aplicate deja în 2016 pentru același stoc (cantitate în kg) (6)

Cantitate restantă de dedus din stocuri alternative (cantitate în kg)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

(13)

(14)

(15)

DGS

03A-C.

Câine de mare

Apele Uniunii din zona IIIa

3 840

N/A

3 840

1,00

3 840

Deducere de aplicat stocului următor

NEP

3A/BCD

Langustină

Zona IIIa; Apele Uniunii din subdiviziunile 22-32

3 840

DGS

2AC4-C

Câine de mare

Apele Uniunii din zonele IIa și IV

1 540

N/A

1 540

1,00

1 540

Deducere de aplicat stocului următor

NEP

2AC4-C

Langustină

Apele Uniunii din zonele IIa și IV

1 540

NOP

04-N.

Merluciu norvegian

Apele norvegiene din zona IV

28 270

N/A

28 270

1,00

28 270

Deducere de aplicat stocului următor

NOP

2A3A4.

Merluciu norvegian

Zona IIIa; apele Uniunii din zonele IIa și IV

28 270

BUM

ATLANT

Marlin albastru

Oceanul Atlantic

20 360

134 082

658,56

113 722

2,0

172 878

514 044

Deducere de aplicat stocului următor

SWO

AN05N

Pește-spadă

Oceanul Atlantic, la nord de 5° N

514 044

GHL

1N2AB.

Halibut negru

Apele norvegiene din zonele I și II

24 239

N/A

24 239

1,00

36 359

Deducere de aplicat stocului următor

POK

1N2AB.

Cod saithe

Apele norvegiene din zonele I și II

36 359

GHL

1N2AB.

Halibut negru

Apele norvegiene din zonele I și II

2 000

7 957

397,85

5 957

1,00

5 957

Deducere de aplicat stocului următor

OTH

1N2AB.

Alte specii

Apele norvegiene din zonele I și II

5 957

ANE

08.

Hamsie

VIII

12 493

N/A

12 493

1,00

12 493

Deducere de aplicat stocului următor

WHB

1X14

Putasu

Apele Uniunii și apele internaționale din zonele I, II, III, IV, V, VI, VII, VIIIa, VIIIb, VIIId, VIIIe, XII și XIV

12 493

HKE

3A/BCD

Merluciu

Zona IIIa; apele Uniunii din subdiviziunile 22-32

1 575

N/A

1 575

1,00

A+C (7)

2 363

Deducere de aplicat stocului următor

HKE

2AC4-C

Merluciu

Apele Uniunii din zonele IIa și IV

2 363

WHG

56-14

Merlan

Zona VI; apele Uniunii și apele internaționale din zona Vb; apele internaționale din zonele XII și XIV

11 475

N/A

11 475

1,00

11 475

Deducere de aplicat stocului următor

HKE

8ABDE.

Merluciu

Zonele VIIIa, VIIIb, VIIId și VIIIe

11 475

GHL

1N2AB.

Halibut negru

Apele norvegiene din zonele I și II

6 098

N/A

6 098

1,00

6 098

Deducere de aplicat stocului următor

RED

1N2AB.

Sebastă

Apele norvegiene din zonele I și II

6 098

POK

1N2AB.

Cod saithe

Apele norvegiene din zonele I și II

9 700

9 690

99,90

–10

145 616

145 606

145 553

Deducere de aplicat stocului următor

RED

1N2AB.

Sebastă

Apele norvegiene din zonele I și II

145 553

(1) Cote aflate la dispoziția unui stat membru în temeiul regulamentelor relevante privind posibilitățile de pescuit, după luarea în considerare a schimburilor de posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a transferurilor de cote din 2014 în 2015 în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (JO L 115, 9.5.1996, p. 3), cu articolul 5a din Regulamentul (UE) nr. 1221/2014, cu articolul 18a din Regulamentul (UE) 2015/104 sau realocarea și deducerea posibilităților de pescuit în conformitate cu articolele 37 și 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(2) Conform articolului 105 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În toate cazurile în care depășirea cotei de pescuit este mai mică sau egală cu 100 de tone, se aplică deduceri egale cu depășirea cotei de pescuit înmulțită cu 1,00.

(3) Astfel cum se prevede la articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și cu condiția ca gradul de depășire să fie mai mare de 10 %.

(4) Litera „A” indică faptul că s-a aplicat un factor de multiplicare suplimentar de 1,5 ca urmare a depășirilor consecutive ale cotelor de pescuit în anii 2013, 2014 și 2015. Litera „C” indică faptul că s-a aplicat un factor de multiplicare suplimentar de 1,5 deoarece stocul face obiectul unui plan multianual.

(5) Cantități rămase care nu au putut fi deduse în 2015 în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1801 al Comisiei (JO L 263, 8.10.2015, p. 19), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2404 al Comisiei (JO L 333, 19.12.2015, p. 73), deoarece nu a existat o cotă disponibilă, sau cota disponibilă a fost insuficientă.

(6) Cantitățile care ar putea fi deduse din același stoc datorită schimbului de posibilități de pescuit încheiat în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(7) Factorii de multiplicare suplimentari nu sunt cumulativi și sunt aplicați numai o singură dată.

ANEXA II

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

Deduceri din cotele aferente stocurilor afectate de depășiri ale cotelor

Stat membru	Codul speciei	Codul zonei	Denumirea speciei	Numele zonei	Cota inițială pentru 2015 (cantitate în kg)	Debarcări permise în 2015 (cantitate adaptată totală în kg) (1)	Total capturi în 2015 (cantitate în kg)	Utilizarea cotelor în raport cu debarcările permise (%)	Depășirea cotelor de pescuit în raport cu debarcările permise (cantitate în kg)	Factor de multiplicare (2)	Factor de multiplicare suplimentar (3) (4)	Deduceri restante din anii precedenți (5) (cantitate în kg)	Deduceri de aplicat în 2016 (cantitate în kg) (6)	Deduceri aplicate deja în 2016 (cantitate în kg) (7)	De dedus în 2017 și în anul (anii) următor(i) (cantitate în kg)
(1)	(2)	(3)	(4)	(5)	(6)	(7)	(8)	(9)	(10)	(11)	(12)	(13)	(14)	(15)	(16)
BE	SOL	24-C.	Limbă-de-mare comună	Apele Uniunii din zonele IIa și IV	991 000	929 510	939 590	101,08	10 080	/	/	/	10 080	10 080	/
BE	SRX	07D.	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zona VIId	72 000	70 511	69 495	98,56	– 1 016	/	/	1 097	81	81	/
BE	SRX	2AC4-C	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele IIa și IV	211 000	245 500	256 147	104,34	10 647	/	/	/	10 647	10 647	/
BE	SRX	67AKXD	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele VIa, VIb, VIIa-c și VIIe-k	725 000	915 262	918 243	100,33	2 981	/	/	/	2 981	2 981	/
DE	T/B	2AC4-C	Calcan și calcan-neted	Apele Uniunii din zonele IIa și IV	186 000	349 000	350 186	100,34	1 186	/	/	/	1 186 (12)	1 186	/
DK	COD	03AN.	Cod	Skagerrak	3 336 000	3 223 407	3 349 360	103,91	125 923	/	(C) (8)	/	125 923	125 923	/
DK	DGS	03A-C.	Câine de mare	Apele Uniunii din zona IIIa	0	0	3 840	N/A	3 840	1,00	/	/	3 840	3 840	/
DK	DGS	2AC4-C	Câine de mare	Apele Uniunii din zonele IIa și IV	0	0	1 540	N/A	1 540	1,00	/	/	1 540	1 540	/
DK	HER	03A-BC	Hering nordic	IIIa	5 692 000	5 770 000	6 056 070	104,96	286 070	/	/	/	286 070	286 070	/
DK	NOP	04-N.	Merluciu norvegian	Apele norvegiene din zona IV	0	0	28 270	N/A	28 270	1,00	/	/	28 270	28 270	/
DK	SAN	234_1	Uvă	Apele Uniunii din zona 1 de gestionare a uvei	125 459 000	115 924 000	130 977 950	112,99	15 053 950	1,2	/	/	18 064 740	18 064 740 (14)	/
DK	SAN	234_6	Uvă	Apele Uniunii din zona 6 de gestionare a uvei	206 000	219 000	228 860	104,50	9 860	/	/	/	9 860	9 860	/
ES	ALF	3X14-	Beryx	Apele Uniunii și apele internaționale din zonele III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XII și XIV	67 000	80 045	62 544	78,13	– 9 496 (9)	/	/	16 159	6 663	5 846	817
ES	ANE	08.	Hamsie	VIII	22 500 000	22 923 784	24 068 471	104,99	1 144 687	/	/	/	1 144 687	1 144 687	/
ES	BSF	8910-	Sabie neagră	Apele Uniunii și apele internaționale din zonele VIII, IX și X	12 000	30 050	110	0,37	– 26 936 (10)	/	/	29 639	2 703	0	2 703
ES	BUM	ATLANT	Marlin albastru	Oceanul Atlantic	10 360	20 360	134 082	658,56	113 722	2,0	A	172 878	514 044	514 044	/
ES	COD	1/2B	Cod	Zonele I și IIb	13 283 000	12 182 091	12 391 441	101,72	209 350	/	/	/	209 350	209 350	/
ES	GHL	1N2AB.	Halibut negru	Apele norvegiene din zonele I și II	/	0	24 239	N/A	24 239	1,00	A	/	36 359	36 359	/
ES	RED	N3LN.	Sebastă	Zona NAFO 3LN	/	171 440	173 836	101,40	2 396	/	/	/	2 396	2 396	/
ES	SOL	8AB.	Limbă-de-mare comună	Zonele VIIIa și VIIIb	9 000	6 968	7 397	106,13	(429) (11)	/	(A+C) (8) (13)	2 759	2 759	2 759	/
ES	SRX	67AKXD	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele VIa, VIb, VIIa-c și VIIe-k	43 800	412 000	445 713	108,18	33 713	/	/	/	33 713	33 713	/
ES	SRX	89-C.	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele VIII și IX	1 057 000	650 485	771 246	118,56	120 761	1,2	/	118 622	263 535	131 768 (15)	131 767 (15)
ES	USK	567EI.	Brosme	Apele Uniunii și apele internaționale din zonele V, VI și VII	46 000	135 008	62 646	46,40	- 72 362	/	/	58 762	0	/	/
ES	WHM	ATLANT	Marlin alb de Atlantic	Oceanul Atlantic	24 310	24 310	68 613	282,24	44 303	1,00	A	72 539	138 994	0	138 994
FR	GHL	1N2AB.	Halibut negru	Apele norvegiene din zonele I și II	/	2 000	7 957	397,85	5 957	1,00	/	/	5 957	5 957	/
FR	HAD	7X7A34	Eglefin	Zonele VIIb-k, VIII, IX și X; apele Uniunii din subzona CECAF 34.1.1	5 561 000	5 760 984	5 775 607	100,25	14 623	/	/	/	14 623	14 623	/
FR	PLE	7HJK.	Cambulă de Baltica	Zonele VIIh, VIIj și VIIk	17 000	57 007	59 833	104,95	2 826	/	/	/	2 826	2 826	/
FR	SRX	07D.	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zona VIId	602 000	591 586	689 868	116,61	98 282	1,00	/	/	98 282	98 282	/
FR	SRX	89-C.	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele VIII și IX	1 298 000	1 507 000	1 578 469	104,74	71 469	/	/	/	71 469	71 469	/
IE	COD	07A.	Cod	Zona VIIa	120 000	134 776	138 122	102,48	3 346	/	/	/	3 346	3 346	/
IE	SRX	67AKXD	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele VIa, VIb, VIIa-c și VIIe-k	1 048 000	946 554	1 044 694	110,37	98 140	1,00	/	/	98 140	98 140	/
NL	ANE	08.	Hamsie	Zona VIII	/	0	12 493	N/A	12 493	1,00	/	/	12 493	12 493	/
NL	COD	2A3AX4	Cod	Zona IV; apele Uniunii din zona IIa; partea din zona IIIa neinclusă în Skagerrak și Kattegat	2 800 000	1 340 520	1 348 815	100,62	8 295	/	(C) (8)	/	8 295	8 295	/
NL	HER	*25B-F	Hering nordic	Zonele II, Vb la nord de 62° N (apele Insulelor Feroe)	1 104 000	1 841 160	2 230 998	121,17	389 838	1,4	/	/	545 773	522 222	23 551
NL	HKE	3A/BCD	Merluciu	Zona IIIa; apele Uniunii din subdiviziunile 22-32	/	0	1 575	N/A	1 575	1,00	A+C (13)	/	2 363	2 363	/
NL	MAC	*3A4BC	Macrou	Zonele IIIa și IVbc	490 000	1 084 500	1 090 087	100,52	5 587	/	/	/	5 587	5 587	/
NL	POK	2A34.	Cod saithe	Zonele IIIa și IV; apele Uniunii din subzonele IIa, IIIb, IIIc și subdiviziunile 22-32	68 000	56 600	63 411	112,03	6 811	1,00	/	/	6 811	5 754	1 057
NL	SRX	2AC4-C	Vulpi de mare și pisici de mare	Apele Uniunii din zonele IIa și IV	180 000	245 300	252 765	103,04	7 465	/	/	/	7 465	7 465	/
NL	T/B	2AC4-C	Calcan și calcan-neted	Apele Uniunii din zonele IIa și IV	2 579 000	2 783 000	2 793 239	100,37	10 239	/	/	/	10 239	10 239	/
NL	WHB	1X14	Putasu	Apele Uniunii și apele internaționale din zonele I, II, III, IV, V, VI, VII, VIIIa, VIIIb, VIIId, VIIIe, XII și XIV	36 711 000	55 297 456	55 584 332	100,52	286 876	/	/	/	286 876	286 876	/
NL	WHG	2AC4.	Merlan	Zona IV; apele Uniunii din zona IIa	699 000	527 900	547 717	103,75	19 817	/	/	/	19 817	19 817	/
NL	WHG	56-14	Merlan	Zona VI; apele Uniunii și apele internaționale din zona Vb; apele internaționale din zonele XII și XIV	/	0	11 475	N/A	11 475	1,00	/	/	11 475	11 475	/
PT	GHL	1N2AB.	Halibut negru	Apele norvegiene din zonele I și II	/	0	6 098	N/A	6 098	1,00	/	/	6 098	6 098	/
PT	POK	1N2AB.	Cod saithe	Apele norvegiene din zonele I și II	/	9 700	9 690	99,90	– 10	/	/	145 616	145 606	53	145 553
UK	COD	2A3AX4	Cod	Zona IV; apele Uniunii din zona IIa; partea din zona IIIa neinclusă în Skagerrak și Kattegat	11 369 000	14 828 600	14 846 189	100,12	17 589	/	(C) (8)	/	17 589	17 589	/
UK	HER	4AB.	Hering nordic	Apele Uniunii și apele norvegiene din zona IV la nord de 53° 30′ N	62 292 000	66 892 860	68 024 970	101,69	1 132 100	/	/	/	1 132 110	1 132 110	/
UK	MAC	2CX14-	Macrou	Zonele VI, VII, VIIIa, VIIIb, VIIId și VIIIe; apele Uniunii și apele internaționale din zona Vb; apele internaționale din subzonele IIa, XII și XIV	245 363 000	237 093 794	242 496 391	102,28	5 402 597	/	(A) (8)	/	5 402 597	5 402 597	/
UK	MAC	*3A4BC	Macrou	Zonele IIIa și IVbc	490 000	620 500	626 677	101,00	6 177	/	/	/	6 177	6 177	/
UK	SAN	234_1	Uvă	Apele Uniunii din zona 1 de gestionare a uvei	2 742 000	1 219 400	2 000 034	164,02	780 634	2,00	/	/	1 561 268	95 100	1 466 168

(1) Cote aflate la dispoziția unui stat membru în temeiul regulamentelor relevante privind posibilitățile de pescuit, după luarea în considerare a schimburilor de posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22), a transferurilor de cote din 2014 în 2015 în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (JO L 115, 9.5.1996, p. 3), cu articolul 5a din Regulamentul (UE) nr. 1221/2014 al Consiliului (JO L 330, 15.11.2014, p. 16), cu articolul 18a din Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (JO L 22, 28.1.2015, p. 1) sau realocarea și deducerea posibilităților de pescuit în conformitate cu articolele 37 și 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului.

(3) Astfel cum se prevede la articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și cu condiția ca gradul de depășire să fie mai mare de 10 %.

(4) Litera „A” indică faptul că s-a aplicat un factor de multiplicare suplimentar de 1,5, ca urmare a depășirilor consecutive ale cotelor de pescuit în anii 2013, 2014 și 2015. Litera „C” indică faptul că s-a aplicat un factor de multiplicare suplimentar de 1,5, deoarece stocul face obiectul unui plan multianual.

(5) Cantități rămase care nu au putut fi deduse în 2015 în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1801, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2404, deoarece nu a existat o cotă disponibilă, sau cota disponibilă a fost insuficientă.

(6) Deduceri de efectuat în 2016, astfel cum s-a stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2226 al Comisiei (JO L 336, 10.12.2016, p. 38).

(7) Deduceri de efectuat în 2016, care ar putea fi efectiv aplicate luând în considerare cota disponibilă la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2226.

(8) Factor de multiplicare suplimentar neaplicabil deoarece gradul de depășire a cotelor nu este mai mare de 10 % din debarcările permise.

(9) Cantitate rămasă neutilizată după transferul a 8 005 kilograme din 2015 în 2016, efectuat în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1142 al Comisiei (JO L 189, 14.7.2016, p. 9).

(10) Cantitate rămasă neutilizată după transferul a 3 004 kilograme din 2015 în 2016, operat în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1142.

(11) Cantitățile mai mici de o tonă nu sunt luate în considerare.

(12) La cererea Germaniei, Comisia a permis debarcări suplimentare de până la 10 % din cota de calcan și calcan neted (T/B), în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96.

(13) Factorii de multiplicare suplimentari nu sunt cumulativi și sunt aplicați numai o singură dată.

(14) De dedus din SAN/234_3 (zona 3 de gestionare a uvei).

(15) La cererea Spaniei, deducerea de 263 535 de kilograme care trebuie aplicată în 2016 va fi repartizată egal pe doi ani (2016 și 2017).”

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/113

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/163 AL COMISIEI

din 31 ianuarie 2017

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 ianuarie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	IL	299,8
	MA	135,7
	SN	268,2
	TR	158,2
	ZZ	215,5
0707 00 05	MA	79,2
	TR	195,6
	ZZ	137,4
0709 91 00	EG	79,4
0709 91 00	ZZ	79,4
0709 93 10	MA	273,9
	TR	295,3
	ZZ	284,6
0805 10 22 , 0805 10 24 , 0805 10 28	EG	47,2
	MA	48,5
	TN	51,7
	TR	71,6
	ZZ	54,8
0805 21 10 , 0805 21 90 , 0805 29 00	EG	91,2
	IL	140,1
	JM	106,9
	MA	88,4
	TR	83,1
	ZZ	101,9
0805 22 00	IL	139,7
	MA	83,2
	ZZ	111,5
0805 50 10	EG	85,5
	TR	70,9
	ZZ	78,2
0808 10 80	US	205,0
0808 10 80	ZZ	205,0
0808 30 90	CL	81,7
	CN	81,5
	TR	154,0
	ZA	100,3
	ZZ	104,4

(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/115

DIRECTIVA (UE) 2017/164 A COMISIEI

din 31 ianuarie 2017

de stabilire a unei a patra liste de valori-limită orientative de expunere profesională în temeiul Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivelor 91/322/CEE, 2000/39/CE și 2009/161/UE ale Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (denumită în continuare „Directiva 98/24/CE”) (1), în special articolul 3 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu Directiva 98/24/CE, Comisia trebuie să propună obiective ale Uniunii sub formă de valori-limită orientative de expunere profesională (VLOEP) care să fie stabilite la nivelul Uniunii, pentru a asigura protecția lucrătorilor împotriva riscurilor generate de expunerea la substanțe chimice periculoase.

(2)

Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/24/CE autorizează Comisia să stabilească sau să revizuiască valorile-limită orientative de expunere profesională, ținând cont de disponibilitatea tehnicilor de măsurare, prin măsuri adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Directiva 89/391/CEE a Consiliului (2).

(3)	Comisia este asistată în îndeplinirea acestei sarcini de Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici (CSLEP), instituit prin Decizia 2014/113/UE a Comisiei (3).

(4)	În conformitate cu Directiva 98/24/CE, prin „valoare limită de expunere profesională” se înțelege, dacă nu este precizat altfel, limita mediei ponderate în funcție de timp a concentrației unui agent chimic în aer, în spațiul în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referință specificată.

(5)

Valorile-limită orientative de expunere profesională sunt valori bazate pe criterii de sănătate, acestea fiind calculate de Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici pe baza celor mai recente date științifice disponibile și fiind adoptate de Comisie ținând seama de tehnicile de măsurare actuale. Valorile reprezintă nivelurile pragurilor de expunere sub care, în general, un agent chimic specific nu ar trebui să aibă niciun efect dăunător asupra sănătății în urma unei expuneri de scurtă durată sau a unei expuneri zilnice de-a lungul vieții profesionale. Acestea constituie obiectivele Uniunii și sunt concepute în vederea sprijinirii angajatorilor pentru a stabili și a evalua riscurile și pentru a pune în aplicare măsuri de prevenire și protecție în conformitate cu Directiva 98/24/CE.

(6)

În conformitate cu recomandările Comitetului științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici, valorile-limită orientative de expunere profesională sunt stabilite în raport cu o perioadă de referință de opt ore ca medie ponderată în timp (valori-limită de expunere pe termen lung), cât și, în cazul anumitor agenți chimici, în raport cu perioade de referință mai scurte, în general de cincisprezece minute ca medie ponderată în timp (valori-limită de expunere pe termen scurt), pentru a lua în considerare efectele legate de o expunere pe termen scurt.

(7)

Pentru orice agent chimic în cazul căruia s-a stabilit o valoare-limită orientativă de expunere profesională la nivelul Uniunii, statele membre au obligația de a stabili o valoare-limită de expunere profesională la nivel național. În acest sens, ele sunt obligate să țină seama de valoarea-limită de la nivelul Uniunii, stabilind natura valorii-limită naționale în conformitate cu legislația și practica naționale.

(8)	Valorile-limită orientative de expunere profesională sunt o parte importantă a sistemului general pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate generate de expunerea la substanțe chimice periculoase.

(9)

În conformitate cu articolul 3 din Directiva 98/24/CE, Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici a evaluat raportul dintre efectele asupra sănătății ale agenților chimici enumerați în cele treizeci și una de rubrici din anexa la prezenta directivă și nivelul expunerii profesionale și recomandat pentru toți agenții chimici respectivi, în scopul de a stabili valori-limită orientative de expunere profesională pentru expunerea prin inhalare în raport cu o perioadă de referință de opt ore ca medie ponderată în timp. Prin urmare, este necesar să se stabilească valori-limită de expunere pe termen lung pentru toți agenții respectivi în anexa la prezenta directivă.

(10)

În cazul unora dintre acești agenți chimici, Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici a recomandat, de asemenea, stabilirea unor astfel de valori-limită în raport cu perioade de referință mai scurte și/sau menționarea riscurilor pentru piele.

(11)	Patru dintre acești agenți chimici – monoxidul de azot, hidroxidul de calciu, hidrura de litiu și acidul acetic – se află în prezent pe lista din anexa la Directiva 91/322/CEE a Comisiei (4).

(12)	Unul dintre acești agenți chimici, 1,4-diclorbenzen, se află în prezent pe lista din anexa la Directiva 2000/39/CE a Comisiei (5).

(13)	Unul dintre acești agenți chimici, bisfenolul A, se află în prezent pe lista din anexa la Directiva 2009/161/UE a Comisiei (6).

(14)

Pentru agenții în cauză, Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici a recomandat stabilirea unor noi valori-limită orientative de expunere profesională. Prin urmare, este necesar să se includă valori-limită revizuite pentru cei șase agenți chimici în cauză din anexa la prezenta directivă și să se elimine rubricile referitoare la agenții chimici respectivi din anexele la Directivele 91/322/CEE, 2000/39/CE și 2009/161/UE.

(15)

Pentru unul dintre agenții chimici enumerați în cele treizeci și una de rubrici din anexa la prezenta directivă, acidul acrilic, Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici a recomandat o valoare-limită de expunere pe termen scurt în raport cu o perioadă de referință de un minut. Prin urmare, este necesar să se stabilească o astfel de valoare-limită de expunere pe termen scurt pentru acest agent chimic în anexa la prezenta directivă.

(16)

Pentru anumite substanțe, este necesar să se ia, de asemenea, în considerare posibilitatea penetrării prin piele, pentru a garanta cel mai bun nivel posibil de protecție. Printre agenții chimici enumerați în cele treizeci și una de rubrici din anexa la prezenta directivă, Comitetul științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici a identificat posibilitatea unei absorbții semnificative prin piele pentru triazotatul de glicerol, tetraclorura de carbon, cianura de hidrogen, clorura de metilen, nitroetan, 1,4-diclorbenzen, formiatul de metil, tetracloretilenă, cianura de sodiu și cianura de potasiu. Prin urmare, este adecvat să se prevadă în anexa la prezenta directivă observații care să indice posibilitatea absorbției semnificative prin piele în cazul acestor agenți chimici, pe lângă valorile-limită orientative de expunere profesională.

(17)

Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (7), consultat în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/24/CE, a recunoscut că au existat preocupări în ceea ce privește fezabilitatea din punct de vedere tehnic a valorilor-limită orientative de expunere profesională propuse pentru monoxidul de azot și dioxidul de azot în exploatările miniere subterane și în șantierele de săpare a tunelurilor, respectiv pentru monoxidul de carbon în exploatările miniere subterane. Comitetul a recunoscut, de asemenea, că în prezent există probleme legate de disponibilitatea metodelor de măsurare care ar putea fi utilizate pentru a demonstra respectarea valorii-limită propuse pentru dioxidul de azot în exploatările miniere subterane și în șantierele de săpare a tunelurilor. Prin urmare, este necesar să se permită statelor membre să folosească o perioadă de tranziție în ceea ce privește punerea în aplicare, în exploatările miniere subterane și în șantierele de săpare a tunelurilor, a valorilor-limită stabilite pentru monoxidul de azot, dioxidul de azot și monoxidul de carbon din anexa la prezenta directivă și să se permită Comisiei să examineze chestiunile menționate mai sus înainte de sfârșitul perioadei de tranziție. În cursul acestei perioade de tranziție, statele membre pot continua să aplice valorile-limită existente, în loc să le aplice pe cele stabilite în anexa la prezenta directivă.

(18)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (8), statele membre și-au luat angajamentul de a adăuga la notificarea măsurilor lor de transpunere, în cazuri justificate, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere.

(19)

În ceea ce privește prezenta directivă, Comisia consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente sub forma unui tabel de corespondență între măsurile naționale și prezenta directivă, având în vedere că, pentru anumiți agenți, valorile-limită de expunere profesională naționale există deja în legislația națională și având în vedere diversitatea și natura tehnică a instrumentelor juridice la nivel național pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională.

(20)	Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă și-a emis avizele la 27 noiembrie 2014 și la 21 mai 2015.

(21)	Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic instituit în temeiul articolului 17 din Directiva 89/391/CEE a Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

O a patra listă de valori-limită orientative de expunere profesională ale Uniunii se stabilește pentru agenții chimici prevăzuți în anexă.

Articolul 2

Statele membre stabilesc valori-limită de expunere profesională naționale pentru agenții chimici enumerați în anexă, ținând seama de valorile stabilite la nivelul Uniunii.

Articolul 3

În anexa la Directiva 91/322/CEE, trimiterile la acid acetic, dihidroxid de calciu, hidrură de litiu și monoxid de azot se elimină cu efect de la 21 august 2018, sub rezerva dispozițiilor de la articolul 6 alineatul (2) litera (a).

Articolul 4

În anexa la Directiva 2000/39/CE, trimiterea la 1,4-diclorbenzen se elimină cu efect de la 21 august 2018.

Articolul 5

În anexa la Directiva 2009/161/UE, trimiterea la bisfenol A se elimină cu efect de la 21 august 2018.

Articolul 6

(1) În cazul exploatărilor miniere subterane și al șantierelor de săpare a tunelurilor, statele membre pot beneficia de o perioadă de tranziție care se încheie cel târziu la 21 august 2023, în ceea ce privește valorile-limită pentru monoxidul de azot, dioxidul de azot și monoxidul de carbon.

(2) Pe parcursul perioadei de tranziție menționate la alineatul (1), statele membre pot continua să aplice următoarele valori, în loc să aplice valorile-limită stabilite în anexă:

(a)	în ceea ce privește monoxidul de azot: valorile-limită existente stabilite în conformitate cu anexa la Directiva 91/322/CEE;

(b)	în ceea ce privește dioxidul de azot și monoxidul de carbon: valorile-limită naționale în vigoare la 1 februarie 2017.

Articolul 7

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive cel târziu până la 21 august 2018.

Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte și anexează la notificarea lor unul sau mai multe documente explicative sub formă de tabele care ilustrează corespondența dintre acte și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 8

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 9

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 31 ianuarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(2) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(3) Decizia 2014/113/UE a Comisiei din 3 martie 2014 privind constituirea Comitetului științific pentru stabilirea valorilor limită de expunere profesională la agenți chimici și de abrogare a Deciziei 95/320/CE (JO L 62, 4.3.2014, p. 18).

(4) Directiva 91/322/CEE a Comisiei din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor limită cu caracter orientativ prin aplicarea Directivei 80/1107/CEE a Consiliului privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici, fizici și biologici la locul de muncă (JO L 177, 5.7.1991, p. 22).

(5) Directiva 2000/39/CE a Comisiei din 8 iunie 2000 de stabilire a primei liste de valori limită orientative ale expunerii profesionale în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (JO L 142, 16.6.2000, p. 47).

(6) Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 de stabilire a unei a treia liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei (JO L 338, 19.12.2009, p. 87).

(7) Decizia 2003/C 218/01 a Consiliului din 22 iulie 2003 de instituire a unui Comitet consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (JO C 218, 13.9.2003, p. 1).

(8) JO C 369, 17.12.2011, p. 14.

ANEXĂ

Nr. CE (1)	Nr. CAS (2)	DENUMIREA AGENTULUI CHIMIC	VALORI-LIMITĂ				Observație (3)
			8 ore (4)		Termen scurt (5)
			mg/m3 (6)	ppm (7)	mg/m3 (6)	ppm (7)
—	—	Mangan și compuși de mangan anorganici (ca mangan)	0,2 (8) 0,05 (9)	—	—	—	—
200-240-8	55-63-0	Triazotat de glicerol	0,095	0,01	0,19	0,02	piele
200-262-8	56-23-5	Tetraclorură de carbon; Tetraclormetan	6,4	1	32	5	piele
200-521-5	61-82-5	Amitrol	0,2	—	—	—	—
200-580-7	64-19-7	Acid acetic	25	10	50	20	—
200-821-6	74-90-8	Cianură de hidrogen (ca cianură)	1	0,9	5	4,5	piele
200-838-9	75-09-2	Clorură de metilen; Diclormetan	353	100	706	200	piele
200-864-0	75-35-4	Clorură de viniliden; 1,1-Dicloroetilenă	8	2	20	5	—
201-083-8	78-10-4	Ortosilicat de tetraetil	44	5	—	—	—
201-177-9	79-10-7	acid acrilic; Acid prop-2-enoic	29	10	59 (10)	20 (10)	—
201-188-9	79-24-3	Nitroetan	62	20	312	100	piele
201-245-8	80-05-7	Bisfenol A; 4,4′-izopropilidendifenol	2 (8)	—	—	—	—
202-981-2	101-84-8	difenil eter	7	1	14	2	—
203-234-3	104-76-7	2-etilhexan-1-ol	5,4	1	—	—	—
203-400-5	106-46-7	1,4-diclorobenzen; p-diclorbenzen	12	2	60	10	piele
203-453-4	107-02-8	Acroleină; Aldehidă acrilică; Prop-2-enal	0,05	0,02	0,12	0,05	—
203-481-7	107-31-3	Formiat de metil	125	50	250	100	piele
203-788-6	110-65-6	2-butină-1,4-diol	0,5	—	—	—	—
204-825-9	127-18-4	Tetracloretilenă	138	20	275	40	piele
205-500-4	141-78-6	Acetat de etil	734	200	1 468	400	—
205-599-4	143-33-9	cianură de sodiu (ca cianură)	1	—	5	—	piele
205-792-3	151-50-8	Cianură de potasiu (ca cianură)	1	—	5	—	piele
207-069-8	431-03-8	Diacetil; Butanedionă	0,07	0,02	0,36	0,1	—
211-128-3	630-08-0	Monoxid de carbon	23	20	117	100	—
215-137-3	1305-62-0	Dihidroxid de calciu	1 (9)	—	4 (9)	—	—
215-138-9	1305-78-8	Oxid de calciu	1 (9)	—	4 (9)	—	—
231-195-2	7446-09-5	Anhidridă sulfuroasă	1,3	0,5	2,7	1	—
231-484-3	7580-67-8	Hidrură de litiu	—	—	0,02 (8)	—	—
233-271-0	10102-43-9	Monoxid de azot	2,5	2	—	—	—
233-272-6	10102-44-0	Dioxid de azot	0,96	0,5	1,91	1	—
262-967-7	61788-32-7	Trifenil, hidrogenat	19	2	48	5	—

(1)

Nr. CE: Numărul CE (Comunitatea Europeană), identificatorul numeric pentru substanțe în cadrul Uniunii Europene.

(2)

Nr. CAS: număr de înregistrare al Chemical Abstracts Service.

(3) O observație referitoare la piele asociată valorii-limită de expunere profesională indică posibilitatea unei absorbții semnificative prin piele.

(4) Măsurat sau calculat în raport cu o perioadă de referință de opt ore ca medie ponderată în timp (MPT).

(5) Nivel de expunere pe termen scurt (STEL). Valoare-limită peste care nu trebuie să existe o expunere și care se raportează la o perioadă de cincisprezece minute, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(6)

mg/m3 : miligrame pe metru cub de aer. Pentru substanțe chimice în fază gazoasă sau de vapori, valoarea limită este exprimată la 20 °C și la 101,3 kPa.

(7)

ppm: părți pe milion și pe volum de aer (ml/m3).

(8) Fracție inhalabilă.

(9) Fracție respirabilă.

(10) Valoarea-limită a expunerii pe termen scurt în raport cu o perioadă de referință de 1 minut.

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/121

DECIZIA (UE) 2017/165 A CONSILIULUI

din 27 ianuarie 2017

de numire a unui membru și a doisprezece supleanți, propuși de Republica Franceză, în cadrul Comitetului Regiunilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,

având în vedere propunerea guvernului francez,

întrucât:

(1)	La 26 ianuarie 2015, 5 februarie 2015 și 23 iunie 2015, Consiliul a adoptat Deciziile (UE) 2015/116 (1), (UE) 2015/190 (2) și (UE) 2015/994 (3) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2015 și 25 ianuarie 2020.

(2)	Un loc de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Laurent BEAUVAIS.

(3)

Unsprezece locuri de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor doamnei Josette BOREL-LINCERTIN, doamnei Nathalie COLIN-OESTERLE, doamnei Marie-Marguerite DUFAY, domnului Daniel DUGLERY, domnului Nicolas FLORIAN, doamnei Karine GLOANEC-MAURIN, domnului Hervé HOCQUARD, domnului Jean-Louis JOSEPH, domnului Daniel PERCHERON, domnului Christophe ROSSIGNOL și domnului Michel VAUZELLE.

(4)	Un loc de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului în temeiul căruia a fost propus domnul Guillaume CROS (Conseiller régional de Midi-Pyrénées),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Sunt numiți/numite în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2020:

(a)

în calitatea de membru:

—	domnul Gérard LAHELLEC, Vice-président du Conseil régional de Bretagne;

(b)

în calitatea de supleanți:

—	domnul Patrick AYACHE, Vice-président du Conseil régional de Bourgogne-Franche-Comté;

—	domnul Frank CECCONI, Conseiller régional du Conseil régional d'Ile de France;

—	doamna Yolaine COSTES, Vice-présidente du Conseil régional de La Réunion;

—	domnul Guillaume CROS, Vice-président du Conseil régional d'Occitanie (schimbare de mandat);

—	domnul Harold HUWART, Vice-président du Conseil régional du Centre-Val de Loire;

—	doamna Valérie LETARD, Vice-présidente du Conseil régional des Hauts-de-France;

—	doamna Marie-Luce PENCHARD, Vice-présidente du Conseil régional de Guadeloupe;

—	domnul Jean-Jack QUEYRANNE, Conseiller régional du Conseil régional d'Auvergne-Rhône-Alpes;

—	doamna Agnès RAMPAL, Conseillère régionale du Conseil régional de Provence-Alpes-Côte d'Azur;

—	domnul Gilles SIMEONI, Président du Conseil exécutif de la Collectivité territoriale de Corse;

—	doamna Sandra TORRES, Conseillère régionale du Conseil régional de Provence-Alpes-Côte d'Azur;

—	domnul Patrice VOIR, Conseiller régional du Conseil régional d'Auvergne-Rhône-Alpes.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 27 ianuarie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

E. SCICLUNA

(1) Decizia (UE) 2015/116 a Consiliului din 26 ianuarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 20, 27.1.2015, p. 42).

(2) Decizia (UE) 2015/190 a Consiliului din 5 februarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 31, 7.2.2015, p. 25).

(3) Decizia (UE) 2015/994 a Consiliului din 23 iunie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 159, 25.6.2015, p. 70).

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/123

DECIZIA (UE) 2017/166 A COMISIEI

din 27 noiembrie 2015

privind ajutorul de stat SA.38831 (2014/C) (ex 2014/N) pe care Portugalia intenționează să îl pună în aplicare în favoarea Volkswagen Autoeuropa, Lda

[notificată cu numărul C(2015) 8232]

(Numai textul în limba portugheză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2),

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după invitația adresată părților interesate de a prezenta observații în temeiul dispoziției (dispozițiilor) respective (1)

întrucât:

1. PROCEDURA

(1)	Printr-o notificare în format electronic înregistrată la 30 iunie 2014, Portugalia a notificat ajutorul regional pentru investiții pe care l-a acordat, sub rezerva aprobării de către Comisie, la 30 aprilie 2014 în favoarea Volkswagen Autoeuropa, Lda (denumită în continuare „Autoeuropa”).

(2)	Prin scrisoarea din 2 octombrie 2014, Comisia a informat Portugalia cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește ajutorul.

(3)	Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să-și prezinte observațiile.

(4)

Portugalia a prezentat observații cu privire la decizia de inițiere la 15 decembrie 2014 (2014/127950); mai multe informații au fost furnizate prin scrisorile din data de 27 februarie 2015 (2015/019588), 12 iunie 2015 (2015/056315) și 27 iulie 2015 (2015/073908). La 19 mai 2015, a avut loc la sediul Autoeuropa o reuniune între serviciile Comisiei, autoritățile portugheze și beneficiar.

(5)	Comisia nu a primit observații de la părțile interesate.

2. DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII/AJUTORULUI

2.1. OBIECTIVUL MĂSURII DE AJUTOR

(6)

Prin acordarea de ajutor pentru investiții în amplasamentul actual al Autoeuropa din Palmela, regiunea Peninsula de Setubal, care este o regiune eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, cu un plafon standard al ajutorului regional de 15 % pentru întreprinderile mari, conform hărții ajutoarelor regionale acordate de Portugalia în perioada 2007-June 2014 (3), Portugalia intenționează să dezvolte în continuare regiunea vizată.

2.2. BENEFICIARUL

(7)

Beneficiarul acestui ajutor este Autoeuropa, o filială care aparține în proporție de 100 % Volkswagen Group (denumit în continuare „Grupul VW”). Grupul VW a fost descris în numeroase decizii privind ajutoare de stat, cel mai recent în Decizia Comisiei de inițiere a procedurii oficiale de investigare din 9 iulie 2014 privind ajutorul de stat regional acordat în favoarea AUDI HUNGARIA MOTOR Ltd (4), la care Comisia face trimitere pentru o descriere suplimentară a Grupului VW.

(8)

Autoeuropa a fost activă în regiunea Setubal încă din iunie 1991, producând mai multe modele de autoturisme sub marca VW. Autoeuropa este o întreprindere mare. Nici Grupul VW, nici Autoeuropa nu pot fi considerate drept întreprinderi aflate în dificultate în sensul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (5), care erau în vigoare la data notificării.

2.3. PROIECTUL DE INVESTIȚII

(9)

Proiectul de investiții constă în introducerea unei noi tehnologii de producție, denumită „Modularer Querbaukasten” (denumită în continuare „MQB”), care înlocuiește producția tradițională bazată pe platformă. Această nouă tehnologie de producție permite un nivel ridicat de flexibilitate în producția de modele de autoturisme și realizarea unor sinergii importante în procesul de producție a acestora. Pentru o descriere mai aprofundată a tehnologiei, Comisia face trimitere la decizia sa din 13 iulie 2011 de inițiere a procedurii oficiale de investigare cu privire la ajutorul regional acordat în favoarea Volkswagen Sachsen (6).

(10)

Investiția în Palmela permite întreprinderii Autoeuropa să producă autoturisme pe trei segmente diferite ale pieței autoturismelor, definite conform clasificării POLK (7), și anume segmentul A0, segmentul A și segmentul B. În prezent, Grupul VW intenționează să producă pe noua linie de producție un model de vehicule sportutilitare pe segmentul A0 și un model de autoturism pe segmentul […] (*1), care nu este încă definit integral și care va succeda modelului actual al Autoeuropa produs pe platformă pe segmentul […]. Grupul VW nu a exclus posibilitatea de a lansa pe viitor producția unui autoturism pe segmentul B în termen de cinci ani de la finalizarea investiției. Prin investiție, se creează o capacitate generală de [140 000-160 000] de autoturisme pe an, din care, pe baza planurilor actuale, o capacitate de [80 000-100 000] este dedicată producției de vehicule-sport utilitare pe segmentul A0 și o capacitate de [50 000-60 000] este alocată pentru modelul de pe segmentul […].

(11)	Investiția a fost demarată la 26 iunie 2014 și este prevăzută a fi în mare parte încheiată până în decembrie 2018. Se prevede asigurarea unei producții depline până la sfârșitul anului 2018.

2.4. COSTURILE PROIECTULUI DE INVESTIȚII

(12)

Conform contractului de investiții și de acordare a ajutorului, care a fost semnat între Portugalia și Grupul VW, precum și documentelor prezentate de Portugalia la 28 iulie 2014, investiția presupune cheltuieli eligibile de 672,9 milioane EUR pentru echipamente și lucrări de infrastructură (construcții) care vor fi suportate între 2014 și 2019. Aproximativ un sfert din cheltuielile respective vor fi prevăzute pentru echipamentele destinate furnizorilor, mai exact active fixe finanțate de Autoeuropa, care nu vor fi utilizate pe amplasamentul Autoeuropa din Palmela, ci vor fi puse de către Autoeuropa la dispoziția furnizorilor săi pentru a fi utilizate în cadrul amplasamentelor acestora la producția de piese și componente pentru Grupul VW. Aceste active, deși fac parte integrantă din stocul de producție al furnizorilor, vor rămâne în proprietatea Grupului VW.

(13)

Cheltuielile se referă exclusiv la active corporale noi. Tabelul de mai jos, care a fost extras din contractul de investiții, prezintă o defalcare a cheltuielilor eligibile prevăzute pe tipuri și ani.

Tabelul 1

Defalcarea cheltuielilor eligibile în milioane de euro – Contractul de investiții

	2014	2015	2016	2017	2018	2019	Total
Echipamente	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Echipamente destinate furnizorilor	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
TOTAL	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	672,9

(14)

Această defalcare a costurilor, care are la bază informațiile din contractul de investiții, este diferită de defalcarea costurilor din fișa cu informații suplimentare anexată notificării. În fișa suplimentară, autoritățile portugheze au explicat faptul că Grupul VW a redus costurile totale de investiție de 672,95 milioane EUR, care au fost prevăzute în contractul de investiții, la 623,85 milioane EUR. Defalcarea care rezultă din fișa cu informații suplimentare este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul 2

Defalcarea cheltuielilor eligibile în milioane de euro – Fișa cu informații suplimentare

	2014	2015	2016	2017	2018	2019	Total
Echipamente	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Echipamentele destinate furnizorilor	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
TOTAL	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	623,9

2.5. TEMEI JURIDIC

(15)

Temeiul juridic național pentru acordarea ajutorului este Decretul-lege nr. 287 din 17 august 2007, astfel cum a fost modificat prin Decretul-lege nr. 65 din 20 martie 2009, care aprobă cadrul național al stimulentelor pentru investiții comerciale și Ordonanța nr. 1464 din 15 noiembrie 2007, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța nr. 1103 din 25 octombrie 2010, care instituie și reglementează schema de ajutor „Sistema de Incentivos a Inovaçăo”.

(16)

Portugalia a acordat ajutorul, sub rezerva aprobării de către Comisie, prin aplicarea schemei sale de ajutor „Sistema de Incentivos a Inovaçăo”. Această schemă de ajutor a fost exceptată pe categorii de ajutoare cu aplicarea Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei (8) (denumit în continuare „RGECA 2008”) pentru cereri de ajutor aflate sub pragul de notificare prevăzut la articolul 6.

2.6. MĂSURA DE AJUTOR

(17)	Ajutorul a fost acordat, sub rezerva aprobării de către Comisie, printr-un contract de acordare a ajutorului și de investiții semnat la 30 aprilie 2014. Lucrările privind investiția au început la 26 iunie 2014, mai exact după semnarea contractului.

(18)

Ajutorul este acordat sub forma unei subvenții parțial rambursabile. Contractul de investiții se referă la o subvenție rambursabilă în valoare de 52,49 milioane de euro (în valoare nominală) pentru cheltuieli de investiții (inclusiv echipamentele destinate furnizorilor) de 672,95 milioane de euro, care este parțial transformată într-un grant nerambursabil dacă Autoeuropa îndeplinește anumiți parametri de realizare stabiliți de comun acord prin contract. Notificarea indică faptul că cea mai recentă planificare a costurilor efectuată de către Grupul VW a ajuns la o valoare puțin mai mică a cheltuielilor de investiții preconizate (623,9 milioane EUR). Ținând cont de această sumă mai mică, valoarea ajutorului notificat și intensitatea ajutorului notificat, la prețurile din 2014, sunt de 36,15 milioane EUR și, respectiv, de 6,03 %. Portugalia se obligă ca nici valoarea ajutorului notificat, nici intensitatea ajutorului notificat să nu fie depășite în cazul în care cheltuielile eligibile realizate se abat de la valoarea preconizată a cheltuielilor eligibile, astfel cum s-a luat în calcul în notificare și în calcularea valorii maxime a ajutorului.

(19)	Portugalia confirmă faptul că Autoeuropa/Volkswagen va suporta din resursele proprii cel puțin 25 % din cheltuielile eligibile ca o contribuție proprie, fără niciun sprijin public.

(20)	Autoeuropa/Volkswagen se obligă să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani după finalizarea acesteia.

2.7. MOTIVELE INIȚIERII PROCEDURII

(21)

În decizia sa de inițiere, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la conformitatea măsurii cu dispozițiile din Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (9) (denumite în continuare „LAR 2007-2013”) referitor la cheltuielile eligibile, la valoarea maximă a ajutorului și la intensitatea maximă a ajutorului și, astfel, la compatibilitatea cu piața internă.

(22)

Comisia a observat că în cuantumul cheltuielilor eligibile notificate au fost incluse costuri pentru echipamentele destinate furnizorilor, față de a căror eligibilitate Comisia și-a exprimat îndoiala, neputând astfel să confirme dacă valoarea maximă a ajutorului notificat, care se calculează prin raportare la cheltuielile totale de investiții notificate, nu depășește valoarea maximă care poate fi admisă.

(23)

Mai mult, Comisia a observat că Autoeuropa a primit ajutor pentru investiții pentru un alt proiect de investiții derulat pe același amplasament. Lucrările la celălalt proiect de investiții au fost demarate cu trei ani mai devreme decât data demarării lucrărilor la proiectul actual de investiții. Proiectul de investiții a vizat inovarea și optimizarea proceselor de producție prin realizarea de investiții în trei domenii de activitate: (i) în domeniul tehnologiei informației, prin implementarea de programe și a celor mai avansate sisteme din punctul de vedere tehnologic, (ii) în domeniul vopsirii în interior și exterior a autovehiculelor, prin automatizarea metodei de aplicare a vopselei și (iii) în domeniul ștanțării, care este responsabil de executarea formelor pentru piesele de ștanțat. La momentul luării deciziei de inițiere, Portugalia nu a clarificat măsura în care aceste îmbunătățiri ar fi relevante și ar fi folosite în continuare dacă producția bazată pe platformă ar fi oprită și înlocuită cu tehnologia de producție MQB.

(24)

Pe baza informațiilor prezentate de Portugalia, Comisia nu a reușit să își formeze un punct de vedere clar cu privire la problema dacă cele două proiecte de investiții constituie un singur proiect de investiții în sensul punctului 60 din LAR 2007-2013 și a decis să examineze problema dacă cele două proiecte sunt indivizibile din punct de vedere economic în sensul notei de subsol 55 (10) din LAR 2007-2013 pe durata procedurii oficiale de investigare.

(25)

În plus, conform prevederilor de la punctul 68 din LAR 2007-2013, Comisia inițiază procedura oficială de investigare și efectuează o evaluare aprofundată a efectului stimulativ, a proporționalității, precum și a efectelor pozitive și negative ale ajutorului, atunci când beneficiarul ajutorului realizează, înainte sau după investiție, mai mult de 25 % din vânzările produsului în cauză pe piața geografică în cauză [denumit în continuare „testul de la punctul 68 litera (a)”] sau atunci când capacitatea de producție creată prin investiție reprezintă mai mult de 5 % dintr-o piață care se află în declin absolut sau relativ [denumit în continuare „testul de la punctul 68 litera (b)”]. În cazul în care este necesară o analiză aprofundată, aceasta va fi efectuată pe baza Comunicării Comisiei privind criteriile pentru o evaluare aprofundată a ajutoarelor regionale pentru proiecte mari de investiții (11) (IDAC).

(26)

În decizia sa de inițiere, Comisia a lăsat deschisă definiția exactă a pieței relevante a produsului, luând în considerare toate definițiile alternative plauzibile ale pieței, inclusiv, în special, cea mai redusă clasificare pentru care există date disponibile. (12) Deoarece Autoeuropa va produce autoturisme pe segmentele A0 și […] conform clasificării POLK și deoarece ar putea produce, de asemenea, autoturisme pe segmentul B conform clasificării POLK, Comisia a considerat că aceste segmente individuale și, în cazul vehiculelor sport-utilitare, și segmentul B pentru vehicule sport-utilitare conform Global Insight (13), precum și segmentul combinat (A0 cu B) conform clasificării POLK ar trebui să fie, de asemenea, considerate piețe plauzibile relevante în acest caz.

(27)

Punctul 70 din LAR 2007-2013 prevede că, în vederea efectuării testelor prevăzute la punctul 68, piețele ar trebui să fie stabilite în mod normal la nivelul SEE. În scopul examinării cazului de față, Comisia a considerat că piața geografică relevantă pentru produsele vizate reprezintă cel puțin spațiul SEE. Autoritățile portugheze și Autoeuropa au acceptat aplicarea de către Comisie a acestei definiții a pieței geografice în sensul prezentei notificări.

(28)

În cursul investigației preliminare, în urma analizei prevăzute la punctul 68 litera (a) din LAR 2007-2013 a reieșit că, pe segmentele individuale A și B, precum și pe segmentele combinate A0, A și B (conform clasificării POLK) din SEE, în toți anii vizați, s-a depășit pragul cotei de piață aplicabile de 25 %.

(29)	Deoarece rezultatul testului de la punctul 68 litera (a) a impus deja trecerea la evaluarea aprofundată a ajutorului, Comisia a considerat că nu este necesar să efectueze testul de la punctul 68 litera (b).

3. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

(30)	Părțile terțe interesate nu au transmis observații.

4. OBSERVAȚIILE PORTUGALIEI

4.1. ECHIPAMENTELE DESTINATE FURNIZORILOR

(31)

Portugalia consideră că sunt eligibile investițiile în echipamentele destinate furnizorilor, care se ridică la 136,3 milioane de euro, deoarece echipamentele fac parte din proiectul notificat, sunt clasificate drept active fixe ale Autoeuropa, se află în fabrica unui furnizor dintr-o zonă asistată din Portugalia și vor fi păstrate în acest loc timp de cel puțin cinci ani după finalizarea proiectului. Autoritățile portugheze fac referire la considerentele 36 și 37 din decizia C(2002) 1803 Ford España SA (14), în care Comisia a menționat că cheltuielile cu echipamentele destinate furnizorilor pot fi considerate eligibile pentru ajutor regional dacă au fost suportate în regiuni asistate.

(32)

Înainte de a semna contractul de investiții în aprilie 2014, Grupul VW și Autoeuropa au elaborat un plan de investiții privind echipamentele destinate furnizorilor, în care au luat în considerare aceste criterii de eligibilitate și s-au asigurat că suma de 136,3 milioane EUR include doar cheltuieli cu echipamentele destinate furnizorilor care îndeplinesc condițiile de mai sus. Autoritățile portugheze au instituit un mecanism de control pentru monitorizarea îndeplinirii condițiilor de mai sus.

4.2. PROIECTUL UNIC DE INVESTIȚII

(33)

La 8 octombrie 2013, Portugalia a semnat un contract de investiții cu Autoeuropa privind trei proiecte diferite, fiecare reprezentând o investiție inițială prevăzută pentru extinderea amplasamentului existent, pe care Portugalia nu le consideră a constitui un proiect unic de investiții, în sensul punctului 60 din LAR 2007-2013, împreună cu proiectul de investiții notificat.

4.2.1. INVESTIȚIA INIȚIALĂ ÎN SISTEME ROBOTICE DE VOPSIRE PENTRU INTERIOR ȘI EXTERIOR (ATELIER DE VOPSIT)

(34)

Primul proiect a vizat introducerea de roboți pentru automatizarea procesului de vopsire la interior și exterior, ceea ce a permis realizarea de îmbunătățiri la nivel calitativ (omogenitatea aspectului exterior, reducerea grosimii stratului de vopsea, reducerea pulverizării excesive, reducerea depunerii murdăriei în zona interioară) și la nivelul producției, asigurarea unei ergonomii și protecții a muncii îmbunătățite, precum și o reducere a consumului de materiale și a deșeurilor de vopsea. Cheltuielile eligibile aferente au fost în cuantum de 20 de milioane EUR (15), iar cuantumul ajutorului a fost de 2,89 milioane EUR în echivalent subvenție brută (ESB).

(35)

Autoritățile portugheze subliniază faptul că această investiție nu are legătură cu proiectul de investiții notificat în mod indivizibil din punct de vedere economic. Proiectul de investiții notificat vizează asigurarea unei schimbări fundamentale la nivelul întregului proces de producție prin implementarea tehnologiei de producție MQB. În timp ce aceasta presupune investiții semnificative, în special în instalațiile de asamblare, implementarea tehnologiei MQB necesită doar investiții minore în atelierul de vopsit existent.

(36)

Atelierul de vopsit existent a fost funcțional înainte de investiția MQB și în absența acesteia. Invers, noile instalații de asamblare MQB sunt funcționale fără investițiile realizate în atelierul de vopsit, mai exact producția MQB ar fi posibilă și funcțională și fără investiția anterioară în roboți în cadrul atelierului de vopsit. Prin urmare, deși ambele instalații fac parte dintr-un proces integrat de producție de autoturisme, acestea nu sunt legate prin investiții în mod indivizibil din punct de vedere economic.

(37)	Mai mult, deciziile relevante privind investițiile au fost luate independent (modernizarea atelierului de vopsit: august 2011; investiția MQB: mai 2014).

4.2.2. INVESTIȚIA INIȚIALĂ ÎN ȘTANȚE (ATELIER DE SCULĂRIE)

(38)

Al doilea proiect a vizat atelierul de sculărie al Autoeuropa, care produce forme și unelte de ștanțare pentru piese metalice de caroserii de autoturisme. Acesta este specializat în producția de unelte pentru capota motorului și aripi. Atelierul de sculărie își livrează produsele către fabricile Grupului VW din toată lumea, adică nu se limitează la aprovizionarea Autoeuropa. Acesta face parte din Autoeuropa, însă funcționează autonom și independent de activitatea principală a fabricii, care este producția de vehicule.

(39)

Obiectivul investiției inițiale în atelierul de sculărie a fost extinderea amplasamentului existent. Pentru a realiza o serie de îmbunătățiri tehnologice cu impact mare asupra calității producției, Autoeuropa a achiziționat echipamente noi pentru ștanțe, care să îi permită să construiască unelte de calitate superioară și să crească volumul de producție al atelierului de sculărie. Investiția eligibilă a fost de 12,7 milioane EUR (valoarea actualizată de 12,66 milioane EUR), iar cuantumul ajutorului a fost de 1,84 milioane EUR în ESB.

(40)

Dat fiind faptul că atelierul de sculărie funcționează independent de procesul de producție de autoturisme MQB, că acesta se află în aceeași zonă industrială, însă nu pe același teren cu unitatea de producție de autoturisme, iar deciziile cu privire la investiții au fost luate independent una de alta (pentru modernizarea atelierului de sculărie, în 2011, iar pentru investiția în MQB, în mai 2014), autoritățile portugheze consideră că investiția în atelierul de sculărie nu este legată, în mod indivizibil din punct de vedere economic, de proiectul de investiții notificat.

4.2.3. INVESTIȚIA INIȚIALĂ ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI (TI)

(41)

Al treilea proiect a vizat realizarea de investiții în echipamente hardware TI, care au crescut concomitent cu securitatea noilor aplicații software TI, determinând o producție mai stabilă la nivelul producției de autoturisme. Producția de autoturisme depinde în mare măsură de sisteme TI care funcționează fără probleme și în mod fiabil, configurația fiecărui autoturism (tip de motor, cutia de viteze, culoare etc.) fiind introdusă în procesul de producție prin intermediul rețelei de date a grupului. Investiția eligibilă a fost de 5,5 milioane EUR (valoarea actualizată de 5,5 milioane EUR), iar cuantumul ajutorului a fost de 0,79 milioane EUR în ESB.

(42)

Autoritățile portugheze consideră că această investiție în domeniul TI din anul 2011 nu are legătură cu proiectul de investiții notificat într-un mod indivizibil din punct de vedere economic. Noua tehnologie de producție MQB ar fi posibilă și funcțională și fără investiția anterioară în securitatea TI, dat fiind faptul că toate aplicațiile care susțin și controlează producția MQB ar fi funcționat la fel fără această investiție anterioară. Investiția în domeniul TI a fost funcțională înainte de și fără investiția MQB.

(43)	Mai mult, deciziile privind investiția au fost luate independent una de cealaltă, pentru investițiile în domeniul TI din anul 2011 și pentru investiția în MQB din mai 2014.

4.3. EVALUAREA APROFUNDATĂ A MĂSURII DE AJUTOR

(44)	Portugalia a furnizat informațiile necesare pentru efectuarea unei evaluări aprofundate.

4.3.1. EFECTELE POZITIVE ALE AJUTORULUI

(45)	Portugalia intenționează să dezvolte în continuare regiunea în cauză. Investiția urmează să creeze 500 de noi locuri de muncă directe și să asigure, pe termen lung, menținerea a 3 339 de locuri de muncă existente.

(46)

Proiectul notificat va ridica semnificativ nivelul de calificare și nivelul competențelor angajaților beneficiarului, crescând posibilitatea de angajare a acestora în cadrul și în afara Grupului VW și a Portugaliei și dezvoltând baza de competențe la nivel regional. Se prevăd acțiuni de formare specifice. Această formare profesională are un efect pozitiv și asupra transferului de know-how, preponderent la nivelul regiunii Peninsulei Setubal.

(47)

Proiectul de investiții va crea noi oportunități de afaceri pentru furnizorii Autoeuropa. Conform unui studiu realizat de Centrul de cercetări în domeniul autovehiculelor, numărul total de locuri de muncă create ca urmare a unui loc de muncă creat în industria auto este de 2,5 noi locuri de muncă la furnizori și 2,2 noi locuri de muncă la alte companii, create ca urmare a cheltuielilor realizate de către angajații furnizorilor în Portugalia. Prin urmare, Portugalia se așteaptă ca investiția să determine crearea a 2 350 de locuri de muncă indirecte, în plus față de cele 500 de locuri de muncă directe nou create.

(48)

Mai mult, autoritățile portugheze subliniază aspectele calitative ale efectelor pozitive produse la nivel regional prin proiectul de investiții. Proiectul de investiții va contribui la dezvoltarea regiunii Peninsulei Setubal prin atragerea în regiune a investițiilor realizate de furnizori industriali, implicând transferul de tehnologie (efecte de răspândire a cunoștințelor) și gruparea întreprinderilor din aceeași industrie, ceea ce permite fabricilor să se specializeze mai mult și duce la creșterea eficienței.

(49)	În plus, beneficiarul a fost invitat să participe în cadrul mai multor proiecte alături de universități de renume, atât pentru dezvoltarea ingineriei de producție, cât și pentru aspecte legate de ergonomie.

4.3.2. CARACTERUL ADECVAT AL AJUTORULUI

(50)

Portugalia menționează că Comisia a acceptat deja prin decizia Porsche Leipzig (16) faptul că ajutorul de stat este un mijloc adecvat de promovare a dezvoltării regionale a regiunilor defavorizate în comparație cu media altor regiuni din statul membru. Această argumentare este valabilă și în cazul ajutorului pentru investiții notificat din regiunea Peninsulei Setubal.

(51)

Regiunea Peninsulei Setubal face parte din regiunea Lisboa e Vale do Tejo, care include regiunea Lisabonei, și este cea mai dezvoltată regiune portugheză. Însă, dacă Peninsula Setubal ar fi privită separat, aceasta ar putea fi clasificată drept o regiune „a”, deoarece PIB-ul său pe cap de locuitor variază între 45 % și 47 % din media UE în perioada 2006-2010 (perioada utilizată pentru stabilirea hărților ajutoarelor de stat regionale la nivel național pentru perioada 2014-2020).

(52)

Dacă se compară cu media Portugaliei, PIB-ul pe cap de locuitor în Peninsula Setubal a fost de aproximativ 75 % în ultimii trei ani.

Tabelul 3

PIB pe cap de locuitor (17) comparativ cu media portugheză (EUR)

Anii	Peninsula Setubal	Media portugheză	%
2013	12 302	16 372	75,1
2012	12 105	16 136	75,0
2011	12 656	16 686	75,8

(53)	Prin urmare, Portugalia consideră că ajutorul notificat reprezintă un instrument adecvat pentru stimularea dezvoltării regionale a Peninsulei Setubal.

4.3.3. EFECTUL STIMULATIV/SCENARIUL CONTRAFACTUAL

(54)

Portugalia prezintă informații pentru a dovedi că ajutorul se încadrează în scenariul 2 din IDAC, deoarece a oferit un stimulent beneficiarului pentru a realiza investiția în fabrica din Setubal, în locul fabricii din [locația 1] (zonă neasistată din SEE), în care investiția ar fi fost localizată în absența ajutorului. În mod special, Portugalia prezintă detalii cu privire la procesul decizional în mai multe etape și la elementele financiare ale scenariului contrafactual, ambele fiind descrise mai jos.

Procesul decizional al Grupului VW

(55)

La Grupul VW, deciziile privind investițiile sunt pregătite în cadrul unui proces decizional în mai multe etape în care factorii de decizie analizează diferite amplasamente în cadrul unui proces comparativ concurențial. Cele mai importante etape sunt: 1. Planificarea vânzărilor pe termen lung și rundele de planificare, 2. Dezvoltarea produsului, luarea deciziei în privința produsului și preselecția amplasamentului și 3. Luarea deciziei în privința investiției și a amplasamentului.

(56)

Deciziile privind proiectul de investiții notificat a urmat acest proces general. Totuși, deoarece se referă la un proiect de investiții al mărcii Volkswagen, deciziile relevante au fost luate în mod direct de către organele mărcii Volkswagen, neexistând decizii suplimentare la nivel de grup, deoarece componența organelor grupului este în mare parte identică cu cea a mărcii Volkswagen.

(57)	Introducerea de produse noi în Grupul VW este determinată de așa-numitul proces de dezvoltare a produsului care trece de la planificarea produsului la lansarea producției. Acest proces de dezvoltare a produsului cuprinde patru faze majore, astfel cum se poate observa în diagrama de mai jos: […]

1. Planificarea vânzărilor pe termen lung și runda de planificare 61

(58)

Punctul de plecare îl constituie etapa de Planificare a vânzărilor pe termen lung, în care se analizează previziunile privind evoluția pieței și cererea potențială, precum și fluctuațiile pieței. Etapa planificării vânzărilor pe termen lung programează evoluțiile produsului pentru următorii […] ani și identifică acele capacități de producție suplimentare care trebuie să fie dezvoltate sau modificările care trebuie aduse capacităților existente. Etapa planificării vânzărilor pe termen lung se reflectă în rundele anuale de planificare (PR), asupra cărora conclude Consiliul de supraveghere al grupului și care conțin cadrul financiar al investițiilor planificate. Elementul livrabil al etapei planificării vânzărilor pe termen lung îl constituie o propunere de lansare a unui/unor produs/produse noi, însă nu încă o decizie privind dezvoltarea unui produs, investiții sau locația.

(59)

Cu privire la proiectul notificat, runda de planificare 61 din 20[…] a stabilit că [140 000-160 000] de unități pe an constituie un potențial realist de vânzări de produse noi de vehicule sport-utilitare pe segmentul A0 și […] ([…]). Planificarea producției a identificat nevoia de a crea capacități de producție corespunzătoare. În același timp, combinația de vehicule sport-utilitare de pe segmentul A0 și volumele […] ar trebui să îndeplinească condițiile-cadru pentru strategia MQB.

(60)	Rezultatul acestei etape a fost un pachet de investiții MQB de [140 000-160 000] vehicule sport-utilitare pe segmentul A0 și […] pe an pentru marca Volkswagen, cu lansarea producției în august 2016 pentru vehicule sport-utilitare pe segmentul A0 și noiembrie 2017 pentru […].

2. Dezvoltarea produsului, luarea deciziei în privința produsului și etapa de preselecție a amplasamentului

(61)	În această etapă, mai multe departamente centrale ale Grupului VW și unitățile de producție în cauză conlucrează pentru a pregăti atât decizia în privința produsului, cât și preselecția amplasamentului. În această etapă, departamentul de control […] își asumă un rol central și de consolidare.

(62)

Primul pas în această a doua etapă este procesul de dezvoltare a produsului, care, conform normelor interne ale beneficiarului, începe întotdeauna cu cel puțin […] luni înainte de data prevăzută pentru lansarea producției, în cazul proiectului notificat în august 2012 (prima lansare a producției […]).

(63)

Luarea deciziilor în privința produsului, mai exact a deciziei privind realizarea unui produs propus în etapa planificării vânzărilor pe termen lung, presupune ca, în cadrul dezvoltării produsului, să se atingă un obiectiv de fezabilitate prestabilit. Veniturile preconizate generate de noul produs sunt comparate cu costurile de producție (inclusiv de investiție) necesare. Pentru a se stabili costul estimat de producție, se stabilește mai întâi, în mod ipotetic, o anumită locație, aceasta fiind ipoteza de planificare (premisa locației). Se recurge la premisa locației pentru a se stabili o primă structură a costurilor și un prim cadru al proiectului. Prin aceasta nu se prestabilește un anumit loc de producție, ci se dezvoltă o bază de referință pentru evaluarea costurilor de producție preconizate.

(64)

În cazul unui produs care succedă unui produs în curs de realizare, locul actual de realizare a produsului va fi ales de regulă drept premisă de amplasament; în cazul unui produs cu totul nou (fără predecesor), premisa de amplasament se bazează de regulă pe indicatori de performanță, mai exact, se va alege ca primă ipoteză locația cu cele mai bune rezultate de performanță. În practică, se iau în considerare, de asemenea, criterii suplimentare precum capacități disponibile sau structuri adecvate.

(65)

În cazul proiectului notificat, nu s-a avut în vedere o investiție de tip „greenfield” (investiție de la zero), deoarece un pachet de investiții de [140 000-160 000] de autoturisme care se încadrează pe segmentul de piață cu prețul […] este prea mic pentru ca o astfel de investiție de la zero să fie considerată viabilă. Dacă evaluarea locației nu se referă la o investiție de la zero, cele două criterii principale pentru identificarea locațiilor adecvate sunt dacă se mai pot instala capacități suplimentare într-o fabrică existentă și dacă instalațiile existente pe amplasamentul respectiv sunt compatibile cu proiectul planificat, de exemplu, dimensiunile atelierului de vopsit existent sunt adecvate și pentru noua investiție planificată etc.

(66)

Prin aplicarea acestor criterii s-au identificat patru locații posibile ([locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE], Setubal, [locația 2 din afara SEE] și [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE]), pentru care Portugalia a furnizat informații despre companie din iulie 2012, cu ocazia primelor calcule comparative efectuate asupra costurilor de producție pe autoturism de către organele de control ale mărcii Volkswagen ([Autoritatea de control a grupului]). Aceste calcule au inclus volumul vânzărilor preconizate pentru vehiculele sport-utilitare de pe segmentul A0 și de pe segmentul […] și, în plus, au acoperit volumele de vânzări preconizate pentru [model prestabilit], a căror producție a fost prestabilită în mod excepțional pentru [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE]. Au fost examinate trei alternative diferite la cele patru locații pentru distribuirea volumelor de producție prevăzute pentru vehiculele sport-utilitare de pe segmentul A0, segmentul […] și [model prestabilit], iar pentru fiecare alternativă, [Autoritatea de control a grupului] a efectuat calcule preliminare ale costurilor de producție și ale costurilor de investiții.

(67)

Într-o etapă mai avansată a procesului de planificare, [locația 2 din afara SEE] și [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE] au fost excluse ca posibile locații, deoarece acestea s-au caracterizat prin costuri ridicate cu logistica și personalul. În orice caz, datorită unor decizii anterioare de stabilire a producției de [model prestabilit] în [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] și [locația 2 din afara SEE], precum și de realizare a […] și a […] în [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE], în 2014 (atunci când [Autoritatea de control a grupului] a efectuat calcule comparative suplimentare), nici [locația 2 din afara SEE], nici [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE] nu mai aveau capacități de rezervă rămase. Prin urmare, o combinație a volumelor de vehicule sport-utilitare de pe segmentul A0 și […] a fost evaluată doar pentru Setubal și [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE].

(68)

Având în vedere cele menționate anterior, [Autoritatea de control a grupului] a elaborat decizia privind produsul cu stabilirea premisei de locație în Setubal. Portugalia a prezentat dovezi cu privire la faptul că, pe data de 10 martie 2014, Comitetul privind produsele al mărcii Volkswagen (Volkswagen Ausschuss Produkte, VAP) a luat decizia în privința produsului și a confirmat că Setubal este premisa locației. Dovezile prezentate de Portugalia arată că, în această etapă, s-a luat deja în calcul un eventual ajutor de stat în valoare de până la 36 de milioane EUR.

3. Luarea deciziei în privința investiției și a locației

(69)

După luarea deciziei în privința produsului, următorul pas este alegerea celei mai adecvate locații pentru proiect. Departamentul de control începe, de regulă, cu trecerea în revistă a tuturor locurilor de producție ale Volkswagen, reducând această listă la acele locații care par a fi adecvate pentru investiție. Ca urmare a procesului de dezvoltare a produsului, într-un act decizional se menționează și se sintetizează scenarii de investiții și de producție pentru fiecare amplasament realist. Pe baza locației specifice și a recomandării de investiție, comitetul privind investițiile din cadrul mărcii Volkswagen (Volkswagen Ausschuss Investitionen, VAI) trebuie să decidă dacă se va realiza proiectul.

(70)

Astfel cum s-a explicat, în această etapă lista amplasamentelor realiste a fost restrânsă la [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] și Setubal. S-au stabilit și s-au comparat costurile de producție specifice aferente locațiilor acestor două amplasamente. Aceste costuri specifice locațiilor cuprind costurile de investiție necesare și costurile de producție preconizate într-o perioadă de referință. Portugalia a prezentat documente autentice contemporane ale companiei, din data de 9 mai 2014, care au fost întocmite de [Autoritatea de control a grupului] și […] (Unitatea privind ajutorul de stat din cadrul grupului) drept dovezi ale unei analize contrafactuale care confruntă [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] și Setubal ca posibile locații. Portugalia a explicat că, deși fabrica din [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] a înregistrat valori de performanță puțin mai bune, fabrica din Setubal a obținut punctajul pentru posibilitatea de a beneficia de ajutor regional pentru investiții. Pe baza acestei analize contrafactuale (18), [Autoritatea de control a grupului] a prezentat comitetului VAI o recomandare de decizie prin care a propus ca Setubal să devină locația pentru investiție.

(71)

Deciziile privind investiția și locația, care confirmă alegerea Setubal, au fost luate de comitetul VAI la 28 mai 2014 și 26 iunie 2014 (19). Portugalia a prezentat copia proceselor-verbale al ședințelor relevante în care au fost adoptate aceste decizii. Luând în considerare calculele comparative, precum și ajutorul regional în valoare de 37,96 milioane EUR în valoare nominală (valoare actualizată de 33,4 milioane EUR) (20), ambele decizii aprobă proiectul de investiții MQB cu un volum de investiții de 624 de milioane EUR. În plus, prima decizie a alocat o primă tranșă bugetară pentru eliberarea spațiului fabricii în vederea realizării primelor investiții, iar a doua decizie a autorizat cea mai mare parte a cheltuielilor cu investiția.

4.3.4. PROPORȚIONALITATEA AJUTORULUI

(72)	Portugalia menționează că calculele folosite pentru a demonstra efectul stimulativ se pot folosi, de asemenea, ca bază pentru evaluarea proporționalității ajutorului.

(73)

Calculul final folosit de Portugalia pentru a demonstra efectul stimulativ arată un handicap financiar net al regiunii Setubal față de [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] de 48 de milioane EUR. Chiar și cu ajutor, regiunea Setubal este cu 14,6 milioane EUR (valoare actualizată) mai scumpă decât [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] (dezavantaj financiar minus ajutorul luat în considerare în analiza contrafactuală; mai exact, 48 de milioane EUR – 33,4 milioane EUR).

(74)	Prin urmare, Portugalia afirmă că, deoarece ajutorul nu compensează pe deplin dezavantajul locației din Setubal, nu există o supracompensare. În consecință, ajutorul este proporțional.

(75)

Portugalia evidențiază faptul că, în decizia sa cu privire la locație, comitetul VAI a ținut cont nu doar de considerații financiare, ci și de criterii calitative necuantificabile precum motivele responsabilității sociale sau posibilitatea de a evita transferarea producției pe alte amplasamente la momente de vârfuri de producție.

4.3.5. EFECTELE NEGATIVE ALE AJUTORULUI ASUPRA CONCURENȚEI ȘI A SCHIMBURILOR COMERCIALE

(76)

Portugalia subliniază faptul că ajutorul regional servește doar la compensarea dezavantajului net al locației din Setubal. Ajutorul este proporțional și nu va avea niciun efect asupra concurenței, deoarece proiectul de investiții și efectele acestuia asupra concurenței și a schimburilor comerciale ar fi avut loc indiferent de situație. Proiectul de investiții nu ar fi fost amplasat într-o altă regiune asistată cu un plafon al intensității ajutorului mai mare sau identic, deoarece o investiție de la zero nu ar fi fost viabilă, iar singura alternativă plauzibilă nu este o regiune asistată. Prin urmare, ajutorul nu are un efect anticoeziune care să contravină obiectivului însuși al ajutorului regional.

5. EVALUAREA AJUTORULUI

5.1. EXISTENȚA AJUTORULUI

(77)

Sprijinul financiar va fi acordat de către autoritățile portugheze sub forma unei subvenții rambursabile și este finanțat prin intermediul bugetului general al statului. Sprijinul este astfel acordat de către un stat membru și prin intermediul resurselor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(78)	Având în vedere faptul că ajutorul este acordat unei singure întreprinderi, Autoeuropa, măsura este selectivă.

(79)

Sprijinul financiar va fi acordat pentru o investiție în sectorul autoturismelor, care face obiectul unor schimburi comerciale intense între statele membre și care va înlocui parțial livrările de bunuri de consum intermediar din alte state membre. Prin urmare, măsura afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(80)	Favorizarea Autoeuropa și a producției acesteia de către autoritățile portugheze înseamnă denaturarea concurenței sau pericolul de denaturare a concurenței.

(81)	În consecință, Comisia consideră că măsura notificată constituie ajutor de stat acordat Autoeuropa în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

5.2. LEGALITATEA MĂSURII DE AJUTOR

(82)

Prin acordarea ajutorului, sub rezerva aprobării de către Comisie, și notificarea măsurii de ajutor înainte de punerea în aplicare a acesteia, autoritățile portugheze și-au îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE, deoarece notificarea ajutorului individual peste un anumit cuantum este prevăzută de Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din 2008 (RGECA 2008). De fapt, ajutorul pentru proiectul de investiții poate fi notificat la nivel individual în sensul punctului 68 din LAR 2007-2013 și RGECA 2008, deoarece cuantumul ajutorului de 36,15 milioane EUR în valoare actualizată depășește pragul de notificare individuală de 11,25 milioane EUR aplicabil în regiunea vizată conform hărții ajutoarelor regionale aplicabilă din 2007 până în iunie 2014.

5.3. TEMEIUL JURIDIC AL EVALUĂRII

(83)

Obiectivul ajutorului este de a promova dezvoltarea regională. Deoarece contractul de acordare a ajutorului și de investiții a fost semnat în aprilie 2014, doar sub rezerva aprobării de către Comisie, aceasta din urmă consideră că, în temeiul punctului 188 din Orientările privind ajutoarele de stat regionale 2014-2020 (OAR), ajutorul a fost acordat înainte de iulie 2014 și, astfel, trebuie să fie evaluat în temeiul LAR 2007-2013 și, în special, al dispozițiilor acestora privind ajutorul regional pentru investiții pentru proiecte de investiții mari, prevăzute la punctul 68.

5.4. STRUCTURA EVALUĂRII COMPATIBILITĂȚII

(84)

Evaluarea Comisiei trebuie să se desfășoare în trei etape:

—	în primul rând, aceasta trebuie să confirme faptul că măsura este compatibilă cu dispozițiile generale ale LAR;

—	în al doilea rând, aceasta trebuie să verifice dacă poate sau nu să excludă fără echivoc faptul că „testul cotei de piață” și „testele privind creșterea capacității/performanța pieței” prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) din LAR 2007-2013 necesită o evaluare aprofundată;

—	în al treilea rând, în funcție de rezultatele evaluării din cea de a doua etapă, ar putea fi necesară efectuarea unei evaluări aprofundate.

5.5. COMPATIBILITATEA MĂSURII CU CRITERIILE STANDARD DE COMPATIBILITATE DIN LAR

(85)

Comisia a stabilit deja în decizia de inițiere că ajutorul îndeplinește o parte din criteriile generale de compatibilitate prevăzute în LAR 2007-2013. Investigația oficială nu a evidențiat niciun element care să pună în discuție această evaluare. Comisia constată, în special, următoarele:

—	Ajutorul este acordat pentru un proiect din Palmela, care este o zonă eligibilă pentru ajutor regional conform hărții ajutoarelor regionale acordate de Portugalia, care este aplicabilă în perioada 2007-iunie 2014.

—

Nu există niciun indiciu potrivit căruia Grupul VW, în general, sau Autoeuropa, în mod specific, ar fi o întreprindere aflată în dificultate în sensul Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, aplicabile la momentul notificării. Prin urmare, beneficiarul ajutorului este eligibil pentru ajutor regional în conformitate cu punctul 9 din LAR 2007-2013.

—

Proiectul cuprinde o investiție inițială în sensul punctului 34 din LAR 20072013. Investiția inițială este definită la punctul 34 din LAR 20072013 ca fiind o investiție în active corporale și necorporale legate de (i) demararea unei noi unități, (ii) extinderea unei unități existente, (iii) diversificarea producției unei unități prin realizarea de produse noi, suplimentare, și (iv) schimbarea fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente. Introducerea noii tehnologii de producție se consideră a fi o schimbare fundamentală a procesului de producție al unui amplasament existent. În plus, aceasta permite diversificarea producției obținute pe amplasamentul respectiv.

—	În conformitate cu punctul 40 din LAR 2007-2013, Autoeuropa are obligația de a menține investiția în regiune pentru o perioadă minimă de cinci ani după finalizarea proiectului.

—	În conformitate cu punctul 39 din LAR 2007-2013, beneficiarul oferă o contribuție financiară de cel puțin 25 % din costurile eligibile, într-o formă care să nu implice ajutor public.

—	Sunt respectate cerințele formale referitoare la efectul stimulativ, care sunt prevăzute la punctul 38 din LAR 2007-2013 (21).

—	Cheltuielile eligibile ale proiectului se limitează la active corporale noi (doar echipamente și clădiri), fiind astfel în conformitate cu dispozițiile de la punctele 50 și 54 din LAR 2007-2013.

(86)

Cu toate acestea, în decizia sa de inițiere, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la eligibilitatea costurilor aferente echipamentelor destinate furnizorilor. Prin urmare, și deoarece nu a reușit să își formeze un punct de vedere clar cu privire la problema dacă proiectul notificat și un proiect de investiții derulat anterior pe același amplasament constituie un singur proiect de investiții în sensul punctului 60 din LAR 2007-2013, Comisia nu a putut stabili dacă intensitatea ajutorului notificat depășește valoarea maximă admisă și, prin urmare, și-a exprimat îndoiala, de asemenea, cu privire la respectarea plafonului aplicabil ajutoarelor regionale.

5.5.1. CONCLUZIA CU PRIVIRE LA ECHIPAMENTELE DESTINATE FURNIZORILOR

(87)

În cazul C34/2001, Comisia a clarificat faptul că costurile aferente echipamentelor destinate furnizorilor nu pot fi considerate drept costuri eligibile decât dacă acestea se realizează în zone asistate din statul membru în cauză (22). Comisia menționează (a se vedea considerentele 31 și 32 de mai sus) faptul că toate investițiile în echipamentele destinate furnizorilor, care se ridică la 136,3 milioane EUR, vor îndeplini criteriile de compatibilitate standard ale LAR cu condiția ca acestea să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi faptul că: echipamentele fac parte din proiectul notificat și se încadrează în categoria activelor fixe ale Autoeuropa, se află în fabrica unui furnizor dintr-o zonă asistată din Portugalia și vor rămâne în Portugalia într-o zonă asistată timp de cel puțin cinci ani după finalizarea proiectului. Mai mult, zonele asistate din Portugalia în care se vor situa echipamentele destinate furnizorilor au aceeași intensitate maximă a ajutorului, sau o intensitate mai mare decât zona Palmela. S-au instituit mecanisme de monitorizare care asigură faptul că nu se va acorda niciun ajutor pentru echipamentele destinate furnizorilor care nu îndeplinesc condițiile de mai sus.

(88)

În concordanță cu practica sa anterioară în cazul C34/2001, Comisia consideră, prin urmare, că costurile aferente echipamentelor destinate furnizorilor, care sunt suportate în zone asistate din Portugalia și se ridică la 136,3 milioane EUR, pot fi considerate drept costuri eligibile în concordanță cu secțiunile 4.1 și 4.2 din LAR 2007-2013.

5.5.2. CONCLUZIA CU PRIVIRE LA PROIECTUL UNIC DE INVESTIȚII

(89)	Comisia a analizat posibilitatea clasificării celor trei investiții anterioare derulate de către Autoeuropa pe același amplasament drept proiect unic de investiții.

5.5.2.1. Investiția inițială în sisteme robotice de vopsire pentru interior și exterior (atelier de vopsit)

(90)

Proiectul a constat în achiziționarea de roboți noi pentru atelierul de vopsit, astfel realizându-se îmbunătățiri la nivelul calității, precum și al ergonomiei și al protecției muncii, al protecției mediului, al economiilor de resurse și al productivității. Comisia consideră că aceste investiții au fost necesare la acel moment pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din atelierul de vopsit și, prin urmare, acestea nu au fost realizate pentru pregătirea proiectului notificat.

(91)

Comisia consideră că investițiile în automatizarea procesului de vopsire la interior și exterior din atelierul de vopsit și proiectul de investiții notificat prezintă diferențe tehnice și funcționale, iar deciziile privind investițiile au fost luate independent una de cealaltă. Prin urmare, Comisia consideră că investițiile inițiale în atelierul de vopsit nu sunt legate, în mod indivizibil din punct de vedere economic, de proiectul de investiții notificat și, în consecință, cele două investiții nu constituie un proiect unic de investiții în sensul punctului 60 din LAR 2007-2013.

5.5.2.2. Investiția inițială în ștanțe (atelier de sculărie)

(92)

Atelierul de sculărie al Autoeuropa produce forme și unelte de ștanțare pentru piese metalice de caroserii de autoturisme. Acesta este specializat în producția de unelte pentru capota motorului și aripi. Atelierul de sculărie își livrează produsele către fabricile Grupului VW din toată lumea, mai exact nu se limitează la a deservi Autoeuropa. Acesta face parte din Autoeuropa, însă activitatea sa se desfășoară în regim autonom și independent de activitatea principală a fabricii, care este producția de autoturisme.

(93)

Proiectul a vizat achiziția de echipamente noi pentru ștanțe, care să permită construirea de unelte de calitate superioară și creșterea volumului de producție al atelierului de sculărie. Atelierul de sculărie produce forme și unelte de ștanțare pentru întregul Grup VW, nu este amplasat pe același teren ca și investiția notificată și funcționează independent de fabrica de autoturisme. Mai mult, deciziile privind investiția pentru modernizarea atelierului de sculărie și pentru proiectul notificat au fost luate independent una de cealaltă. Prin urmare, Comisia consideră că investițiile inițiale în atelierul de sculărie nu sunt legate, în mod indivizibil din punct de vedere economic, de proiectul de investiții notificat și, în consecință, cele două proiecte de investiții nu constituie un proiect unic de investiții în sensul punctului 60 din LAR 2007-2013.

5.5.2.3. Investiția inițială în domeniul tehnologiei informației (TI)

(94)

Proiectul a vizat achiziția de noi echipamente TI cu noi aplicații software pentru o securitate TI stabilă prevăzută a spori stabilitatea și productivitatea activității de fabricație a autoturismelor. Investițiile în domeniul TI nu prezintă legături strategice și tehnice cu proiectul notificat, care să le asocieze într-un mod indivizibil din punct de vedere economic. Mai mult, deciziile privind investiția pentru proiectul TI și pentru proiectul notificat au fost luate independent una de cealaltă. Prin urmare, Comisia consideră că cele două proiecte de investiții nu constituie un proiect unic de investiții în sensul punctului 60 din LAR 2007-2013.

5.5.3. CONCLUZIA GENERALĂ PRIVIND CRITERIILE DE COMPATIBILITATE STANDARD

(95)

Având în vedere cele menționate anterior, Comisia consideră că costurile aferente echipamentelor destinate furnizorilor, care se ridică la 136,3 milioane EUR, pot fi considerate drept cheltuieli eligibile în cadrul proiectului notificat, în timp ce investițiile anterioare nu trebuie să fie luate în considerare. Cuantumul cheltuielilor eligibile care trebuie să fie luate în considerare pentru calcularea intensității maxime admise a ajutorului este de 623,9 milioane EUR (599,6 milioane EUR în valoarea actualizată), astfel cum se arată în tabelul 2 din prezenta decizie. Prin aplicarea mecanismului de reducere prevăzut la punctul 67 din LAR 2007-2013, cheltuielile eligibile realizate determină o intensitate maximă admisă a ajutorului de 6,13 % ESB (echivalent subvenție brută) pentru proiect.

(96)

Deoarece intensitatea ajutorului propus (36,15 milioane EUR în valoare actualizată, intensitatea ajutorului de 6,03 %) nu depășește intensitatea maximă admisă a ajutorului, iar ajutorul notificat nu va fi combinat cu un alt ajutor regional pentru investiții, intensitatea ajutorului propus pentru proiect respectă LAR 2007-2013.

(97)

Având în vedere aceste considerații și, deoarece nu s-au prezentat informații care să afecteze concluziile Comisiei din decizia sa de inițiere cu privire la îndeplinirea criteriilor de compatibilitate standard prevăzute la considerentul 85, Comisia consideră că s-au îndeplinit criteriile de compatibilitate standard din LAR 2007-2013.

5.6. APLICAREA TESTELOR PREVĂZUTE ÎN DISPOZIȚIILE DE LA PUNCTUL 68 DIN LAR 2007-2013

(98)

Comisia trebuie să efectueze o analiză aprofundată în cadrul investigației oficiale, cu excepția cazului în care aceasta poate stabili fără echivoc, în cadrul procedurii respective, că nu s-au depășit pragurile pentru evaluarea aprofundată prevăzute în testele de la punctul 68 literele (a) și (b) (23). Pentru efectuarea testelor relevante, Comisia trebuie să definească mai întâi în mod corespunzător produsul relevant și piața geografică.

(99)	În considerentul 45 din decizia sa de inițiere, Comisia a considerat că, în sensul punctului 68 din LAR 2007-2013, produsele vizate de proiectul de investiții sunt autoturisme de pe segmentele de piață A0, A și B, conform clasificării POLK.

(100)

Comisia a lăsat deschisă definiția exactă a pieței relevante a produsului, luând în considerare toate definițiile alternative plauzibile ale pieței, inclusiv, în special, cea mai redusă clasificare pentru care există date disponibile.

(101)

Practica utilizării celei mai restrânse definiții a pieței pe baza segmentelor de piață individuale din industria autovehiculelor este bine întemeiată în decizii comparabile adoptate, inclusiv în deciziile finale (24).

(102)

Această practică decizională se bazează pe ideea că întreprinderile concurente de pe toate segmentele de piață, inclusiv de pe segmentul cel mai restrâns posibil, merită să fie protejate de actori cu o poziție dominantă pe piață.

(103)

Aceasta este justificată, de asemenea, prin considerente de natură economică relevante sub aspect concurențial. Mai precis, această abordare se bazează pe teoria că există substituibilitate la nivelul cererii între două produse dacă acestea sunt considerate a fi înlocuitori de către consumatori în ceea ce privește caracteristicile, prețul și utilizarea prevăzută a acestora. Prin practica sa de examinare a cotelor de piață de asemenea pe cel mai restrâns segment posibil al pieței autovehiculelor pentru care există informații disponibile, Comisia urmează tocmai această logică: și anume, aceasta consideră că substituibilitatea în ceea ce privește prețul, caracteristicile și utilizarea prevăzută se realizează cel mai strâns între produse care aparțin aceluiași segment. În acest sens, aplicarea celui mai restrâns segment de piață posibil ca o singură piață plauzibilă reflectă logica de la punctul 28 din Orientările privind concentrările orizontale, care prevede că „Produsele se pot diferenția în cadrul unei piețe relevante, astfel încât unele produse constituie înlocuitori mai apropiați decât altele. Cu cât gradul de substituibilitate între produsele părților la operațiunea de concentrare este mai ridicat, cu atât mai mare va fi probabilitatea ca acestea să majoreze prețurile în mod semnificativ. […] Motivația părților la concentrare de a crește prețurile este mai supusă constrângerilor în cazul în care întreprinderile rivale produc înlocuitori apropiați ai produselor părților la operațiune decât în cazul în care acestea oferă înlocuitori mai puțin apropiați […]”.

(104)

Acesta este, de asemenea, motivul pentru care autovehiculele convenționale sunt, în mod tradițional, împărțite în segmente și motivul pentru care industria automobilelor încadrează modele în diferitele segmente binecunoscute. Acesta este considerentul care a stat la baza practicii Comisiei atunci când aceasta a definit piața relevantă în cazurile care implică autovehicule, inclusiv sub aspectul segmentelor individuale, și din acest motiv, statele membre au prezentat argumentele relevante legate de piață în acest caz, la fel ca și în alte cazuri din trecut în ceea ce privește segmente individuale.

(105)

Deoarece Autoeuropa va produce autoturisme pe segmentele A0 și […] conform clasificării POLK și, deoarece ar putea produce, de asemenea, autoturisme pe segmentul B conform clasificării POLK, Comisia a considerat că aceste segmente individuale și, în cazul vehiculelor sport-utilitare, și segmentul B pentru vehicule sport-utilitare conform Global Insight, precum și segmentul combinat (A0 cu B) conform clasificării POLK, ar trebui să fie, de asemenea, considerate piețe plauzibile relevante în acest caz.

(106)

Comisia a considerat că piața geografică relevantă pentru produsele vizate este cel puțin spațiul SEE. Autoritățile portugheze și Autoeuropa au acceptat faptul că se aplică de către Comisie această definiție a pieței geografice în sensul prezentei notificări. (25)

(107)

În contextul celor menționate anterior și, deoarece în timpul investigației oficiale, Comisia nu a primit informații suplimentare care să arate că aceasta ar trebui să își modifice concluziile din decizia de inițiere, aceasta își menține evaluarea în ceea ce privește definiția produsului și a pieței geografice.

5.6.1. CONCLUZIA PRIVIND TESTUL COTEI DE PIAȚĂ [PUNCTUL 68 LITERA (A) DIN LAR 2007-2013]

(108)

Comisia a efectuat testul prevăzut la punctul 68 litera (a) din LAR 2007-2013 pe toate piețele produsului și piețele geografice plauzibile pentru a verifica dacă cota de piață a beneficiarului este mai mare de 25 % înainte și după investiție.

(109)

Având în vedere faptul că nu a putut fi stabilită existența unei singure piețe a produsului și a unei singure piețe geografice relevante, a trebuit să fie luate în considerare rezultatele pentru toate piețele plauzibile. Cota de piață a Grupului VW pe segmentele individuale A și B și pe segmentul combinat A0, A și B (conform clasificării POLK) din SEE reprezintă peste 25 % în toți anii dintre 2013 și 2019. Prin urmare, Comisia concluzionează că s-a depășit pragul prevăzut la punctul 68 litera (a).

5.6.2. CONCLUZIA PRIVIND CAPACITATEA DE PRODUCȚIE CONFORM TESTULUI PIEȚEI SUBPERFORMANTE [PUNCTUL 68 LITERA (B) DIN LAR 2007-2013]

(110)

Deoarece rezultatul testului de la punctul 68 litera (a) presupune deja trecerea la evaluarea aprofundată a ajutorului, nu este necesar să se efectueze testul de la punctul 68 litera (b).

5.6.3. CONCLUZIE

(111)

În contextul celor menționate anterior, Comisia decide că s-a depășit pragul relevant al testului de la punctul 68 litera (a). Prin urmare, Comisia decide să efectueze o verificare detaliată, după inițierea procedurii prevăzute la articolul 108 alineatul (2) din TFUE, pentru a determina dacă ajutorul este necesar pentru stimularea investiției și dacă avantajele măsurii de ajutor contrabalansează denaturarea concurenței și efectele asupra schimburilor comerciale dintre statele membre rezultate ca urmare a acordării ajutorului.

5.7. EVALUAREA APROFUNDATĂ A MĂSURII DE AJUTOR

(112)

Evaluarea aprofundată este realizată pe baza Comunicării privind evaluarea aprofundată.

5.7.1. EFECTELE POZITIVE ALE AJUTORULUI

5.7.1.1. Obiectivul ajutorului

(113)

Punctul 12 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată (IDAC) prevede ca statele membre să argumenteze contribuția proiectului de investiții la dezvoltarea regiunii vizate. Comisia ia act de efectele pozitive ale investiției la nivel regional, așa cum sunt prezentate de Portugalia (a se vedea considerentele 45 și 49), și consideră că, în mod specific, efectele directe și indirecte ale creării de locuri de muncă, instalarea de furnizori suplimentari în regiune, transferul de cunoștințe în regiune și îmbunătățirea bazei de competențe la nivel regional reprezintă o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunii și la realizarea obiectivului de coeziune al UE.

5.7.1.2. Caracterul adecvat al instrumentului de ajutor

(114)

Punctele 17 și 18 din IDAC subliniază faptul că ajutorul de stat acordat sub forma unui ajutor pentru investiții inițiale reprezintă doar unul dintre mijloacele de eliminare a deficiențelor pieței și de promovare a dezvoltării economice în regiunile defavorizate. Ajutorul constituie un instrument adecvat dacă oferă avantaje specifice în comparație cu alte măsuri de politică. În conformitate cu punctul 18 din IDAC, doar „măsurile pentru care statul membru a luat în considerare alte opțiuni de politică și în cazul cărora sunt stabilite avantajele utilizării unui instrument selectiv cum ar fi ajutoarele de stat pentru o anumită întreprindere sunt considerate a fi un instrument adecvat”.

(115)

Portugalia a justificat (a se vedea considerentele 51 și 52 de mai sus) caracterul adecvat al instrumentului de ajutor prin situația economică din regiunea Peninsula de Setubal, dovedind că regiunea este defavorizată comparativ cu media națională: în perioada 2011-2013, PIB-ul regional pe cap de locuitor a fost de aproximativ 75 % din media înregistrată la nivelul Portugaliei.

(116)

Având în vedere situația socio-economică din regiunea Peninsula de Setubal, astfel cum a fost confirmată prin statutul său de regiune eligibilă pentru ajutor regional în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE cu un plafon de intensitate a ajutorului de 15 % și în concordanță cu practica decizională anterioară (de exemplu, în decizia Dell Poland (26) și decizia Porsche (27)), Comisia acceptă faptul că acordarea ajutorului de stat reprezintă un instrument adecvat pentru realizarea obiectivului de dezvoltare regională în regiunea vizată.

5.7.1.3. Efectul stimulativ/scenariul contrafactual

(117)

Punctul 20 din IDAC prevede faptul că trebuie să se respecte condițiile oficiale privind efectul stimulativ, astfel cum sunt prevăzute la punctul 38 din LAR 20072013. Comisia a verificat, în secțiunea 5.5 de mai sus, dacă acest lucru este valabil în cazul proiectului notificat. În ceea ce privește efectul stimulativ semnificativ, IDAC prevede verificarea detaliată de către Comisie dacă ajutorul este necesar pentru a schimba comportamentul beneficiarului în sensul realizării de investiții (suplimentare) de către acesta în regiunea asistată vizată. Punctul 22 din IDAC arată că efectul stimulativ poate fi dovedit prin două scenarii posibile: în absența ajutorului în cauză, nu s-ar efectua nicio investiție deoarece, fără ajutor, investiția nu ar fi profitabilă pentru întreprindere, indiferent de locație (scenariul 1); în absența ajutorului, investiția s-ar realiza într-o altă locație (scenariul 2).

(118)

În IDAC se solicită statului membru să demonstreze existența efectului stimulativ al ajutorului și să furnizeze dovezi clare cu privire la faptul că ajutorul a avut în mod efectiv un impact asupra alegerii investiției sau a alegerii locației proiectului. Astfel, sarcina probei în ceea ce privește existența unui efect stimulativ revine statului membru. În acest context, statului membru i se solicită, de asemenea, să furnizeze o descriere cuprinzătoare a scenariului contrafactual în care nu s-ar acorda niciun ajutor beneficiarului. Scenariul contrafactual trebuie să fie considerat realist de către Comisie.

(119)

Autoritățile portugheze au afirmat (a se vedea considerentul 54 de mai sus) că ajutorul acordat Autoeuropa se încadrează la scenariul 2 și au prezentat un scenariu contrafactual care reflecta investiția concretă și planificarea locației pentru proiectul notificat care a considerat ca locație alternativă o fabrică în [locația 1dintr-o zonă neasistată din SEE], […].

(120)

Punctul 25 din IDAC indică faptul că statul membru ar putea furniza dovezi cu privire la efectul stimulativ al ajutorului pentru o situație cu scenariul 2 punând la dispoziție documente ale întreprinderii care demonstrează că a fost efectuată o comparație între costurile și beneficiile amplasării investiției în regiunea asistată selectată și cele referitoare la o locație alternativă. Statul membru este invitat să prezinte rapoarte financiare, planuri interne de afaceri și documente care se referă la diverse scenarii de investiții.

(121)

Portugalia a prezentat (a se vedea considerentele 68, 70 și 71 de mai sus) dovezi actuale și autentice care atestă procesul decizional în mai multe etape al Grupului VW, și pentru proiectul notificat, al mărcii Volkswagen, în primul rând cu privire la decizia în privința investiției și apoi la decizia referitoare la investiție și locație.

(122)

Această documentație arată că, după stabilirea potențialului de vânzări de produse noi pe segmentul A0 al vehiculelor sport-utilitare și […] ([…]) în runda de planificare 61, departamentul de control [Autoritatea de control a grupului] a identificat inițial, în iulie 2012, patru opțiuni pentru amplasarea producției: Setubal, [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE], [locația 2 din afara SEE] și [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE] prin aplicarea a două criterii principale: dacă se mai pot instala capacități suplimentare într-o fabrică existentă și dacă instalațiile existente sunt compatibile cu investiția prevăzută. Calculele efectuate de [Autoritatea de control a grupului] au inclus, de asemenea, volumul vânzărilor de [model prestabilit], a cărui producție era prevăzută pentru a fi lansată într-o perioadă similară. Au fost elaborate trei alternative cu volumul împărțit între cele patru amplasamente. Pentru fiecare alternativă au fost calculate costurile de producție pe autoturism, iar rezultatul acestor calcule a arătat că, la acel moment, cea mai bună alternativă ar fi fost să se combine volumele de [model prestabilit] și de vehicule sport-utilitare de pe segmentul A0 din [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] și să se limiteze volumele noi din Setubal la segmentul […].

(123)

În cadrul procesului de planificare ulterior, departamentul de control a decis să excludă [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE] din cauza dezavantajelor în ceea ce privește costurile de personal și [locația 2 din afara SEE] din cauza dezavantajului în ceea ce privește costurile de logistică și, prin urmare, a reținut doar [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] ca soluție alternativă viabilă la Setubal.

(124)

Comisia menționează că, în ianuarie 2014, Volskwagen a decis să amplaseze producția de [model prestabilit] în [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] și [locația 2 din afara SEE] unde se producea deja modelul predecesor. Portugalia a prezentat dovezi pentru a atesta faptul că, chiar și după luarea deciziei privind [model prestabilit], [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] a rămas un scenariu realist pentru investiția notificată. Documentele prezentate permit Comisiei să concluzioneze că, în martie 2014, atunci când VAP a luat decizia privind produsul, [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] a avut o capacitate suficientă pentru a satisface cerințele proiectului notificat. Acest lucru este susținut ulterior de decizia Grupului VW din martie 2015 de a realiza în [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] un alt model cu o capacitate de producție anuală similară cu cea din proiectul notificat.

(125)

Mai mult, Comisia a verificat dacă, în cadrul scenariului contrafactual, au fost luate în considerare toate costurile relevante aferente unor transferuri suplimentare necesare în [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] pentru a face față unei capacități suplimentare necesare pentru proiectul notificat. În plus, aceasta ia act de argumentul Portugaliei conform căruia dacă regiunea Setubal nu ar fi fost aleasă ca locație pentru proiectul notificat, este posibil ca Autoeuropa să fi fost nevoită să închidă cel puțin părțile majore ale fabricii. Comisia a verificat dacă, în cadrul scenariului contrafactual, au fost luate în considerare atât costurile aferente disponibilizării angajaților din Setubal, cât și costurile aferente rambursării ajutorului de stat acordat în cadrul proiectelor de investiții anterioare menționate la secțiunea 4.2.

(126)

Comisia s-a asigurat, de asemenea, că calculele costurilor de investiție și de producție aferente celor două locații utilizate în scenariul contrafactual sunt precise și se bazează pe date credibile furnizate de către fabrici sau pe ipoteze credibile.

(127)

Astfel cum s-a descris în considerentul 70 și anexa I la prezenta decizie, din devizul costurilor de producție aferente locației, care include costurile de producție și costurile de investiție, a reieșit un dezavantaj al costurilor de 90 de milioane EUR în valoare nominală pentru Setubal comparativ cu [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE]. Pentru a reduce dezavantajul Setubal și având în vedere decizia oficială următoare a VAI cu privire la amplasarea proiectului de investiții, după ce VAP luase decizia cu privire la produs la 10 martie 2014, Autoeuropa a introdus o cerere pentru ajutor la 31 martie 2014.

(128)

La 28 mai 2014 și 26 iunie 2014, VAI a decis să amplaseze investiția notificată în Setubal. Astfel cum s-a înregistrat în procesul-verbal al reuniunilor VAI, această decizie a fost adoptată în mod explicit sub rezerva disponibilității ajutorului de stat. Lucrările cu privire la proiect au fost demarate la 26 iunie 2014.

(129)

Comisia a stabilit deja anterior (a se vedea considerentul 85) că, în conformitate cu punctul 20 din IDAC, au fost îndeplinite cerințele oficiale privind efectul stimulativ prevăzute la punctul 38 din LAR 2007-2013. În plus, autoritățile portugheze au prezentat dovezi clare privind faptul că ajutorul a ajut în mod efectiv un impact asupra alegerii locației investiției, deoarece decizia Grupului VW de amplasare a proiectului notificat în Setubal a fost luată doar după semnarea contractului de investiții (28), ceea ce a confirmat faptul că proiectul de investiții ar fi eligibil pentru ajutor de stat. Comisia consideră, în conformitate cu punctele 23 și 25 din IDAC, că scenariul contrafactual prezentat de Portugalia este realist și susținut de dovezi autentice și actuale care dovedesc faptul că ajutorul are un real efect stimulativ (semnificativ): prin reducerea discrepanței legate de viabilitate între ambele locații în favoarea Setubal, ajutorul a contribuit la schimbarea deciziei privind locația a întreprinderii beneficiare. În lipsa ajutorului, investiția nu ar fi fost efectuată în Setubal.

5.7.1.4. Proporționalitatea ajutorului

(130)

Punctul 29 din IDAC prevede că, pentru ca ajutorul să fie proporțional, valoarea și intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru realizarea investiției în regiunea asistată.

(131)

În general, ajutorul regional este considerat a fi proporțional cu gravitatea problemelor care afectează regiunile asistate dacă respectă plafonul aplicabil ajutoarelor regionale, inclusiv reducerea automată și progresivă a plafonului ajutorului regional pentru proiecte mari de investiții (care este deja inclus în harta aplicabilă a ajutoarelor de stat regionale). Intensitatea ajutorului aplicată în acest caz nu este superioară plafoanelor ajutoarelor regionale, corectate prin mecanismul de reducere progresivă, astfel cum s-a stabilit deja în considerentul 96.

(132)

În plus față de principiul general al proporționalității prevăzut în LAR 2007-2013, prin Comunicarea privind evaluarea aprofundată se solicită efectuarea unei evaluări mai detaliate. Conform scenariului 2 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, ajutorul este considerat a fi proporțional în cazul în care este echivalent cu diferența dintre costurile nete pentru realizarea de către întreprinderea beneficiară a unor investiții în regiunea asistată și costurile nete pentru investiții în locația alternativă.

(133)

Documentația prezentată de Portugalia (a se vedea considerentele 68, 70 și 71 de mai sus) atestă faptul că ajutorul a fost limitat la valoarea necesară, deoarece nu depășește diferența de costuri dintre situația amplasării investiției în Setubal și cea a amplasării acesteia în […]. Calculul efectuat la momentul analizei contrafactuale (și pe baza documentelor redactate la momentul luării deciziei cu privire la investiție) arată că, chiar și cu ajutor, regiunea Setubal a fost cu 14,6 milioane EUR mai costisitoare în valoare actualizată decât [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE]. Comisia menționează că dezavantajul de cost rămas a fost considerat drept acceptabil din cauza anumitor aspecte legate de calitate, cum ar fi motivele de responsabilitate socială (fără investiție, Autoeuropa ar fi trebuit să închidă părți majore din fabrica din Setubal) sau posibilitatea ca Setubal să acopere vârfuri de producție fără niciun alt sprijin din partea altor fabrici, în timp ce [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE] ar trebui să își transfere o parte din producție în [locație din afara SEE]. Dacă calculul s-a efectuat ținându-se cont de cuantumul ajutorului notificat de 36,15 milioane EUR (29) la valoare actualizată, dezavantajul locației din Setubal ar fi totuși de 11,85 milioane EUR (48 de milioane EUR – 36,15 milioane EUR).

(134)

Deoarece ajutorul este limitat la suma necesară pentru a compensa costurile suplimentare nete aferente amplasării proiectului de investiții în Setubal, comparativ cu locația alternativă [locația 1 dintr-o zonă neasistată din SEE], Comisia consideră că s-a demonstrat proporționalitatea ajutorului la data luării deciziei cu privire la locație.

5.7.2. EFECTELE NEGATIVE ALE AJUTORULUI ASUPRA CONCURENȚEI ȘI A SCHIMBURILOR COMERCIALE

(135)

La punctul 40 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată se menționează că „în cazul în care analiza comparativă sugerează că investiția ar fi fost întreprinsă chiar și în absența ajutorului, deși eventual în altă locație (scenariul 2) și, în cazul în care ajutorul este proporțional, în principiu, indicațiile posibile ale denaturărilor cum ar fi o cotă mare de piață și creșterea capacității pe o piață neperformantă ar fi aceleași, indiferent de ajutor”.

(136)

Fără ajutorul notificat, investiția ar fi fost realizată într-o altă locație din SEE, ceea ce ar fi avut drept rezultat același nivel de denaturare a concurenței (mai exact, scenariul 2). Deoarece ajutorul este limitat la necesarul minim pentru compensarea costurilor suplimentare care decurg din handicapurile regionale ale unei zone asistate, acesta nu produce efecte negative necorespunzătoare asupra concurenței, cum ar fi eliminarea investițiilor private.

(137)

Conform punctului 50 din IDAC, din cauza specificității sale geografice, eventualele efecte negative produse de ajutorul regional asupra locației sunt deja recunoscute și limitate într-o anumită măsură prin LAR și hărțile ajutoarelor regionale, care stabilesc lista completă a zonelor eligibile pentru acordarea ajutorului regional, ținând cont de obiectivele în ceea ce privește capitalurile proprii și politica de coeziune, precum și de intensitățile ajutoarelor eligibile. Cu toate acestea, în conformitate cu punctul 53 din IDAC, în cazul în care, în absența ajutorului, investiția ar fi fost realizată într-o regiune mai săracă (mai multe handicapuri regionale – intensitatea maximă a ajutoarelor regionale mai ridicată) sau într-o regiune considerată a avea aceleași handicapuri regionale ca și regiunea țintă (aceeași intensitate maximă a ajutoarelor regionale) acest lucru ar constitui un efect negativ asupra comerțului și, în testul comparativ global, un element negativ care are puține șanse să fie compensat prin elemente pozitive deoarece este contrar obiectivului însuși care este urmărit de ajutoarele regionale.

(138)

În cazul proiectului notificat, nu s-a avut în vedere o investiție de tip „greenfield” (investiție de la zero), deoarece un pachet de investiții de [140 000-160 000] de autoturisme care se încadrează pe segmentul de piață cu prețul […] este prea mic pentru ca o astfel de investiție de la zero să fie considerată viabilă. Prin aplicarea a două criterii, capacitățile suplimentare existente și instalațiile compatibile cu proiectul prevăzut, singurele locații alternative inițiale au fost limitate la [locația 1] (zonă neasistată din [SEE]), [locația 2] ([din afara SEE]) și [locația 3] ([zonă neasistată din SEE); [locația 2 din afara SEE] și [locația 3 dintr-o zonă neasistată din SEE] au fost ulterior excluse, deoarece erau caracterizate prin costuri ridicate cu logistica și, respectiv, cu personalul.

(139)

Prin urmare, Comisia concluzionează că nu există niciun indiciu conform căruia investiția ar fi fost amplasată într-o altă regiune asistată cu un plafon mai mare sau similar al intensității ajutorului: prin urmare, Comisia consideră că ajutorul nu produce niciun efect anticoeziune care să fie contrar obiectivului însuși al ajutorului regional și că ajutorul nu produce efecte negative necorespunzătoare asupra comerțului.

5.8. ECHILIBRAREA

(140)

După stabilirea faptului că ajutorul oferă un stimulent pentru derularea investiției în regiunea respectivă și că este proporțional, este necesară echilibrarea efectelor pozitive ale ajutorului cu efectele negative ale acestuia.

(141)

Evaluarea a confirmat că măsura de ajutor are un efect stimulativ de atragere a unei investiții care aduce o contribuție importantă la dezvoltarea regională a unei regiuni defavorizate care este eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, fără a priva de investiție o regiune cu un plafon de intensitate a ajutorului identic sau mai ridicat (absența unui efect defavorabil coeziunii). Comisia consideră că atragerea unei investiții către o regiune mai săracă aduce mai multe beneficii coeziunii în cadrul Uniunii decât în cazul în care aceeași investiție ar fi fost localizată într-o regiune mai dezvoltată. Astfel cum se menționează la punctul 53 din IDAC, Comisia consideră că „efectele pozitive ale ajutoarelor regionale care nu fac decât să compenseze diferența în costuri relative legată de alegerea unei alte locații de investiții, mai dezvoltate […] compensează eventualele efecte negative ale celeilalte locații pentru noi investiții”.

(142)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia constată că, deoarece ajutorul este proporțional cu diferența în ceea ce privește costurile nete pentru realizarea investiției în locația selectată, în comparație cu o locație alternativă mai dezvoltată, efectele pozitive ale ajutorului în ceea ce privește obiectivul și caracterul adecvat al acestuia, astfel cum s-a demonstrat mai sus, compensează efectele negative ale celeilalte locații.

(143)

În conformitate cu punctul 68 din LAR 2007-2013 și ținând seama de evaluarea aprofundată efectuată pe baza IDAC, Comisia concluzionează că ajutorul este necesar pentru a oferi un efect stimulativ pentru investiții și că beneficiile măsurii de ajutor contrabalansează denaturarea rezultată a concurenței și efectele asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.

6. CONCLUZIE

(144)

Comisia concluzionează că ajutorul regional pentru investiții propus în favoarea Volkswagen Autoeuropa, Lda, acordat la 30 aprilie 2014, cu condiția ca acesta să fie supus doar aprobării de către Comisie, îndeplinește toate condițiile stabilite în LAR 2007-2013 și în IDAC și, prin urmare, poate fi considerat compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(145)

Comisia reamintește că, în conformitate cu considerentul 16 din decizia de inițiere, Portugalia s-a obligat ca nici valoarea ajutorului notificat, nici intensitatea ajutorului notificat să nu fie depășite în cazul în care cheltuielile eligibile realizate se abat de la valoarea preconizată a cheltuielilor eligibile, astfel cum s-a luat în calcul în notificare și în calcularea valorii maxime a ajutorului. Portugalia s-a angajat totodată să prezinte un raport intermediar Comisiei la perioade de cinci ani, începând de la data aprobării ajutorului de către Comisie (inclusiv informații cu privire la sumele plătite și la orice alte proiecte de investiții demarate în cadrul aceluiași amplasament/aceleiași fabrici), și un raport final în decurs de șase luni de la plata ultimei tranșe a ajutorului, în conformitate cu calendarul de plăți aprobat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat pe care Portugalia intenționează să îl pună în aplicare pentru Volkswagen Autoeuropa, Lda, în cuantum de 36,15 milioane EUR în valoare actualizată și reprezentând o intensitate maximă a ajutorului de 6,03 % echivalent subvenție brută, este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În consecință, se autorizează punerea în aplicare a ajutorului în valoare maximă de 36,15 milioane EUR, în valoare actualizată, și având o intensitate maximă a ajutorului de 6,03 % echivalent subvenție brută

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Portugheze.

Adoptată la Bruxelles, 27 noiembrie 2015.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Membră a Comisiei

(1) JO C 460, 19.12.2014, p. 55.

(2) A se vedea nota de subsol 1.

(3) Ajutor de stat N 727/2006 – Portugalia – Harta ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013 (JO C 68, 24.3.2007, p. 26), astfel cum a fost prelungit până la sfârșitul lunii iunie 2014 prin SA.37471 (2013/N) –Prelungirea perioadei de aplicare a hărții ajutoarelor regionale acordate de Portugalia pentru perioada 2007-2013 până la 30 iunie 2014 (JO C 50, 21.2.2014, p. 16).

(4) Cazul SA.36754 LIP – HU – Ajutor pentru AUDI HUNGARIA MOTOR Ltd (JO C 418, 21.11.2014, p. 25).

(5) JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(6) Cazul SA.32169 – Germania – LIP – Ajutor acordat în favoarea Volkswagen Sachsen GmbH (JO C 361, 10.12.2011, p. 17).

(7) R. L. Polk & Co. (denumită, de asemenea, POLK) este o organizație integrată la nivel mondial și un important furnizor de informații și analiză de piață în industria automobilelor. La 16 iulie 2013, IHS Inc., principala sursă globală de informații și analize esențiale, și-a încheiat procesul de achiziție a organizației R. L. Polk & Co.

(*1) Secret comercial

(8) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) (JO L 214, 9.8.2008, p. 3), prelungit până la 30 iunie 2014.

(9) Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (JO C 54, 4.3.2006, p. 13). În data de 28 iunie 2013, Comisia a adoptat Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, prin care a prelungit perioada de aplicare a LAR 2007-2013 până la 30 iunie 2014 (punctul 186); (JO C 209, 23.1.2013, p. 1).

(10) Nota de subsol 55 din LAR 2007-2013 prevede următoarele: „Pentru a stabili dacă o investiție inițială este indivizibilă din punct de vedere economic, Comisia va ține seama de legăturile tehnice, funcționale și strategice și de proximitatea geografică imediată. Indivizibilitatea economică este evaluată independent de proprietate. Aceasta înseamnă că pentru a stabili dacă un proiect mare de investiții reprezintă un proiect unic, evaluarea trebuie să fie aceeași, indiferent dacă proiectul este realizat de o întreprindere, de mai multe întreprinderi care împart costurile investiției sau de mai multe întreprinderi care suportă costurile unor investiții distincte din cadrul aceluiași proiect de investiții (de exemplu, în cazul unei societăți în comun)”.

(11) JO C 223, 16.9.2009, p. 3.

(12) Această abordare este în conformitate cu deciziile Comisiei privind ajutorul de stat SA.34118 (Porsche Leipzig), Decizia din 9 iulie 2014 [C(2014)4075] în cazul SA.34118, nepublicată încă în JO, disponibilă la http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?clear=1&policy_area_id=3; SA.30340 (Fiat Powertrain Technologies), Decizia din 9 februarie 2011, [C(2011)612] în cazul SA.30340 (JO C 151, 21.5.2011, p. 5); SA.32169 (Volkswagen Sachsen) Decizia din 13 iulie 2011 [C(2011)4935] în cazul SA.32169 (JO C 361, 10.12.2011, p. 17); N 767/07 (Ford Craiova) Decizia din 30 aprilie 2008 [C(2008)1613] în cazul N 767/2007 (JO C 238, 17.9.2008, p. 4); N 635/2008 (Fiat Sicily), Decizia din 29 aprilie 2009 [C(2009)3051] în cazul N 635/2008 (JO C 219, 12.9.2009, p. 3); și N 473/2008 (Ford España) Decizia din 17 iunie 2009 [C(2009)4530] în cazul N 473/2008 (JO C 19, 26.1.2010, p. 5).

(13) Într-o serie de decizii privind vehiculele sport-utilitare, cel mai recent în decizia sa finală privind ajutorul regional acordat Porsche [Decizia din 9 iulie 2014 în cazul SA.34118 (2012/C, ex 2011/N) pe care Germania intenționează să îl pună în aplicare în favoarea Porsche Leipzig GmbH și Dr. Ing. H.c.F. Porsche Aktiengesellschaft, nepublicată încă în JO, disponibilă la http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?clear=1&policy_area_id=3], Comisia a considerat că pentru vehiculele sport-utilitare este mai adecvată clasificarea Global Insight. Vehiculele sport-utilitare care se încadrează în segmentul A0 conform clasificării POLK corespund vehiculelor sport-utilitare de pe segmentul B conform clasificării Global Insight.

(14) C34/2001, decizia din 7 mai 2002 privind ajutorul de stat pe care Spania intenționează să îl pună în aplicare în favoarea Ford España SA [notificată cu numărul C(2002) 1803], publicată în JO L 314, 18.11.2002, p. 86.

(15) Suma de 19,95 milioane EUR actualizată la anul 2011, anul în care a început proiectul de investiții, rata de actualizare de 1,56 %.

(16) SA.34118, decizia din 9 iulie 2014, nepublicată încă în JO, disponibilă la adresa http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?clear=1&policy_area_id=3, considerentul 107.

(17) Sursa: INE – Instituto Nacional de Estatística (agenția oficială națională pentru statistică).

(18) Această analiză contrafactuală este prezentată detaliat în anexa I, care nu poate fi publicată deoarece elementele sale constituie secrete comerciale.

(19) A se vedea, de asemenea, nota de subsol 20 de mai jos.

(20) Această valoare are la bază o repartizare diferită a cheltuielilor eligibile pe ani față de configurația investiției finale notificată.

(21) Autoeuropa a depus o cerere privind acordarea de ajutor la 31 martie 2014, iar autoritatea responsabilă pentru administrarea schemei a confirmat, la 4 aprilie 2014, faptul că, sub rezerva unei verificări detaliate, proiectul a îndeplinit, în principiu, condițiile de eligibilitate. Contractul de investiții a fost semnat la 30 aprilie 2014 și a inclus o clauză suspensivă care prevedea ca demararea proiectului să depindă de decizia Grupului VW, cu condiția ca decizia respectivă să fie luată înainte de 30 iunie 2014.

(22) A se vedea Decizia Comisiei în cazul C34/2001 cu privire la ajutorul acordat în favoarea Ford España (nota de subsol 14 de mai sus), considerentele 36-37.

(23) Desigur, în orice caz și, așadar, oricare ar fi pragurile de la punctul 68 din LAR 2007-2013, Comisia trebuie să echilibreze efectele pozitive și negative ale ajutorului înainte de a concluziona cu privire la compatibilitatea acestuia cu piața internă. A se vedea Hotărârea Tribunalului în cauza T-304/08 Smurfit Kappa Group/Comisia EU:T:2012:351, punctul 94.

(24) A se vedea, de exemplu, decizia finală a Comisiei în cazul Porsche, SA.34118 (adoptată în iulie 2014), în care aceasta a lăsat deschisă chestiunea cu privire la definiția pieței, recurgând la abordarea tradițională de a examina toate „definițiile plauzibile ale pieței care definesc segmentele individuale de autovehicule (inclusiv cea mai restrânsă clasificare pentru care există date disponibile)”. A se vedea considerentul 86 din prezenta decizie, care citează o serie de cazuri, inclusiv Fiat Powertrain technologies, SA.30340, considerentul 88 („Deoarece proiectul nu depășește pragurile prevăzute la punctul 68 litera (a) din LAR la nivelul celei mai restrânse segmentări a pieței produsului în aval pentru care există date disponibile, rezultă că proiectul nu depășește pragurile prevăzute la punctul 68 litera (a) din LAR pentru toate combinațiile posibile ale acestor segmente de autoturisme”). Deciziile Comisiei în ceea ce privește ajutoarele de stat SA.30340 Fiat Powertrain Technologies, Decizia din 9 februarie 2011 [C (2011) 612] (JO C 151, 21.5.2011, p. 5); SA.32169 Volkswagen Sachsen, Decizia din 13 iulie 2011 [C(2011) 4935] (JO C 361, 10.12.2011, p. 17).

(25) A se vedea, de asemenea, secțiunea 3.3.2.2 din decizia de inițiere.

(26) Decizia 2010/54/CE a Comisiei din 23 septembrie 2009 privind ajutorul pe care Polonia intenționează să îl pună în aplicare pentru Dell Products (Poland) Sp. z o.o. C 46/08 (ex N 775/07) (JO L 29, 2.2.2010, p. 8), considerentul 171.

(27) SA.34118 (2012/C, ex 2011/N), nepublicată încă în JO, disponibilă la adresa http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?clear=1&policy_area_id=3, considerentul 107.

(28) Contractul de investiții a inclus o clauză suspensivă care prevedea ca demararea proiectului să depindă de decizia Grupului VW, cu condiția ca decizia respectivă să fie luată înainte de 30 iunie 2014.

(29) A se vedea explicația pentru diferența dintre cuantumurile ajutorului, de la nota de subsol 19 de mai sus.

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/143

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/167 A COMISIEI

din 30 ianuarie 2017

de autorizare temporară a Belgiei, a Republicii Cehe, a Franței și a Spaniei să certifice plantele-mamă prebază și materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere menționate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului, produse în câmp fără protecție contra insectelor

[notificată cu numărul C(2017) 60]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe (1), în special articolul 4, articolul 6 alineatul (4), articolul 9 alineatul (1) și articolul 13 alineatul (3),

având în vedere Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale (2), în special articolul 8 alineatul (4),

întrucât:

(1)	Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE stabilește norme pentru producția, certificarea și comercializarea materialului prebază, bază și certificat.

(2)

În timpul procesului de producție, se aplică dispoziții stricte privind protecția plantelor-mamă prebază și a materialului prebază contra tuturor tipurilor de infecții produse de organisme dăunătoare, deoarece plantele-mamă prebază constituie punctul de plecare în procesul de producție și de certificare a materialului săditor și a plantelor fructifere. Prin articolul 8 alineatul (1) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE, furnizorii au obligația să păstreze plantele-mamă prebază și materialul prebază în spații special prevăzute, cu protecție contra insectelor și care garantează că plantele și materialul sunt indemne de orice infecții având ca sursă vectori aerieni și orice alte surse posibile. Articolul 8 alineatul (2) din directiva respectivă prevede obligația ca plantele-mamă prebază și materialul prebază să fie identificate individual pe tot parcursul procesului de producție. În plus, articolul 8 alineatul (3) din această directivă prevede că plantele-mamă prebază și materialul prebază trebuie să fie cultivate izolate de sol, în ghivece care conțin substraturi de cultură fără pământ sau substraturi de cultură sterilizate.

(3)

Din cauza absenței unui sistem de certificare armonizat, furnizorilor li se permite în continuare să producă plante-mamă prebază și material prebază în câmp deschis. Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE va începe să se aplice de la 1 ianuarie 2017 și, începând de la acea dată, va introduce pentru prima dată cerința ca furnizorii să producă plante-mamă prebază și material prebază în spații cu protecție contra insectelor. Furnizorii din anumite state membre au investit deja în construcția de spații cu protecție contra insectelor înainte de intrarea în vigoare a normelor Directivei de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE și sunt, așadar, capabili să respecte cerințele stabilite la articolul 8 alineatele (1), (2) și (3) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE începând cu data de aplicare a directivei respective. Având în vedere investiția considerabilă de resurse umane și financiare necesară pentru construirea unor astfel de spații cu protecție contra insectelor, este oportun să se permită un interval de timp suficient pentru furnizorii din alte state membre să își adapteze sistemele de producție pentru anumite specii, continuând-și în același timp producția. Producătorii din Belgia și Franța au început mai devreme să investească în construcția de spații cu protecție contra insectelor, în timp ce producătorii din Republica Cehă și Spania vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se conforma cerinței de producție în spații cu protecție contra insectelor.

(4)

Așadar, Belgia, Republica Cehă, Franța și Spania au prezentat cereri pentru o autorizație temporară de a certifica plantele-mamă prebază și materialul prebază de la anumite specii produse în câmp fără protecție contra insectelor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE. Autorizațiile respective ar trebui să fie limitate ca durată și restricționate la anumite specii.

(5)

Ar trebui prevăzute măsuri corespunzătoare pentru a se asigura aceeași stare de sănătate a plantelor-mamă prebază și a materialului prebază produse în câmp deschis în comparație cu plantele-mamă prebază și materialul prebază produse în spații cu protecție contra insectelor. Aceste măsuri se referă la identificarea, inspecția vizuală, eșantionarea și testarea, distanța de izolare, tratarea și condițiile de cultivare ale plantelor-mamă prebază și ale materialului prebază, precum și analiza solului în care respectivele plante-mamă prebază și respectivul material prebază sunt cultivate. În plus, ar trebui să se prevadă măsuri de prevenire a infectării încrucișate produse de mașini, de instrumente de altoire și de orice alte surse posibile. Belgia, Republica Cehă, Franța și Spania au propus măsurile pe care le consideră necesare pentru a limita riscul de infecție în conformitate cu condițiile climatice, condițiile de cultivare a plantelor-mamă prebază și a materialului prebază, distanța până la orice specii cultivate sau sălbatice de importanță pentru plantele-mamă prebază și pentru materialul prebază în cauză bazându-se pe cunoștințe de specialitate în ceea ce privește prevalența și biologia organismelor dăunătoare relevante.

(6)

În Belgia nu există producție comercială de material de înmulțire, plante fructifere și portaltoi de Malus domestica, Prunus avium, P. cerasus, P. domestica, P, persica, și Pyrus communis L. în provincia Luxemburg. Pentru a asigura o distanță de izolare corespunzătoare oricărei specii cultivate de Malus domestica, Prunus avium, P. cerasus, P. domestica, P. persica, și Pyrus communis L., plantele-mamă prebază și materialul prebază din speciile respective ar trebui să fie produse doar în câmp în provincia Luxemburg.

(7)

Franța a instituit o procedură specifică prin care plantele-mamă prebază candidate sunt selectate în câmp aproape de alte plante din aceeași specie care nu fac obiectul unui sistem de certificare. Pepiniera din Belgia care produce plante-mamă prebază și material prebază în câmp este amplasată lângă satul Mussy-la-Ville. Din acest motiv, nici Belgia, nici Franța nu poate asigura o distanță de izolare. Pentru a proteja sănătatea plantelor-mamă prebază candidate selectate și a plantelor-mamă prebază în cauză, aceste plante sunt inspectate în mod regulat și analizate mai frecvent.

(8)

Plantele-mamă prebază și materialul prebază produse în câmp fără protecție contra insectelor ar trebui să fie identificate prin etichete care să le asigure trasabilitatea în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE. Aceste etichete ar trebui să respecte cerințele prevăzute la articolul 2 din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE a Comisiei (3). Mai mult, respectivele etichete ar trebui să furnizeze informațiile relevante necesare atât pentru controlul oficial, cât și pentru a atrage atenția utilizatorului materialului. Din acest motiv, etichetele ar trebui să menționeze condițiile de producție specifice și să conțină data până la care statele membre în cauză sunt autorizate să certifice plantele-mamă prebază și materialul prebază produse în câmp. Având în vedere dimensiunea redusă a etichetei, ar trebui să se permită limitarea informațiilor de pe eticheta în sine și să se prevadă informații mai detaliate cu privire la autorizare în documentul însoțitor al etichetei.

(9)

Din motive fitosanitare, este adecvat să se prevadă norme care să permită trasabilitatea tuturor materialelor bază și de înmulțire certificate și a plantelor fructifere înmulțite din plante-mamă prebază și din material prebază produse în câmp. Ulterior, etichetarea tuturor materialelor bază și de înmulțire certificate și a plantelor fructifere înmulțite din plante-mamă prebază și din material prebază produse în câmp ar trebui să menționeze explicit și faptul că plantele-mamă prebază și materialul prebază fac obiectul autorizației acordate prin prezenta decizie.

(10)

Având în vedere cele de mai sus și pentru a permite furnizorilor din Belgia, Republica Cehă, Franța și Spania să treacă treptat de la producția în câmp de plante-mamă prebază și material prebază la producția acestora în spații prevăzute cu protecție contra insectelor, aceste state membre ar trebui să fie autorizate temporar să certifice plantele-mamă prebază și materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere produse în câmp fără protecție contra insectelor în conformitate cu prezenta decizie. Autorizarea respectivă ar trebui să se aplice până la 31 decembrie 2018 în cazul Belgiei și Franței și până la 31 decembrie 2022 în cazul Republicii Cehe și Spaniei.

(11)	Prezenta decizie ar trebui să se aplice de la aceeași dată ca Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE.

(12)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Autorizare

(1) În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE, Republica Cehă și Spania pot certifica, până la 31 decembrie 2022, plantele-mamă prebază și materialul prebază produse în câmp fără protecție contra insectelor de la speciile enumerate în anexă, cu condiția ca cerințele prevăzute la articolele 2 și 3 și la articolul 4 alineatul (1) să fie îndeplinite.

(2) În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE, Belgia și Franța pot certifica, până la 31 decembrie 2018, plantele-mamă prebază și materialul prebază produse în câmp fără protecție contra insectelor de la speciile enumerate în anexă, cu condiția ca cerințele prevăzute la articolele 2 și 3 și la articolul 4 alineatul (1) să fie îndeplinite.

Articolul 2

Cerințe privind întreținerea

(1) Plantele-mamă prebază și materialul prebază produse în câmp se întrețin în conformitate cu cerințele prevăzute în secțiunea A din anexă pentru statele membre și speciile în cauză.

(2) Instrumentele și mașinile de altoire și de tăiere se verifică, curăță și dezinfectează înainte și după fiecare utilizare la plantele-mamă prebază și la materialul prebază în cauză.

(3) Trebuie să existe o distanță corespunzătoare între plantele-mamă prebază și materialul prebază, astfel încât să se minimizeze contactul între rădăcinile plantelor-mamă prebază și ale materialului prebază în cauză.

Articolul 3

Cerințe privind inspecția vizuală, eșantionarea și testarea

În plus față de cerințele prevăzute la articolele 10 și 11 din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE, Belgia, Republica Cehă, Franța și Spania se asigură că cerințele prevăzute în secțiunea B din anexă pentru statele membre și speciile în cauză sunt respectate.

Articolul 4

Cerințe în materie de etichetare

(1) Pe lângă informațiile obligatorii prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, eticheta plantelor-mamă prebază și a materialului prebază certificate de Republica Cehă și de Spania conține mențiunea: „Produs în câmp în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei; certificare autorizată până la 31 decembrie 2022.”

Pe lângă informațiile obligatorii prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, eticheta plantelor-mamă prebază și a materialului prebază certificate de Belgia și de Franța conține mențiunea: „Produs în câmp în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei; certificare autorizată până la 31 decembrie 2018.”

(2) În cazul în care se furnizează un document de însoțire în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, informațiile de pe eticheta oficială menționate la alineatul (1) se pot limita la „Produs în câmp”. În acest caz, pe lângă informațiile obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, documentul de însoțire a plantelor-mamă prebază și a materialului prebază în cauză conține mențiunea prevăzută la alineatul (1).

(3) Pe lângă informațiile obligatorii prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, eticheta tuturor materialelor bază de înmulțire și a plantelor fructifere bază de înmulțire și a tuturor materialelor de înmulțire certificate și a plantelor fructifere certificate înmulțite din plante-mamă prebază și din material prebază certificate în conformitate cu prezenta decizie conține mențiunea: „Derivat din material produs în câmp în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei”.

(4) În cazul în care se furnizează un document de însoțire în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, informațiile de pe eticheta oficială menționate la alineatul (3) se pot limita la „Derivat din material produs în câmp”. În acest caz, pe lângă informațiile obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE, documentul de însoțire a tuturor materialelor bază de înmulțire, a tuturor plantelor fructifere bază de înmulțire, a tuturor materialelor de înmulțire certificate și a tuturor plantelor fructifere certificate înmulțite din plante-mamă prebază și din material prebază certificate în conformitate cu prezenta decizie conține mențiunea prevăzută la alineatul (3).

Articolul 5

Notificare

Belgia, Republica Cehă, Franța și Spania notifică imediat Comisiei și celorlalte state membre orice certificare în temeiul articolului 1. Notificarea trebuie să conțină cantitatea de plante-mamă prebază și de material prebază certificate și speciile de care aparțin aceste plante-mamă prebază și material prebază.

Articolul 6

Data aplicării

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2017.

Articolul 7

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 267, 8.10.2008, p. 8.

(2) JO L 298, 16.10.2014, p. 22.

(3) Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 privind cerințele referitoare la etichetarea, sigilarea și ambalarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului (JO L 298, 16.10.2014, p. 12).

ANEXĂ

SECȚIUNEA A

Lista speciilor menționate la articolul 1 și cerințele referitoare la întreținerea acestora menționate la articolul 2

1. Belgia

1.1. Lista speciilor:

Malus domestica Mill., Prunus avium, P. cerasus, P. domestica, P. persica, Pyrus communis L. și portaltoi de la aceste specii

1.2. Cerințe pentru toate speciile enumerate mai sus

1.2.1. Măsuri

Trebuie să se aplice un tratament cu insecticide în cazul în care inspecțiile vizuale privind prezența unor insecte vectori relevante pentru organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE detectează prezența acestor vectori.

1.3. Cerințe specifice pentru anumite specii

1.3.1. Prunus avium, P. cerasus, P. domestica și P. persica

1.3.1.1. Condiții de cultivare

Plantele-mamă prebază și materialul prebază din speciile Prunus avium, P. cerasus, P. domestica și P. persica nu trebuie lăsate să înflorească.

2. Republica Cehă

2.1. Lista speciilor:

Castanea sativa Mill. și Juglans regia L.

2.2. Cerințe pentru ambele specii enumerate mai sus

2.2.1. Măsuri

În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare relevante enumerate în partea A din anexa I și în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE la plante-mamă prebază și la materiale prebază, aceste plante-mamă prebază și materiale prebază trebuie să fie îndepărtate imediat.

2.2.2. Condiții de cultivare

Plantele-mamă prebază nu trebuie lăsate să înflorească, prin tăierea anuală la începutul fiecărei perioade vegetative.

2.3. Cerințe specifice pentru anumite specii

2.3.1. Juglans regia L.

2.3.1.1. Condiții de cultivare

Plantele-mamă prebază trebuie să fie plantate în zone în care controalele vizuale au confirmat absența vectorilor virusului răsucirii frunzelor de cireș („cherry leafroll virus”).

3. Franța

3.1. Lista speciilor:

Castanea sativa Mill., Corylus avellana L., Cydonia oblonga Mill., Juglans regia L., Malus domestica Mill., Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. avium, P. cerasus, P. domestica, P. persica, P. salicina și Pyrus communis L.

3.2. Cerințe pentru toate speciile enumerate mai sus

3.2.1. Măsuri

3.2.2. Condiții de cultivare

Plantele-mamă prebază se altoiesc pe portaltoaie produse prin cultura in vitro, dacă sunt disponibile.

3.3. Cerințe specifice pentru anumite specii

3.3.1. Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. avium, P. cerasus, P. domestica, P. persica și P. salicina

Plantele-mamă prebază și materialul prebază din speciile Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. avium, P. cerasus, P. domestica, P. persica și P. salicina nu trebuie lăsate să înflorească.

4. Spania

4.1. Lista speciilor:

Olea europaea L., Prunus amygdalus x P. persica, P. armeniaca, P. domestica, P. domestica x P. salicina, P. dulcis, P. persica și Pyrus communis L.

4.2. Cerințe pentru toate speciile enumerate mai sus

4.2.1. Măsuri

4.3. Cerințe specifice pentru anumite specii

4.3.1. Olea europaea L.

4.3.1.1. Distanța de izolare

Trebuie să existe o distanță de izolare de cel puțin 100 m între oricare dintre speciile Olea europaea L., cultivate sau sălbatice, care nu fac obiectul unui sistem de certificare.

4.3.2. Prunus amygdalus x P. persica, P. armeniaca, P. domestica, P. domestica x P. salicina, P. dulcis și P. persica

4.3.2.1. Distanța de izolare

Trebuie să existe o distanță de izolare de 500 m între oricare dintre speciile Prunus amygdalus, P. cerasus și P. prunophora, cultivate sau sălbatice, care nu fac obiectul unui sistem de certificare.

4.3.2.2. Condiții de cultivare

Plantele-mamă prebază și materialul prebază din speciile Prunus amygdalus x P. persica, P. armeniaca, P. domestica, P. domestica x P. salicina, P. dulcis și P. persica nu trebuie lăsate să înflorească.

4.3.3. Pyrus communis L.

4.3.3.1. Distanța de izolare

Trebuie să existe o distanță de izolare de cel puțin 500 m între oricare dintre speciile P. communis L., cultivate sau sălbatice, care nu fac obiectul unui sistem de certificare.

4.3.3.2. Condiții de cultivare

Plantele-mamă prebază și materialul prebază din specia P. communis L. nu trebuie lăsate să înflorească.

SECȚIUNEA B

Cerințe privind inspecția vizuală, eșantionarea și testarea prevăzute la articolul 3

1. Belgia

1.1. Cerințe pentru toate speciile enumerate la punctul 1.1 din secțiunea A

1.1.1. Inspecție vizuală

Cel puțin o dată pe an, trebuie să se efectueze inspecții vizuale privind prezența insectelor vectori relevante pentru organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa I și în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE.

1.2. Cerințe specifice pentru anumite specii

1.2.1. Malus domestica Mill. și Pyrus communis L.

1.2.1.1. Eșantionare și testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an pentru virușii transmiși prin insecte și pentru cei transmiși prin polen enumerați în partea A din anexa I și în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE.

1.2.2. Prunus avium, P. cerasus, P. domestica și P. persica

1.2.2.1. Eșantionare și testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an și la fiecare ciclu de înmulțire pentru virușii transmiși prin insecte și pentru cei transmiși prin polen enumerați în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE.

2. Republica Cehă

2.1. Cerințe specifice pentru anumite specii

2.1.1. Castanea sativa Mill.

2.1.1.1. Inspecție vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează din aprilie până în mai.

2.1.2. Juglans regia L.

2.1.2.1. Inspecție vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează către sfârșitul verii sau toamna.

3. Franța

3.1. Cerințe pentru toate speciile enumerate la punctul 3.1 din secțiunea A

3.1.1. Inspecție vizuală

Inspecțiile vizuale se efectuează cel puțin o dată pe an.

3.2. Cerințe specifice pentru anumite specii

3.2.1. Corylus avellana L.

3.2.1.1. Eșantionare și testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an pentru virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus – ApMV)

3.2.2. Cydonia oblonga Mill., Malus domestica Mill. și Pyrus communis L.

3.2.2.1. Eșantionare și testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an pentru virusul pătării clorotice a frunzelor la măr (Apple chlorotic leaf spot virus – ACLSV), virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple stem-grooving virus – ASGV), virusul strierii tulpinii mărului (Apple stem-pitting virus – ASPV) și înmuierea lemnului.

3.2.3. Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. avium, P. cerasus, P. domestica, P. persica și P. salicina

3.2.3.1. Eșantionare și testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an și la fiecare ciclu de înmulțire pentru virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus – PDV) și pentru virusul pătării necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus – PNRSV). În cazul P. persica, fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an și la fiecare ciclu de înmulțire pentru viroidul mozaicului latent al piersicului (Peach latent mosaic viroid – PLMVd).

4. Spania

4.1. Cerințe specifice pentru anumite specii

4.1.1. Olea europaea L. și Pyrus communis L.

4.1.1.1. Eșantionare și testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eșantionată și testată în fiecare an pentru virușii și bolile asemănătoare virozelor enumerate în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE.

4.1.2. Prunus amygdalus x P. persica, P. armeniaca, P. domestica, P. domestica x P. salicina, P. dulcis și P. persica

4.1.2.1. Eșantionare și testare

Trebuie să se efectueze operațiuni de eșantionare și testare în fiecare an pentru virușii și bolile asemănătoare virozelor enumerate în anexa II la Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE.

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/151

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/168 A COMISIEI

din 31 ianuarie 2017

privind identificarea specificațiilor tehnice ale „Internet Engineering Task Force” destinate utilizării drept referințe în procedurile de achiziții publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), în special articolul 13 alineatul (1),

după consultarea Forumului european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC, precum și a experților din sector,

întrucât:

(1)

Standardizarea joacă un rol important în susținerea Strategiei Europa 2020, astfel cum este prevăzut în Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (2). Mai multe inițiative emblematice ale strategiei Europa 2020 subliniază importanța standardizării voluntare de pe piețele de produse sau servicii pentru a asigura compatibilitatea și interoperabilitatea între produse și servicii, a promova dezvoltarea tehnologică și a sprijini inovarea.

(2)

Relevanța standardelor este recunoscută și în Comunicarea Comisiei intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (3), în care se precizează că standardele sunt esențiale pentru competitivitatea europeană și indispensabile pentru inovare și progres în cadrul pieței unice, deoarece ele sporesc siguranța, interoperabilitatea și concurența și contribuie la eliminarea obstacolelor din calea comerțului.

(3)

Finalizarea pieței unice digitale este una dintre principalele priorități ale Uniunii Europene, după cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2015” (4). Comisia a evidențiat, în comunicarea sa intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (5), rolul standardizării și al interoperabilității în crearea unei economii digitale europene cu un potențial de creștere pe termen lung.

(4)

În societatea digitală, produsele standardizării devin indispensabile pentru asigurarea interoperabilității între dispozitive, aplicații, depozite de date, servicii și rețele. Comunicarea Comisiei intitulată „O viziune strategică pentru standardele europene: avansând în direcția îmbunătățirii și accelerării creșterii durabile a economiei europene până în 2020” (6) recunoaște specificitatea standardizării în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), în care soluțiile, aplicațiile și serviciile sunt deseori elaborate de forumuri și consorții mondiale TIC care s-au impus ca organizații lider în elaborarea de standarde TIC.

(5)

Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 vizează modernizarea și îmbunătățirea cadrului european de standardizare. Acesta stabilește un sistem prin care Comisia poate decide să identifice cele mai relevante și mai larg acceptate specificații tehnice TIC elaborate de organizații care nu sunt organizații de standardizare europene, internaționale sau naționale. Posibilitatea de a utiliza întreaga gamă de specificații tehnice TIC în momentul achiziționării de hardware, de software și de servicii de tehnologia informației va facilita interoperabilitatea dintre dispozitive, servicii și aplicații, va contribui la evitarea blocajelor în administrațiile publice, care se produc atunci când autoritatea contractantă nu poate să schimbe un furnizor după expirarea contractului de achiziție publică, deoarece utilizează soluții proprietare TIC, și va încuraja concurența în domeniul furnizării de soluții TIC interoperabile.

(6)

Pentru ca specificațiile tehnice TIC să poată fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice, ele trebuie să respecte cerințele prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. Conformitatea cu cerințele respective garantează autorităților publice că specificațiile tehnice TIC sunt stabilite în conformitate cu principiile de deschidere, echitate, obiectivitate și nediscriminare recunoscute de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în domeniul standardizării.

(7)	Decizia de a identifica specificațiile TIC urmează să fie adoptată după consultarea Forumului european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC instituit prin Decizia Comisiei din 28 noiembrie 2011 (7), completată cu alte forme de consultare a experților din sector.

(8)

La 11 iunie 2015, Forumul european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC a evaluat 27 de specificații tehnice ale „Internet Engineering Task Force” pe baza cerințelor stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și a emis un aviz favorabil privind identificarea acestora pentru utilizarea drept referințe în procedurile de achiziții publice. Evaluarea specificațiilor tehnice ale IETF a fost ulterior înaintată spre consultare experților din sector care au confirmat avizul favorabil în ceea ce privește identificarea în cauză.

(9)

Cele 27 de specificații tehnice sunt elaborate și gestionate de „Internet Engineering Task Force” (IETF), principalul organism implicat în dezvoltarea de noi specificații standard de înaltă calitate în materie de internet pentru proiectarea, utilizarea și gestionarea internetului. IETF este o organizație mondială bazată pe „procesul de standardizare a internetului”, un proces deschis, transparent și bazat pe consens utilizat de comunitatea internet pentru standardizarea protocoalelor și a procedurilor, în beneficiul tuturor utilizatorilor din întreaga lume.

(10)

Cele 27 de specificații tehnice ale IETF sunt utilizate la scară largă pentru internet. Ele constau în standarde și protocoale pentru crearea unei rețele de internet [Transmission Control Protocol/Internet protocol (TCP/IP – protocol de control al transmisiei/protocol internet), User Datagram Protocol (UDP – protocol pentru datagramele utilizatorului), Domain Name System (DNS – sistem de nume de domenii), Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP – protocol de configurare dinamică a gazdei), Simple Network Management Protocol (SNMP – protocol simplificat de gestiune de rețea), Security Architecture for the Internet Protocol (IPsec – arhitectură de securitate pentru protocolul de internet) și Network Time Protocol (NTP – protocol de sincronizare în rețea)], în standarde și protocoale pentru conexiuni securizate [Secure Shell-2 Protocol (SSH-2 – protocolul Secure Shell-2), Transport Layer Security Protocol (TLS – protocol de siguranță la nivelul de transport) și Internet X.509 Public Key Infrastructure Certificate and Certificate Revocation List (CRL) Profile (PKIX) (profilul internet X.509 al certificatelor pentru infrastructura cu cheie publică și lista certificatelor revocate)], în standarde și protocoale pentru crearea unui site web [Hypertext Transfer Protocol (HTTP – protocol de transfer de fișiere hipertext), Upgrading to TLS Within HTTP/1.1 (actualizare la TLS în cadrul HTTP/1.1), Uniform Resource Identifiers (URI – identificatori uniformi de resurse), Uniform Resource Locator (URL – localizator uniform de resurse), Uniform Resource Names (URN – denumiri uniforme de resurse), File Transfer Protocol (FTP – protocol de transfer de fișiere), 8-bit Unicode Transformation Format (UTF-8 – format de transformare Unicode de 8 biți) și JavaScript Object Notation (JSON – notația obiectelor JavaScript)], în standarde și protocoale pentru aplicații de e-mail, de calendar și de știri [Simple Mail Transfer Protocol (SMTP – protocol simplificat de transfer prin poșta electronică), Internet Message Access Protocol (IMAP – protocol de acces la mesajele internet), Post Office Protocol – version 3 (POP3 – protocolul de oficiu poștal – versiunea 3), Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME – extensii multifuncționale specifice poștei electronice pe internet), Network News Transfer Protocol (NNTP – protocol de transfer de știri în rețea), Internet Calendaring and Scheduling Core Object Specification (iCalendar – specificarea obiectelor de bază în ceea ce privește calendarul și planificarea pe internet), vCard (VCF) și Common Format and MIME Type for Comma-Separated Values (CSV – format comun și tip MIME pentru valorile separate prin virgule)], precum și în standarde și protocoale pentru aplicații multimedia care permit o recepție continuă [Real-time Transport Protocol (RTP – protocol de transport în timp real) și Session Initiation Protocol (SIP – protocol de inițiere de sesiune)].

(11)	Prin urmare, cele 27 de specificații tehnice ale IETF menționate mai sus ar trebui să fie identificate ca specificații tehnice TIC care pot fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Specificațiile tehnice ale „Internet Engineering Task Force” enumerate în anexă pot fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 31 ianuarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

(2) COM(2010) 2020 final din 3 martie 2010.

(3) COM(2015) 550 final din 28 octombrie 2015.

(4) COM(2014) 902 final din 28 noiembrie 2014.

(5) COM(2015) 192 final din 6 mai 2015.

(6) COM(2011) 311 final din 1 iunie 2011.

(7) Decizia Comisiei din 28 noiembrie 2011 de înființare a Forumului european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC (JO C 349, 30.11.2011, p. 4).

ANEXĂ

Lista specificațiilor tehnice ale „Internet Engineering Task Force” (IETF) care pot fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice (1)

1.	Transmission Control Protocol/Internet protocol (TCP/IPIP – protocol de control al transmisiei/protocol internet)

2.	User Datagram Protocol (UDP – protocol pentru datagramele utilizatorului)

3.	Domain Name System (DNS – sistem de nume de domenii)

4.	Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP – protocol de configurare dinamică a gazdei)

5.	Simple Network Management Protocol (SNMP – protocol simplificat de gestiune de rețea)

6.	Security Architecture for the Internet Protocol (IPsec – arhitectură de securitate pentru protocolul de internet)

7.	Network Time Protocol (NTP – protocol de sincronizare în rețea)

8.	Secure Shell-2 Protocol (SSH-2 – protocolul Secure Shell-2)

9.	Transport Layer Security Protocol (TLS – protocol de siguranță la nivelul de transport)

10.	Internet X.509 Public Key Infrastructure Certificate and Certificate Revocation List (CRL) Profile (PKIX) (profilul internet X.509 al certificatelor pentru infrastructura cu cheie publică și lista certificatelor revocate)

11.	Hypertext Transfer Protocol (HTTP – protocol de transfer de fișiere hipertext)

12.	Upgrading to TLS Within HTTP/1.1 (HTTPS – actualizare la TLS în cadrul HTTP/1.1)

13.	Uniform Resource Identifiers (URI – identificatori uniformi de resurse)

14.	Uniform Resource Locator (URL – localizator uniform de resurse)

15.	Uniform Resource Names (URN – denumiri uniforme de resurse)

16.	File Transfer Protocol (FTP – protocol de transfer de fișiere)

17.	8-bit Unicode Transformation Format (UTF-8 – format de transformare Unicode de 8 biți)

18.	Simple Mail Transfer Protocol (SMTP – protocol simplificat de transfer prin poșta electronică)

19.	Internet Message Access Protocol (IMAP – protocol de acces la mesajele internet)

20.	Post Office Protocol – version 3 (POP3 – protocolul de oficiu poștal – versiunea 3)

21.	Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME – extensii multifuncționale specifice poștei electronice pe internet)

22.	Network News Transfer Protocol (NNTP – protocol de transfer de știri în rețea)

23.	Internet Calendaring and Scheduling Core Object Specification (iCalendar – specificarea obiectelor de bază în ceea ce privește calendarul și planificarea pe internet)

24.	File format standard for electronic business cardS (vCard – standard pentru formatul de fișier al cărților de vizită electronice)

25.	Common Format and MIME Type for Comma-Separated Values (CSV – format comun și tip MIME pentru valorile separate prin virgule)

26.	Real-time Transport Protocol (RTP – protocol de transport în timp real)

27.	Session Initiation Protocol (SIP – protocol de inițiere de sesiune)

(1) Specificațiile IETF sunt disponibile la adresa http://www.rfc-editor.org/ și pot fi descărcate gratuit.

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/155

DECIZIA NR. 1/2015 A COMITETULUI MIXT PENTRU AGRICULTURĂ

din 19 noiembrie 2015

privind modificarea apendicelor 1, 2 și 4 la anexa 4 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole [2017/169]

COMITETUL MIXT PENTRU AGRICULTURĂ,

având în vedere Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole, în special articolul 11,

întrucât:

(1)	Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole a intrat în vigoare la 1 iunie 2002.

(2)	Anexa 4 la acord are ca obiectiv să faciliteze schimburile comerciale între părți cu plante, produse vegetale și alte obiecte care intră sub incidența unor măsuri fitosanitare. Anexa respectivă a fost completată cu mai multe apendice, în temeiul articolelor sale 1, 2 și 4.

(3)	Apendicele 1, 2 și 4 la anexa 4 au fost înlocuite prin Decizia nr. 1/2010 a Comitetului mixt pentru agricultură.

(4)	După data intrării în vigoare a Deciziei nr. 1/2010, dispozițiile legislative ale părților în materie de protecție a plantelor s-au modificat în domenii care au impact asupra acordului.

(5)

Legislația părților stabilește condițiile care reglementează controalele plantelor, produselor vegetale și altor obiecte menționate pe lista din apendicele 1, originare din țări terțe, care sunt efectuate într-un loc diferit de punctele de intrare de pe teritoriile lor respective. Ar trebui precizate condițiile care reglementează aceste controale atunci când ambele părți sunt vizate.

(6)	În consecință, ar trebui modificate apendicele 1, 2 și 4 la anexa 4,

DECIDE:

Articolul 1

Apendicele 1 și 2 la anexa 4 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole se înlocuiesc cu textul din anexa I la prezenta decizie.

Apendicele 4 la anexa 4 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole se înlocuiește cu textul din anexa II la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Adoptată la Berna, 19 noiembrie 2015.

Pentru Comitetul mixt pentru agricultură

Președintele și șeful delegației elvețiene

Adrian AEBI

Șeful delegației Uniunii Europene

Lorenzo TERZI

Secretarul comitetului

Thomas MAIER

ANEXA I

„

APENDICELE 1

PLANTE, PRODUSE VEGETALE ȘI ALTE OBIECTE

A. Plante, produse vegetale și alte obiecte provenite de la oricare dintre părți, pentru care ambele părți dispun de prevederi legale similare care permit obținerea unor rezultate echivalente și recunosc pașaportul fitosanitar

1. Plante și produse vegetale

1.1. Plante din genurile Amelanchier Med., Chaenomeles Lindl., Crataegus L., Cydonia Mill., Eriobotrya Lindl., Malus Mill., Mespilus L., Prunus L., altele decât Prunus laurocerasus L. și Prunus lusitanica L., Pyracantha Roem., Pyrus L. și Sorbus L., destinate plantării, cu excepția semințelor

1.2. Plante din specia Beta vulgaris L. și Humulus lupulus L., destinate plantării, cu excepția semințelor

1.3. Plante care se formează din tuberculi sau stoloni ai speciilor Solanum L. sau hibrizii lor, destinate plantării

1.4. Plantele Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii acestora, Casimiroa La Llave, Clausena Burm. f., Vepris Comm., Zanthoxylum L. et Vitis L., cu excepția fructelor și a semințelor

1.5. Fără a aduce atingere punctului 1.6, plante din specia Citrus L. și hibrizii lor, cu excepția fructelor și a semințelor

1.6. Fructe ale speciilor Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii acestora, inclusiv frunze și pedunculi

1.7. Lemn originar din Uniune care și-a păstrat total sau parțial suprafața rotundă naturală, cu sau fără scoarță, sau care se prezintă sub formă de așchii, particule, rumeguș, deșeuri și resturi de lemn

(a)	în cazul în care a fost obținut, integral sau parțial, din Platanus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală; și

(b)

în cazul în care corespunde uneia dintre denumirile din anexa I partea II din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), care figurează în tabelul de mai jos:

Codul NC	Descriere
4401 10 00	Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare
4401 22 00	Lemn sub formă de așchii sau particule, altul decât de conifere
ex 4401 30 80	Deșeuri și resturi de lemn (cu excepția rumegușului), neaglomerate sub formă de bușteni, brichete, pelete sau sub forme similare
4403 10 00	Lemn brut, tratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
ex 4403 99	Lemn brut, altul decât de conifere [altul decât lemnul tropical menționat la nota 1 de subpoziție din capitolul 44 și alte tipuri de lemn tropical, lemn de stejar (Quercus spp.) sau lemn de fag (Fagus spp.)], dezbrăcat sau nu de scoarță sau alburn sau ecarisat, netratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare
ex 4404 20 00	Prăjini despicate din lemn, altele decât de conifere; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal
ex 4407 99	Lemn, altul decât cel de conifere [altul decât lemnul tropical specificat în nota de subpoziție 1 din capitolul 44 și alte tipuri de lemn tropical, lemn de stejar (Quercus spp.) sau lemn de fag (Fagus spp.)], tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, geluit sau nu, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime care nu depășește 6 mm

2. Plante, produse vegetale și alte obiecte provenind de la producătorii autorizați să producă în scopul vânzării către profesioniștii din sectorul produselor vegetale, altele decât plantele, produsele vegetale și alte obiecte care au fost pregătite și sunt gata să fie vândute consumatorului final și pentru care organismele oficiale responsabile din statele membre ale Uniunii sau din Elveția garantează că producerea lor este separată clar de cea a altor produse

2.1. Plante destinate plantării (cu excepția semințelor) din genurile Abies Mill. și Apium graveolens L., Argyranthemum spp., Asparagus officinalis L., Aster spp., Brassica spp., Castanea Mill., Cucumis spp., Dendranthema (DC.) Des Moul., Dianthus L. și hibrizii lor, Exacum spp., Fragaria L., Gerbera Cass., Gypsophila L., Impatiens L. (toate varietățile de hibrizi din Noua Guinee), Lactuca spp., Larix Mill., Leucanthemum L., Lupinus L., Pelargonium l'Hérit. ex Ait., Picea A. Dietr., Pinus L., Platanus L., Populus L., Prunus laurocerasus L., Prunus lusitanica L., Pseudotsuga Carr., Quercus L., Rubus L., Spinacia L., Tanacetum L., Tsuga Carr., Verbena L. și alte plante din specii erbacee (cu excepția celor din familia Gramineae) destinate plantării (cu excepția bulbilor, cormilor, rizomilor, semințelor și tuberculilor)

2.2. Plantele din specia Solanaceae, altele decât cele menționate la punctul 1.3, destinate plantării, altele decât semințele

2.3. Plantele din speciile Araceae, Marantaceae, Musaceae, Persea spp. și Strelitziaceae, înrădăcinate sau cu mediu de creștere atașat sau asociat

2.4. Plantele din specia Palmae destinate plantării, cu un diametru al tijei la baza tulpinii de peste 5 cm și aparținând următoarelor genuri: Brahea Mart., Butia Becc., Chamaerops L., Jubaea Kunth., Livistona R. Br., Phoenix L., Sabal Adans., Syagrus Mart., Trachycarpus H. Wendl., Trithrinax Mart., Washingtonia Raf.

2.5. Plante, semințe și bulbi:

(a)	semințele și bulbii din specia Allium ascalonicum L., Allium cepa L. și Allium schoenoprasum L. destinate plantării și plantele din specia Allium porrum L. destinate plantării;

(b)	semințele de Medicago sativa L.;

(c)	semințele de Helianthus annuus L., de Solanum lycopersicum L. și de Phaseolus L.

3. Bulbi, cormi, tuberculi și rizomi de Camassia Lindl., Chionodoxa Boiss., Crocus flavus Weston «Golden Yellow», Dahlia spp., Galanthus L., Galtonia candicans (Baker) Decne., cultivaruri pitice și hibrizii acestora din genul Gladiolus Tourn. ex L., precum Gladiolus callianthus Marais, Gladiolus colvillei Sweet, Gladiolus nanus hort., Gladiolus ramosus hort. și Gladiolus tubergenii hort., Hyacinthus L., Iris L., Ismene Herbert, Lilium spp., Muscari Miller, Narcissus L., Ornithogalum L., Puschkinia Adams, Scilla L., Tigridia Juss. și Tulipa L. destinați plantării, produși de producători autorizați să producă în scopul vânzării către profesioniștii din sectorul produselor vegetale, altele decât plantele, produsele vegetale și alte obiecte care au fost pregătite și sunt gata să fie vândute consumatorului final și pentru care organismele oficiale responsabile din statele membre ale Uniunii sau din Elveția garantează că producerea lor este separată clar de cea a altor produse.

B. Plante, produse vegetale și alte obiecte, originare din alte teritorii decât cele ale părților, pentru care, prin aplicarea dispozițiilor referitoare la protecția plantelor ale celor două părți privind importul, se obțin rezultate echivalente și care pot fi comercializate între părți fie în baza unui pașaport fitosanitar, în cazul în care sunt menționate în partea A a prezentului apendice, fie în mod liber

1. Fără a aduce atingere plantelor menționate în partea C a prezentului apendice, toate plantele destinate plantării, cu excepția semințelor, dar inclusiv semințe de: Cruciferae, Gramineae și Trifolium spp., originare din Argentina, Australia, Bolivia, Chile, Noua Zeelandă și Uruguay, din genurile Triticum, Secale și X Triticosecale originare din Afganistan, Africa de Sud, SUA, India, Iran, Irak, Mexic, Nepal, Pakistan, Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf. și hibrizii lor, Capsicum spp., Helianthus annuus L., Solanum lycopersicum L., Medicago sativa L., Prunus L., Rubus L., Oryza spp., Zea mais L., Allium ascalonicum L., Allium cepa L., Allium porrum L., Allium schoenoprasum L. și Phaseolus L.

2. Părți ale plantelor, cu excepția fructelor și semințelor, de:

—	Castanea Mill., Dendranthema (DC.) Des Moul., Dianthus L., Gypsophila L., Pelargonium l'Hérit. ex Ait, Phoenix spp., Populus L., Quercus L., Solidago L., și de flori tăiate din specia Orchidaceae

—	conifere (Coniferales)

—	Acer saccharum Marsh., originare din Canada și SUA

—	Prunus L., originare din țări neeuropene

—	flori tăiate de Aster spp., Eryngium L., Hypericum L., Lisianthus L., Rosa L. și Trachelium L., originare din țări neeuropene

—	legume cu frunze din speciile Apium graveolens L., Ocimum L., Limnophila L. și Eryngium L.

—	frunze de Manihot esculenta Crantz

—	crengi tăiate de Betula L. cu sau fără frunziș

—

crengi tăiate de Fraxinus L., Juglans ailantifolia Carr., Juglans mandshurica Maxim., Ulmus davidiana Planch. și de Pterocarya rhoifolia Siebold & Zucc., cu sau fără frunziș, originare din Canada, China, SUA, Japonia, Mongolia, Republica Coreea, Republica Populată Democrată Coreeană, Rusia și Taiwan

—	Amiris P. Browne, Casimiroa La Llave, Citropsis Swingle & Kellerman, Eremocitrus Swingle, Esenbeckia Kunth., Glycosmis Corrêa, Merrillia Swingle, Naringi Adans., Tetradium Lour., Toddalia Juss. și Zanthoxylum L.

2.1. Părți din plante (cu excepția fructelor, dar inclusiv semințe) de Aegle Corrêa, Aeglopsis Swingle, Afraegle Engl., Atalantia Corrêa, Balsamocitrus Stapf, Burkillanthus Swingle, Calodendrum Thunb., Choisya Kunth, Clausena Burm. f., Limonia L., Microcitrus Swingle, Murraya J. Koenig ex L., Pamburus Swingle, Severinia Ten., Swinglea Merr., Triphasia Lour. și Vepris Comm.

3. Fructele din speciile:

—	Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii acestora, Momordica L. și Solanum melongena L.

—	Annona L., Cydonia Mill. Diospyros L., Malus Mill., Mangifera L., Passiflora L., Prunus L., Psidium L., Pyrus L., Ribes L. Syzygium Gaertn. și Vaccinium L., originare din țări neeuropene

—	Capsicum L.

4. Tuberculi de Solanum tuberosum L.

5. Scoarță izolată de:

—	conifere (Coniferales) originare din țări neeuropene

—	Acer saccharum Marsh., Populus L. și Quercus L., cu excepția Quercus suber L.

—	Fraxinus L., Juglans ailantifolia Carr., Juglans mandshurica Maxim., Ulmus davidiana Planch. și Pterocarya rhoifolia Siebold & Zucc., originară din Canada, China, SUA, Japonia, Mongolia, Republica Coreea, Republica Populată Democrată Coreeană, Rusia și Taiwan

—	Betula L., originară din Canada și SUA.

6. Lemn în sensul primului paragraf al alineatului (2) articolul 2 din Directiva 2000/29/CE (2), în cazul în care acesta:

(a)

a fost obținut total sau parțial dintr-unul din ordinele, genurile sau speciile descrise mai jos, cu excepția materialului de ambalaj pe bază de lemn definit în anexa IV partea A secțiunea I punctul 2 din Directiva 2000/29/CE:

—

Quercus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din SUA., cu excepția lemnului care corespunde descrierii menționate la litera (b) de la codul NC 4416 00 00 și dacă există dovada faptului că lemnul a fost prelucrat sau fabricat folosindu-se un tratament termic care să atingă temperatura minimă de 176 °C timp de 20 de minute

—	Platanus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din Armenia și din SUA

—	Populus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din țările continentului american

—	Acer saccharum Marsh., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din Canada și din SUA

—	conifere (Coniferales), inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din țări neeuropene, din Kazahstan, Rusia și Turcia

—

Fraxinus L., Juglans ailantifolia Carr., Juglans mandshurica Maxim., Ulmus davidiana Planch. și Pterocarya rhoifolia Siebold & Zucc., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din Canada, China, SUA, Japonia, Mongolia, Republica Coreea, Republica Populată Democrată Coreeană, Rusia și Taiwan

—	Betula L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, originar din Canada și din SUA; și

(b)

în cazul în care corespunde uneia dintre denumirile din anexa I partea II din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, care figurează în tabelul de mai jos:

Codul NC	Descriere
4401 10 00	Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare
4401 21 00	Lemn de conifere sub formă de așchii sau particule
4401 22 00	Lemn sub formă de așchii sau particule, altul decât de conifere
ex 4401 30 40	Rumeguș, neaglomerat sub formă de bușteni, brichete, pelete sau sub forme similare
ex 4401 30 80	Alte deșeuri și resturi de lemn, neaglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau sub forme similare
4403 10 00	Lemn brut, tratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare, chiar decojit, curățat de ramuri sau ecarisat
4403 20	Lemn de conifere brut, chiar decojit, curățat de ramuri sau ecarisat grosier, netratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare
4403 91	Lemn de stejar (Quercus spp.) brut, cu excepția celui tratat cu vopsea, cu baiț, în creuzet sau cu alți agenți de conservare, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
ex 4403 99	Lemn, altul decât cel de conifere [cu excepția lemnului tropical specificat în nota de subpoziție 1 din capitolul 44 și alte tipuri de lemn tropical, lemnul de stejar (Quercus spp.), de fag (Fagus spp.) sau de mesteacăn (Betula L.)], brut, chiar decojit, curățat de ramuri sau ecarisat grosier, netratat cu vopsea, baiț, în creuzet sau cu alți agenți de conservare
4403 99 51	Bușteni pentru cherestea din mesteacăn (Betula L.), bruți, chiar decojiți, curățați de ramuri sau ecarisați
4403 99 59	Lemn de mesteacăn (Betula L.), brut, chiar decojit, curățat de ramuri sau ecarisat, cu excepția buștenilor pentru cherestea
ex 4404	Prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal
4406	Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare
4407 10	Lemn de conifere tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime care depășește 6 mm
4407 91	Lemn de stejar (Quercus spp.), tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime care depășește 6 mm
ex 4407 93	Lemn de Acer saccharum Marsh., tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime care depășește 6 mm
4407 95	Lemn de frasin (Fraxinus spp.), tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime care depășește 6 mm
ex 4407 99	Lemn, altul decât cel de conifere [cu excepția lemnului tropical specificat în nota de subpoziție 1 din capitolul 44 și alte tipuri de lemn tropical, a lemnului de stejar (Quercus spp.), de fag (Fagus spp.), de arțar (Acer spp.), de cireș (Prunus spp.) sau de frasin (Fraxinus spp.)], tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime care depășește 6 mm
4408 10	Foi din lemn de conifere pentru furnir (inclusiv cele obținute prin tranșarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar și alt lemn tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime care nu depășește 6 mm
4416 00 00	Butoaie, cuve, putini și alte produse de dogărie și părțile lor, din lemn, inclusiv doagele
9406 00 20	Construcții prefabricate din lemn

7. Solul și mediul de cultură:

(a)	Solul și mediul de cultură ca atare, care constau integral sau parțial în pământ sau din materii organice, precum părți din plante, humusul cu turbă și scoarță, altele decât cele alcătuite în întregime din turbă.

(b)

Solul și mediul de cultură, atașat sau asociat plantelor, care constau integral sau parțial în materialul menționat la litera (a) sau care constau parțial în orice altă substanță anorganică solidă destinată menținerii vitalității plantelor, originare din:

—

Turcia;

—	Belarus, Georgia, Moldova, Rusia și Ucraina;

—	țări neeuropene altele decât Algeria, Egipt, Israel, Libia, Maroc și Tunisia.

8. Cerealele din genurile Triticum, Secale și X Triticosecale, originare din Afganistan, India, Iran, Irak, Mexic, Nepal, Pakistan, Africa de Sud și SUA.

C. Plante, produse vegetale și alte obiecte provenite de la oricare dintre părți, pentru care cele două părți nu dispun de prevederi legale similare și nu recunosc pașaportul fitosanitar

1. Plante și produse vegetale originare din Elveția care trebuie să fie însoțite de un certificat fitosanitar atunci când fac obiectul importului de către un stat membru al Uniunii

1.1. Plante destinate plantării, cu excepția semințelor

nu sunt prevăzute

1.2. Părți din plante, cu excepția fructelor și a semințelor

nu sunt prevăzute

1.3. Semințe

nu sunt prevăzute

1.4. Fructe

nu sunt prevăzute

1.5. Lemn care și-a păstrat total sau parțial suprafața rotundă naturală, cu sau fără scoarță, sau care se prezintă sub formă de așchii, particule, rumeguș, deșeuri și resturi de lemn

(a)	în cazul în care a fost obținut, integral sau parțial, din Platanus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală; și

(b)

în cazul în care corespunde uneia dintre denumirile din anexa I partea II din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, care figurează în tabelul de mai jos:

Codul NC	Descriere
4401 10 00	Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare
4401 22 00	Lemn sub formă de așchii sau particule, altul decât de conifere
ex 4401 30 80	Deșeuri și resturi de lemn (cu excepția rumegușului), neaglomerate sub formă de bușteni, brichete, pelete sau sub forme similare
4403 10 00	Lemn brut, tratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
ex 4403 99	Lemn brut, altul decât de conifere [altul decât lemnul tropical specificat în nota de subpoziție 1 din capitolul 44 și alte tipuri de lemn tropical, lemn de stejar (Quercus spp.) sau lemn de fag (Fagus spp.)], dezbrăcat sau nu de scoarță sau alburn sau ecarisat, netratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare
ex 4404 20 00	Prăjini despicate din lemn, altele decât de conifere; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal
ex 4407 99	Lemn, altul decât cel de conifere [altul decât lemnul tropical specificat în nota de subpoziție 1 din capitolul 44 și alte tipuri de lemn tropical, lemn de stejar (Quercus spp.) sau lemn de fag (Fagus spp.)], tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, geluit sau nu, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime care nu depășește 6 mm

2. Plante și produse vegetale originare dintr-un stat membru al Uniunii care trebuie însoțite de un certificat fitosanitar atunci când sunt importate în Elveția

nu sunt prevăzute

3. Plante și produse vegetale originare din Elveția pentru care există interdicție la import într-un stat membru al Uniunii

Plante, cu excepția fructelor și a semințelor

nu sunt prevăzute

4. Plante și produse vegetale originare dintr-un stat membru al Uniunii pentru care există interdicție la import în Elveția

Plante din specia:

Cotoneaster Ehrh.

Photinia davidiana (Dcne.) Cardot (3)

APENDICELE 2

LEGISLAȚII (4)

Dispozițiile Uniunii

—	Directiva 69/464/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1969 privind combaterea râiei negre a cartofului

—	Directiva 74/647/CEE a Consiliului din 9 decembrie 1974 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină

—	Decizia 91/261/CEE a Comisiei din 2 mai 1991 de recunoaștere a Australiei ca fiind indemnă de Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. și al.

—	Directiva 92/70/CEE a Comisiei din 30 iulie 1992 de stabilire a normelor privind anchetele care trebuie efectuate în scopul recunoașterii zonelor protejate din cadrul Comunității

—	Directiva 92/90/CEE a Comisiei din 3 noiembrie 1992 de stabilire a anumitor obligații pentru producătorii și importatorii de plante, de produse vegetale sau de alte obiecte, precum și a modalității de înregistrare a acestora

—

Directiva 92/105/CEE a Comisiei din 3 decembrie 1992 de stabilire a unui grad de standardizare pentru pașapoartele fitosanitare utilizate pentru circulația anumitor plante, produse sau alte obiecte vegetale în cadrul Comunității și de stabilire a procedurilor detaliate de eliberare a acestor pașapoarte și a condițiilor și procedurilor detaliate de înlocuire

—	Decizia 93/359/CEE a Comisiei din 28 mai 1993 care autorizează statele membre să prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 77/93/CEE a Consiliului privind lemnul de Thuja L. provenit din Statele Unite ale Americii

—	Decizia 93/360/CEE a Comisiei din 28 mai 1993 de autorizare a statelor membre să prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 77/93/CEE a Consiliului referitoare la lemnul Thuja L. provenit din Canada

—

Decizia 93/365/CEE a Comisiei din 2 iunie 1993 de autorizare a statelor membre să prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 77/93/CEE a Consiliului privind lemnul de conifere tratat termic provenit din Canada și de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de indicatori ai lemnului tratat termic

—

Decizia 93/422/CEE a Comisiei din 22 iunie 1993 de autorizare a statelor membre să prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 77/93/CEE a Consiliului privind lemnul de conifere uscat în cuptoare provenit din Canada și de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de indicatori ai lemnului uscat în cuptoare

—

Decizia 93/423/CEE a Comisiei din 22 iunie 1993 de autorizare a statelor membre să prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 77/93/CEE a Consiliului privind lemnul de conifere uscat în cuptoare provenit din Statele Unite ale Americii și de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de indicatori ai lemnului uscat în cuptoare

—	Directiva 93/50/CEE a Comisiei din 24 iunie 1993 de precizare a anumitor plante care nu sunt incluse în anexa V, partea A la Directiva 77/93/CEE a Consiliului, ai căror producători sau ale căror antrepozite sau centre de expediere din zonele de producție se înscriu într-un registru oficial

—

Directiva 93/51/CEE a Comisiei din 24 iunie 1993 de stabilire a normelor de circulație a anumitor plante, produse vegetale sau a altor obiecte printr-o zonă protejată și de circulație a acestor plante, produse vegetale sau alte obiecte care își au originea sau care circulă în cadrul unei zone protejate

—	Directiva 93/85/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1993 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului

—	Directiva 94/3/CE a Comisiei din 21 ianuarie 1994 de instituire a unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport sau a unui organism dăunător din țările terțe și care prezintă un pericol fitosanitar iminent

—	Directiva 98/22/CE a Comisiei din 15 aprilie 1998 de stabilire a condițiilor minime pentru desfășurarea controalelor fitosanitare în Comunitate la posturi de inspecție, altele decât cele de la locul de destinație, cu privire la plante, produse vegetale sau alte produse provenind din țări terțe

—	Directiva 98/57/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind controlul Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.

—	Decizia 98/109/CE a Comisiei din 2 februarie 1998 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii unor măsuri urgente împotriva răspândirii Thrips palmi Karny provenind din Thailanda

—	Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate

—	Decizia 2002/757/CE a Comisiei din 19 septembrie 2002 privind măsurile provizorii de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov.

—	Decizia 2002/499/CE a Comisiei din 26 iunie 2002 de autorizare a derogărilor la anumite dispoziții din Directiva 2000/29/CE a Consiliului pentru plantele de Chamaecyparis Spach, Juniperus L. și Pinus L. originare din Republica Coreea și a căror creștere este inhibată natural sau artificial

—	Decizia 2002/887/CE a Comisiei din 8 noiembrie 2002 de autorizare a derogărilor la anumite dispoziții din Directiva 2000/29/CE a Consiliului pentru plantele de Chamaecyparis Spach, Juniperus L. și Pinus L. originare din Japonia și a căror creștere este inhibată natural sau artificial

—	Decizia 2004/200/CE a Comisiei din 27 februarie 2004 privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Comunitate a virusului mozaic pepino

—

Directiva 2004/103/CE a Comisiei din 7 octombrie 2004 privind controalele de identitate și controalele de sănătate ale plantelor, produselor vegetale și altor obiecte incluse în partea B din anexa V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului, care pot fi efectuate în alt loc decât punctul de intrare în Comunitate sau într-un loc situat în apropiere, și de stabilire a condițiilor care reglementează aceste controale

—

Modalități de punere în aplicare: atunci când punctul de intrare al plantelor, produselor vegetale și altor obiecte enumerate în apendicele 1, originare din țări terțe, este situat pe teritoriul uneia dintre părți, dar punctul de destinație este situat pe teritoriul celeilalte părți, controalele documentare, de identitate și fitosanitare sunt efectuate la punctul de intrare, în lipsa unui acord specific între autoritățile competente de la punctul de intrare și de la punctul de destinație. În cazul existenței unui acord specific între autoritățile competente de la punctul de intrare și de la punctul de destinație, acesta trebuie să fie un acord scris.

—	Directiva 2004/105/CE a Comisiei din 15 octombrie 2004 de stabilire a modelelor de certificate fitosanitare sau de certificate fitosanitare de reexport oficiale, care însoțesc plantele, produsele vegetale sau alte obiecte reglementate de Directiva 2000/29/CE a Consiliului, provenind din țări terțe

—	Decizia 2004/416/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind măsuri de urgență temporare cu privire la anumite fructe citrice originare din Argentina sau Brazilia

—

Decizia 2005/51/CE a Comisiei din 21 ianuarie 2005 de autorizare a statelor membre să prevadă temporar derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește importul de pământ contaminat cu pesticide sau cu poluanți organici persistenți în scopul decontaminării

—	Decizia 2005/359/CE a Comisiei din 29 aprilie 2005 de stabilire a unei derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește trunchiurile de stejar (Quercus L.) cu scoarță, originare din Statele Unite ale Americii

—

Decizia 2006/473/CE a Comisiei din 5 iulie 2006 de recunoaștere a anumitor țări terțe și a anumitor regiuni din țări terțe ca fiind indemne de Xanthomonas campestris (toate sușele patogene pe Citrus), Cercospora angolensis Carv. & Mendes sau Guignardia citricarpa Kiely (toate sușele patogene pe Citrus)

—	Directiva 2006/91/CE a Consiliului din 7 noiembrie 2006 privind combaterea păduchelui verde de San José

—	Decizia 2007/365/CE a Comisiei din 25 mai 2007 privind măsurile de urgență pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Comunitate a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier)

—	Directiva 2007/33/CE a Consiliului din 11 iunie 2007 privind combaterea nematozilor cu chisturi ai cartofului și de abrogare a Directivei 69/465/CEE

—	Decizia 2007/433/CE a Comisiei din 18 iunie 2007 privind măsurile provizorii de urgență împotriva introducerii și propagării în Comunitate a Gibberella circinata Nirenberg & O'Donnell

—

Directiva 2008/61/CE a Comisiei din 17 iunie 2008 de stabilire a condițiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse din plante și alte elemente enumerate în anexele I-V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului pot fi introduse și puse în circulație în Comunitate sau în anumite zone protejate ale acesteia, pentru testări sau în scopuri științifice și pentru lucrări pe selecții de soiuri de plante

—	Decizia de punere în aplicare 2011/778/UE a Comisiei din 28 noiembrie 2011 de autorizare a anumitor state membre să prevadă derogări temporare de la unele dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește cartofii de sămânță originari din anumite provincii ale Canadei

—	Decizia de punere în aplicare 2011/787/UE a Comisiei din 29 noiembrie 2011 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt

—	Decizia de punere în aplicare 2012/138/UE a Comisiei din 1 martie 2012 privind măsurile de urgență pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Uniunea Europeană a Anoplophora chinensis (Forster)

—	Decizia de punere în aplicare 2012/219/UE a Comisiei din 24 aprilie 2012 recunoscând Serbia ca fiind indemnă de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (Spieckerman și Kotthoff) Davis et al.

—	Decizia de punere în aplicare 2012/270/UE a Comisiei din 16 mai 2012 privind măsurile de urgență pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Uniune a Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) și Epitrix tuberis (Gentner)

—	Decizia de punere în aplicare 2012/697/UE a Comisiei din 8 noiembrie 2012 în ceea ce privește măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniune a genului Pomacea (Perry)

—	Decizia de punere în aplicare 2012/756/UE a Comisiei din 5 decembrie 2012 în ceea ce privește măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniune a Pseudomonas syringae pv. actinidiae Takikawa, Serizawa, Ichikawa, Tsuyumu & Goto

—	Decizia de punere în aplicare 2013/92/UE a Comisiei din 18 februarie 2013 privind supravegherea, controalele fitosanitare și măsurile care urmează să fie luate în ceea ce privește materialul de ambalaj pe bază de lemn utilizat efectiv în transportul unor mărfuri specificate originare din China

—

Decizia de punere în aplicare 2013/413/UE a Comisiei din 30 iulie 2013 de autorizare a statelor membre să prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește cartofii, alții decât cartofii destinați plantării, originari din regiunile Akkar și Bekaa din Liban

—	Decizia de punere în aplicare 2013/754/UE a Comisiei din 11 decembrie 2013 privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Uniune a Guignardia citricarpa Kiely (toate sușele patogene la Citrus), în ceea ce privește Africa de Sud

—

Decizia de punere în aplicare 2013/780/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de prevedere a unei derogări de la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește lemnul tăiat decojit de Quercus L., Platanus L. și Acer saccharum Marsh. provenind din Statele Unite ale Americii

—

Decizia de punere în aplicare 2013/782/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de modificare a Deciziei 2002/757/CE în ceea ce privește cerința unui certificat fitosanitar cu privire la organismul dăunător Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov. pentru cheresteaua decojită din speciile Acer macrophyllum Pursh și Quercus spp. L. originară din Statele Unite ale Americii

—	Recomandarea 2014/63/UE a Comisiei din 6 februarie 2014 privind măsurile pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în regiuni ale Uniunii în care se confirmă prezența sa

—	Decizia de punere în aplicare 2014/422/UE a Comisiei din 2 iulie 2014 de stabilire a unor măsuri privind anumite citrice originare din Africa de Sud, pentru a preveni introducerea și răspândirea în Uniune a Phyllosticta citricarpa (McAlpine) Van der Aa

—

Decizia de punere în aplicare 2014/917/UE a Comisiei din 15 decembrie 2014 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește notificarea prezenței organismelor dăunătoare și măsurile luate sau care urmează să fie luate de statele membre

—	Decizia de punere în aplicare 2014/924/UE a Comisiei din 16 decembrie 2014 de stabilire a unor derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește lemnul și scoarța de frasin (Fraxinus L.) originare din Canada și din Statele Unite ale Americii

—

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/179 a Comisiei din 4 februarie 2015 de autorizare a statelor membre să prevadă o derogare de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește materialele de ambalaj din lemn de conifere (Coniferales) sub formă de cutii de muniții originare din Statele Unite ale Americii sub controlul Ministerului Apărării al Statelor Unite

—	Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/789 a Comisiei din 18 mai 2015 privind măsuri de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

Dispozițiile Elveției

—	Ordonanța din 27 octombrie 2010 privind protecția plantelor (RS 916.20)

—	Ordonanța DFE din 15 aprilie 2002 privind plantele interzise (RS 916.205.1)

—	Ordonanța OFAG din 13 martie 2015 privind dispozițiile fitosanitare provizorii (RS 916.202.1)

—	Ordonanța OFAG din 24 martie 2015 privind interdicția de a importa anumite fructe și legume originare din India (RS 916.207.142.3)

—	Decizia cu caracter general a OFEV din 14 decembrie 2012 privind aplicarea standardului ISPM 15 la importurile de mărfuri din țări terțe în ambalaje din lemn (fosc.ch 130 244)

—	Decizia cu caracter general din 9 august 2013 privind măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii genului Pomacea (Perry) (FF 2013 5917)

—	Decizia cu caracter general din 9 august 2013 privind măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii Pseudomonas syringae pv. actinidiae Takikawa, Serizawa, Ichikawa, Tsuyumu și Goto (FF 2013 5911)

—	Decizia cu caracter general a OFAG din 16 martie 2015 de stabilire a unor măsuri privind anumite citrice originare din Africa de Sud, pentru a preveni introducerea și răspândirea Phyllosticta citricarpa (McAlpine) Van der Aa (FF 2015 2596)

—	Directiva nr. 1 a OFAG din 1 ianuarie 2012 destinată serviciilor fitosanitare cantonale și organizațiilor însărcinate să efectueze controale în ceea ce privește supravegherea și combaterea nematozilor cu chisturi ai cartofului (Globodera rostochiensis și Globodera pallida)

—	Manualul OFEV din 30 martie 2015 privind gestionarea nematodului lemnului de pin (Bursaphelenchus xylophilus)

”

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2) Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1).

(3) Prin derogare de la punctul 4, se autorizează intrarea și tranzitul acestor plante pe teritoriul elvețian, dar comercializarea, producția și cultivarea lor sunt interzise în Elveția.

(4) Orice trimitere la un act se înțelege ca trimitere la acel act astfel cum a fost modificat până la data de 1 iulie 2015 cel târziu, sub rezerva existenței unor dispoziții contrare.

ANEXA II

„APENDICELE 4 (1)

ZONELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ȘI CERINȚELE SPECIALE REFERITOARE LA ACESTEA

Zonele menționate la articolul 4 și cerințele speciale referitoare la acestea pe care cele două părți trebuie să le respecte sunt definite prin actele cu putere de lege și actele administrative ale celor două părți, menționate în continuare.

Dispozițiile Uniunii

—	Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate

—	Regulamentul (CE) nr. 690/2008 al Comisiei din 4 iulie 2008 de identificare a zonelor comunitare protejate, expuse la anumite riscuri fitosanitare

Dispozițiile Elveției

—	Ordonanța din 27 octombrie 2010 privind protecția plantelor, anexa 12 (RS 916.20)

1.2.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/169

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/799 al Comisiei din 18 martie 2016 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor pentru construirea, testarea, instalarea, operarea și repararea tahografelor și a componentelor acestora

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 26 mai 2016 )

La paginile 427, 428 și 429, în anexa I C, în tabelul din anexa 1 la apendicele 13, în capul de tabel corespunzător coloanei a treia:

în loc de:

„Clasificare recomandată”,

se citește:

„Clasificarea datelor (cu caracter personal/publice)”.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 27

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 60 1 februarie 2017

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2017/160 al Comisiei din 20 ianuarie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea	1
	*	Regulamentul (UE) 2017/161 al Comisiei din 31 ianuarie 2017 de rectificare a versiunii în limba franceză a Regulamentului (UE) nr. 139/2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	99
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/162 al Comisiei din 31 ianuarie 2017 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2016 din cauza depășirii cotelor de pescuit pentru alte stocuri în anii precedenți și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2226 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2016 din cauza depășirii cotelor de pescuit în anii precedenți	101
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/163 al Comisiei din 31 ianuarie 2017 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	113
		DIRECTIVE
	*	Directiva (UE) 2017/164 a Comisiei din 31 ianuarie 2017 de stabilire a unei a patra liste de valori-limită orientative de expunere profesională în temeiul Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivelor 91/322/CEE, 2000/39/CE și 2009/161/UE ale Comisiei ( 1 )	115
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2017/165 a Consiliului din 27 ianuarie 2017 de numire a unui membru și a doisprezece supleanți, propuși de Republica Franceză, în cadrul Comitetului Regiunilor	121
	*	Decizia (UE) 2017/166 a Comisiei din 27 noiembrie 2015 privind ajutorul de stat SA.38831 (2014/C) (ex 2014/N) pe care Portugalia intenționează să îl pună în aplicare în favoarea Volkswagen Autoeuropa, Lda [notificată cu numărul C(2015) 8232] ( 1 )	123
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei din 30 ianuarie 2017 de autorizare temporară a Belgiei, a Republicii Cehe, a Franței și a Spaniei să certifice plantele-mamă prebază și materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere menționate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului, produse în câmp fără protecție contra insectelor [notificată cu numărul C(2017) 60]	143
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/168 a Comisiei din 31 ianuarie 2017 privind identificarea specificațiilor tehnice ale Internet Engineering Task Force destinate utilizării drept referințe în procedurile de achiziții publice ( 1 )	151
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia nr. 1/2015 a Comitetului mixt pentru agricultură din 19 noiembrie 2015 privind modificarea apendicelor 1, 2 și 4 la anexa 4 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole [2017/169]	155

		Rectificări
	*	Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/799 al Comisiei din 18 martie 2016 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor pentru construirea, testarea, instalarea, operarea și repararea tahografelor și a componentelor acestora ( JO L 139, 26.5.2016 )	169