ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 59 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2016/1379 AL COMISIEI
din 16 august 2016
de refuzare a autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1), în special articolul 18 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și sunt incluse într-o listă a mențiunilor permise. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă trebuie să transmită cererile valabile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”, în vederea efectuării unei evaluări științifice, precum și Comisiei și statelor membre, în scop informativ. |
(3) |
Autoritatea trebuie să emită un aviz cu privire la mențiunea de sănătate respectivă. |
(4) |
Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând seama de avizul emis de autoritate. |
(5) |
În urma unei cereri din partea E-piim production Ltd transmise în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate referitoare la Lactobacillus plantarum TENSIA® prezent în „brânza bună pentru inimă”, de tip Edam, semitare, marca Harmony™, și la menținerea presiunii sangvine normale [întrebarea nr. EFSA-Q-2014-00097 (2)]. Mențiunea propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Consumul regulat, timp de cel puțin opt săptămâni, a 50 g pe zi de brânză Südamejuust (traducere: „brânza bună pentru inimă”) marca Harmony™ conținând Lactobacillus plantarum TENSIA® ajută la menținerea sănătății sistemului cardiovascular/inimii, reducând presiunea sangvină/simbolul inimii”. |
(6) |
La 1 octombrie 2014, Comisia și statele membre au primit avizul științific al autorității care concluziona, pe baza datelor transmise, că nu s-a constatat o relație cauză-efect între consumul de Lactobacillus plantarum TENSIA® din „brânza bună pentru inimă” de tip Edam, semitare, marca Harmony™, și menținerea presiunii sangvine normale. În consecință, având în vedere că mențiunea nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, ea nu ar trebui autorizată. |
(7) |
În urma unei cereri din partea British Specialist Nutrition Association Ltd transmise în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind soluțiile de carbohidrați și menținerea performanțelor fizice în timpul exercițiilor fizice de rezistență [întrebarea nr. EFSA-Q-2014-00058 (3)]. Mențiunea propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Soluțiile de carbohidrați contribuie la menținerea rezistenței la efort în timpul exercițiilor fizice de rezistență prelungite.” La cererea autorității, solicitantul a precizat că produsul alimentar care face obiectul acestei cereri se referă la soluțiile de carbohidrați care nu includ electroliți și că, în ceea ce privește efectul pretins, soluțiile de carbohidrați ar trebui comparate cu apa sau cu soluții apoase de electroliți. |
(8) |
La data de 1 octombrie 2014, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona, pe baza datelor prezentate, că nu s-a stabilit o relație cauză-efect între consumul de soluții de carbohidrați și menținerea performanțelor fizice în timpul exercițiilor fizice de rezistență, în comparație cu apa sau cu soluțiile apoase de electroliți. În consecință, având în vedere că mențiunea nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, ea nu ar trebui autorizată. |
(9) |
La stabilirea măsurilor prevăzute în prezentul regulament au fost luate în considerare observațiile solicitanților, primite de Comisie în temeiul articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mențiunile de sănătate enumerate în anexa la prezentul regulament nu se includ în lista Uniunii cuprinzând mențiunile permise, la care se face referire la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 august 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 404, 30.12.2006, p. 9.
(2) EFSA Journal 2014;12(10):3842.
(3) EFSA Journal 2014;12(10):3836.
ANEXĂ
Mențiuni de sănătate respinse
Cerere – Dispoziții relevante din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 |
Nutrient, substanță, produs alimentar sau categorie de produse alimentare |
Mențiune |
Trimitere la avizul EFSA |
Articolul 13 alineatul (5): mențiune de sănătate bazată pe dovezi științifice nou-apărute și/sau incluzând o cerere de protecție a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate |
Lactobacillus plantarum TENSIA® din „brânza bună pentru inimă” de tip Edam, semitare, marca Harmony™ |
Consumul regulat, timp de cel puțin opt săptămâni, a 50 g pe zi de brânză Südamejuust (traducere: „brânza bună pentru inimă”) marca Harmony™ conținând Lactobacillus plantarum TENSIA® ajută la menținerea sănătății sistemului cardiovascular/inimii, reducând presiunea sangvină/simbolul inimii/. |
Q-2014-00097 |
Articolul 13 alineatul (5): mențiune de sănătate bazată pe dovezi științifice nou-apărute și/sau incluzând o cerere de protecție a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate |
Soluții de carbohidrați |
Soluțiile de carbohidrați contribuie la menținerea rezistenței la efort în timpul exercițiilor fizice de rezistență prelungite. |
Q-2014-00058 |
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/4 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1380 AL COMISIEI
din 16 august 2016
privind o derogare de la articolul 55 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 în ceea ce privește regulile de origine aplicabile cumulului regional pentru ton originar din Ecuador
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 64 alineatul (6) și articolul 66 litera (b),
întrucât:
(1) |
Prin Regulamentul (UE) nr. 1384/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Uniunea a acordat preferințe tarifare pentru Ecuador de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2016, ca un acord reciproc interimar pentru a se evita perturbarea inutilă a comerțului dintre Uniune și Ecuador în urma parafării Protocolului de aderare a Ecuadorului la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte (3), la 12 decembrie 2014. |
(2) |
În sensul preferințelor acordate prin Regulamentul (UE) nr. 1384/2014, se aplică regulile de origine prevăzute în partea I titlul IV capitolul 2 secțiunea 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (4), inclusiv normele privind cumulul regional de origine din cadrul unui grup de țări, cuprinzând Bolivia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama, Peru și Venezuela. Începând de la 1 ianuarie 2014, cumulul regional se poate aplica numai în același grup regional de țări care, la momentul exportului către Uniune, sunt beneficiare ale sistemului generalizat de preferințe (SGP), în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5). |
(3) |
Cu efect de la 1 mai 2016, Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 a fost abrogat și regulile de origine aplicabile în sensul preferințelor tarifare acordate mărfurilor originare din Ecuador sunt, începând de la această dată, stabilite la titlul II capitolul 2 secțiunea 2 subsecțiunile 2 și 3 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (6) și la titlul II capitolul 2 secțiunea 2 subsecțiunile 2-9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (7). Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 prevede aceleași reguli privind cumulul ca Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. |
(4) |
Începând de la 1 ianuarie 2016, Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, incluse în același grup regional ca și Ecuadorul, nu mai sunt țări care beneficiază de SPG. În consecință, de la 1 ianuarie 2016, preparatele sau conservele din toni și pești săritori clasificate la subpoziția 1604 14 din Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (SA) și preparatele sau conservele din toni, pești săritori și alți pești din genul Euthynnus de la subpoziția 1604 20 70 din Nomenclatura combinată (NC) nu pot fi considerate ca fiind originare din Ecuador în temeiul cumulului regional cu țările respective în sensul aplicării preferințelor tarifare acordate prin Regulamentul (UE) nr. 1384/2014. |
(5) |
La 4 aprilie 2016, Ecuadorul a prezentat o cerere de derogare de la regulile privind originea preferențială, astfel încât industria de prelucrare a peștelui din Ecuador să poată considera, în scopul stabilirii originii preparatelor sau conservelor din toni și pești săritori clasificate în SA la subpoziția 1604 14 și a preparatelor sau conservelor din toni, pești săritori și alți pești din genul Euthynnus de la subpoziția 1604 20 70 din NC, că materialele originare din Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama sunt materiale originare din Ecuador în temeiul cumulului regional. Derogarea a fost solicitată să se aplice de la 1 ianuarie 2016. La 30 iunie 2016, a fost prezentată o completare a informațiilor privind cererea inițială. |
(6) |
În cererea sa de derogare, Ecuadorul a explicat că, pentru producția de preparate și conserve din ton exportate de Ecuador către Uniune, cantități importante de ton crud provin din țările din America Centrală și din țările andine. Fără posibilitatea de a cumula cu aceste țări în același grup regional, exporturile Ecuadorului către Uniune de preparate și conserve din ton originare sunt reduse cu 30 %. |
(7) |
Între timp, la 16 aprilie 2016, un cutremur cu magnitudinea de 7,8 a lovit zona de coastă a Ecuadorului. Provincia Manabí și zone din regiunea Manta, unde își desfășoară activitatea cea mai mare parte a sectorului de pescuit din Ecuador, au fost puternic afectate. Au fost raportate, de asemenea, pagube materiale masive, inclusiv cu privire la infrastructuri-cheie, fapt care agravează situația industriei de prelucrare a peștelui din Ecuador. |
(8) |
Având în vedere aceste circumstanțe, motivele din cererea prezentată de Ecuador, precum și impactul negativ suplimentar al cutremurului asupra industriei sale de prelucrare a peștelui, Ecuadorul ar trebui să beneficieze de o derogare temporară de la cerința prevăzută la articolul 55 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, în conformitate cu articolul 64 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Prin urmare, materialele originare din Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama utilizate la fabricarea de preparate și conserve din toni și pești săritori clasificate la subpoziția SA 1604 14 și de preparate sau conserve din toni, pești săritori și alți pești din genul Euthynnus de la subpoziția 1604 20 70 din NC ar trebui considerate ca fiind originare din Ecuador, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. |
(9) |
Pentru a evita perturbarea comerțului și pentru a facilita realizarea obiectivelor vizate de preferințele tarifare acordate Ecuadorului în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1384/2014, derogarea temporară ar trebui să acopere perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2016. |
(10) |
Având în vedere dovada de origine care poate fi utilizată pentru materialele originare din Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, cumulul se poate aplica, de asemenea, pe baza dovezilor de origine prevăzute în Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, sau, respectiv, în Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte (8). |
(11) |
Pentru a garanta că măsurile necesare pentru aplicarea cumulului cu Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama funcționează corespunzător, Ecuadorul ar trebui să se asigure că măsurile în domeniul cooperării administrative sunt implementate. |
(12) |
Pentru a permite o monitorizare eficientă a funcționării derogării, autoritățile din Ecuador ar trebui să comunice Comisiei, la sfârșitul cererii de derogare, detalii privind certificatele de origine tip A care au fost eliberate în cadrul derogării. |
(13) |
În scopul evitării unor întârzieri suplimentare cu privire la punerea în aplicare a derogării, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență. |
(14) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) În sensul cumulului prevăzut la articolul 86 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 și prin derogare de la articolul 86 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și 30 aprilie 2016, Ecuadorul are dreptul să utilizeze materiale originare din Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua sau Panama pentru producerea de preparate sau conserve din toni și pești săritori clasificate în SA la subpoziția 1604 14 și de preparate sau conserve din toni, pești săritori și alți pești din genul Euthynnus de la subpoziția 1604 20 70 din NC.
Dovada originii pentru produsele menționate la primul paragraf se întocmește în conformitate cu dispozițiile articolului 97l din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.
(2) În sensul cumulului menționat la articolul 55 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și prin derogare de la articolul 55 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv, pentru perioada cuprinsă între 1 mai 2016 și 31 decembrie 2016, Ecuadorul are dreptul să utilizeze materiale originare din Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua sau Panama pentru producerea de preparate sau conserve din toni și pești săritori clasificate în SA la subpoziția 1604 14 și de preparate sau conserve din toni, pești săritori și alți pești din genul Euthynnus de la subpoziția 1604 20 70 din NC.
Dovada originii pentru produsele menționate la primul paragraf se întocmește în conformitate cu dispozițiile articolului 76 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.
(3) Autoritățile competente din Ecuador, cărora li se solicită eliberarea unui certificat de origine tip A pentru produsele menționate la alineatele (1) și (2), pot, de asemenea, să se bazeze pe un certificat de circulație EUR 1 emis de autoritățile competente din Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua sau Panama, în conformitate cu dispozițiile din Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, sau, respectiv, ale Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte.
(4) Ecuadorul trebuie să asigure faptul că măsurile necesare pentru aplicarea cumulului cu Columbia, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua sau Panama în domeniul cooperării administrative sunt implementate.
(5) Se consideră că trimiterea la „circumstanțe speciale” de la articolul 74 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2015/2447 se aplică produselor menționate la alineatele (1) și (2) pentru care certificatul de origine tip A nu a fost eliberat la momentul exportului.
Articolul 2
Până la 31 ianuarie 2017, autoritățile competente din Ecuador transmit Comisiei o declarație privind cantitățile și valorile pentru care certificatele de origine tip A au fost eliberate în sensul derogării menționate la articolul 1 alineatele (1) și (2), precum și numerele de serie ale certificatelor respective.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 august 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1384/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2014 privind tratamentul tarifar al mărfurilor originare din Ecuador (JO L 372, 30.12.2014, p. 5).
(3) JO L 354, 21.12.2012, p. 3.
(4) Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).
(6) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
(8) JO L 346, 15.12.2012, p. 3.
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/8 |
REGULAMENTUL (UE) 2016/1381 AL COMISIEI
din 16 august 2016
de refuzare a autorizării unei mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, care se referă la dezvoltarea și la sănătatea copiilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1), în special articolul 17 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și sunt incluse într-o listă a mențiunilor autorizate. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă trebuie să transmită cererile valabile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”. |
(3) |
După primirea unei cereri, autoritatea trebuie să informeze, fără întârziere, celelalte state membre și Comisia și să emită un aviz cu privire la mențiunea de sănătate respectivă. |
(4) |
Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând seama de avizul emis de autoritate. |
(5) |
Ca urmare a unei cereri din partea Cross Vetpharm Group UK Ltd, transmisă în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i s-a solicitat să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate referitoare la relația dintre β-galactozidaza din Kluyveromyces lactis din Colief® și reducerea disconfortului gastrointestinal [Întrebarea nr. EFSA-Q-2014-00404 (2)]. Mențiunea propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Colief®/enzima lactază reduce nivelul de lactoză din hrana sugarului și ameliorează consecințele absorbției incomplete a lactozei la sugarii cu colici, care nu pot digera complet lactoza din hrană”. |
(6) |
La data de 17 iulie 2015, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care a concluzionat că elementele de probă furnizate nu sunt suficiente pentru a stabili o relație cauză-efect între consumul de β-galactozidaza din Kluyveromyces lactis din Colief® și reducerea disconfortului gastrointestinal. În consecință, având în vedere că mențiunea nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, ea nu ar trebui autorizată. |
(7) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mențiunea de sănătate citată în anexa la prezentul regulament nu se include în lista Uniunii cu mențiunile permise, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 august 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 404, 30.12.2006, p. 9.
(2) EFSA Journal 2015;13(7):4187.
ANEXĂ
Mențiune de sănătate respinsă
Cerere – Dispoziții relevante din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 |
Nutrient, substanță, produs alimentar sau categorie de produse alimentare |
Mențiune |
Trimitere la avizul EFSA |
Articolul 14 alineatul (1) litera (b) – mențiune de sănătate referitoare la dezvoltarea și la sănătatea copiilor |
Colief® |
Colief®/enzima lactază reduce nivelul de lactoză din hrana sugarului și ameliorează consecințele absorbției incomplete a lactozei la sugarii cu colici, care nu pot digera complet lactoza din hrană. |
Q-2014-00404 |
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/10 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1382 AL COMISIEI
din 16 august 2016
de retragere a acceptării angajamentului pentru cinci producători-exportatori în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2013/707/UE de confirmare a acceptării unui angajament oferit în legătură cu procedurile antidumping și antisubvenție privind importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul antidumping de bază”), în special articolul 8,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție de bază”), în special articolul 13,
informând statele membre,
întrucât:
A. ANGAJAMENTUL ȘI ALTE MĂSURI EXISTENTE
(1) |
Prin Regulamentul (UE) nr. 513/2013 (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin (denumite în continuare „module”) și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). |
(2) |
Un grup de producători-exportatori a mandatat Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (denumită în continuare „CCCME”) să prezinte Comisiei un angajament de preț în numele lor, ceea ce CCCME a făcut. Din termenii respectivului angajament de preț reiese în mod clar că acesta constituie un pachet de angajamente de preț individuale pentru fiecare producător-exportator, care este, din motive practice de administrare, coordonat de CCCME. |
(3) |
Prin Decizia 2013/423/UE (4), Comisia a acceptat respectivul angajament de preț în ceea ce privește taxa antidumping provizorie. Prin Regulamentul (UE) nr. 748/2013 (5), Comisia a modificat Regulamentul (UE) nr. 513/2013 pentru a introduce modificările tehnice necesare ca urmare a acceptării angajamentului în ceea ce privește taxa antidumping provizorie. |
(4) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 (6), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile în Uniune de module și de celule originare sau expediate din RPC (denumite în continuare „produsele în cauză”). Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 (7), Consiliul a instituit, de asemenea, o taxă compensatorie definitivă la importurile în Uniune de produs în cauză. |
(5) |
În urma notificării unei versiuni modificate a angajamentului de preț de către un grup de producători-exportatori (denumiți în continuare „producătorii-exportatori”) și CCCME, Comisia a confirmat, prin Decizia de punere în aplicare 2013/707/UE (8), acceptarea angajamentului de preț astfel cum a fost modificat (denumit în continuare „angajamentul”) pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive. Anexa la decizia menționată prezintă lista de producători-exportatori pentru care a fost acceptat angajamentul, printre altele:
|
(6) |
Prin Decizia de punere în aplicare 2014/657/UE (9), Comisia a acceptat o propunere din partea producătorilor-exportatori, formulată împreună cu CCCME, pentru clarificări referitoare la punerea în aplicare a angajamentului în ceea ce privește produsul în cauză care face obiectul angajamentului, și anume module și celule originare sau expediate din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 8541 40 90 (codurile TARIC 8541409021, 8541409029, 8541409031 și 8541409039) fabricate de către producătorii-exportatori (denumit în continuare „produsul vizat”). Taxele antidumping și taxele compensatorii menționate la considerentul 4 de mai sus, împreună cu angajamentul, sunt denumite în continuare „măsurile”. |
(7) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/866 (10), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru trei producători-exportatori. |
(8) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1403 (11), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru un alt producător-exportator. |
(9) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2018 (12), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru doi producători-exportatori. |
(10) |
Comisia a deschis o anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13) la 5 decembrie 2015. |
(11) |
Comisia a deschis o anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul antisubvenție de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) la 5 decembrie 2015. |
(12) |
Comisia a deschis, de asemenea, o reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază și în temeiul articolului 19 din regulamentul antisubvenție de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (15) la 5 decembrie 2015. |
(13) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/115 (16), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru un alt producător-exportator. |
(14) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/185 (17), Comisia a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1238/2013 la importurile de produse în cauză originare sau expediate din Republica Populară Chineză, la importurile de produs în cauză expediate din Malaysia și Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia sau din Taiwan. |
(15) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/184 (18), Comisia a extins taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1239/2013 la importurile de produse în cauză originare sau expediate din Republica Populară Chineză, la importurile de produs în cauză expediate din Malaysia și Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia sau din Taiwan. |
(16) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1045 (19), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru un alt producător-exportator. |
B. TERMENII ANGAJAMENTULUI CARE PERMIT RETRAGEREA ÎN ABSENȚA UNEI ÎNCĂLCĂRI A CONTRACTULUI
(17) |
Angajamentul stipulează posibilitatea Comisiei de a-și retrage acceptul pentru angajament în cursul aplicării sale în cazul în care monitorizarea și punerea în aplicare se dovedesc a fi imposibile, inclusiv orice modificare a circumstanțelor. |
(18) |
În plus, orice producător-exportator își poate retrage, de asemenea, angajamentul în mod voluntar în orice moment, în cursul aplicării sale. |
C. MOTIVE PENTRU RETRAGEREA ACCEPTĂRII ANGAJAMENTULUI PENTRU DELSOLAR ȘI MOTECH
(19) |
Atât Delsolar, cât și MOTECH au o parte afiliată în Taiwan cărora le-a fost acordată scutirea în cadrul anchetelor antieludare menționate în considerentele 14 și 15. |
(20) |
Comisia a analizat implicația acestor scutiri asupra caracterului practic al angajamentului. Scutirile reprezintă o modificare a circumstanțelor în raport cu cele de la data acceptării angajamentului. Obiectivul acestora este de a scuti importurile în Uniune de produse în cauză care au fost fabricate de către părțile afiliate ale Delsolar și MOTECH în Taiwan. Astfel de importuri nu intră în domeniul de aplicare al angajamentului. |
(21) |
Comisia consideră că această scutire pentru importurile în Uniune creează un risc ridicat de compensare încrucișată. De fapt, părțile afiliate excluse din cadrul anchetei privind eludarea pot vinde produsul în cauză acelorași clienți din Uniune cărora le este vândut produsul vizat, iar prețurile acestor tranzacții ar putea fi stabilite astfel încât să se compenseze prețul minim la import care face obiectul angajamentului. Comisia nu este în măsură să monitorizeze vânzările către aceiași clienți din Uniune efectuate în temeiul angajamentului și dinspre Taiwan. |
(22) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că datorită scutirilor sus-menționate monitorizarea angajamentului Delsolar și MOTECH nu mai este posibilă. |
D. D. RETRAGEREA VOLUNTARĂ DE CĂTRE LERRI SOLAR, XI'AN LONGi ȘI CNPV
(23) |
În martie 2016, LERRI Solar a informat Comisia că dorește să își retragă angajamentul. |
(24) |
În mai 2016, Xi'an LONGi și CNPV au notificat Comisia că doreau, de asemenea, să își retragă angajamentul. |
E. OBSERVAȚII ÎN SCRIS ȘI AUDIERI
(25) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a fi audiate și de a formula observații în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 13 alineatul (9) din regulamentul antisubvenție de bază. Delsolar și MOTECH au prezentat observații. |
(i) Delsolar
(26) |
Delsolar a contestat faptul că scutirea acordată părții ei afiliate din Taiwan ar reprezenta o modificare a circumstanțelor. Delsolar a notificat Comisia cu privire la fuziunea cu societatea taiwaneză în cadrul anchetelor inițiale menționate la considerentul 4, iar Comisia nu a obiectat la respectiva fuziune. Deoarece produsul în cauză fabricat de partea afiliată a Delsolar din Taiwan nu a fost supus măsurilor nici înainte, nici după anchetele antieludare, situația nu diferă față de cea care a existat anterior anchetelor antieludare. |
(27) |
Comisia nu poate accepta acest argument. |
(28) |
În primul rând, Comisia reamintește că importurile din alte țări terțe decât RPC în Uniune au avut o cotă de 6,8 % din piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. În particular, cota de piață a importurilor din Taiwan a fost de 0,8 % [tabelul 12 din Regulamentul (UE) nr. 513/2013]. Din aceste cifre rezultă că au fost neglijabile exporturile din unitățile de producție existente ale societăților ce produc în Taiwan și sunt afiliate societăților chineze care au oferit angajamentul. |
(29) |
Cu toate acestea, se poate preconiza că, drept urmare a acordării scutirilor în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenție de bază, partea afiliată din Taiwan a Delsolar va exporta volume semnificative de module și de celule în Uniune. |
(30) |
Decizia de a retrage acceptarea angajamentului este determinată de riscul de compensare încrucișată pe care Comisia nu îl poate controla. Dacă mărfurile produse în unități din țări terțe fac sau nu obiectul măsurilor nu este relevant în evaluarea riscurilor în materie de monitorizare. Scutirea vizează importurile produsului în cauză fabricat de partea afiliată din Taiwan a Delsolar care sunt în mod specific destinate pieței Uniunii. Prin urmare, se creează astfel un risc ridicat de compensare încrucișată. Evaluarea riscurilor în materie de monitorizare este de asemenea specifică fiecărui caz în parte și ar putea evolua pe durata angajamentului, dat fiind că anumite riscuri se materializează, apar riscuri noi, iar Comisia poate evalua mai bine aspectele practice ale monitorizării specifice fiecărui caz. Și din acest punct de vedere este irelevant dacă importurile anterioare anchetei antieludare au făcut obiectul măsurilor. |
(31) |
Delsolar a afirmat totodată că simpla scutire a părții sale afiliate taiwaneze nu justifică concluzia că monitorizarea angajamentului Delsolar devine imposibil de realizat. Delsolar consideră că riscul sporit de compensare încrucișată este pur ipotetic. Dat fiind că angajamentul interzice vânzările către aceiași clienți, orice încălcare ar putea duce la retragerea angajamentului Delsolar. În această privință, Delsolar a declarat că nu vinde produsul vizat către aceiași clienți cărora partea sa afiliată din Taiwan le vinde produsul în cauză. Conformitatea poate fi verificată prin vizite la fața locului în sediile Delsolar și ale părții sale afiliate din Taiwan. În plus, Delsolar a afirmat că, în cadrul anchetelor antieludare menționate la considerentele 14 și 15, Comisia a considerat partea sa afiliată din Taiwan drept producător autentic care nu eludează măsurile. Prin urmare, orice afirmație referitoare la riscul potențial de compensare încrucișată este pur speculativă. |
(32) |
Comisia respinge acest argument. Anchetele antieludare menționate la considerentele 14 și 15 au arătat că partea afiliată a Delsolar din Taiwan nu s-a angajat în practici de eludare în sensul articolului 13 din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 din regulamentul antisubvenție de bază. Cu toate acestea, sfera anchetelor respective nu a inclus luarea în considerare a riscurilor legate de angajamentul Delsolar. Constatările acestor anchete nu sugerează nici faptul că nu a avut loc o eludare a angajamentului în sensul compensării încrucișate a prețurilor. Dimpotrivă, scutirea acordată părții afiliate a Delsolar din Taiwan sporește semnificativ riscurile de eludare legate de angajamentul Delsolar. Această scutire implică intenția specifică de a vinde în Uniune. Prin urmare, Comisia ar trebui să monitorizeze atât vânzările în cadrul angajamentului, cât și vânzările dinspre Taiwan. Acest lucru face imposibilă monitorizarea respectării angajamentului Delsolar. În această privință, Comisia reamintește totodată că monitorizarea angajamentului a devenit din ce în ce mai dificilă în cursul punerii sale în aplicare, în special în ceea ce privește practicile de eludare constatate în Malaysia și Taiwan. Comisia nu este în măsură să monitorizeze vânzările dinspre Taiwan care nu intră în domeniul de aplicare al angajamentului. În plus, Comisia reamintește că a oferit societății Delsolar opțiuni pentru a face posibilă punerea în aplicare a angajamentului, pe care Delsolar a refuzat să le ia în considerare. |
(33) |
În cele din urmă, Delsolar a precizat că situația sa este comparabilă cu cea a oricărei alte societăți parte la angajament care are societăți afiliate cu unități de producție aflate în țări care nu fac obiectul măsurilor. Prin urmare, simpla existență a relației respective nu face, per se, imposibilă monitorizarea angajamentului. |
(34) |
Comisia respinge acest argument și reamintește raționamentul expus în considerentele 27 și 29. |
(ii) MOTECH
(35) |
Ca și Delsolar, MOTECH a susținut că relația cu partea sa afiliată din Taiwan era cunoscută de Comisie în timpul anchetelor inițiale menționate la considerentul 4. Prin acceptarea angajamentului MOTECH, Comisia ar fi confirmat că nu exista nicio eludare. |
(36) |
În primul rând, în această privință, Comisia face trimitere la respingerea argumentelor similare ale Delsolar. |
(37) |
Apoi, Comisia respinge acest argument și din motivele prezentate în continuare. Într-adevăr, în momentul acceptării angajamentului, Comisia efectuează o analiză globală a riscurilor în materie de monitorizare. Acceptarea nu implică în sine faptul că nu există practici de eludare. Comisia consideră că scutirea acordată părții afiliate a MOTECH din Taiwan sporește riscul de compensare încrucișată, astfel cum se menționează la considerentul 21. În această privință, Comisia reamintește că monitorizarea angajamentului a devenit din ce în ce mai dificilă în cursul punerii sale în aplicare, în special în ceea ce privește practicile de eludare constatate în Malaysia și Taiwan. Comisia nu este în măsură să monitorizeze vânzările către aceiași clienți din Uniune efectuate în temeiul angajamentului și dinspre Taiwan. |
(38) |
MOTECH a susținut, de asemenea, că prin acordarea unei scutiri părții sale afiliate din Taiwan, Comisia a confirmat că nu există nicio eludare sau compensare încrucișată în legătură cu MOTECH și partea sa afiliată din Taiwan. Comisia ar putea să monitorizeze importurile provenite de la MOTECH și de la partea sa afiliată din Taiwan, deoarece ambele societăți importă în Uniune sub coduri adiționale TARIC diferite. |
(39) |
Comisia respinge acest argument. Scutirea acordată în cadrul anchetelor antieludare menționate la considerentele 14 și 15 confirmă că nu s-a constatat că partea afiliată a MOTECH din Taiwan era implicată în practici de eludare. Cu toate acestea, această constatare nu este relevantă pentru evaluarea posibilității de a pune în aplicare angajamentul, astfel cum se indică la considerentele 21 și 22. Comisia a analizat implicațiile acestei scutiri și a concluzionat că a sporit riscul de compensare încrucișată. Comisia a luat totodată în considerare experiența acumulată pe durata monitorizării angajamentului atunci când a concluzionat că nu este în măsură să monitorizeze vânzările către aceeași clienți din Uniune în temeiul angajamentului și dinspre Taiwan. |
F. RETRAGEREA ACCEPTĂRII ANGAJAMENTULUI ȘI IMPUNEREA UNOR TAXE DEFINITIVE
(40) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 13 alineatul (9) din regulamentul antisubvenție de bază și, de asemenea, în conformitate cu termenii angajamentului, Comisia a concluzionat că acceptul pentru angajament în cazul societăților Delsolar, CNPV, MOTECH, Xi'an LONGi și LERRI Solar împreună cu societățile sale afiliate din Uniune trebuie să fie retras. |
(41) |
În consecință, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 13 alineatul (9) din regulamentul antisubvenție de bază, taxa antidumping definitivă instituită prin articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 și taxa compensatorie definitivă instituită prin articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 se aplică în mod automat importurilor originare sau expediate din RPC ale produsului în cauză fabricate de Delsolar (cod adițional TARIC: B792), CNPV (cod adițional TARIC: B813), MOTECH (cod adițional TARIC: B852), Xi'an LONGi (cod adițional TARIC: B897) și LERRI Solar (cod adițional TARIC: B898) începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament. |
(42) |
În scop informativ, tabelul din anexa la prezentul regulament enumeră producătorii-exportatori pentru care acceptarea angajamentului prin Decizia de punere în aplicare 2013/707/UE nu este afectată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Acceptarea angajamentului cu privire la
(a) |
Delsolar (Wujiang) Ltd împreună cu societatea ei afiliată din Uniunea Europeană, încadrate împreună la codul adițional TARIC: B792; |
(b) |
CNPV Dongying Solar Power Co. Ltd, încadrată la codul adițional TARIC: B813; |
(c) |
MOTECH (Suzhou) RENEWABLE ENERGY CO. LTD, încadrată la codul adițional TARIC: B852; |
(d) |
Xi'an LONGi Silicon Materials Corp. și Wuxi LONGi Silicon Materials Co. Ltd, încadrate împreună la codul adițional TARIC: B897; și |
(e) |
LERRI Solar Technology (Zhejiang) Co. Ltd împreună cu societatea ei afiliată din Uniunea Europeană, încadrate împreună la codul adițional TARIC: B898 |
este retrasă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 august 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.
(4) JO L 209, 3.8.2013, p. 26.
(6) JO L 325, 5.12.2013, p. 1.
(7) JO L 325, 5.12.2013, p. 66.
(8) JO L 325, 5.12.2013, p. 214.
(9) JO L 270, 11.9.2014, p. 6.
(10) JO L 139, 5.6.2015, p. 30.
(11) JO L 218, 19.8.2015, p. 1.
(12) JO L 295, 12.11.2015, p. 23.
(13) JO C 405, 5.12.2015, p. 8.
(14) JO C 405, 5.12.2015, p. 20.
(15) JO C 405, 5.12.2015, p. 33.
(16) JO L 23, 29.1.2016, p. 47.
(17) JO L 37, 12.2.2016, p. 76.
(18) JO L 37, 12.2.2016, p. 56.
(19) JO L 170, 29.6.2016, p. 5.
ANEXĂ
Lista societăților:
Denumirea societății |
Codul adițional TARIC |
Jiangsu Aide Solar Energy Technology Co. Ltd |
B798 |
Alternative Energy (AE) Solar Co. Ltd |
B799 |
Anhui Chaoqun Power Co. Ltd |
B800 |
Anji DaSol Solar Energy Science & Technology Co. Ltd |
B802 |
Anhui Schutten Solar Energy Co. Ltd Quanjiao Jingkun Trade Co. Ltd |
B801 |
Anhui Titan PV Co. Ltd |
B803 |
Xi'an SunOasis (Prime) Company Limited TBEA SOLAR CO. LTD XINJIANG SANG'O SOLAR EQUIPMENT |
B804 |
Changzhou NESL Solartech Co. Ltd |
B806 |
Changzhou Shangyou Lianyi Electronic Co. Ltd |
B807 |
CHINALAND SOLAR ENERGY CO. LTD |
B808 |
ChangZhou EGing Photovoltaic Technology Co. Ltd |
B811 |
CIXI CITY RIXING ELECTRONICS CO. LTD ANHUI RINENG ZHONGTIAN SEMICONDUCTOR DEVELOPMENT CO. LTD HUOSHAN KEBO ENERGY & TECHNOLOGY CO. LTD |
B812 |
CSG PVtech Co. Ltd |
B814 |
China Sunergy (Nanjing) Co. Ltd CEEG Nanjing Renewable Energy Co. Ltd CEEG (Shanghai) Solar Science Technology Co. Ltd China Sunergy (Yangzhou) Co. Ltd. China Sunergy (Shanghai) Co. Ltd. |
B809 |
Dongfang Electric (Yixing) MAGI Solar Power Technology Co. Ltd |
B816 |
EOPLLY New Energy Technology Co. Ltd SHANGHAI EBEST SOLAR ENERGY TECHNOLOGY CO. LTD JIANGSU EOPLLY IMPORT & EXPORT CO. LTD |
B817 |
Era Solar Co. Ltd |
B818 |
GD Solar Co. Ltd |
B820 |
Greenway Solar-Tech (Shanghai) Co. Ltd Greenway Solar-Tech (Huaian) Co. Ltd |
B821 |
Konca Solar Cell Co. Ltd Suzhou GCL Photovoltaic Technology Co. Ltd Jiangsu GCL Silicon Material Technology Development Co. Ltd Jiangsu Zhongneng Polysilicon Technology Development Co. Ltd GCL-Poly (Suzhou) Energy Limited GCL-Poly Solar Power System Integration (Taicang) Co. Ltd GCL SOLAR POWER (SUZHOU) LIMITED |
B850 |
Guodian Jintech Solar Energy Co. Ltd |
B822 |
Hangzhou Bluesun New Material Co. Ltd |
B824 |
Hanwha SolarOne (Qidong) Co. Ltd |
B826 |
Hengdian Group DMEGC Magnetics Co. Ltd |
B827 |
HENGJI PV-TECH ENERGY CO. LTD |
B828 |
Himin Clean Energy Holdings Co. Ltd |
B829 |
Jetion Solar (China) Co. Ltd Junfeng Solar (Jiangsu) Co. Ltd Jetion Solar (Jiangyin) Co. Ltd |
B830 |
Jiangsu Green Power PV Co. Ltd |
B831 |
Jiangsu Hosun Solar Power Co. Ltd |
B832 |
Jiangsu Jiasheng Photovoltaic Technology Co. Ltd |
B833 |
Jiangsu Runda PV Co. Ltd |
B834 |
Jiangsu Sainty Photovoltaic Systems Co. Ltd Jiangsu Sainty Machinery Imp. And Exp. Corp. Ltd |
B835 |
Jiangsu Seraphim Solar System Co. Ltd |
B836 |
Jiangsu Shunfeng Photovoltaic Technology Co. Ltd Changzhou Shunfeng Photovoltaic Materials Co. Ltd Jiangsu Shunfeng Photovoltaic Electronic Power Co. Ltd |
B837 |
Jiangsu Sinski PV Co. Ltd |
B838 |
Jiangsu Sunlink PV Technology Co. Ltd |
B839 |
Jiangsu Zhongchao Solar Technology Co. Ltd |
B840 |
Jiangxi Risun Solar Energy Co. Ltd |
B841 |
Jiangxi LDK Solar Hi-Tech Co. Ltd LDK Solar Hi-Tech (Nanchang) Co. Ltd LDK Solar Hi-Tech (Suzhou) Co. Ltd |
B793 |
Jiangyin Hareon Power Co. Ltd Hareon Solar Technology Co. Ltd Taicang Hareon Solar Co. Ltd Hefei Hareon Solar Technology Co. Ltd Jiangyin Xinhui Solar Energy Co. Ltd Altusvia Energy (Taicang) Co. Ltd |
B842 |
Jiangyin Shine Science and Technology Co. Ltd |
B843 |
JingAo Solar Co.Ltd. Shanghai JA Solar Technology Co. Ltd. JA Solar Technology Yangzhou Co. Ltd. Hefei JA Solar Technology Co. Ltd. Shanghai JA Solar PV Technology Co. Ltd. |
B794 |
Jinko Solar Co. Ltd Jinko Solar Import and Export Co. Ltd ZHEJIANG JINKO SOLAR CO. LTD ZHEJIANG JINKO SOLAR TRADING CO. LTD |
B845 |
Jinzhou Yangguang Energy Co. Ltd Jinzhou Huachang Photovoltaic Technology Co. Ltd Jinzhou Jinmao Photovoltaic Technology Co. Ltd Jinzhou Rixin Silicon Materials Co. Ltd Jinzhou Youhua Silicon Materials Co. Ltd |
B795 |
Juli New Energy Co. Ltd |
B846 |
Jumao Photonic (Xiamen) Co. Ltd |
B847 |
King-PV Technology Co. Ltd |
B848 |
Kinve Solar Power Co. Ltd (Maanshan) |
B849 |
Lightway Green New Energy Co. Ltd Lightway Green New Energy (Zhuozhou) Co. Ltd |
B851 |
Nanjing Daqo New Energy Co. Ltd |
B853 |
NICE SUN PV CO. LTD LEVO SOLAR TECHNOLOGY CO. LTD |
B854 |
Ningbo Huashun Solar Energy Technology Co. Ltd |
B856 |
Ningbo Jinshi Solar Electrical Science & Technology Co. Ltd |
B857 |
Ningbo Komaes Solar Technology Co. Ltd |
B858 |
Ningbo Osda Solar Co. Ltd |
B859 |
Ningbo Qixin Solar Electrical Appliance Co. Ltd |
B860 |
Ningbo South New Energy Technology Co. Ltd |
B861 |
Ningbo Sunbe Electric Ind Co. Ltd |
B862 |
Ningbo Ulica Solar Science & Technology Co. Ltd |
B863 |
Perfectenergy (Shanghai) Co. Ltd |
B864 |
Perlight Solar Co. Ltd |
B865 |
Phono Solar Technology Co. Ltd Sumec Hardware & Tools Co. Ltd |
B866 |
RISEN ENERGY CO. LTD |
B868 |
SHANDONG LINUO PHOTOVOLTAIC HI-TECH CO. LTD |
B869 |
SHANGHAI ALEX SOLAR ENERGY SCIENCE & TECHNOLOGY CO. LTD SHANGHAI ALEX NEW ENERGY CO. LTD |
B870 |
Shanghai BYD Co. Ltd BYD (Shangluo) Industrial Co. Ltd |
B871 |
Shanghai Chaori Solar Energy Science & Technology Co. Ltd Shanghai Chaori International Trading Co. Ltd |
B872 |
Propsolar (Zhejiang) New Energy Technology Co. Ltd Shanghai Propsolar New Energy Co. Ltd |
B873 |
SHANGHAI SHANGHONG ENERGY TECHNOLOGY CO. LTD |
B874 |
SHANGHAI SOLAR ENERGY S&T CO. LTD Shanghai Shenzhou New Energy Development Co. Ltd Lianyungang Shenzhou New Energy Co. Ltd |
B875 |
Shanghai ST Solar Co. Ltd Jiangsu ST Solar Co. Ltd |
B876 |
Shenzhen Sacred Industry Co.Ltd |
B878 |
Shenzhen Topray Solar Co. Ltd Shanxi Topray Solar Co. Ltd Leshan Topray Cell Co. Ltd |
B880 |
Sopray Energy Co. Ltd Shanghai Sopray New Energy Co. Ltd |
B881 |
SUN EARTH SOLAR POWER CO. LTD NINGBO SUN EARTH SOLAR POWER CO. LTD Ningbo Sun Earth Solar Energy Co. Ltd. |
B882 |
SUZHOU SHENGLONG PV-TECH CO. LTD |
B883 |
TDG Holding Co. Ltd |
B884 |
Tianwei New Energy Holdings Co. Ltd Tianwei New Energy (Chengdu) PV Module Co. Ltd Tianwei New Energy (Yangzhou) Co. Ltd |
B885 |
Wenzhou Jingri Electrical and Mechanical Co. Ltd |
B886 |
Shanghai Topsolar Green Energy Co. Ltd |
B877 |
Shenzhen Sungold Solar Co. Ltd |
B879 |
Wuhu Zhongfu PV Co. Ltd |
B889 |
Wuxi Saijing Solar Co. Ltd |
B890 |
Wuxi Shangpin Solar Energy Science and Technology Co. Ltd |
B891 |
Wuxi Solar Innova PV Co. Ltd |
B892 |
Wuxi Suntech Power Co. Ltd Suntech Power Co. Ltd Wuxi Sunshine Power Co. Ltd Luoyang Suntech Power Co. Ltd Zhenjiang Rietech New Energy Science Technology Co. Ltd Zhenjiang Ren De New Energy Science Technology Co. Ltd |
B796 |
Wuxi Taichang Electronic Co. Ltd Wuxi Machinery & Equipment Import & Export Co. Ltd Wuxi Taichen Machinery & Equipment Co. Ltd |
B893 |
Xi'an Huanghe Photovoltaic Technology Co. Ltd State-run Huanghe Machine-Building Factory Import and Export Corporation Shanghai Huanghe Fengjia Photovoltaic Technology Co. Ltd |
B896 |
Yingli Energy (China) Co. Ltd Baoding Tianwei Yingli New Energy Resources Co. Ltd Hainan Yingli New Energy Resources Co. Ltd Hengshui Yingli New Energy Resources Co. Ltd Tianjin Yingli New Energy Resources Co. Ltd Lixian Yingli New Energy Resources Co. Ltd Baoding Jiasheng Photovoltaic Technology Co. Ltd Beijing Tianneng Yingli New Energy Resources Co. Ltd Yingli Energy (Beijing) Co. Ltd |
B797 |
Yuhuan BLD Solar Technology Co. Ltd Zhejiang BLD Solar Technology Co. Ltd |
B899 |
Yuhuan Sinosola Science & Technology Co.Ltd |
B900 |
Zhangjiagang City SEG PV Co. Ltd |
B902 |
Zhejiang Fengsheng Electrical Co. Ltd |
B903 |
Zhejiang Global Photovoltaic Technology Co. Ltd |
B904 |
Zhejiang Heda Solar Technology Co. Ltd |
B905 |
Zhejiang Jiutai New Energy Co. Ltd Zhejiang Topoint Photovoltaic Co. Ltd |
B906 |
Zhejiang Kingdom Solar Energy Technic Co. Ltd |
B907 |
Zhejiang Koly Energy Co. Ltd |
B908 |
Zhejiang Mega Solar Energy Co. Ltd Zhejiang Fortune Photovoltaic Co. Ltd |
B910 |
Zhejiang Shuqimeng Photovoltaic Technology Co. Ltd |
B911 |
Zhejiang Shinew Photoelectronic Technology Co. Ltd |
B912 |
Zhejiang Sunflower Light Energy Science & Technology Limited Liability Company Zhejiang Yauchong Light Energy Science & Technology Co. Ltd |
B914 |
Zhejiang Sunrupu New Energy Co. Ltd |
B915 |
Zhejiang Tianming Solar Technology Co. Ltd |
B916 |
Zhejiang Trunsun Solar Co. Ltd Zhejiang Beyondsun PV Co. Ltd |
B917 |
Zhejiang Wanxiang Solar Co. Ltd WANXIANG IMPORT & EXPORT CO. LTD |
B918 |
ZHEJIANG YUANZHONG SOLAR CO. LTD |
B920 |
Zhongli Talesun Solar Co. Ltd |
B922 |
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/22 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1383 AL COMISIEI
din 16 august 2016
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 august 2016.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0702 00 00 |
MA |
155,7 |
ZZ |
155,7 |
|
0707 00 05 |
TR |
116,3 |
ZZ |
116,3 |
|
0709 93 10 |
TR |
137,2 |
ZZ |
137,2 |
|
0805 50 10 |
AR |
198,9 |
CL |
145,4 |
|
MA |
99,8 |
|
TR |
156,0 |
|
UY |
201,1 |
|
ZA |
143,4 |
|
ZZ |
157,4 |
|
0806 10 10 |
EG |
214,0 |
MA |
178,5 |
|
TR |
144,7 |
|
ZZ |
179,1 |
|
0808 10 80 |
AR |
116,0 |
BR |
102,1 |
|
CL |
115,8 |
|
CN |
125,7 |
|
NZ |
141,1 |
|
PE |
106,8 |
|
US |
139,9 |
|
UY |
93,8 |
|
ZA |
98,9 |
|
ZZ |
115,6 |
|
0808 30 90 |
AR |
99,0 |
CL |
108,0 |
|
TR |
144,2 |
|
ZA |
128,5 |
|
ZZ |
119,9 |
|
0809 30 10 , 0809 30 90 |
TR |
133,5 |
ZZ |
133,5 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/24 |
REGULAMENTUL (UE) 2016/1384 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 2 august 2016
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2016/22)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
după consultarea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Sunt necesare atribute suplimentare ale statisticilor referitoare la deținerile de titluri de valoare, în plus față de cele necesare în prezent în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene (BCE/2012/24) (2), pentru a asigura transmiterea de informații adecvate către Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) cu privire la deținerile de titluri de valoare ale grupurilor bancare. Aceste atribute suplimentare vor permite desfășurarea unei analize mai cuprinzătoare a riscurilor și expunerilor din cadrul sistemului financiar. Acest lucru, la rândul său, va permite o analiză mai aprofundată a mecanismului de transmitere a politicii monetare. Extinderea sferei informațiilor contabile și în materie de risc de credit raportate este importantă în special în ceea ce privește analiza stabilității financiare, iar aceste date vor fi utile și în scopuri de supraveghere prudențială. Acest lucru este necesar și pentru a putea evalua expunerea la risc a Eurosistemului în legătură cu contrapărțile la operațiunile de politică monetară. De asemenea, structura anumitor dispoziții din regulament ar trebui modificată pentru a clarifica cerințele de raportare statistică ale agenților raportori atât pentru date sectoriale, cât și pentru date de grup. |
(2) |
În plus, cerințele de raportare pentru custozi ar trebui clarificate pentru a evita dubla raportare a titlurilor de valoare care ar putea fi raportate de mai mulți custozi rezidenți în zona euro, de exemplu, în cazul subcustozilor. |
(3) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) ar trebui modificat în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări
Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Articolul 2 se modifică după cum urmează:
|
3. |
Articolul 3 se modifică după cum urmează:
|
4. |
Se introduc următoarele articole 3a și 3b: „Articolul 3a Cerințe de raportare statistică pentru agenții raportori de date de grup (1) Agenții raportori de date de grup furnizează BCN relevante pe bază trimestrială date titlu cu titlu privind pozițiile la sfârșitul trimestrului de titluri de valoare care sunt deținute de aceștia sau de grupurile acestora, inclusiv entitățile nerezidente. Asemenea date sunt raportate pe bază brută, fără a exclude din deținerile grupului titlurile de valoare emise de entitățile din același grup. Aceste date sunt raportate în conformitate cu instrucțiunile de raportare stabilite de BCN relevante. Agenții raportori de date de grup raportează date privind deținerile de titluri de valoare, astfel cum se precizează în capitolul 2 din anexa I. (2) Agenții raportori de date de grup care trebuie să furnizeze date în conformitate cu alineatul (1) raportează date pe bază de grup sau entitate cu entitate cu privire la instrumente deținute de întreprinderea-mamă și/sau filialele acesteia în conformitate cu tabelele din capitolul 2 din anexa I. (3) BCN relevantă solicită agenților raportori de date de grup să raporteze pe bază trimestrială indicatorul «emitentul face parte din grupul cu obligații de raportare (perimetru prudențial)», în regim titlul cu titlu, și indicatorul «emitentul face parte din grupul cu obligații de raportare (perimetru contabil)», în regim titlu cu titlu, pentru titlurile de valoare cu sau fără un cod ISIN deținute de grupul acestora în conformitate cu capitolul 2 din anexa I. (4) Agenții raportori de date de grup în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) se conformează prezentului regulament pe baza deținerilor respectivei instituții sau instituții financiare individuale. Articolul 3b Cerințe generale de raportare statistică (1) Cerințele de raportare în temeiul prezentului regulament, inclusiv orice derogări de la acestea, nu aduc atingere cerințelor de raportare stabilite în: (a) Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/38) (***); (b) Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/40) (****); și (c) Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/50). (2) Datele titlu cu titlu cu privire la pozițiile de la sfârșitul trimestrului și cele de la sfârșitul lunii și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5), informațiile statistice privind luna sau trimestrul de referință se raportează în conformitate cu părțile 1, 2, 4, 5, 6, 7 și 8 din anexa II și cu normele contabile prevăzute la articolele 5, 5a și 5b. (***) Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (BCE/2013/38) (JO L 297, 7.11.2013, p. 73)." (****) Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în tranzacții de securitizare (BCE/2013/40) (JO L 297, 7.11.2013, p. 107).”" |
5. |
Articolul 4 se modifică după cum urmează:
|
6. |
Se introduc următoarele articole 4a și 4b: „Articolul 4a Derogări pentru agenții raportori de date de grup (1) BCN pot acorda agenților raportori de date de grup derogări de la cerințele de raportare stabilite la articolul 3a, după cum urmează:
(2) BCN pot acorda derogări de la obligațiile de raportare agenților raportori de date de grup în ceea ce privește indicatorul «emitentul face parte din grupul cu obligații de raportare (perimetru prudențial)», în regim titlu cu titlu, astfel cum se stabilește la articolul 3a alineatul (3), cu condiția ca BCN să poată deriva aceste date din datele colectate din alte surse. (3) Pentru o perioadă de doi ani de la prima raportare în conformitate cu articolul 10b alineatul (2), BCN pot acorda derogări de la obligațiile de raportare agenților raportori de date de grup în ceea ce privește raportarea entitate cu entitate stabilită în capitolul 2 din anexa I pentru entitățile rezidente în afara Uniunii, cu condiția ca BCN să poată deriva informațiile din capitolul 2 din anexa I pentru entitățile rezidente în afara Uniunii în ansamblu. Articolul 4b Derogări generale și cadrul aplicabil tuturor derogărilor (1) BCN pot acorda derogări de la obligațiile de raportare în temeiul prezentului regulament în cazul în care agenții raportori efectivi raportează aceleași date în temeiul următoarelor: (a) Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/33) (*****); (b) Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38); (c) Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40); sau (d) Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50); sau, în cazul în care BCN pot deriva aceleași date prin alte mijloace, în conformitate cu standardele statistice minime specificate în anexa III. (2) BCN asigură respectarea condițiilor stabilite în temeiul prezentului articol, al articolului 4 și al articolului 4a în scopul acordării, reînnoirii sau retragerii, după caz și dacă este necesar, a oricărei derogări cu efect de la începutul fiecărui an calendaristic. (3) BCN pot supune agenții raportori efectivi, cărora li s-au acordat derogări în temeiul prezentului articol, al articolului 4 sau al articolului 4a, unor obligații de raportare suplimentare, atunci când BCN apreciază că au nevoie de detalii suplimentare. Agenții raportori efectivi raportează datele solicitate în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care BCN relevantă le-a adresat solicitarea. (4) În cazurile în care BCN au acordat derogări, agenții raportori efectivi își pot îndeplini totuși toate obligațiile de raportare. Un agent raportor efectiv care optează să nu facă uz de derogările acordate de BCN relevantă obține aprobarea BCN respective înainte de a face uz de derogările acordate într-o etapă ulterioară. (*****) Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (BCE/2013/33) (JO L 297, 7.11.2013, p. 1).”" |
7. |
Articolul 5 se modifică după cum urmează:
|
8. |
Se introduc următoarele articole 5a și 5b: „Articolul 5a Norme contabile pentru raportarea datelor de grup (1) Fără a aduce atingere practicilor contabile naționale, agenții raportori de date de grup raportează deținerile de titluri de valoare la evaluările indicate în părțile 4 și 8 din anexa II. (2) Fără a aduce atingere practicilor contabile și mecanismelor de compensare (netting) naționale, agenții raportori de date de grup raportează deținerile de titluri de valoare pe bază brută în scopuri statistice. În special, se raportează și deținerile de titluri de valoare ale agenților raportori de date de grup emise chiar de agentul raportor și deținerile de titluri de valoare ale entităților juridice individuale din grupul cu obligații de raportare identificate în temeiul articolului 2 alineatul (4) și emise chiar de entități. Articolul 5b Norme contabile generale (1) În absența unor dispoziții contrare cuprinse în prezentul regulament, normele contabile aplicate de agenții raportori efectivi în scopul raportării prevăzute de prezentul regulament sunt cele cuprinse în legislația care transpune în dreptul național Directiva 86/635/CEE a Consiliului (******) sau, dacă această opțiune nu este aplicabilă, cele cuprinse în orice alte standarde naționale sau internaționale aplicabile agenților raportori efectivi. (2) Deținerile de titluri de valoare acordate cu împrumut prin intermediul operațiunilor de împrumut de titluri sau vândute pe baza unor acorduri de răscumpărare rămân înregistrate ca dețineri ale proprietarului inițial, și nu ca dețineri ale achizitorului temporar, în cazul în care există un angajament ferm de efectuare a operațiunii inverse, și nu doar o opțiune de a face acest lucru. Atunci când partea care achiziționează temporar titlurile de valoare le vinde, această vânzare trebuie să fie înregistrată ca o tranzacție simplă cu titluri de valoare și raportată de achizitorul temporar ca poziție negativă în portofoliul de titluri de valoare relevant. (******) Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1).”" |
9. |
Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 6 Termene de raportare a datelor sectoriale BCN transmit către BCE:
|
10. |
Se introduc următoarele articole 6a și 6b: „Articolul 6a Termene de raportare a datelor de grup BCN transmit BCE date de grup titlu cu titlu trimestriale în conformitate cu articolul 3a alineatul (1) și capitolul 2 din anexa I până la ora 18.00 CET din a 55-a zi calendaristică următoare sfârșitului trimestrului la care se referă datele. Articolul 6b Termene de raportare generale (1) BCN decid până când trebuie să primească datele de la agenții raportori efectivi pentru a putea să îndeplinească procedurile necesare de control al calității și pentru a respecta termenele prevăzute la articolele 6 și 6a. (2) Atunci când termenul prevăzut la articolele 6 sau 6a este într-o zi în care TARGET2 este închis, termenul este prelungit până în următoarea zi în care TARGET2 funcționează, astfel cum este publicat pe website-ul BCE.” |
11. |
Se introduce următorul articol 10b: „Articolul 10b Prima raportare după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/1384 al Băncii Centrale Europene (BCE/2016/22) (*******) (1) Prima raportare de date sectoriale în temeiul articolului 3 începe cu datele pentru perioada de referință septembrie 2018. (2) Prima raportare de date de grup în temeiul articolului 3a începe cu datele pentru perioada de referință septembrie 2018. (*******) Regulamentul (UE) 2016/1384 al Băncii Centrale Europene din 2 august 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2016/22) (JO L 222, 17.8.2016, p. 24).”" |
12. |
Anexele I și II se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Dispoziție finală
Prezentul regulament intră în vigoare la 1 octombrie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 2 august 2016.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (JO L 305, 1.11.2012, p. 6).
ANEXĂ
1. |
Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa II se modifică după cum urmează:
|
(*) În cazul în care sunt disponibile, subsectoarele «administrația centrală» (S.1311), «administrațiile statelor federale» (S.1312), «administrațiile locale» (S.1313) și «fondurile de securitate socială» (S.1314) sunt raportate prin identificare separată.
(**) BCN relevantă poate solicita agenților raportori efectivi să identifice separat subsectoarele «gospodăriile populației» (S.14) și «instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației» (S.15).”;
(***) În acest caz, întrucât nu se aplică SEC 2010, este aplicabilă clasificarea sectoarelor cuprinsă în Sistemul Conturilor Naționale din 2008”;
(1) Pentru date agregate: numărul de unități sau valoarea nominală agregată cu aceeași valoare la prețul curent (a se vedea câmpul 4).
(2) În cazul în care sunt disponibile, subsectoarele «administrația centrală» (S.1311), «administrațiile statelor federale» (S.1312), «administrațiile locale» (S.1313) și «fondurile de securitate socială» (S.1314) sunt raportate prin identificare separată.
(3) Pentru date agregate: numărul de unități sau valoarea nominală agregată cu aceeași valoare la prețul curent (a se vedea câmpul 4).
(4) În cazul în care sunt disponibile, subsectoarele «administrația centrală» (S.1311), «administrațiile statelor federale» (S.1312), «administrațiile locale» (S.1313) și «fondurile de securitate socială» (S.1314) sunt raportate prin identificare separată.
(5) În cazul în care sunt disponibile, subsectoarele «gospodăriile populației» (S.14) și «instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației» (S.15) sunt raportate prin identificare separată.”;
(6) În cazul aplicării derogării stabilite la articolul 4a alineatul (3), câmpurile de date referitoare la raportarea entitate cu entitate ar trebui raportate în conformitate cu regulile naționale respective stabilite de BCN care a acordat derogarea, asigurând omogenitatea datelor în ceea ce privește defalcările obligatorii.
(7) În cazul aplicării derogării stabilite la articolul 4a alineatul (3), câmpurile de date referitoare la raportarea entitate cu entitate ar trebui raportate în conformitate cu regulile naționale respective stabilite de BCN care a acordat derogarea, asigurând omogenitatea datelor în ceea ce privește defalcările obligatorii.
(8) Aproximări alternative (precum valori contabile) pot fi utilizate pe principiul depunerii tuturor diligențelor în acest sens dacă nu este disponibilă valoarea de piață.
(9) În cazul în care sunt disponibile, subsectoarele «administrația centrală» (S.1311), «administrațiile statelor federale» (S.1312), «administrațiile locale» (S.1313) și «fondurile de securitate socială» (S.1314) sunt raportate și identificate separat.”
(****) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).”;
(10) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).
(11) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
DECIZII
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/52 |
DECIZIA (UE) 2016/1385 A COMISIEI
din 1 octombrie 2014
privind ajutorul de stat SA.27408 (C 24/10) (ex NN 37/10, ex CP 19/09) acordat de autoritățile din Castilla-La Mancha pentru instalarea televiziunii digitale terestre în zonele îndepărtate și mai puțin urbanizate din Castilla-La Mancha
[notificată cu numărul C(2014) 6846]
(Numai textul în limba spaniolă este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2),
având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),
după ce părțile interesate au fost invitate să prezinte observații în conformitate cu dispozițiile menționate anterior și ținând seama de aceste observații,
întrucât:
1. PROCEDURĂ
(1) |
Comisia a primit la 14 ianuarie 2009 o plângere din partea societății Radiodifusión Digital SL (denumită în continuare „Radiodifusión”) și la 18 mai 2009 o plângere din partea societății SES Astra S.A. (denumită în continuare „Astra”). Ambele plângeri se referă la o schemă de ajutoare de stat adoptată de autoritățile spaniole în contextul trecerii de la televiziunea analogică la televiziunea digitală în zonele îndepărtate și mai puțin urbanizate din Spania. Schema contestată își are originea în Legea 10/2005 din 14 iunie 2005 privind măsuri urgente de promovare a televiziunii digitale terestre, de liberalizare a televiziunii prin cablu și de susținere a pluralismului (1). În legătură cu procesul de tranziție către televiziunea digitală terestră au fost adoptate, printre altele, următoarele acte legislative: Decretul regal 944/2005 din 29 iulie 2005 de aprobare a Planului tehnic național pentru televiziunea digitală terestră (denumit în continuare „Planul tehnic național”) (2), Decretul regal 945/2005 din 29 iulie 2005 de aprobare a Regulamentului general de furnizare a serviciului de televiziune digitală terestră, Ordinul ITC/2476/2005 din 29 iulie 2005 de aprobare a Regulamentului tehnic și de furnizare a serviciului de televiziune digitală terestră și Decretul regal 920/2006 din 28 iulie 2006 de aprobare a Regulamentului general de furnizare a serviciilor de radiodifuziune și de televiziune prin cablu. |
(2) |
Aceste măsuri privesc întregul teritoriu al Spaniei. Cu toate acestea, Comisia a inițiat două proceduri distincte, una pentru Spania, cu excepția Comunității Autonome Castilla-La Mancha, și a doua pentru Comunitatea Autonomă Castilla-La Mancha. Deși măsura de ajutor este aceeași în ambele cazuri și ridică aceleași probleme, cazul regiunii Castilla-La Mancha prezintă unele particularități de mică importanță (sau fără importanță) pentru situația generală. Concret, plângerea societății Radiodifusión se referă numai la Castilla-La Mancha, întrucât modul în care guvernul regional al acestei provincii a aplicat schema de ajutor diferă de modelul urmat de celelalte regiuni și, în cazul Castilla-La Mancha, a fost necesar să se efectueze o evaluare detaliată a unui studiu economic. |
(3) |
În ambele cazuri, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare la 29 septembrie 2010, susținând că schema de ajutoare de stat efectuează o discriminare între operatorii de platforme. Decizia de a iniția procedura oficială de investigare (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”) a fost publicată la 11 decembrie 2010 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). Trei părți interesate au trimis observații: Radiodifusión, la 11 ianuarie 2011, Abertis și SES Astra S.A. (denumită în continuare: „Astra”), la 4 februarie 2011. |
(4) |
La 19 ianuarie și 9 februarie 2011 observațiile au fost transmise Spaniei, căreia i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima opinia cu privire la acestea. La 18 februarie și 8 martie 2011, Reprezentanța Permanentă a Regatului Spaniei a prezentat observațiile guvernului regional al Comunității Autonome Castilla-La Mancha (Junta de Comunidades de Castilla-La Mancha, denumit în continuare „JCCM”) cu privire la comentariile părților terțe. La 27 mai 2011 și 9 august 2012, Comisia a transmis Spaniei solicitări de informații, la care JCCM a răspuns la 10 iunie 2011 și, respectiv, 10 septembrie 2012. La 20 august 2011, Comisia a transmis o solicitare de informații societății Radiodifusión, care a răspuns la 29 septembrie 2011. La 14 octombrie 2011, 15 noiembrie 2011 și 6 decembrie 2012, JCCM a prezentat informații suplimentare din proprie inițiativă. În plus, la 18 mai 2011, Comisia a organizat o reuniune cu autoritățile spaniole și cu JCCM. |
(5) |
JCCM a furnizat la 15 mai 2013 informații privind organizarea unei licitații pentru ajutorul de funcționare și cel de întreținere și la 20 decembrie 2013 informații privind procedurile de sancționare aflate în curs în Spania împotriva Radiodifusión și a societății-mamă INGEST, precum și observații privind discuțiile aflate în desfășurare între Comisie și autoritățile spaniole pe tema ajutorului de stat SA.28599. La 6 iunie 2014, JCCM a prezentat observații pentru a demonstra că acțiunile sale respectă „principiul investitorului în economia de piață” și normele UE privind achizițiile publice. În plus, între Comisie și JCCM au avut loc mai multe schimburi de informații privind investigația. |
(6) |
La 20 iunie 2013, Comisia a adoptat o decizie finală negativă privind ajutorul de stat SA.28599 pentru instalarea televiziunii digitale terestre în zone îndepărtate și mai puțin urbanizate (situate în afara regiunii Castilla-La Mancha) (4). |
2. DESCRIEREA MĂSURII
2.1. CONTEXT
2.1.1. Reclamanții
(7) |
Radiodifusión este un operator local de telecomunicații și de platformă de televiziune terestră, înregistrat în Registrul operatorilor al Comisiei pentru piața de telecomunicații (denumită în continuare „CMT”), care are ca obiect de activitate gestionarea unei rețele publice de telecomunicații și furnizarea serviciilor de comunicații electronice, în special a serviciilor de radiodifuziune și televiziune. |
(8) |
Radiodifusión a reclamat faptul că schemele de finanțare din Castilla-La Mancha erau destinate operatorilor de platforme care dispuneau deja de o rețea cu acoperire națională, celelalte rețele (și anume, operatorii de rețele locale) fiind astfel excluse. Conform Radiodifusión, schema contestată afectează concurența reală la nivel local și concurența potențială la nivel regional și național. |
(9) |
Radiodifusión a susținut, de asemenea, că cea mai mare parte a fondurilor investite de regiunea Castilla-La Mancha nu a fost utilizată pentru modernizarea stațiilor de emisie analogice existente, ci pentru construirea unor stații noi. Pentru a dovedi această afirmație,Radiodifusión a comparat lista comunelor care au primit fonduri cu lista celor care găzduiau o stație de emisie analogică. Aproximativ 80 % din comunele beneficiare nu aveau o stație de emisie analogică înainte de introducerea schemei. Radiodifusión a subliniat, de asemenea, că pentru simpla digitalizare a rețelei terestre nu ar fi fost necesară construcția masivă de stații suplimentare. În consecință, fondurile destinate modernizării rețelei au fost disproporționat de mari. |
(10) |
Din cele de mai sus, Radiodifusión a dedus că scopul real al subvențiilor nu era simpla digitalizare a rețelei existente, ci, mai degrabă, construirea unei rețele mai performante și mai extinse, care să le permită operatorilor tradiționali (în principal, TelecomCLM și Abertis) să concureze mai activ pe piața serviciilor de transmisie a programelor organismelor de radiodifuziune locale și pe piața televiziunii mobile. În aceste circumstanțe, Radiodifusión consideră că nu se poate justifica faptul că nu s-a adoptat o procedură deschisă și transparentă pentru acordarea subvențiilor, ținând seama că orice operator de rețea ar fi putut să construiască noile stații. În consecință, Radiodifusión semnalează, de asemenea, existența unei denaturări a pieței operatorilor de rețea. |
(11) |
Al doilea reclamant este operatorul de platformă satelitară SES Astra. Înființat în 1985, acesta a fost primul operator privat de servicii de comunicații prin satelit din Europa. Astra oferă o gamă largă de soluții de radiodifuziune și de comunicații în bandă largă pentru clienți din Europa și din afara Europei. Operatorul difuzează programe de televiziune și de radio direct către milioane de locuințe și oferă acces la internet și servicii de rețea pentru utilizatori publici și privați. |
(12) |
Astra pretinde că măsura încalcă principiul neutralității tehnologice, deoarece sprijină numai transmisiunea terestră pentru digitalizare. Pentru a demonstra că platforma satelitară ar putea reprezenta o alternativă reală, Astra face referire, în special, la cazul Cantabriei. În ianuarie 2008, guvernul regional al acestei Comunități Autonome a organizat o licitație pentru a extinde acoperirea cu servicii de televiziune digitală la tot teritoriul Cantabriei și a selecționat Astra pentru a oferi, prin intermediul platformei sale, canale libere (necodate). În noiembrie 2008, guvernul regional a reziliat însă acest contract. Potrivit Astra, autoritățile au reziliat contractul numai pentru că au fost informate că guvernul central urma să finanțeze modernizarea rețelei analogice terestre. De fapt, într-o scrisoare din 7 noiembrie 2008, autoritățile din Cantabria au explicat că rezilierea contractului s-a datorat faptului că, între timp, guvernul central a adoptat decizii privind extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală la întregul teritoriu al Spaniei (5). În consecință, potrivit reclamantului, cazul Cantabriei demonstrează, în primul rând, că Astra putea concura pe această piață și, în al doilea rând, că deciziile guvernului central au împiedicat exercitarea acestei concurențe. |
2.1.2. Sectorul
(13) |
Cazul privește sectorul radiodifuziunii. În acest sector activează numeroși operatori la diferite niveluri ale lanțului de produse și servicii de radiodifuziune. |
(14) |
Organismele de radiodifuziune sunt editorii de canale de televiziune care achiziționează sau produc conținut TV, pe care îl grupează în canale. Aceste canale sunt ulterior difuzate către public prin diferite platforme (de exemplu, prin satelit, televiziune digitală terestră, cablu, televiziune prin internet). În Spania, legiuitorul a considerat că serviciile de radiodifuziune sunt servicii publice, motiv pentru care acestea sunt furnizate atât de către organismele de radiodifuziune de stat (RTVE), cât și de către organismele de radiodifuziune private care dețin o licență acordată de stat (6). Așa-numitele canale „libere” sunt oferite telespectatorilor în mod gratuit. Pentru ca populația să poată beneficia efectiv de acest serviciu public, legea prevede obligații de acoperire minimă, atât pentru organismul public de radiodifuziune, cât și pentru operatorii privați deținători de licențe. În consecință, organismele publice de radiodifuziune au obligația de a acoperi cel puțin 98 % din populația Spaniei, în timp ce operatorii privați trebuie să acopere cel puțin 96 % din populație. În Spania, organismele naționale de radiodifuziune nu dețin o rețea națională de radiodifuziune, motiv pentru care încheie acorduri cu operatorii de platforme pentru transmiterea conținutului și pentru îndeplinirea obligațiilor lor de acoperire. |
(15) |
Furnizorii de echipamente de telecomunicații sunt societățile care produc sau instalează infrastructurile și dispozitivele necesare pentru construcția diferitelor platforme. |
(16) |
Operatorii de platforme (sau operatorii de rețea) sunt entități private sau publice care operează infrastructurile necesare pentru transportul și distribuția semnalului canalelor de radiodifuziune. La începuturile televiziunii, unica platformă existentă era platforma analogică terestră. Pe măsură ce tehnologia a progresat, au apărut pe piață mai multe platforme, și anume: platforma satelitară, platforma prin cablu și, mai recent, televiziunea prin internet (7) care utilizează conexiunea în bandă largă pentru a transmite semnale de televiziune. |
(17) |
În radiodifuziunea terestră, semnalul de televiziune este transmis de la un studio TV către o stație de emisie (cap de rețea); aceasta este de obicei deținută de un operator de rețea care îi asigură funcționarea. Ulterior, semnalul este transportat și distribuit de la stația de emisie (capul de rețea) către stațiile de radiodifuziune (de exemplu, turnuri) administrate de un operator de rețea. Uneori, semnalul este transportat prin satelit. În final, semnalul se distribuie de la stațiile de radiodifuziune către locuințe. Pentru digitalizarea rețelei analogice terestre este necesar să se înlocuiască stațiile de emisie de pe teren. Având în vedere însă că semnalul digital acoperă o distanță mai mică decât cel analogic și, în consecință, noua tehnologie necesită o rețea cu un grad mai mare de capilaritate, extinderea acoperirii implică, de asemenea, în unele cazuri, construcția de noi stații de emisie. Telespectatorul trebuie să dețină un decodor, care poate fi sau nu deja integrat în televizor. |
(18) |
În radiodifuziunea prin satelit, semnalul este transmis unei stații de emisie (cap de rețea), pentru a fi ulterior transportat către un satelit, care îl distribuie către locuințe. În mod alternativ, semnalul poate fi transmis direct de la studioul TV către satelit, dacă studioul este echipat corespunzător. Telespectatorul trebuie să dețină o antenă parabolică și un decodor. Pentru a crește acoperirea cu servicii prin satelit a unei regiuni, este necesară instalarea echipamentului de la sol sus-menționat la domiciliul clientului. În termeni de acoperire geografică, platforma satelitară ar putea atinge aproape 100 % din teritoriul Spaniei, în timp ce platforma terestră atinge aproximativ 98 %. |
2.1.3. Context
(19) |
Măsura investigată trebuie analizată în contextul procesului de digitalizare a radiodifuziunii pe care l-au parcurs sau îl parcurg platformele terestre, satelitare sau prin cablu. În comparație cu radiodifuziunea analogică, radiodifuziunea digitalizată are o capacitate mai mare de transmisie datorită utilizării mai eficiente a spectrului de radiofrecvențe. Acest aspect este cu atât mai relevant în cazul radiodifuziunii terestre, pentru care este disponibil un spectru de frecvențe limitat, astfel încât aceasta se află în concurență cu telecomunicațiile mobile pentru banda largă deficitară. În schimb, transmisia prin satelit are avantajul operării într-o bandă de frecvență complet distinctă, în care nu există un deficit de frecvențe. |
(20) |
Trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală eliberează o mare porțiune de spectru radio de înaltă calitate, cunoscut sub denumirea de „dividend digital”, care va fi disponibil pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice. Acest dividend digital, în special frecvențele din banda de 790-862 MHz („banda de 800 MHz”), poate stimula dezvoltarea sectorului comunicațiilor electronice, poate avea un impact major asupra competitivității și creșterii economice și poate oferi o gamă largă de beneficii sociale și culturale (8). |
(21) |
„Dividendul digital” poate fi obținut fie prin trecerea de la o platformă terestră la alt tip de platformă, fie prin trecerea de la radiodifuziunea analogică terestră la cea digitală terestră. Poate fi avută în vedere, de asemenea, o soluție mixtă care să combine diferite platforme (9). |
(22) |
Cu toate acestea, în cazul radiodifuziunii terestre, deficitul de frecvențe rămâne o problemă, chiar și după digitizare. La puțin timp după finalizarea trecerii de la televiziunea analogică la cea digitală în aprilie 2010, guvernul spaniol a fost nevoit să transfere unele organisme de radiodifuziune din banda de 800 MHz într-o bandă de frecvență inferioară (10). Relocarea multiplexurilor de televiziune digitală terestră asignate organismelor de radiodifuziune a condus la costuri suplimentate și la acordarea de noi ajutoare de stat, pe care Comisia le examinează în prezent în cadrul unei proceduri oficiale de investigare (11). |
(23) |
În ceea ce privește transmisia TV, transmisia digitală terestră va fi în continuare, în viitorul previzibil, o platformă de distribuție importantă, dar probabil că tehnologia de bandă largă, cum ar fi rețelele de nouă generație (NGA), va reprezenta o alternativă majoră, ca tehnologie de transmisie dominantă. În prezent însă, rețelele NGA nu acoperă întregul teritoriu al Spaniei. |
(24) |
În Spania există în prezent patru platforme de radiodifuziune: TDT – tehnologia digitală terestră (DVB-T), prin satelit (DVB-S), prin cablu (DVB-C) și televiziunea prin internet. TDT este platforma principală pentru canalele spaniole publice și private cu acces liber (12). Principalul operator al rețelei terestre este Abertis. Acesta controlează, de asemenea, operatorul de satelit Hispasat. Există și o serie de operatori locali de telecomunicații care transportă semnalele TDT și care sunt, de regulă, conectați la rețeaua națională a Abertis. În Castilla-La Mancha, principalul operator regional este TelecomCLM (13). În ceea ce privește canalele TV cu plată, acestea sunt difuzate, în general, prin satelit, cablu și internet. Astra și Hispasat sunt principalii operatori de satelit. |
(25) |
Pentru tranziția de la televiziunea analogică la cea digitală, Spania a adoptat în perioada 2005-2008 o serie de măsuri cu impact asupra rețelei terestre, descrise în secțiunea 2.2. Autoritățile spaniole împart teritoriul în trei zone distincte:
|
2.2. DESCRIEREA AJUTORULUI
2.2.1. Măsura generală
(26) |
Schema care face obiectul investigației se bazează pe un sistem complex de dispoziții juridice instituite de autoritățile centrale spaniole începând cu anul 2005. Conform acestor dispoziții, ajutorul de stat pentru instalarea televiziunii digitale terestre în zona II a fost acordat în perioada 2008-2009 de către comunitățile autonome și municipalități. Acestea au direcționat către beneficiari fonduri provenind din bugetele lor și din bugetul central. De asemenea, după 2009, comunitățile autonome au continuat să acorde ajutoare pentru întreținerea și exploatarea rețelelor din zona II. |
(27) |
Reglementarea trecerii la televiziunea digitală a început cu adoptarea Legii 10/2005 din 14 iunie 2005. Această lege prevede necesitatea de a stimula trecerea de la tehnologia analogică terestră la cea digitală terestră, precum și obligația guvernului de a lua măsurile necesare în acest sens. |
(28) |
Pe baza acestui mandat, prin Decretul regal 944/2005, Consiliul de Miniștri a aprobat Planul tehnic național care stabilea data de 3 aprilie 2010 ca termen pentru abandonarea tehnologiei analogice (14). |
(29) |
În ceea ce privește zonele II și III, cea de-a douăsprezecea dispoziție adițională din Planul tehnic național prevedea deja posibilitatea ca autoritățile locale și cele regionale să extindă acoperirea de la 96 % la 100 % din populație. Planul tehnic se referă în această privință explicit la televiziunea digitală terestră (TDT) și stabilește șase condiții în care autoritățile locale pot efectua extinderea acoperirii. Condiția e) precizează că instalarea locală trebuie să fie conformă cu Planul tehnic pentru televiziunea digitală terestră. |
(30) |
Ulterior, la 7 septembrie 2007, Consiliul de Miniștri a aprobat Planul național de tranziție la televiziunea digitală terestră (denumit în continuare „Planul de tranziție”) (15), care pune în aplicare Planul tehnic. Planul de tranziție a împărțit teritoriul spaniol în nouăzeci de proiecte tehnice de tranziție (16) și a stabilit în cazul fiecărui proiect un termen-limită pentru abandonarea radiodifuziunii analogice. |
(31) |
La 29 februarie 2008, Ministerul Industriei, Energiei și Turismului (denumit în continuare „MIET”) a adoptat o decizie vizând modernizarea infrastructurilor de telecomunicații și stabilirea criteriilor și a modului de distribuire a finanțării destinate acțiunilor care au ca scop dezvoltarea societății informaționale în cadrul planului Avanza pentru anul 2008 (17). Bugetul aprobat prin această decizie s-a ridicat la 558 milioane EUR și a fost alocat parțial pentru dezvoltarea benzii largi și parțial pentru digitalizarea televiziunii în zonele îndepărtate și mai puțin urbanizate din Spania, care nu fac obiectul obligațiilor legale impuse organismelor de radiodifuziune comerciale (18). În aceste zone, procesul de digitalizare, denumit „extinderea acoperirii”, a fost realizat ulterior, prin intermediul unor acte adiționale la acordurile-cadru în vigoare (19), semnate de MIET și de comunitățile autonome în perioada iulie-noiembrie 2008 („acte adiționale la acordurile-cadru din 2006”, publicate în Monitorul Oficial al Spaniei, separat pentru fiecare comunitate autonomă). În aceste acorduri se precizează, în majoritatea cazurilor, că tehnologia digitală terestră este cea care trebuie finanțată. Pe baza acordurilor, MIET a transferat fonduri către comunitățile autonome, care s-au angajat să acopere restul costurilor operațiunii din bugetele lor. În aceste acte adiționale a fost inclusă, de asemenea, obligația autorităților locale de a respecta prevederile celei de-a douăsprezecea dispoziții adiționale din Planul tehnic național. |
(32) |
În paralel, la 17 octombrie 2008, Consiliul de Miniștri a aprobat alocarea a încă 8,72 milioane EUR pentru extinderea și finalizarea acoperirii cu servicii de TDT în cadrul proiectelor de tranziție care trebuiau finalizate în prima jumătate a anului 2009, în faza I a Planului de tranziție. Finanțarea a fost acordată după semnarea de noi acorduri-cadru între MIET și comunitățile autonome în decembrie 2008 („acordurile-cadru din 2008”). Acordurile respective privesc finanțarea sus-menționată în valoare de 8,72 milioane EUR și au fost denumite Acorduri-cadru de colaborare între Ministerul Industriei, Turismului și Comerțului și Comunitățile Autonome […] pentru derularea Planului național de tranziție la TDT. Acestea stabilesc o listă de activități care vor fi finanțate de autoritățile centrale și de cele regionale cu scopul de a obține o acoperire cu servicii de televiziune digitală, egală cu acoperirea analogică existentă. Activitățile respective sunt legate de instalarea televiziunii digitale terestre. |
(33) |
La 29 mai 2009, Consiliul de Miniștri a aprobat criteriile de distribuire a sumei de 52 milioane EUR, destinată inițiativelor vizând tranziția la TDT, prin care se finanțează extinderea acoperirii în cadrul proiectelor din fazele II și III ale Planului de tranziție (20). În aprobarea dată de Consiliul de Miniștri se stabilea o legătură directă cu Planul de tranziție, întrucât se preciza că „pentru a atinge obiectivul prevăzut în Planul național de tranziție la televiziunea digitală terestră, și anume o acoperire cu servicii de televiziune digitală terestră similară cu acoperirea actualului serviciu de televiziune analogică terestră, este necesară colaborarea financiară a autorităților publice” și că „această cooperare va fi formalizată în cadrul stabilit de Planul național de tranziție la televiziunea digitală terestră”. |
(34) |
În sfârșit, în perioada octombrie-decembrie 2009, s-au publicat în Monitorul Oficial al Spaniei actele adiționale la acordurile-cadru (menționate la considerentul 32), inclusiv finanțarea acordată pentru extinderea acoperirii în fazele II și III ale Planului de tranziție. Aceste acte adiționale definesc „măsurile de extindere a acoperirii” referindu-se explicit numai la tehnologia terestră (fără a exclude însă, în mod formal, alte tehnologii) (21). |
(35) |
După publicarea acordurilor-cadru din 2008 și a actelor adiționale sus-menționate (22), guvernele comunităților autonome au început punerea în aplicare a extinderii. În acest scop, au organizat ele însele licitații publice sau au încredințat această sarcină unor societăți private. Unele subvenții au fost convenite cu MIET și finanțate, în consecință, de la bugetul central, iar altele au fost finanțate parțial de către comunitățile autonome. În unele cazuri, comunitățile autonome au încredințat municipalităților sarcina de a pune în aplicare extinderea. |
2.2.2. Punerea în aplicare a măsurii de ajutor în Castilla-La Mancha
(36) |
Spre deosebire de majoritatea celorlalte comunități autonome, autoritățile din Castilla-La Mancha nu au organizat licitații regionale pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală. Acest lucru a fost cauzat, se pare, de constrângeri de timp, având în vedere că trebuiau modernizate peste 400 de stații de emisie (23). În schimb, JCCM a aplicat o procedură specifică pentru a selecționa operatori de telecomunicații pentru digitalizarea stațiilor de emisie, stabilită în Decretul 347/2008 din 2 decembrie 2008 (denumit în continuare „decretul”). |
(37) |
Decretul prevedea alocarea fondurilor necesare pentru digitalizare direct către proprietarii stațiilor de emisie (analogice) existente. Prin urmare, nu a fost necesară o procedură de licitație deschisă. JCCM a urmat o procedură specială: (i) analiza tehnică a stațiilor care asigură acoperire analogică; (ii) analiza acoperirii digitale care se dorește a fi obținută; (iii) alegerea stațiilor de emisie care urmează a fi digitalizate; (iv) identificarea proprietarului stațiilor de emisie; (v) propunerea înaintată de guvernul regional proprietarului stațiilor de emisie; și (vi) acordarea subvenției. |
(38) |
Decretul a fost aplicat în consecință. Proprietarii stațiilor de emisie existente au fost contactați direct și li s-au comunicat cerințele necesare pentru primirea finanțării publice. Trebuie evidențiate trei situații distincte. În primul rând, în majoritatea cazurilor, stațiile de emisie sunt proprietatea municipalităților, care sunt responsabile cu exploatarea și întreținerea acestora. După ce au primit finanțare din partea JCCM, municipalitățile au achiziționat echipamentele digitale de la Abertis sau TelecomCLM, pe baza unei oferte tehnice și economice, și au subcontractat aceste două societăți pentru instalarea, exploatarea și întreținerea echipamentelor. Numai aceste două societăți au fost contactate de autorități și au depus propuneri tehnice pentru primirea ajutorului. În al doilea rând, în aproximativ un sfert din cazuri, stațiile selecționate sunt proprietatea TelecomCLM sau Abertis. În aceste cazuri, cele două societăți au primit ajutorul pentru a-și moderniza propriile echipamente. În al treilea și ultimul rând, a fost necesar să se construiască câteva stații de emisie noi. Deși au fost finanțate din fonduri publice, acestea sunt, în prezent, proprietatea TelecomCLM. |
(39) |
JCCM a încheiat 147 de acorduri cu cei doi operatori și 475 de acorduri cu municipalitățile. Aproximativ 84 % din echipamentele acoperite de aceste acorduri au fost echipamente de TDT, iar 16 % au fost receptoare de satelit pentru locuințe. S-au utilizat receptoare de satelit pentru a asigura recepția canalelor de TDT în localitățile foarte mici. Pentru acestea, JCCM a decis să utilizeze platforma satelitară a Hispasat (24). La încheierea procesului, informațiile privind modernizarea stațiilor existente au fost afișate la avizierele primăriilor. |
(40) |
Comisia a fost informată că, în total, pentru modernizarea stațiilor de emisie au fost alocate aproximativ 46 milioane EUR din fonduri publice, din care 32,6 milioane EUR au fost plătite direct municipalităților, care dețin 355 de stații de emisie (25). Acordurile dintre JCCM și municipalități prevăd că acestea din urmă au responsabilitatea de a contracta operatorul selecționat, care urmează să efectueze instalarea și întreținerea (26). Municipalitățile au ales proceduri de selecție diferite. Unele au trimis scrisori direct către TelecomCLM și Abertis, în timp ce altele au afișat informațiile la avizier, invitând operatorii să prezinte oferte tehnice. |
(41) |
În temeiul acordului, JCCM plătește, pentru fiecare stație de emisie digitalizată, achiziția și instalarea echipamentelor digitale, precum și exploatarea și întreținerea acestora în primii 2 ani de funcționare. Întrucât acordul nu îl obliga pe operator să plătească exploatarea și întreținerea după această perioadă, TelecomCLM a transferat echipamentele către JCCM (27). În urma acestui transfer, plata pentru exploatarea și întreținerea echipamentelor de TDT devenea responsabilitatea JCCM. |
(42) |
Comisia a fost informată că, din cele 46 milioane EUR cheltuite din fonduri publice, cel puțin 13,5 de milioane EUR au fost transferate către operatorii de platforme: 13,2 milioane EUR către TelecomCLM, care deține 138 de stații de emisie, și aproximativ 250 000 EUR către Abertis, care deține trei stații de emisie. TelecomCLM și Abertis și-au digitalizat stațiile cu echipamente proprii. În unele cazuri, echipamentele utilizate pentru digitalizarea repetitoarelor TelecomCLM aparțin în continuare autorităților publice. În aceste situații, operatorul nu are obligația de a plăti pentru utilizarea echipamentelor respective. În plus, suma totală a fondurilor cheltuite în perioada 20092011 pentru exploatarea și întreținerea stațiilor digitalizate (ajutor în curs de derulare) a fost de cel puțin 6,5 milioane EUR. |
(43) |
Simpla modernizare a stațiilor existente nu era însă suficientă pentru a extinde acoperirea. În consecință, au fost construite cu fonduri publice 20 de stații noi. Pentru această lucrare, autoritățile au contactat direct TelecomCLM, fără a organiza o licitație deschisă, Potrivit informațiilor furnizate Comisiei, pentru construcția noilor stații a fost alocată o sumă totală de 2,26 milioane EUR, din care aproximativ 751 000 EUR au fost alocați pentru construcția a șase stații, transferate ulterior către TelecomCLM. Celelalte 14 stații sunt în continuare în proprietatea municipalităților. |
(44) |
În sfârșit, după cum se precizează în considerentul 39, atunci când instalarea unei stații de TDT devenea prea costisitoare, se recurgea la transmisia prin satelit. În acest scop, au fost încheiate 100 de acorduri pentru instalarea receptoarelor de satelit în locuințe. Receptoarele de satelit fac parte din rețeaua de transmisie prin satelit. |
(45) |
Ca urmare a procedurii, autoritățile au semnat în total 622 de acorduri cu municipalitățile și cu operatorii în cauză. Potrivit informațiilor furnizate Comisiei, sumele sunt distribuite după cum urmează:
|
2.3. MOTIVELE INIȚIERII PROCEDURII
(46) |
În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a precizat că măsura descrisă pare să îndeplinească toate criteriile stabilite la articolul 107 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, poate fi considerată ajutor de stat. Măsura contestată pare să implice o discriminare în favoarea operatorilor de platformă terestră, încălcând principiul neutralității tehnologice (30). În plus, măsura contestată pare să discrimineze operatorii de platforme care furnizează servicii de radiodifuziune organismelor de radiodifuziune terestră regionale și locale, ceea ce ar reprezenta un avantaj pentru organismele de radiodifuziune naționale și operatorii de platforme naționali. |
(47) |
Comisia a ajuns la concluzia preliminară că este posibil ca schema să fi provocat o denaturare potențială sau reală a concurenței dintre platformele satelitare și cele terestre. Aceasta nu a identificat niciun motiv pe baza căruia măsurile respective să poată fi considerate compatibile cu piața internă, având în vedere că nicio derogare nu pare a fi aplicabilă. |
(48) |
Pentru mai multe detalii concrete, a se vedea decizia de inițiere a procedurii, care trebuie considerată parte integrantă a prezentei decizii. |
3. OBSERVAȚIILE AUTORITĂȚILOR SPANIOLE
3.1. ASPECTE GENERALE
(49) |
În apărarea lor față de cele expuse în decizia de inițiere a procedurii, Spania și Comunitatea Autonomă Castilla-La Mancha au adus numeroase argumente. În general, acestea pot fi grupate în două categorii. În primul rând, autoritățile spaniole au susținut că beneficiarilor ajutorului nu li s-a conferit niciun avantaj. În al doilea rând, dacă se consideră, totuși, că a fost acordat un ajutor de stat, acesta este, în orice caz, compatibil (31). Argumentele respective sunt prezentate pe scurt mai jos. |
3.2. ABSENȚA AJUTORULUI
3.2.1. Absența avantajului
(50) |
Conform autorităților din Castilla-La Mancha, măsura investigată nu constituie ajutor de stat și nu implică niciun avantaj pentru întreprinderi. Beneficiarilor, care acționau în calitatea lor oficială sau ca autoritate publică (32), le-au fost transferate direct fonduri ale statului spaniol și ale comunităților autonome. Subvențiile contestate au fost utilizate exclusiv pentru a digitaliza 141 de stații de emisie analogică existente și pentru a construi șase stații noi. Digitalizarea stațiilor de emisie s-a efectuat după o evaluare aprofundată a raportului tehnic întocmit de operatorii care dețin stațiile. Acordul cu proprietarii stațiilor a fost semnat pe baza acestor rapoarte tehnice (33). Această „procedură negociată” trebuie considerată ca fiind deschisă, transparentă și nediscriminatorie, ținând seama de faptul că a fost afișată și la avizierele primăriilor (a se vedea considerentul 39). |
(51) |
Autoritățile naționale susțin că operatorii de platforme au primit finanțare publică numai pentru exploatarea și întreținerea echipamentelor de emisie deținute de municipalități. Acestea au acționat ca simpli furnizori și instalatori ai echipamentelor tehnice necesare pentru modernizarea și adaptarea stațiilor respective, și nu ca operatori de platforme (34). Serviciile prestate în zona II, în urma finanțării publice, se limitează la furnizarea semnalului de televiziune terestră ca serviciu public de bază. |
(52) |
Pentru a efectua digitalizarea rețelelor lor, cele 475 de municipalități au comandat rapoartele tehnice pe care operatorii de platforme le întocmesc frecvent. Nici în acest caz nu a fost conferit operatorilor vreun avantaj economic. |
(53) |
Potrivit autorităților naționale, stațiile de emisie digitalizate care aparțineau TelecomCLM sau Abertis Telecom au fost construite înainte de acordarea subvențiilor contestate, ceea ce înseamnă că aceste subvenții nu au fost utilizate pentru a finanța extinderea rețelei vreunuia dintre cei doi operatori de rețea implicați în extinderea acoperirii cu servicii de TDT în zona II din Castilla-La Mancha. |
(54) |
TelecomCLM și Abertis au primit finanțare publică pentru a digitaliza 141 de stații de emisie aflate în proprietatea lor. Autoritățile naționale precizează că această finanțare a fost acordată numai pentru zonele în care municipalitățile nu dețineau stații de emisie sau de retransmisie adecvate pentru a fi utilizate la extinderea acoperirii cu servicii de TDT. Cu toate acestea, autoritățile naționale susțin că investițiile respective nu au conferit societăților TelecomCLM și Abertis un avantaj concurențial pe piețele adiacente, cum ar fi piața de televiziune locală sau piețele de radiodifuziune video digitală Digital Video Broadcasting (DV-BH). Digitalizarea stațiilor TelecomCLM nu a permis acestei societăți să furnizeze organismelor de radiodifuziune servicii la nivel regional și nici nu a condus la creșterea capilarității rețelei sale în vederea prestării de noi tipuri de servicii. |
(55) |
Operatorii de rețea implicați în procesul de digitalizare a celor trei tipuri de stații de emisie din zona II nu au obținut un avantaj economic. În toate cele trei tipuri de stații, serviciile de furnizare, instalare, exploatare și întreținere a echipamentelor de TDT au fost prestate de operatori la prețul pieței. |
3.2.2. Absența denaturării concurenței și a schimburilor comerciale
(56) |
Nu a avut loc o denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale. Orice operator de telecomunicații înscris în Registrul Comisiei pentru piața de telecomunicații (CMT) poate fi subcontractor al municipalităților și, prin urmare, poate solicita subvenții în temeiul Decretului 347/2008. Acest lucru se aplică, de asemenea, operatorilor de satelit, cablu sau televiziune și tuturor operatorilor, indiferent dacă activează la nivel național, regional sau local. |
(57) |
Potrivit autorităților naționale, procesul de selecție respectiv a fost transparent și s-a desfășurat cu respectarea atât a legislației spaniole, cât și a legislației UE privind achizițiile publice. Autoritățile regionale au dat publicității subvențiile. Toate procedurile de extindere a acoperirii cu servicii de TDT au fost afișate la avizierele primăriilor și au fost trimise scrisori principalilor operatori de rețea din regiune, respectiv TelecomCLM și Abertis Telecom. |
(58) |
Astfel, subvențiile acordate municipalităților nu au consolidat poziția concurențială a unui tip de operator de rețea în raport cu alți operatori concurenți. Principalii beneficiari sunt municipalitățile, operatorii de rețea nefiind decât furnizorii echipamentelor de emisie și ai serviciilor de întreținere pentru o perioadă de maximum doi ani. Radiodifusión nu a fost contactată niciodată, deoarece, în acel moment, nu existau indicații că societatea ar deține vreo stație de emisie în regiune. |
(59) |
Pe de altă parte, autoritățile din Castilla-La Mancha susțin că au examinat cu atenție soluția platformei satelitare ca opțiune pentru extinderea acoperirii digitale, înainte de a promulga Decretul nr. 347/2008. În cadrul unui studiu intern (35) au fost comparate două tehnologii pentru efectuarea extinderii: TDT și televiziunea prin satelit. Studiul ținea seama de criteriile de acordare a subvențiilor pentru acoperirea cu semnal digital a zonei II. Printre acestea se numără cerințele ca tranziția să se efectueze fără costuri suplimentare sau alte inconveniente pentru cetățeni și să se utilizeze infrastructura existentă. |
(60) |
Studiul concluziona că, pe o perioadă de 10 ani, costurile totale asociate soluției TDT ar fi cuprinse între 15,2 și 17,3 milioane EUR, în timp ce tehnologia de satelit ar costa peste 47 milioane EUR. |
(61) |
Studiul conținea mai multe recomandări privind cele mai adecvate metode pentru extinderea acoperirii cu semnal TDT în localitățile din Castilla-La Mancha neincluse în planurile oficiale de acoperire ale organismelor de radiodifuziune regionale și naționale. De asemenea, erau evaluate toate implicațiile soluției care presupunea recurgerea la satelit pentru extinderea acoperirii digitale. Concluzia era că tehnologia satelitară ar necesita investiții de 3-6 ori mai mari decât tehnologia terestră. Această diferență de costuri rezultă direct din costurile asociate închirierii echipamentelor de emisie prin satelit, independent de costul decodorului pentru satelit. În consecință, ar fi rezonabil să se concluzioneze că pentru extinderea serviciului universal de TDT la populația din Castilla-La Mancha trebuie utilizată tehnologia TDT (36). |
(62) |
În plus, guvernul spaniol a prezentat un studiu intern privind fezabilitatea prestării serviciului de TDT universal utilizând tehnologia TDT sau tehnologia satelitară, elaborat de MIET în iulie 2007. Autoritățile consideră că studiul ține seama de costurile reale de transmisie prin semnal TDT sau satelit. Ambele studii sunt examinate în profunzime în secțiunea 5.3.2.2. |
(63) |
Pentru adoptarea deciziei de punere în aplicare a extinderii acoperirii cu servicii de TDT în zona II, JCCM susține că a luat în considerare numai criterii de eficiență tehnică și economică. Orice operator de rețea – terestră, de satelit, de cablu etc. – ar fi putut să depună o ofertă tehnică, având în vedere că trebuia să îndeplinească o singură cerință, și anume să fie înscris în registrul CMT (37). Din acest motiv, decizia a fost conformă cu principiul neutralității tehnologice. Acest lucru este confirmat și de faptul că, în cazuri specifice și bazându-se strict pe criterii de analiză a costurilor (38), JCCM a ales platforma satelitară dezvoltată anterior de Abertis. |
(64) |
În ceea ce privește presupusa discriminare a operatorilor locali, JCCM admite că, în conformitate cu articolul 4 din Decret, organismele de radiodifuziune sunt excluse în mod specific (indiferent dacă activează la nivel național, regional sau local) din rândul beneficiarilor de subvenții (39). În schimb, decretul nu exclude niciun operator de rețea. |
(65) |
Cu toate acestea, potrivit autorităților spaniole, Radiodifusión ar fi putut să participe în condiții de egalitate cu ceilalți operatori de rețea, digitalizând una dintre stațiile sale de emisie care transporta deja semnalul de televiziune analogică publică, națională sau regională. În acest scop, ar fi putut să semneze un acord cu JCCM sau ar fi putut să prezinte o ofertă unei municipalități, în calitate de operator de telecomunicații înscris în Registrul operatorilor al CMT. |
3.2.3. Capacitatea juridică a reclamantului Radiodifusión și neîndeplinirea de către această societate a obligațiilor care revin operatorilor de rețea în Castilla-La Mancha
(66) |
Potrivit JCCM, Radiodifusión este înregistrată ca operator de telecomunicații în Registrul operatorilor al CMT, pentru prestarea următoarelor servicii: „Rețea terestră – Suport pentru serviciul de radiodifuziune sonoră și televiziune” Cu toate acestea, JCCM subliniază că simplul fapt de a fi înscris în acest registru nu este suficient a îndeplini obligațiile care revin unui operator de telecomunicații în Castilla-La Mancha, prevăzute de Legea nr. 8/2001 din Castilla-La Mancha. Este vorba, în special, de obligația operatorilor de radiocomunicații de a „prezenta un plan teritorial de implantare a rețelei, care să includă stațiile fixe existente și estimările privind construcția de noi stații și dezvoltarea întregii rețele […]”. Până în prezent, JCCM nu are cunoștință de existența vreunui plan teritorial prezentat de Radiodifusión și nici de existența vreunei infrastructuri deținute de Radiodifusión împreună cu un alt operator. În consecință, JCCM susține că afirmația Radiodifusión, conform căreia aceasta deține 60 % din acoperirea din Castilla-La Mancha, este lipsită de fundament (40). |
(67) |
În plus, JCCM precizează că o societate din grupul respectiv, care are aceeași acționari ca și Radiodifusión, și anume INGEST, Infraestructuras y Gestión 2002, S.L. (denumită în continuare „INGEST”), are un număr de procese pe rolul instanțelor. În toate aceste procese, INGEST este acuzată de ocuparea ilegală a spectrului de radiofrecvențe rezervat televiziunii digitale terestre naționale, pe care îl utilizează pentru a emite semnalul televiziunilor locale. Pe de altă parte, Radiodifusión nu are autorizație pentru retransmisia semnalului TDT al Radio-Televisión de Castilla-La Mancha (denumită în continuare „RTV C-LM”). |
3.2.4. Exploatare și întreținere
(68) |
Potrivit JCCM, nici TelecomCLM și nici Abertis Telecom nu sunt beneficiarele măsurilor contestate, care urmăresc acoperirea costurilor recurente legate de exploatarea și întreținerea stațiilor terestre municipale. Scopul acordurilor este „finanțarea infrastructurii necesare pentru a finaliza extinderea acoperirii și emisia semnalului entităților și societăților autorizate să furnizeze servicii esențiale de televiziune”. Prin urmare, se acordă finanțare numai pentru achiziționarea și instalarea echipamentelor de radiocomunicații și a antenelor sau pentru elemente de construcție. În zona II, costurile sunt suportate de municipalitățile care dețin aceste stații. Costurile de exploatare și întreținere estimate pentru un total de 516 stații în primii doi ani se ridică la 6,5 milioane EUR. În consecință, pentru perioada 2010 – 2015, aceste costuri s-ar ridica la aproximativ 15 milioane EUR pentru 516 stații pe o perioadă de cinci ani (respectiv, în medie, 29 000 EUR per stație). |
3.2.5. Excepția în temeiul argumentului „infrastructurii generale”
(69) |
Potrivit JCCM, stațiile de emisie digitalizate, atât cele ale municipalităților, cât și cele ale operatorilor de rețea, pot fi considerate „infrastructură generală”, respectiv o infrastructură deschisă tuturor utilizatorilor potențiali în condiții de egalitate și nediscriminare. Prin urmare, infrastructura digitalizată va permite tuturor utilizatorilor din zona II din Castilla-La Mancha să recepționeze TDT în condiții de egalitate, atunci când va înceta emisia de televiziune analogică. |
3.2.6. Excepția în temeiul principiului investitorului în economia de piață
(70) |
JCCM susține, pe baza unei analize comparative a prețurilor de pe piață, că transferul de fonduri publice în cauză este conform cu principiul investitorului în economia de piață (PIEM). Plățile către TelecomCLM pentru anumite servicii s-au efectuat la prețul pieței. |
(71) |
JCCM concluzionează, după o comparație între finanțarea efectivă și plata pe care ar fi trebuit să o efectueze un investitor privat în condiții normale pentru a obține același tip de servicii, că acordurile s-au bazat pe criterii comerciale obiective. Prin urmare, dacă se face comparația cu sumele pe care le-ar fi obținut în condiții normale de piață, rezultă că operatorii de rețea nu au fost favorizați. În consecință, aceștia nu au beneficiat de un avantaj selectiv. |
3.2.7. Excepția în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat
(72) |
JCCM face trimitere la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat și susține că această dispoziție se poate aplica în zona II, care nu a suscitat interesul comercial al organismelor de radiodifuziune și al operatorilor de rețea. Prin furnizarea serviciilor de TDT și subcontractarea achiziționării, instalării, exploatării și întreținerii echipamentelor de TDT, municipalitățile au remediat o deficiență a pieței, ceea ce a avut ca rezultat îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor locuitorilor din zona II și dezvoltarea economică generală a regiunii Castilla-La Mancha. |
3.2.8. Abertis în calitate de operator de rețea
(73) |
JCCM nu este de acord cu Abertis, care afirmă că nu ar trebui să fie considerată operator de rețea în zona II, și precizează că a semnat acorduri cu Abertis în temeiul Decretului nr. 347/2008, pentru extinderea acoperirii cu servicii de TDT în zona II (41). Pe de altă parte, Abertis și TelecomCLM trebuie considerate operatori de rețea activi în zona II, deoarece există, în cazul Abertis, stații de emisie oficiale pentru televiziunea analogică ale RTVE și/sau ale Tele5 și, în cazul TelecomCLM, stații de emisie oficiale pentru televiziunea analogică ale CMT. |
(74) |
În mai multe cazuri, echipamentele municipale digitalizate sunt amplasate în stații aflate în proprietatea Abertis sau TelecomCLM. În aceste cazuri, echipamentele de TDT aparțin municipalităților respective. Abertis susține că, întrucât nu este operator de rețea în zona II, nu poate fi considerată beneficiar direct al subvențiilor contestate, deoarece„echipamentele sunt deținute în proprietate și exploatate de TelecomCLM și de alți operatori locali” (42). JCCM consideră că această afirmație este eronată. |
4. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE INTERESATE
4.1. OBSERVAȚIILE RADIODIFUSIÓN DIGITAL SL
(75) |
În răspunsul său la decizia Comisiei de inițiere a procedurii, Radiodifusión observă că autoritățile spaniole nu au încredințat în mod oficial beneficiarilor ajutorului o misiune de interes economic general. Pe de altă parte, cuantumul ajutorului per stație pare excesiv, dacă se aplică numai stațiilor existente, după cum afirmă autoritățile spaniole. În opinia Radiodifusión, ajutorul a fost utilizat în principal pentru a construi noi stații de emisie în întreaga regiune Castilla-La Mancha și a disimula un ajutor ilegal. |
(76) |
Radiodifusión insistă asupra faptului că autoritățile din Castilla-La Mancha au acordat ajutorul fără desfășurarea unei proceduri de licitație și că transferul de resurse a fost selectiv, deoarece a exclus platformele bazate pe alte tehnologii, cum ar fi cablul sau satelitul. |
(77) |
Potrivit Radiodifusión, TelecomCLM a dobândit avantaje decisive ca urmare a măsurilor în cauză, fiind selecționată în mod direct de către autoritățile regionale, fără o procedură de selecție competitivă. În consecință, TelecomCLM a putut extinde în mod semnificativ acoperirea geografică a rețelei sale în zone în care, în alte condiții, nimeni nu ar fi investit. Aceasta a beneficiat, în plus, de o lipsă de supraveghere reglementară, întrucât nu avea nicio obligație reglementară de a furniza acces la rețeaua recent construită sau modernizată. Radiodifusión afirmă că Decretul 347/2008 precizează că obiectivul ajutorului de stat este construcția de noi stații de emisie, și nu digitalizarea stațiilor existente. |
(78) |
În opinia sa, ajutorul întărește poziția operatorilor tradiționali pe unicul segment de piață în care există un oarecare spațiu pentru concurență. Concret, se presupune că Abertis a fost în măsură să își consolideze monopolul și să utilizeze efectiv finanțarea publică pentru a crea o rețea nouă și mai densă, care să îi permită să concureze pe noi piețe. |
(79) |
Radiodifusión are convingerea că ajutorul de stat investigat nu este proporțional. Pentru a îndeplini cerința de proporționalitate, ajutorul trebuie să se aplice numai zonelor rurale îndepărtate și să fie acordat tuturor operatorilor în mod egal, cu impunerea de obligații de acces efectiv. |
(80) |
În răspunsul său din 27 septembrie 2011 la o solicitare de informații a Comisiei referitoare la aspectele de capacitate juridică ridicate de Spania, Radiodifusión a declarat că activitatea sa principală este prestarea de servicii către organismele locale de radiodifuziune audiovizuală și a transmis o listă a instalațiilor pe care le operează în 18 localități din Castilla-La Mancha. Cu toate acestea, potrivit Radiodifusión, aceleași instalații pot fi utilizate și pentru difuzarea emisiunilor naționale și regionale și, în consecință, ar fi putut să le utilizeze în acest scop, dacă i s-ar fi permis să concureze pentru primirea ajutorului. |
4.2. OBSERVAȚIILE ASTRA
(81) |
Astra consideră că măsura, inclusiv ajutorul în curs de derulare pentru serviciile de exploatare și întreținere, încalcă principiul neutralității tehnologice deoarece selecționează în mod direct platforma terestră. Aceasta subliniază că transmisia prin satelit ar fi fost mai ieftină decât TDT în zona II (43), după cum demonstrează clar succesul său la licitația organizată pentru Cantabria. Datorită importantelor economii de scară pe care le generează, soluția satelitară ar fi permis o și mai mare reducere a costurilor, dacă diversele regiuni s-ar fi coordonat în ceea ce privește alegerea unei platforme în zona II. Chiar dacă, din motive constituționale, guvernul spaniol n-ar fi putut să impună pentru acordarea ajutorului condiția ca regiunile să ia în considerare sinergiile interregionale, acestea ar fi putut să procedeze astfel din proprie inițiativă. Numai în acest fel guvernele regionale ar fi putut să se asigure că aleg soluția cea mai rentabilă pentru contribuabili. |
(82) |
Potrivit Astra, atunci când se compară diferitele platforme, ar trebui să se țină seama nu numai de costurile directe de instalare, ci și de alte efecte pozitive ale soluției satelitare. Procesul de tranziție ar fi fost mult mai simplu și mai puțin costisitor. Telespectatorii ar fi beneficiat de o perioadă de tranziție „simultană”, în cursul căreia ar fi recepționat canale transmise atât prin satelit, cât și pe cale terestră. Din cauza insuficienței lărgimii de bandă disponibile pentru rețeaua terestră și a necesității de a elibera în viitor mai multe frecvențe pentru serviciile de telecomunicații, în cazul rețelei terestre ar apărea costuri suplimentare pentru gospodării și organismele de radiodifuziune. Ca urmare a viitoarelor modificări ale lărgimii benzii, rezidenții din zona II vor trebui să își adapteze antenele. Organismele de radiodifuziune se vor confrunta cu mai multe cheltuieli în alte perioade simultane. Aceste costuri ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi optat pentru tehnologia satelitară. |
(83) |
Astra insistă asupra faptului că măsura nu a conferit un avantaj operatorilor de rețea. Mai precis, digitalizarea rețelei avantajează oferta comercială a Abertis pentru organismele de radiodifuziune, întrucât rețeaua TDT va atinge acum aproape 100 % din populație, fără costuri suplimentare. |
(84) |
În ceea ce privește denaturarea concurenței, Astra consideră că platforma satelitară și cea terestră aparțin aceleiași piețe. Nu există o distincție strictă între televiziunea cu plată și cea cu acces liber, cel puțin în ceea ce privește concurența dintre platforme. Există deja mai multe canale cu plată care se recepționează prin platforma de TDT; cu o singură excepție, toate sunt disponibile și prin satelit. |
(85) |
În ceea ce privește eventualele avantaje pentru platformele satelitare, Astra abordează, în special, necesitatea de a garanta accesul condiționat și criptarea. Protecția DPI nu ar reprezenta o problemă pentru organismele de radiodifuziune care transmit prin satelit canale cu acces liber. Această tehnologie se utilizează deja în prezent pentru multe canale cu plată transmise prin satelit. În plus, soluția propusă în Cantabria pentru accesul condiționat a fost acceptată de autoritățile regionale, care puteau decide ce utilizatori urmau să fie activați pentru a beneficia de serviciu. |
4.3. OBSERVAȚIILE ABERTIS
4.3.1. Existența unui ajutor de stat
(86) |
Abertis consideră că măsura contestată de extindere a acoperirii în zona II nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. |
(87) |
În primul rând, transferurile investigate au fost pur și simplu transferuri ale autorităților centrale pentru modernizarea stațiilor de emisie, care, fie aparțin direct administrației publice, fie administrația deține drepturile de utilizare. În consecință, nu ar fi vorba de transferuri de fonduri publice către vreo întreprindere: fondurile au rămas în continuare sub administrare publică. |
(88) |
În al doilea rând, Abertis subliniază că operatorii de rețea nu au beneficiat de măsurile contestate. Abertis nu poate fi considerat beneficiar, întrucât nu este operator de rețea în zona II și nu operează rețeaua utilizată pentru extinderea acoperirii cu servicii de TDT în Castilla-La Mancha. TelecomCLM este societatea care deține și operează, printre altele, echipamentele în cauză. |
(89) |
În al treilea rând, în ceea ce privește neutralitatea tehnologică, Abertis subliniază că măsura contestată nu afectează concurența dintre platforme, deoarece creșterea marginală a acoperirii cu servicii de TDT în zona II nu are niciun impact economic asupra zonei I. În plus, digitalizarea în zona II nu afectează prețul pe care îl poate percepe Abertis pentru serviciile de emisie prestate. De fapt, prețurile sale sunt reglementate și se bazează pe capitalul și pe cheltuielile sale de exploatare. În ceea ce privește TelecomCLM, instalațiile au trecut în proprietatea Comunității Autonome Castilla-La Mancha. Comunitatea controlează, de asemenea, operatorul de rețea regional TelecomCLM. |
(90) |
În al patrulea rând, nici organismele de radiodifuziune nu au beneficiat de măsura contestată, întrucât veniturile acestora nu au crescut după digitalizarea zonei II. Nici furnizorii de echipamente de telecomunicații nu pot fi considerați beneficiari indirecți ai măsurii, deoarece structura concurențială a pieței acestor echipamente nu a fost afectată și nici denaturată de achiziționarea echipamentelor necesare pentru trecerea stațiilor analogice la tehnologia digitală. |
(91) |
În al cincilea rând, Abertis consideră că măsura contestată nu a avut un efect semnificativ asupra concurenței dintre operatorii de rețea. Chiar dacă Radiodifusión ar fi beneficiat de măsură, aceasta n-ar fi putut să concureze cu Abertis la nivel național, pentru că stațiile pe care le operează, spre deosebire de toate celelalte stații din zona II, nu corespund cerințelor pentru zona I. |
(92) |
În al șaselea rând, dacă se consideră că măsura constituie ajutor, în opinia Abertis, ar fi vorba de un ajutor existent. Instalarea rețelelor de radiodifuziune în zona II a început în 1982, când sectorul nu era liberalizat. La momentul respectiv, statul spaniol deținea în mod legal monopolul asupra pieței de radiodifuziune terestră. În prezent, se alocă fonduri publice pentru modernizarea, întreținerea și exploatarea rețelelor locale din zona II, care au fost instalate înainte de liberalizarea sectorului. În consecință, măsura investigată ar constitui un ajutor în curs de derulare, deja existent. |
(93) |
În ceea ce privește compatibilitatea în sensul articolului 106 alineatul (2), Abertis precizează că este puțin probabil ca TelecomCLM și alți operatori de rețea locali să depășească pragul de 100 milioane EUR pentru cifra de afaceri medie anuală înainte de impozitare, pe parcursul a două exerciții financiare anterioare exercițiului financiar în care a fost atribuit SIEG, și compensația anuală pentru serviciul în cauză, de 30 milioane EUR. |
(94) |
În plus, orice ajutor potențial ar fi compatibil cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. Măsurile adoptate de autoritățile spaniole urmăresc accelerarea procesului de tranziție la tehnologia digitală în Spania, care a fost recunoscut ca obiectiv de interes comun. Ajutorul a fost un instrument adecvat, deoarece TDT este o tehnologie mai potrivită pentru extinderea acoperirii (44). Pe lângă motivele economice, Abertis menționează, de asemenea, că organismele de radiodifuziune sunt reticente în ceea ce privește utilizarea platformelor satelitare, din cauza restricțiilor cu care se confruntă la achiziționarea drepturilor pentru conținutul programelor lor cu acces liber. În majoritatea cazurilor, acestea achiziționează numai dreptul de a difuza conținuturile prin intermediul unei anumite platforme, și anume TDT, deoarece această tehnologie permite o emisie discriminată și limitări geografice. În plus, măsurile sunt proporționale, deoarece acoperă numai costurile strict necesare pentru trecerea de la serviciile de televiziune analogică la cele de televiziune digitală în zona II. |
4.4. OBSERVAȚIILE ORGANISMELOR DE RADIODIFUZIUNE
(95) |
Organismele de radiodifuziune susțin că măsura nu poate fi considerată ajutor de stat, deoarece nu a conferit avantaje financiare niciunei întreprinderi și în niciun caz organismelor de radiodifuziune. Măsurile nu au condus la creșterea audienței organismelor de radiodifuziune în comparație cu perioada când transmiteau în sistem analogic. Mai mult, locuitorii din zonele asupra cărora s-a extins acoperirea, și anume zonele rurale, îndepărtate și slab populate, nu au niciun impact asupra pieței de publicitate și, în consecință, nu fac parte din audiență către care se orientează organismele de radiodifuziune. În aceste circumstanțe, operatorii privați nu au majorat tarifele de publicitate ca urmare a extinderii. |
(96) |
Organismele de radiodifuziune au menționat și că nu erau interesate de migrarea către o platformă satelitară, în care programele lor ar concura cu sute de canale. Platforma terestră are avantajul unei capacități limitate, ceea ce pentru organismele de radiodifuziune de canale libere implică mai puțină concurență. În plus, acestea au subliniat că, de obicei, achiziționează conținut numai pentru o anumită platformă, care, în acest caz, este platforma terestră. Acest lucru se datorează faptului că radiodifuziunea terestră, spre deosebire de radiodifuziunea prin satelit, garantează delimitarea geografică a transmisiilor. |
(97) |
Organismele de radiodifuziune au subliniat și că, după ce Astra a câștigat licitația din Cantabria, au informat autoritățile acestei Comunități Autonome că se vor opune radiodifuziunii prin satelit, deoarece achiziționaseră drepturi de difuzare de conținut exclusiv prin platforma terestră. |
5. EVALUARE JURIDICĂ
5.1. TEMEIUL JURIDIC AL AJUTORULUI
(98) |
După cum s-a explicat în detaliu în secțiunea 2.2, considerentele 26-44, și în Decizia privind ajutorul de stat SA.28599 – Televiziunea digitală terestră în Spania (45), cadrul juridic pentru trecerea la tehnologia digitală în Spania este reprezentat de o rețea complexă de acte promulgate atât de guvernul central și de Comunitățile Autonome, cât și de autoritățile locale pe parcursul unei perioade de patru ani. Planul tehnic național pentru TDT din 2005 și Planul național de tranziție la TDT din 2007 reglementează în special tranziția la TDT în zona I, dar pun și bazele măsurilor de extindere suplimentare în zona II. Aceste măsuri de extindere au fost puse în aplicare de autoritățile regionale după încheierea mai multor acorduri-cadru cu guvernul central (acordurile-cadru din 2008), precum și, în 2008, acte adiționale la acordurile-cadru anterioare din 2006 și, în 2009, acte adiționale la acordurile-cadru din 2008. |
(99) |
În urma încheierii acestor acorduri și acte adiționale, autoritățile regionale și/sau locale au pus în aplicare un amplu pachet de măsuri de extindere a acoperirii cu servicii de TDT în zona II. În consecință, Comisia consideră că diferitele acte adoptate la nivel central, precum și acordurile încheiate de MIET cu Comunitățile Autonome și ulterior modificate, constituie baza schemei de ajutoare pentru extinderea acoperirii în zona II. Aceste acte și acorduri au orientat Comunitățile Autonome către măsuri care nu erau neutre din punct de vedere tehnologic (46). |
(100) |
Deși Planul tehnic național reglementează tranziția la TDT în zona I, acesta acordă, de asemenea, autorităților locale mandatul de a înființa, în colaborare cu Comunitățile Autonome, stațiile de emisie suplimentare necesare pentru asigurarea recepționării TDT în zona II. Prin urmare, la momentul respectiv, guvernul central avea deja în vedere extinderea acoperirii cu servicii de TDT. Mandatul conferit de principalul instrument juridic care reglementează trecerea la televiziunea digitală se referă numai la platforma terestră. În practică, Comunitățile Autonome au aplicat, în consecință, orientările guvernului central privind extinderea acoperirii cu servicii de TDT (47). |
(101) |
Momentul în care a fost plătit efectiv ajutorul de stat pentru instalarea TDT în zona II a fost marcat de transferul de fonduri de la autoritățile centrale și regionale la beneficiari. Acesta a avut loc pe parcursul unei perioade de timp, care a variat de la o regiune la alta. În ceea ce privește ajutorul în curs de derulare pentru exploatarea și întreținerea rețelelor, decizia a aparținut Comunităților Autonome. |
(102) |
În cazul Castilla-La Mancha, după cum s-a explicat în detaliu în considerentele 3645, s-a optat pentru un proces diferit. Spre deosebire de majoritatea celorlalte comunități autonome, nu s-a recurs la licitații regionale pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală. În schimb, Decretul 347/2008 din 2 decembrie 2008 prevedea alocarea directă a fondurilor necesare pentru digitalizare către proprietarii stațiilor de emisie (analogice) existente. În consecință, JCCM nu a utilizat procedura de licitație deschisă, ci a selecționat direct operatorii de telecomunicații. Aceste societăți s-au ocupat, de asemenea, de exploatare și întreținere. |
(103) |
În cazurile în care stațiile de emisie aparțineau direct TelecomCLM sau Abertis, aceste societăți au primit ajutoare pentru modernizarea echipamentelor lor. În cazurile în care erau necesare noi stații de emisie, deși construcția acestora a fost finanțată din fonduri publice, TelecomCLM a devenit ulterior proprietar. În sfârșit, în majoritatea cazurilor, stațiile de emisie analogice aparțin municipalităților. Acestea au cumpărat echipamentele digitale de la TelecomCLM sau Abertis și au subcontractat aceste două societăți pentru instalarea, exploatarea și întreținerea echipamentelor. |
5.2. EVALUAREA AJUTORULUI DE STAT ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 107 ALINEATUL (1) DIN TRATAT
5.2.1. Existența unui ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat
(104) |
Măsura în cauză, inclusiv ajutorul în curs de derulare pentru exploatare și întreținere pot fi considerate ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, care stabilește următoarele condiții pentru existența unui ajutor de stat. În primul rând, trebuie să existe o intervenție a statului sau prin intermediul resurselor statutului. În al doilea rând, intervenția trebuie să confere beneficiarului un avantaj economic selectiv. În al treilea rând, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare de denaturare a concurenței. În al patrulea rând, intervenția trebuie să aibă potențialul de a afecta comerțul dintre statele membre. |
5.2.1.1. Resursele de stat și posibilitatea de a fi imputat statului
(105) |
Măsura în cauză se bazează pe sistemul de acte juridice descris mai sus, adoptate atât la nivel central, cât și la nivel regional sau local, precum și pe acordurile încheiate între MIET și autoritățile din Castilla-La Mancha. Castilla-La Mancha nu a contestat concluzia prezentată în decizia de inițiere a procedurii, potrivit căreia măsura a fost finanțată din resurse bugetare. Autoritățile spaniole au insistat însă asupra faptului că aceasta a fost finanțată atât din bugetul central, cât și din bugetele Comunităților Autonome și cele ale municipiilor. De asemenea, acestea și-au exprimat opinia potrivit căreia măsura în cauză a fost, de fapt, un simplu transfer de fonduri între diferite administrații. Castilla-La Mancha recunoștea astfel că fondurile provin parțial din bugetul central. În plus, măsura nu era un simplu transfer de fonduri între administrații, deoarece, în ultimă instanță, fondurile au fost utilizate pentru instalarea rețelei de TDT de către entități care desfășurau o activitate economică (după cum s-a explicat în secțiunea 5.2.1.2.). |
(106) |
În aceste circumstanțe, s-a demonstrat că măsura în cauză a fost finanțată direct de la bugetul de stat și din bugetele diferitelor municipalități și al Comunității Autonome. Ajutorul în curs de derulare nu a fost finanțat de la bugetul de stat, ci de la bugetul Comunității Autonome. |
(107) |
Deoarece măsura este finanțată de stat, atât la nivel central, cât și la nivel regional sau local, aceasta este imputabilă statului și implică utilizarea resurselor de stat. |
5.2.1.2. Avantajul economic pentru entitățile care desfășoară o activitate economică
(108) |
Abertis este o societate internațională, listată la bursa spaniolă, care se ocupă de gestionarea taxelor rutiere și a infrastructurilor de telecomunicații terestre și prin satelit. Aceasta este prezentă în douăsprezece țări din Europa, America de Nord și America de Sud, aproximativ două treimi din veniturile grupului fiind generate în afara Spaniei. Abertis Telecom deține și exploatează infrastructuri de telecomunicații în Spania. Societatea deține, de asemenea, principala rețea de stații de distribuție și transmisie a semnalelor de radio și televiziune din Spania. TelecomCLM, S.A. este un operator regional de telecomunicații, care prestează servicii în Castilla-La Mancha. Printre acestea se numără: transportul, transmisia și difuzarea semnalelor de radio și televiziune, găzduirea echipamentelor și a sistemelor radiante, utilizarea în comun a infrastructurilor și întreținerea integrală a infrastructurilor. Societatea prestează servicii operatorilor locali, regionali și naționali. […]. |
(109) |
Măsura în cauză implică un transfer de fonduri publice către anumite întreprinderi. Deși tratatul nu definește conceptul de întreprindere, acesta face referire la persoanele fizice sau juridice, indiferent de statutul și de modul lor de finanțare, care desfășoară o activitate economică. În practica Comisiei, confirmată de Curtea de Justiție, exploatarea rețelelor de transmisie TV este considerată a fi activitate economică (48), la fel ca și alte activități care implică gestionarea infrastructurilor de către autoritățile regionale (49). În cazul de față, întreprinderile publice sunt înregistrate în Registrul CMT ca operatori de rețea, fapt ce sugerează că acestea prestează anumite servicii care, potrivit practicii consolidate, constituie activitate economică. Piața există dacă, așa cum se întâmplă în acest caz, și alți operatori sunt dispuși sau capabili să furnizeze serviciul în cauză. De exemplu, Astra, înainte de a efectua extinderea acoperirii în zona II, a organizat mai multe reuniuni cu Comunitățile Autonome pentru a le prezenta oferta sa. De asemenea, în martie 2008, Astra a participat la o licitație neutră din punct de vedere tehnologic, organizată în Cantabria pentru prestarea de servicii de televiziune digitală în zonele II și III, pe care a câștigat-o. Activitățile în cauză sunt considerate activități economice, chiar dacă întreprinderile publice și municipalitățile nu sunt remunerate pentru serviciile prestate. (50) |
(110) |
Comisia nu este de acord cu argumentul Spaniei, potrivit căruia exploatarea rețelei terestre de către Comunitățile Autonome, întreprinderile publice și municipalități se încadrează în atribuțiile oficiale ale unei autorități publice și, în consecință, nu intră în domeniul de aplicare al articolului 107 din TFUE. S-a recunoscut faptul că activitățile legate de exercitarea prerogativelor statului de către stat sau de către autoritățile care funcționează în limitele autorității sale publice nu constituie activități economice în sensul normelor în materie de concurență (51). Se poate considera că se încadrează în această excepție activitățile care fac parte din funcțiile esențiale ale statului sau sunt legate de acestea prin natură, scop și normele cărora li se supun. Jurisprudența Curții a oferit mai multe exemple de activități care se încadrează în această categorie, trasând astfel o linie de demarcație între activitățile specifice statului și activitățile comerciale pe care le poate desfășura o entitate a statului. Această listă include activități legate de armată sau poliție, menținerea și îmbunătățirea siguranței navigației aeriene, controlul traficului aerian (52), supravegherea în scop de evitare a poluării, care este o sarcină de interes public ce face parte din funcțiile esențiale ale statului în domeniul protecției mediului în zonele maritime (53), precum și activitățile de standardizare și activitățile de cercetare și dezvoltare conexe. (54) |
(111) |
În acest context, Comisia este de părere că, în cazul de față, exploatarea rețelei de radiodifuziune terestră nu se încadrează în obligațiile sau prerogativele statului și nici nu este o activitate tipică, ce poate fi desfășurată numai de către stat. Serviciile avute în vedere nu sunt serviciile obișnuite ale unei autorități publice și au un caracter economic intrinsec, aspect demonstrat de faptul că există mai multe întreprinderi care activează pe piață în zona I. În al doilea rând, o întreprindere privată, care nu depinde de nicio autoritate publică, și anume Astra, a fost interesată (după cum dovedește prezența sa ca ofertant la licitația din 2008, din Cantabria) de prestarea acestui serviciu în zona II. Plângerea depusă de Astra se referă și la regiunea Castilla-La Mancha, în care este interesată să presteze servicii de radiodifuziune digitală ca operator de platformă. În al treilea rând, instalarea rețelei în zona II afectează transmisia canalelor private naționale și regionale (55). În consecință, se concluzionează că exploatarea rețelei terestre de către Comunitățile Autonome, întreprinderile publice și municipalități nu se încadrează în exercitarea prerogativelor lor de autorități publice. |
(112) |
Comisia nu este de acord cu JCCM, care susține că măsura este conformă cu principiul investitorului în economia de piață (PIEM). Acest test analizează dacă un investitor privat ar fi investit în proiect în același mod și în aceleași condiții ca investitorul public, atunci când a fost luată decizia de a face o investiție publică. În cazul de față, investiția publică este finanțarea acordată de JCCM pentru digitalizarea rețelelor de radiodifuziune terestră ale TelecomCLM și Abertis. Dacă echipamentele rămân în proprietatea autorităților publice (a municipalităților), acestea sunt operate de întreprinderile precedente. Acordul cu operatorii nu prevede o rambursare a fondurilor sau o remunerare a echipamentelor aflate în proprietatea autorităților publice. Acest lucru contrazice direct conceptul investitorului privat, care ar solicita nu numai această rambursare sau remunerație, dar ar pretinde și ca investiția să aibă randament. Nu s-a urmărit rentabilitatea finanțării publice a rețelei TDT ca investiție. Prin urmare, investiția efectuată de JCCM pentru digitalizarea rețelei terestre în zona II nu îndeplinește principiul investitorului în economia de piață. |
(113) |
În consecință, se conferă un avantaj economic atunci când operatorul primește fonduri publice pentru a digitaliza propriile echipamente sau pentru a construi noi centre de emisie. În al doilea rând, atunci când o autoritate publică selecționează direct (și anume, fără licitație publică) un operator pentru furnizarea de echipamente de TDT și pentru prestarea de servicii de exploatare și întreținere, aceasta nu respectă condițiile pieței. Și acest lucru conferă operatorului un avantaj economic. |
(114) |
După cum s-a explicat în considerentele 36 și 37, JCCM nu a organizat licitații regionale pentru modernizarea rețelelor analogice și nici pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală. În schimb, aceste fonduri au fost alocate direct municipalităților sau operatorilor tereștri existenți. La rândul lor, municipalitățile au ales operatorii pentru îndeplinirea acestor sarcini, fără licitație publică. Ca urmare, nu au fost informați în mod corespunzător cu privire la măsură și alți operatori de platforme, terestre sau de alt tip, care, în consecință, nu au putut depune o propunere tehnică pentru actualizarea infrastructurii sau pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală în zona II din regiune (56). |
(115) |
Abertis și TelecomCLM fie au fost beneficiarele fondurilor destinate actualizării și extinderii propriilor rețele, fie au fost contractate de municipalități pentru a efectua lucrările respective la infrastructura acestora din urmă (57). În ambele cazuri, cei doi operatori au fost selecționați fără licitație publică. În majoritatea cazurilor, municipalitățile sunt proprietarii echipamentelor de TDT conectate la repetitoarele operatorilor, care nu plătesc municipalităților utilizarea acestor echipamente. |
(116) |
TelecomCLM a semnat direct 133 de acorduri cu JCCM pentru digitalizarea propriilor stații de emisie. Acest lucru a fost considerat necesar pentru extinderea acoperirii cu servicii de TDT în zonele rurale, în care densitatea populației este scăzută și în care niciun operator nu și-a manifestat interesul de a investi. O imagine de ansamblu a costurilor suportate de TelecomCLM după primirea fondurilor transferate de JCCM arată că operatorul a utilizat aceste fonduri exclusiv pentru achiziționarea și instalarea echipamentelor de TDT, precum și pentru întreținerea ulterioară a acestora pe parcursul unei perioade care corespunde primilor doi ani. |
(117) |
În acest mod, TelecomCLM și Abertis și-au modernizat o parte din stațiile de emisie existente și sunt, în prezent, în măsură să exploateze rețeaua de TDT din zona II, datorită subvenției publice. Acești operatori pot, de asemenea, să utilizeze noua infrastructură pentru a presta și alte servicii, de exemplu, WiMax (standard de transmisie de date pe suport radio în bandă largă, care poate oferi bandă largă fixă sau mobilă). TelecomCLM a instalat echipamentele WiMax ale JCCM […] (58) în stațiile sale […] și în mai multe stații digitalizate ale municipalităților. Datorită acestor economii de scară, operatorii rețelei de TDT au posibilitatea de a obține venituri din infrastructura finanțată cu fonduri publice. […]. |
(118) |
Avantajul cuantificabil conferit beneficiarilor direcți TelecomCLM și Abertis reprezintă totalul fondurilor primite pentru extinderea acoperirii (inclusiv fondurile primite pentru modernizarea stațiilor de emisie existente sau pentru construirea de noi stații de emisie). |
(119) |
Atunci când municipalitățile au acționat ca operatori de rețea, acestea au primit fonduri publice pentru digitalizarea stațiilor de emisie situate în zonele lor și pentru construirea de noi stații de emisie. Autoritățile susțin că nu a fost vorba decât de transferuri de fonduri între diferite niveluri ale administrației și că, prin extinderea rețelelor pe care le dețin, municipalitățile și-au îndeplinit pur și simplu obligațiile administrative față de cetățeni. Cu toate acestea, atunci când acționează ca operatori de rețea, municipalitățile desfășoară o activitate economică. Multe dintre acestea sunt înscrise în Registrul operatorilor de rețea al CMT. Însă, întrucât municipalitățile au achiziționat echipamentele digitale de la Abertis sau de la TelecomCLM și au subcontractat, fără licitație, cele două societăți pentru instalarea, exploatarea și întreținerea echipamentelor, acestea din urmă sunt, și în acest caz, beneficiari direcți ai ajutorului. |
(120) |
Finanțarea a fost acordată și pentru exploatarea și întreținerea rețelei. Aceste sarcini au fost îndeplinite de TelecomCLM și Abertis. Se consideră că aceasta constituie un ajutor în curs de derulare, ai cărui beneficiari sunt operatorii însărcinați cu exploatarea și întreținerea rețelei. În sfârșit, în termeni mai generali, Abertis și TelecomCLM sunt avantajate și de faptul că nu este permisă intrarea altui operator de platformă pe piața transmisiei de semnale TV cu acces liber în Spania (59). |
(121) |
Furnizorii de echipamente de telecomunicații TelecomCLM și Abertis furnizează echipamentele și componentele de telecomunicații interne. Întrucât municipalitățile au cumpărat echipamentele, fără licitație publică, de la cei doi operatori tereștri existenți în Castilla-La Mancha, și anume TelecomCLM și Abertis, rezultă că aceștia au beneficiat în mod direct de ajutor (a se vedea considerentul 119). Cei doi operatori au cumpărat aceste echipamente de la furnizorii de echipamente de telecomunicații, pe o piață liberă. În concluzie, spre deosebire de TelecomCLM și Abertis (beneficiari direcți), furnizorii de echipamente de telecomunicații nu sunt considerați beneficiari, deoarece nu li s-a conferit niciun avantaj selectiv. La fel ca în cazul decodoarelor digitale din Italia (60), nu s-a putut efectua o distincție între diferitele categorii de producători de diverse tipuri de infrastructuri digitale, deoarece producătorii trebuie să fie capabili să producă orice tip de echipament. Întreprinderile care furnizează aceste echipamente de telecomunicații operatorilor de rețea nu diferă de grupul de întreprinderi care ar fi participat la licitație dacă schema ar fi fost neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește operatorii de platforme (61). În Spania, întreprinderile care asamblează, instalează și furnizează echipamentele de telecomunicații necesare pentru extinderea TDT oferă, de obicei, și alte servicii. Acești producători de echipamente, la fel ca operatorii de telecomunicații, pot oferi soluții terestre, satelitare sau o combinație a ambelor (62). |
(122) |
Măsura în cauză nu urmărește, prin obiectul sau structura sa generală, să creeze un avantaj pentru producători. Orice inițiativă publică privind digitalizarea (chiar și cea mai neutră din punct de vedere tehnologic) ar favoriza producătorii de echipamente digitale. În cazul producătorilor de echipamente, faptul că aceștia au beneficiat, datorită măsurii, de o creștere a vânzărilor poate fi considerat, în consecință, un efect mecanic secundar. Ca regulă generală, orice ajutor de stat are un efect de percolare asupra furnizorilor beneficiarului acestuia, ceea ce nu implică neapărat un avantaj selectiv pentru furnizori. Ajutorul nu a fost destinat furnizorilor de echipamente de telecomunicații și, în consecință, aceștia nu au beneficiat de un efect indirect voit. |
(123) |
Organismele de radiodifuziune Spania a demonstrat în măsură suficientă că organismelor de radiodifuziune terestră nu li s-a conferit niciun avantaj ca urmare a extinderii acoperirii. Spre deosebire de zona I, organismele de radiodifuziune au refuzat să plătească pentru digitalizarea zonei II, deoarece aceasta nu le genera venituri suplimentare. De fapt, ținând seama de populația redusă din zona în cauză, care nu pare să constituie ținta comercială pentru anunțurile de publicitate, în urma extinderii în zona II, organismele de radiodifuziune nu și-au putut majora în mod semnificativ tarifele de publicitate. În consecință, organismele de radiodifuziune terestre nu sunt beneficiari indirecți ai măsurii investigate. |
5.2.1.3. Selectivitatea
(124) |
Avantajul pe care măsura îl oferă operatorilor de rețea și organismelor de radiodifuziune este selectiv, întrucât privește numai întreprinderile care operează pe piața platformelor terestre. Pe de altă parte, selecționarea operatorilor de rețea însărcinați cu extinderea acesteia nu s-a efectuat pe baza unei licitații, ci printr-un procedeu specific stabilit prin decret, care conferea autorităților sarcina de a selecționa operatorii de rețea. În consecință, indiferent dacă, la nivel central, cadrul legislativ a exclus tehnologiile diferite de tehnologia terestră din domeniul ajutorului, acesta a fost aplicat de guvernul regional din Castilla-La Mancha numai în ceea ce privește operatorii de rețea. |
5.2.1.4. Denaturarea concurenței
(125) |
Prin acordarea finanțării direct către operatorii de rețea terestră TelecomCLM și Abertis, autoritățile spaniole au efectuat o discriminare în ceea ce privește orice alt operator de rețea terestră care ar fi putut presta aceste servicii. Printr-o licitație publică s-ar fi putut determina dacă și alți operatori existenți, cum ar fi Radiodifusión, întruneau condițiile necesare pentru a furniza servicii de radiodifuziune organismelor naționale și regionale de radiodifuziune în zona II din Castilla-La Mancha. Întrucât nu au fost informați cu privire la măsură și nici invitați să-și depună oferta, acești operatori nu și-au putut susține propunerile în fața JCCM. Prin urmare, selecționarea directă a beneficiarilor a condus la excluderea oricărui alt concurent potențial în domeniul tehnologiei terestre. |
(126) |
Atunci când municipalitățile și-au actualizat propria rețea, acestea au contactat direct, în unele cazuri, TelecomCLM sau Abertis. În aceste cazuri, ceilalți operatori de telecomunicații nu au avut posibilitatea de a prezenta propuneri. După cum se arată în considerentele 39 și 40, alte municipalități au afișat un scurt anunț la avizierul primăriilor. Aceste anunțuri precizau că se selecționează un operator de telecomunicații pentru digitalizarea stației de emisie a municipalității, în conformitate cu Decretul 347/2008. Operatorul trebuia să prezinte un memoriu tehnic. Operatorii interesați puteau obține specificațiile tehnice de la secretariatul primăriei. Cu toate acestea, afișarea anunțurilor la avizier nu respectă principiul neutralității tehnologice, întrucât acestea se refereau numai la modernizarea stațiilor de emisie terestre existente. În plus, deși anunțurile permit oricărui operator de telecomunicații înscris în Registrul operatorilor al CMT să depună o ofertă, acestea nu pot fi considerate echivalente cu o licitație publică. Anunțul afișat la avizier nu are aceeași vizibilitate ca o licitație publică publicată în Monitorul Oficial. De asemenea, în majoritatea cazurilor, spre deosebire de alte societăți, TelecomCLM și Abertis au fost informate în mod expres în prealabil cu privire la proces și au putut, în consecință, să-și depună ofertele (63). În sfârșit, în toate localitățile în care s-au afișat aceste anunțuri, a fost selecționată fie TelecomCLM, fie Abertis. |
(127) |
Autoritățile spaniole și Abertis susțin că TDT și tehnologia satelitară reprezintă două piețe diferite. TDT este principala platformă pentru televiziunea terestră cu acces liber, în timp ce numărul de operatori de pe piața națională este determinat de numărul de licențe acordate de guvernul spaniol. Canalele de televiziune terestră cu acces liber se finanțează prin intermediul publicității. În ceea ce privește televiziunea prin satelit, unica platformă de televiziune cu plată din Spania, operată de Astra, oferă un mare număr de canale. Aceste canale se finanțează prin intermediul abonamentelor, care cuprind, în general, un pachet de canale. Autoritățile spaniole subliniază, de asemenea, că în Spania, costul distribuției prin satelit este, pentru organismele de radiodifuziune, mult mai ridicat decât costul radiodifuziunii terestre și, în consecință, organismele de radiodifuziune de canale cu acces liber, inclusiv cele regionale și locale, nu sunt interesate să treacă la această platformă. |
(128) |
Din mai multe motive indicate în decizie, se concluzionează că platforma terestră și cea satelitară operează pe aceeași piață. |
(129) |
În primul rând, în 2008, Astra a concurat pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală în Cantabria și a câștigat licitația. În 2008, Astra a organizat o serie de reuniuni cu Comunitățile Autonome, cărora le-a prezentat oferta de difuzare de canale de televiziune digitală, care până atunci fuseseră difuzate prin intermediul platformei terestre. Chiar dacă autoritățile au reziliat ulterior contractul cu Cantabria, interesul operatorului de satelit de a presta servicii în concurență cu platforma terestră sugerează că există posibilitatea ca operatorii de satelit să furnizeze servicii similare. |
(130) |
În al doilea rând, mai multe canale publice și private distribuite prin platforma terestră sunt, de asemenea, transmise prin platforme satelitare, inclusiv prin platforma deținută de Astra (64). În al treilea rând, unele canale regionale sunt sau erau disponibile cu puțin timp în urmă prin platforma de satelit, ceea ce contrazice afirmația potrivit căreia organismele regionale de radiodifuziune nu sunt interesate de tehnologia satelitară. |
(131) |
În al patrulea rând, unele organisme de radiodifuziune și-au manifestat preferința pentru transmisia terestră, deoarece au achiziționat drepturi de difuzare de conținut exclusiv prin platforma terestră. Acest lucru nu înseamnă însă că există piețe diferite pentru transmisia terestră și cea prin satelit. În ceea ce privește achiziționarea de drepturi, organismele de radiodifuziune pot, dacă este necesar, să procedeze pentru platforma de satelit la fel cum au procedat pentru platforma terestră. În plus, dacă se selecționează o platformă satelitară printr-o licitație publică, s-ar putea impune organismelor de radiodifuziune o „obligație de transport”. Această „obligație de transport” a fost impusă organismelor de radiodifuziune în zona III, atunci când a fost selecționată platforma satelitară. |
(132) |
În sfârșit, conform datelor din mai 2010 (65), acoperirea cu servicii de TDT în Spania cuprinde 98,85 % din populație, dar numai 93,5 % din locuințe optează pentru televiziunea prin platformă terestră. Acest lucru înseamnă că 5 % din locuințe au acces la TDT dar preferă să nu îl utilizeze, deoarece majoritatea sunt abonate la televiziunea cu plată prin satelit. |
(133) |
În concluzie, având în vedere că platforma de radiodifuziune prin satelit și cea de radiodifuziune terestră sunt în concurență una cu cealaltă, măsura destinată instalării, exploatării și întreținerii TDT în zona II implică o denaturare a concurenței între cele două platforme. |
(134) |
În sfârșit, trebuie să se precizeze că și alte platforme, în special televiziunea prin internet, sunt discriminate ca urmare a măsurii. Deși banda largă nu acoperă încă întreaga zonă II, este foarte probabil ca în viitor această acoperire să crească în mod semnificativ. Este posibil ca o combinație de tehnologii să fi fost o soluție mai eficientă pentru acoperirea zonei II. În acest caz, aceste platforme diferite ar fi putut contribui la realizarea obiectivului și ar fi putut beneficia de măsura de ajutor. |
5.2.1.5. Efectul asupra comerțului
(135) |
Măsura are impact asupra comerțului din interiorul UE. Conform jurisprudenței instanțelor europene, atunci când „un ajutor economic acordat de un stat sau din resurse de stat consolidează poziția anumitor întreprinderi în comparație cu alte întreprinderi, care concurează cu primele în cadrul schimburilor comerciale intracomunitare, trebuie să se considere că ajutorul influențează respectivele schimburi comerciale” (66). |
(136) |
Operatorii de rețea își desfășoară activitatea într-un sector în care există schimburi comerciale între statele membre. Abertis face parte dintr-un grup internațional de întreprinderi, la fel ca și unul dintre reclamanți, și anume Astra. Stabilită în alt stat membru (Luxemburg), Astra ar fi participat la licitația pentru furnizarea unei rețele digitale în Comunitatea Autonomă Castilla-La Mancha, dacă s-ar fi organizat o licitație neutră din punct de vedere tehnologic. În consecință, măsura afectează comerțul dintre statele membre. |
5.2.2. Concluzii privind existența ajutorului
(137) |
Având în vedere argumentele prezentate anterior, Comisia consideră că măsura îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat. În aceste circumstanțe, măsura trebuie considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. |
5.3. EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII
(138) |
Comisia sprijină activ tranziția de la radiodifuziunea analogică la cea digitală. Avantajele trecerii la tehnologia digitală au fost subliniate în Planul de acțiune eEuropa 2005 și în cele două comunicări privind trecerea la tehnologia digitală (67). Comisia recunoaște, de asemenea, că trecerea la tehnologia digitală ar putea fi întârziată dacă este lăsată în întregime la latitudinea forțelor pieței. |
(139) |
Statele membre pot utiliza ajutoarele pentru a depăși o anumită disfuncționalitate a pieței sau pentru a asigura coeziunea socială sau regională (68). Cu toate acestea, trebuie să se demonstreze în fiecare caz că ajutorul prevăzut este un instrument adecvat pentru soluționarea problemei, este limitat la minimul necesar și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În mod similar, Comunicarea privind trecerea la tehnologia digitală (69) prevede că, în domeniul specific al digitalizării, intervenția publică este justificată dacă sunt îndeplinite două condiții: există un interes general și, de asemenea, o disfuncționalitate a pieței sau, ceea ce este același lucru, forțele pieței nu sunt suficiente pentru a asigura bunăstarea colectivă. Aceasta prevede, de asemenea, că, în orice caz, intervenția publică trebuie susținută de o analiză solidă a pieței. |
(140) |
Comunicarea privind trecerea la tehnologia digitală indică, de asemenea, că tranziția la radiodifuziunea digitală reprezintă o provocare industrială majoră care trebuie condusă de piață. În principiu, fiecare rețea trebuie să concureze cu mijloace proprii. Pentru a garanta respectarea acestui principiu, orice intervenție publică ar trebui să vizeze neutralitatea tehnologică. Excepțiile de la acest principiu pot fi luate în considerare numai dacă intervenția vizează o anumită disfuncționalitate sau un dezechilibru al pieței și este, în același timp, necesară, adecvată și proporțională pentru depășirea dificultăților respective. |
(141) |
Dacă sunt lăsate la latitudinea pieței, având în vedere situația lor socială dezavantajată, există riscul ca nu toate segmentele populației să poată beneficia de avantajele televiziunii digitale. În ceea ce privește această problemă de coeziune socială, este posibil ca statele membre să dorească să asigure accesul tuturor cetățenilor la televiziunea digitală, odată cu abandonarea televiziunii analogice. Întrucât trecerea la tehnologia digitală implică costuri pentru consumatori și necesită o modificare a obiceiurilor, este posibil ca statele membre să dorească să sprijine, în special, grupurile defavorizate ale societății, cum ar fi persoanele în vârstă, familiile cu venituri reduse sau persoanele care locuiesc în regiuni periferice. |
(142) |
În mai multe decizii privind ajutoarele de stat, bazate pe comunicările privind trecerea la tehnologia digitală, Comisia a aplicat normele privind ajutoarele de stat în acest sector (70). Statele membre au mai multe posibilități de a acorda finanțare publică pentru trecerea la tehnologia digitală, cu scopul de a garanta că toate zonele geografice vor continua să beneficieze de o acoperire adecvată cu semnal de televiziune. Printre acestea se numără finanțarea instalării unei rețele de transmisie în zonele unde, în caz contrar, recepția semnalului de televiziune ar fi nesatisfăcătoare (71). O astfel de finanțare poate fi însă acordată numai dacă nu implică o denaturare inutilă a concurenței dintre tehnologii sau dintre întreprinderi și este limitată la minimul necesar. |
5.3.1. Temeiul juridic pentru evaluarea compatibilității măsurii prevăzute
(143) |
Autoritățile spaniole au invocat articolul 107 alineatul (3) litera (c) și articolul 106 alineatul (2) din tratat pentru a justifica măsura în cazul în care se constată că aceasta constituie ajutor de stat în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din tratat. În cele ce urmează, Comisia evaluează compatibilitatea măsurii ținând seama de aceste dispoziții și de considerațiile generale prezentate mai sus. |
5.3.2. Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat
(144) |
Pentru a stabili dacă ajutorul este compatibil cu dispozițiile articolului 107 alineatul (3) litera (c), Comisia analizează comparativ efectele pozitive și cele negative ale acestuia. Pentru aplicarea acestui test, Comisia ia în considerare următoarele întrebări:
|
5.3.2.1. Obiectivul de interes comun
(145) |
Schema de ajutor națională pusă în aplicare de JCCM în Castilla-La Mancha vizează accelerarea procesului de trecere la tehnologia digitală în Spania și asigurarea continuității recepției semnalului de televiziune de către locutorii din anumite zone îndepărtate și rurale. În acest sens, obiectivul măsurii este să permită persoanelor care locuiesc în zonele respective să poată viziona canale de televiziune și să-și poată exercita dreptul constituțional de acces la informație. După cum s-a menționat în considerentul 138, Comisia a recunoscut importanța și beneficiile transmisiei digitale în Planul de acțiune eEuropa 2005 (72), precum și în cele două comunicări privind tranziția de la radiodifuziunea analogică la cea digitală (73). În Comunicarea „i2010 – O societate informațională europeană pentru dezvoltare și ocupare a forței de muncă” (74), Comisia a evidențiat faptul că abandonarea televiziunii analogice terestre, prevăzută pentru 2012, va îmbunătăți accesul la spectrul de frecvențe în Europa. Deoarece radiodifuziunea digitală utilizează spectrul de frecvențe într-un mod mai eficient, aceasta eliberează o porțiune de spectru pentru alți utilizatori, cum ar fi noile servicii de radiodifuziune și de telefonie mobilă care, la rândul lor, vor stimula inovarea și creșterea în industria televiziunii și a comunicațiilor electronice. |
(146) |
Prin urmare, se concluzionează că măsura vizează un obiectiv de interes comun bine definit. |
5.3.2.2. Un ajutor bine conceput
(147) |
După cum au afirmat autoritățile spaniole, se recunoaște, în general, că există riscul ca nu toate segmentele populației să poată beneficia de avantajele televiziunii digitale (problema coeziunii sociale și regionale). Ar putea exista o disfuncționalitate a pieței atunci când actorii de pe piață nu iau suficient în considerare efectele pozitive ale trecerii la sistemul digital asupra societății în ansamblu, deoarece nu dispun de stimulentele economice necesare în acest sens (efecte externe pozitive). În plus, în ceea ce privește coeziunea socială, este posibil ca statele membre să dorească să asigure accesul tuturor cetățenilor la televiziunea digitală odată cu abandonarea televiziunii analogice și, prin urmare, acestea ar putea avea în vedere, de asemenea, măsuri pentru garantarea faptului că toate zonele geografice vor continua să beneficieze de o acoperire TV adecvată. |
(148) |
După cum se arată în decizia de inițiere a procedurii, Comisia recunoaște că există o deficiență a pieței prin faptul că organismele de radiodifuziune nu sunt dispuse să suporte costurile adiționale ale extinderii acoperirii în afara obligațiilor lor legale. În plus, nici platformele satelitare, nici gospodăriile nu au efectuat investițiile care garantează recepția de către toți locuitorii zonei II a canalelor digitale prin satelit. Prin urmare, Comisia recunoaște că persoanele a căror reședință obișnuită este situată într-o zonă rurală pot fi complet excluse de la recepția semnalului de televiziune digitală cu acces liber dacă acoperirea digitală este lăsată în întregime la latitudinea forțelor pieței și că intervenția publică poate fi benefică datorită sprijinului financiar pentru persoane fizice. |
(149) |
În cazurile de trecere la tehnologia digitală, principiul neutralității tehnologice este consacrat în mai multe decizii ale Comisiei (75) și a fost confirmat de Tribunal și de Curtea de Justiție (76). |
(150) |
Tehnologia ar trebui, în mod normal, să fie aleasă în urma unei licitații neutre din punct de vedere tehnologic, astfel cum s-a procedat în alte state membre (77). Desfășurarea unei licitații poate fi costisitoare și poate întârzia punerea în aplicare a proiectului. În unele cazuri, aceasta poate să nu fie justificată, dacă se poate stabili în avans că numai o anumită tehnologie sau un anumit furnizor poate presta serviciile solicitate. În consecință, alegerea unei anumite tehnologii poate fi acceptabilă, dacă această opțiune este justificată de rezultatele unui studiu preliminar. Acest studiu ar trebui să țină seama de criterii de preț și calitate. Deoarece decizia de a alege o anumită tehnologie îi va împiedica pe alți furnizori să-i prezinte produsele și ofertele de prețuri, rezultatele studiului ar trebui să fie neechivoce și solide. |
(151) |
Comisia a recunoscut, în trecut, că un studiu poate sta la baza selecționării unei anumită soluții tehnologice (78). Cu toate acestea, sarcina probei revine statului membru, care trebuie să demonstreze că rezultatele studiului respectiv sunt suficient de solide și că acesta fost elaborat în mod total independent (79). |
(152) |
În acest sens, autoritățile spaniole și Abertis au propus mai multe studii, care sunt comentate în cele ce urmează. |
(153) |
Autoritățile din Castilla-La Mancha au susținut că măsura investigată s-a orientat către radiodifuziunea digitală terestră, pe baza rezultatelor unui studiu preliminar, efectuat înainte de adoptarea decretului. „Estudio Comparativo Socioeconómico” (80), rezumat în considerentele 59-61 a concluzionat că soluția terestră ar fi cea mai rentabilă. |
(154) |
Punctul de plecare al studiului este cuantificarea populației pentru care se poate alege o opțiune tehnologică. Cea mai mare parte din Castilla-La Mancha aparține zonei I, în care trecerea la TDT a avut deja loc. În unele cazuri, zona I și zona II se suprapun. Din motive tehnice, studiul susține că în aceste zone (care sunt deja parțial echipată pentru TDT) ar trebui să ia în considerare numai extinderea acoperirii cu servicii de TDT. Pentru compararea opțiunilor referitoare la satelit și TDT, acest studiu ia în considerare însă numai aproximativ 9,8 % din populație. În al doilea rând, autorul studiului consideră că, în cadrul acestui subgrup, o parte din populație primește, în plus, un serviciu de televiziune regională prin intermediul platformei terestre. Fără a efectua o altă evaluare, studiul concluzionează că pentru aceste servicii, „ar fi mai logic să se determine populația să adopte diferite moduri de recepție”. În sfârșit, rămâne un procent de 2,85 % din populație, respectiv 57 510 locuitori din 689 de sate, pentru care trebuie luată în considerare o tehnologie alternativă. |
(155) |
Studiul furnizează mai întâi o estimare a costului total al platformei satelitare – inclusiv a costului de instalare a decodoarelor, pe baza datelor de piață privind costul de închiriere a unui transponder de satelit, și a costurilor de exploatare și întreținere pe o perioadă de 10 de ani – iar apoi compară acest cost cu costul total estimat al platformei terestre. În cel din urmă se include costul instalării decodoarelor și transmițătoarelor terestre, precum și costurile de exploatare și întreținere pe o perioadă de 10 de ani. În final, costul total ar varia între 47 672 550 EUR și 97 646 800 EUR pentru soluția satelitară și între 15 136 550 EUR și 17 224 350 EUR pentru soluția terestră. |
(156) |
La momentul respectiv, autoritățile aveau posibilitatea de a alege între organizarea unei licitații neutre din punct de vedere tehnologic și preselecționarea unei anumite tehnologii pe baza unui studiu de cost. În consecință, autoritățile trebuiau să decidă dacă era indicat să invite concurenți potențiali la licitație. Dacă s-ar fi organizat o licitație deschisă, agenția ar fi putut să aleagă între diferitele oferte, inclusiv între eventualele reduceri de preț propuse de ofertanți. Pe de altă parte, renunțarea la această procedură de licitație ar fi putut fi justificată, dacă studiul ar fi demonstrat, ținând seama de toate eventualele reduceri de preț ale potențialilor ofertanți, că tehnologia satelitară era în mod evident mai scumpă sau nu îndeplinea cerințele calitative esențiale. Întrucât studiul este necesar numai pentru a justifica renunțarea la licitație, ar fi trebuit să se demonstreze existența unei diferențe semnificative de costuri între cele două platforme, precum și soliditatea unui astfel de rezultat. |
(157) |
Studiul este departe de a îndeplini aceste cerințe. În primul rând, în urma unei solicitări de informații transmisă de Comisie în 2011, autoritățile au trebuit să corecteze datele utilizate în studiu. Corecțiile au constat în mărirea costurilor stațiilor de emisie cu aproximativ 65 % și a numărului de stații de emisie care erau efectiv necesare pentru a asigura acoperirea preconizată. JCCM a susținut că aceste noi cifre nu modifică rezultatul comparației dintre tehnologia de transmisie terestră și cea de transmisie prin satelit. De fapt, dacă se iau însă în considerare noile cifre, avantajul din punctul de vedere al costurilor al tehnologiei de TDT scade sau, în unele cazuri, se transformă chiar într-un avantaj din punctul de vedere al costurilor al soluției satelitare, ceea ce demonstrează deja că rezultatele studiului nu sunt solide. Aceste deficiențe ar fi fost evidente pentru autorități la momentul respectiv, dacă acestea ar fi acționat cu suficientă diligență. |
(158) |
În ceea ce privește calculul costurilor, studiul utilizează o abordare greșită pentru calculul costurilor de transmisie prin satelit. Acesta presupune că municipalitățile ar închiria o capacitate de transponder de satelit de la platforma satelitară și ar opera propria conexiune prin satelit. Prin urmare, calculul se bazează pe prețurile pentru închirierea capacității de transponder de satelit, publicate în 2008. Deoarece corespund conexiunilor individuale, aceste prețuri nu iau în considerare niciun discount de cantitate și nici eventuale negocieri de preț. În plus, după cum demonstrează cazul Cantabriei, într-o licitație deschisă ar participa și operatorul de satelit, în calitate de ofertant. Oferta sa ar fi bazată pe un calcul al prețurilor complet diferit. Este de așteptat ca, în comparație cu prețurile de închiriere individuală, această ofertă să includă, în cazul în care contractul acoperă întreaga zonă II din Castilla-La Mancha, reduceri de preț semnificative în funcție de capacitatea închiriată. |
(159) |
În plus, din cauza abordării utilizate, studiul conduce în mod greșit la concluzii defavorabile pentru opțiunea satelitară (81):
|
(160) |
În consecință, calculul costurilor aferente TDT pare excesiv de optimist. Această concluzie este confirmată de comparația costului estimat de studiu pentru instalarea TDT cu suma cheltuită efectiv ulterior. Conform estimărilor studiului, costul maxim de instalare a TDT s-ar ridica la aproximativ 15-17 milioane EUR. Cu toate acestea, autoritățile din Castilla-La Mancha au cheltuit ulterior 46 milioane EUR pentru modernizarea TDT (plus cheltuielile de instalare a receptoarelor de satelit în cazurile în care s-a dovedit că TDT nu era viabilă din punct de vedere economic). |
(161) |
Estimările studiului nu sunt solide. Utilizând cifrele aferente regiunii Castilia-La Mancha (chiar actualizate), avantajul inițial din punctul de vedere al costurilor al rețelei de TDT scade sau, în anumite ipoteze, apare chiar un avantaj din punctul de vedere al costurilor al platformei satelitare (83). Se neglijează în continuare posibilitatea ca un operator de satelit să ofere reduceri de preț în cadrul unei proceduri de licitație competitivă. Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că studiul nu aduce dovezi suficiente pentru a justifica alegerea ex ante a tehnologiei de TDT și evitarea unei proceduri de licitație deschisă. |
(162) |
Guvernul spaniol a prezentat un studiu intern privind fezabilitatea prestării serviciului de TDT universal utilizând tehnologia TDT sau tehnologia satelitară, elaborat de Ministerul Industriei, Turismului și Comerțului (MITC) în iulie 2007. Acest studiu nu a fost însă transmis Comunităților Autonome, precum Castilla-La Mancha, fiind utilizat numai ca document intern. În orice caz, Comisia consideră că studiul preliminar prezentat de autoritățile spaniole, menționat la considerentul 62, nu demonstrează superioritatea platformei terestre în raport cu platforma satelitară. Dimpotrivă, studiul consideră că o combinație de tehnologii este o soluție mai realistă și prevede pentru zona II o combinație de 70 % transmisie prin satelit și 30 % transmisie terestră (84). În plus, studiul concluzionează că alegerea unei anumite soluții tehnologice pentru extinderea acoperirii trebuie să fie analizată concret pentru fiecare regiune, ținând seama de particularitățile de relief și demografice ale acesteia. În loc să sugereze alegerea ex ante a unei anumite tehnologii, această concluzie pledează mai degrabă pentru necesitatea de a organiza o licitație neutră din punct de vedere tehnologic, pentru a stabili ce platformă este mai adecvată în cazul concret al regiunii Castilla-La Mancha. |
(163) |
În ceea ce privește cele două studii de cost prezentate de Abertis, trebuie menționat faptul că acestea au fost efectuate în 2010, respectiv după trecerea unei perioade mari de timp de la punerea în aplicare a măsurilor investigate. Indiferent dacă pot fi sau nu considerate suficient de independente și de solide, întrucât sunt ulterioare măsurilor investigate, acestea nu pot justifica alegerea de către guvernul spaniol a tehnologiei de TDT și renunțarea la organizarea unei licitații neutre din punct de vedere tehnologic. Comisia a primit estimări de costuri și din partea Astra, care demonstrează că tehnologia satelitară este mai rentabilă. Nici acestea nu au fost luate în considerare, din același motiv. |
(164) |
Nici studiul din Castilla-La Mancha, conform concluziilor de la considerentul 161, nici alte studii nu au permis să se concluzioneze că platforma digitală terestră ar fi, în ceea ce privește calitatea sau prețul, superioară altor soluții tehnologice. Prin urmare, acestea nu justifică evitarea de către JCCM a unei proceduri de licitație deschisă. |
(165) |
Măsura nu poate fi considerată adecvată, dintr-o serie de motive. |
(166) |
Acordând ajutorul direct TelecomCLM și Abertis, operatori consacrați de TDT, măsura nu ia în considerare alte soluții, care ar fi putut fi mai rentabile sau ar fi putut oferi o mai mare calitate. După cum s-a explicat în secțiunea anterioară, ignorarea platformei satelitare nu este justificată. Faptul că unele locuințe din zona II recepționează prin satelit canale cu acces liber demonstrează că tehnologia terestră nu este întotdeauna cea mai eficientă și adecvată platformă. Se precizează în acest context că și alte state membre au optat pentru transmisia prin satelit, inclusiv în zone în care soluția terestră era fezabilă (85). Mai mult, faptul că Astra s-a numărat printre ofertanți și a câștigat licitația neutră din punct de vedere tehnologic pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală în Cantabria, sugerează, cel puțin, că platforma satelitară poate presta aceste servicii (86). |
(167) |
Pe de altă parte, diversele studii de cost compară numai platforma TDT cu cea satelitară, fără a lua în considerare soluțiile tehnologice alternative, cum ar fi rețelele de cablu și televiziunea prin internet. Chiar dacă aceasta din urmă nu poate acoperi întregul teritoriu, o combinație care să includă aceste platforme, precum și transmisia terestră și prin satelit ar fi putut fi mai eficientă. |
(168) |
Măsura nu este adecvată și pentru că operează o discriminare în rândul operatorilor de TDT. Deoarece selecționează direct operatorii consacrați de TDT TelecomCLM și Abertis, măsura nu ia în considerare și alți operatori de TDT, precum Radiodifusión, care ar fi putut depune oferte mai bune din punct de vedere economic sau calitativ. |
(169) |
Oportunitatea selecționării prealabile a operatorilor de TDT este, de asemenea, pusă sub semnul întrebării din cauza capacității limitate a platformei de TDT. Deși la 3 aprilie 2010 a fost finalizată în Spania tranziția de la televiziunea analogică la TDT în banda de 800 MHz, în 2011, s-a decis să se scoată la licitație, pentru operatorii de telecomunicații, frecvențele din banda de 800 MHz, în vederea conformării la Decizia nr. 243/2012/UE. În consecință, a fost necesar să se transfere emisii către canale situate sub 790 MHz, până cel târziu la 1 ianuarie 2014. Deoarece acest lucru a generat costuri suplimentare, la 5 noiembrie 2011, Spania a notificat două măsuri destinate gospodăriilor și organismelor de radiodifuziune, cu un buget de 600-800 milioane EUR, pentru zona I (până în prezent nu a fost notificată nicio măsură pentru zona II) (87). Aceste costuri nu ar fi apărut dacă s-ar fi optat pentru alte platforme (televiziune prin internet, prin cablu sau prin satelit). În anii următori, este de așteptat o nouă schimbare a frecvențelor cu scopul de a elibera mai multă capacitate pentru viitoarea tehnologie mobilă LTE, care va genera costuri similare. |
(170) |
Mai mult, s-a semnalat faptul că frecvențele dispozitivelor mobile 4G interferează cu semnalele TDT și, prin urmare, gospodăriile trebuie să achiziționeze filtre costisitoare pentru protejarea semnalului TDT de undele LTE (88). Nu se poate exclude convertirea unor interferențe similare într-o problemă generală, care să afecteze adecvarea în viitor a radiodifuziunii terestre, în special în contextul instalării pe scară largă a rețelelor NGA. |
(171) |
Autoritățile spaniole au adus alte două argumente pentru a demonstra că transmisia prin satelit ar fi mai costisitoare decât TDT. În primul rând, în acordurile organismelor de radiodifuziune cu furnizorii de conținut sunt prevăzute restricții teritoriale. Asigurarea acestui acces condiționat ar fi mai costisitoare în cazul tehnologiei satelitare. În al doilea rând, autoritățile spaniole au susținut că tehnologia satelitară nu ar putea fi utilizată pentru a transmite un mare număr de canale regionale. Aceste argumente nu au fost susținute de dovezi și sunt contrazise de faptul că în contractul încheiat de Astra cu autoritățile din Cantabria era prevăzut un sistem profesional de acces condiționat. În plus, conform calculelor de costuri efectuate de Astra, tehnologia satelitară ar fi în continuare mai ieftină, chiar dacă s-ar încheia câte un acord cu fiecare regiune spaniolă. În ceea ce privește radiodifuziunea regională, Astra susține că numărul de 1 380 de canale avansat de guvernul spaniol este mult exagerat (89). Conform calculelor sale, opțiunea satelitară s-ar dovedi, din nou, mai ieftină, chiar în cazul includerii canalelor regionale și locale. |
(172) |
În concluzie, Comisia consideră că măsura investigată nu a respectat principiul neutralității tehnologice. După cum s-a explicat mai sus, măsura nu este proporțională și nu constituie un instrument adecvat pentru a asigura acoperirea cu canale cu acces liber pentru locuitorii zonei II din Castilla-La Mancha. |
(173) |
În ceea ce privește finanțarea în curs de derulare acordată pentru exploatarea și întreținerea rețelelor digitale terestre și satelitare subvenționate, întrucât aceasta este accesorie ajutorului pentru instalarea rețelelor respective, nu poate fi considerată neutră din punct de vedere tehnologic. Această finanțare a fost destinată conservării stațiilor care emit semnalul prin intermediul platformei terestre. În consecință, ajutorul respectiv este, de asemenea, incompatibil. |
(174) |
Orice ajutor viitor pentru exploatare și întreținere trebuie să fie notificat și să respecte principiul neutralității tehnologice. |
5.3.2.3. Evitarea denaturărilor inutile
(175) |
Deși intervenția publică poate fi justificată dacă există anumite deficiențe ale pieței și eventuale probleme de coeziune, modul în care a fost concepută măsura conduce la denaturări inutile ale concurenței. |
(176) |
Se concluzionează că măsura investigată, inclusiv ajutorul în curs de derulare, nu constituie un instrument adecvat, necesar și proporțional pentru remedierea deficienței identificate a pieței. |
5.3.3. Articolul 106 alineatul (2) din tratat
(177) |
Derogarea prevăzută la articolul 106 alineatul (2) din tratat se aplică în cazul compensării acordate de stat pentru costurile de prestare a serviciului public. Autoritățile naționale (sau regionale) trebuie să definească în mod clar serviciul de interes economic general și să îl încredințeze unei anumite întreprinderi. |
(178) |
Autoritățile spaniole nu au prezentat în cursul procedurii oficiale argumente sau probe care să demonstreze că măsura trebuie considerată compatibilă în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat. |
(179) |
Pentru ca articolul 106 alineatul (2) din tratat să se aplice, autoritățile naționale (sau regionale) trebuie să definească în mod clar SIEG și să îl încredințeze unei anumite întreprinderi. Nici legislația spaniolă nu prevede și nici autoritățile nu au adoptat un astfel de act care să încredințeze instalarea TDT. În primul rând, legislația spaniolă nu stabilește că exploatarea unei rețele terestre este un serviciu public. Legea telecomunicațiilor din 1998 (90) prevede că serviciile de telecomunicații, inclusiv exploatarea rețelelor de radiodifuziune sonoră și televiziune, sunt servicii de interes economic general, dar nu au statut de servicii publice (91). Legea telecomunicațiilor în vigoare în prezent (92) păstrează această definiție. Serviciile de transmisie pentru televiziune, și anume transportul semnalului prin rețele de telecomunicații, sunt considerate servicii de telecomunicații și, ca atare, sunt servicii de interes economic general, dar nu constituie serviciu public (93). |
(180) |
În plus, dispozițiile legii se caracterizează prin neutralitate tehnologică. Prin „telecomunicații” se înțelege transmisia de semnale prin orice rețea de difuzare, nu neapărat prin rețeaua terestră (94). În plus, articolul 3 din lege precizează că unul dintre obiectivele acesteia este de a încuraja, în măsura posibilului, neutralitatea tehnologică în reglementare. |
(181) |
Chiar dacă serviciul de radiodifuziune publică ar fi considerat serviciu public, nu este posibilă extinderea definiției pentru a cuprinde și exploatarea unei anumite platforme suport. În plus, atunci când există mai multe platforme de transmisie, nu se poate considera că una dintre ele este „esențială” pentru transmisia semnalelor de radiodifuziune. În concluzie, ar fi fost comisă o eroare evidentă dacă legislația spaniolă ar fi stabilit că utilizarea unei anumite platforme pentru transmisia semnalelor de radiodifuziune constituie serviciu public. |
(182) |
Se concluzionează că, în conformitate cu legislația spaniolă, exploatarea rețelelor terestre nu are statut de serviciu public. În plus, autoritățile spaniole nu au definit în mod clar exploatarea platformei terestre ca fiind serviciu public și, prin urmare, nici nu au încredințat prestarea unui astfel de serviciu public operatorului unei anumite platforme. |
(183) |
Mai mult, autoritățile nu au prezentat nicio dovadă a vreunui act care încredințează un serviciu beneficiarilor Abertis și TelecomCLM. |
(184) |
În concluzie, nu poate fi invocată în acest caz derogarea prevăzută la articolul 106 alineatul (2), care se aplică în cazul compensării acordate de stat pentru costurile de prestare a unui serviciu public. |
5.3.4. Ajutorul existent
(185) |
Abertis sugerează că instalarea rețelei de radiodifuziune terestră în zona II a fost finanțată aproape integral de Comunitățile Autonome spaniole cu fonduri publice, pe baza unei legislații care datează din 1982 și, prin urmare, este anterioară aderării Spaniei la Comunitatea Economică Europeană, care a avut loc în 1986. În concluzie, în opinia Abertis, s-ar putea considera că schema face parte din finanțarea publică în curs de derulare pentru exploatarea rețelelor terestre locale, motiv pentru care ar trebui considerată ajutor existent. |
(186) |
Chiar dacă finanțarea extinderii rețelei terestre a fost inițiată, fără îndoială, la începutul anilor '80, în perioada respectivă, nu existau pe piață organisme private de radiodifuziune. Prin urmare, infrastructura extinsă corespundea numai necesităților organismului public de radiodifuziune, care, în orice caz, avea obligația de a furniza semnalul majorității populației. În plus, la momentul respectiv, televiziunea terestră era singura platformă utilizată pentru transmisia semnalului de televiziune în Spania. În consecință, extinderea singurei rețele existente nu a denaturat concurența cu alte platforme. |
(187) |
De atunci, legislația și tehnologia au evoluat, conducând la apariția de noi platforme de radiodifuziune și de noi operatori pe piață, în special organisme private de radiodifuziune. Întrucât beneficiarul și circumstanțele generale ale finanțării publice au evoluat în mod substanțial, măsura investigată nu poate fi considerată o modificare cu caracter formal sau administrativ, ci o modificare care afectează însăși substanța schemei inițiale și, în consecință, trebuie considerată o nouă schemă de ajutoare (95). În orice caz, trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală a devenit posibilă numai datorită progreselor tehnologice recente și, prin urmare, este un fenomen nou. În consecință, autoritățile spaniole ar fi trebuit să notifice acest nou ajutor. |
5.4. CONCLUZIE
(188) |
Se consideră că finanțarea acordată de Spania, de guvernul regional din Castilla-La Mancha și de municipalități operatorilor de rețele terestre pentru modernizarea și digitalizarea rețelelor lor în vederea furnizării de canale de televiziune cu acces liber în zona II constituie ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Ajutorul nu este compatibil cu piața comună. În plus, ajutorul nu a fost notificat Comisiei în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat, fiind acordat în mod ilegal, fără autorizarea Comisiei. În consecință, acesta trebuie recuperat de la operatorii de rețele terestre. |
(189) |
În plus, Comisia consideră că este incompatibil și ajutorul în curs de derulare pentru exploatarea și întreținerea rețelei digitalizate, acordat fără licitație sau în urma unor licitații care nu au fost neutre din punct de vedere tehnologic. Nici acest ajutor nu a fost notificat Comisiei în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat, fiind acordat în mod ilegal, fără autorizarea Comisiei. În consecință, acesta trebuie recuperat de la operatori. |
(190) |
Orice viitor ajutor de stat pentru întreținere și exploatare trebuie să fie notificat și să respecte principiul neutralității tehnologice. |
6. RECUPERAREA
6.1. NECESITATEA ELIMINĂRII AJUTORULUI
(191) |
Conform tratatului și jurisprudenței consacrate a Curții de Justiție, atunci când Comisia concluzionează că un ajutor este incompatibil cu piața internă, aceasta are competența de a decide daca statul în cauză trebuie să anuleze sau să modifice ajutorul (96). Curtea de Justiție a susținut, de asemenea, în mod consecvent că obligația statului de a elimina ajutorul considerat de Comisie incompatibil cu piața comună are scopul de a restabili situația anterioară (97). Curtea de Justiție a stabilit, în acest sens, că obiectivul respectiv este îndeplinit după ce beneficiarul a rambursat sumele primite sub formă de ajutoare ilegale, pierzând astfel avantajul de care a beneficiat pe piață față de concurenții săi, și după ce situația existentă înainte de acordarea ajutorului a fost restabilită (98). |
(192) |
Conform acestei jurisprudențe, articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (99) prevede că „atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar”. |
(193) |
Prin urmare, având în vedere faptul că finanțarea destinată modernizării și digitalizării platformei terestre, precum și exploatării și întreținerii ulterioare a acesteia, acordată de Spania începând din perioada 2008-2009 constituie ajutor ilegal și incompatibil, trebuie să se solicite Spaniei să recupereze ajutorul incompatibil pentru a restabili situația existentă pe piață înainte de acordarea acestuia. |
6.2. BENEFICIARII AJUTORULUI DE STAT ȘI CUANTIFICAREA AJUTORULUI
(194) |
TelecomCLM și Abertis sunt beneficiarii direcți ai ajutorului. Toate sumele menționate în considerentele de mai jos se bazează pe informațiile furnizate Comisiei. După cum se stabilește în considerentul 42, pentru modernizarea propriilor stații de emisie, TelecomCLM și Abertis au primit 13,2 milioane EUR și, respectiv, 250 000 EUR. În plus, TelecomCLM a fost selecționată, fără licitație publică, pentru a construi noi stații de emisie pentru municipalități, inclusiv șase stații care au trecut în proprietatea sa (2,26 milioane EUR). |
(195) |
Atunci când echipamentele de TDT au rămas în proprietatea municipalităților, acestea le-au cumpărat fie de la TelecomCLM, fie de la Abertis. Întreprinderile respective sunt, și în acest caz, beneficiari direcți, întrucât au fost selecționate în mod direct (și anume, fără licitație publică) pentru a furniza echipamente digitale și/sau a presta servicii de exploatare și întreținere. În fapt, aceste două întreprinderi au primit finanțare publică în valoare de aproximativ 32,6 milioane EUR, fără licitație publică (100). |
(196) |
Ajutorul ilegal și incompatibil trebuie recuperat de la TelecomCLM și Abertis. |
(197) |
Ajutorul în curs de derulare se acordă pentru întreținerea și exploatarea rețelei de TDT. Operatorii acestor rețele sunt beneficiarii ajutorului pentru exploatare și întreținere. TelecomCLM și Abertis au primit 6,5 milioane EUR în perioada 2009-2011. În consecință, ajutorul, și orice alt ajutor plătit ulterior, trebuie recuperat de la acești operatori de rețea. |
(198) |
În cazurile în care diferiți beneficiari au primit o finanțare care nu depășește pragurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei (101), finanțarea respectivă nu se consideră ajutor de stat, dacă sunt îndeplinite toate condițiile stabilite de regulamentul menționat, și nu face obiectul recuperării. |
(199) |
Recuperarea trebuie efectuată începând de la data la care avantajul a fost conferit beneficiarului, și anume, începând de la data la care ajutorul a fost pus la dispoziția acestuia, și trebuie să se aplice dobândă până la rambursarea efectivă. |
7. CONCLUZIE
(200) |
Comisia concluzionează că Regatul Spaniei a pus în aplicare în mod ilegal ajutorul acordat operatorilor de platforme de televiziune terestre pentru extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală terestră în zonele îndepărtate și mai puțin urbanizate din Castilla-La Mancha, încălcând articolul 108 alineatul (3) din tratat. Ajutorul, inclusiv ajutorul (în curs de derulare) pentru exploatare și întreținere, trebuie recuperat de la operatorii de platforme care sunt beneficiari direcți. Printre aceștia se numără municipalitățile, în cazurile în care acționează ca operatori de platformă, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ajutorul de stat acordat operatorilor de platformă de televiziune terestră TelecomCLM și Abertis pentru modernizarea stațiilor de emisie, construirea de noi stații de emisie, furnizarea de echipamente digitale și/sau exploatarea și întreținerea acestora în zona II din Castilla-La Mancha, pus în aplicare în mod ilegal de Spania, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE, este incompatibil cu piața internă.
Articolul 2
Ajutorul individual acordat în temeiul schemei menționate la articolul 1 nu constituie ajutor dacă, la momentul acordării sale, îndeplinește condițiile stabilite în actul normativ adoptat în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului (102), aplicabil la momentul acordării ajutorului.
Articolul 3
(1) Spania recuperează de la Telecom CLM și Abertis ajutorul incompatibil acordat în temeiul schemei menționate la articolul 1.
(2) Sumele care trebuie recuperate sunt purtătoare de dobândă de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarilor și până la data recuperării lor efective.
(3) Dobânzile se calculează ca dobânzi compuse, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 (103).
(4) Spania anulează toate plățile restante din cadrul schemei de ajutor menționate la articolul 1, cu efect de la data notificării prezentei decizii.
Articolul 4
(1) Recuperarea ajutorului acordat în temeiul schemei menționate la articolul 1 este imediată și efectivă.
(2) Spania asigură punerea în aplicare a prezentei decizii în termen de patru luni de la data notificării acesteia.
(3) În termen de două luni de la data notificării prezentei decizii, Spania furnizează Comisiei următoarele informații:
(a) |
pentru beneficiarii menționați la articolul 1, cuantumul total al ajutorului primit de fiecare dintre aceștia; |
(b) |
suma totală (principal și dobânzi) care trebuie recuperată de la fiecare beneficiar; |
(c) |
o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate și a celor planificate în vederea conformării la prezenta decizie; |
(d) |
documente care să demonstreze că beneficiarii au fost somați să ramburseze ajutorul. |
(4) Spania informează Comisia cu privire la derularea măsurilor naționale adoptate în temeiul prezentei decizii, până la recuperarea completă a ajutorului acordat în temeiul schemei menționate la articolul 1. La cererea Comisiei, Spania furnizează fără întârziere informații privind măsurile deja adoptate și cele planificate în vederea conformării la prezenta decizie. De asemenea, Spania furnizează informații detaliate privind cuantumurile ajutorului și dobânzile, recuperate deja de la beneficiari.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează Regatului Spaniei.
Adoptată la Bruxelles, 1 octombrie 2014.
Pentru Comisie
Joaquín ALMUNIA
Vicepreședinte
(1) http://www.boe.es/boe/dias/2005/06/15/pdfs/A20562-20567.pdf.
(2) http://www.boe.es/boe/dias/2005/07/30/pdfs/A27006-27014.pdf.
(3) JO C 335, 11.12.2010, p. 8.
(4) Decizia 2014/489/UE a Comisiei din 19 iunie 2013 privind ajutorul de stat SA.28599 [C 23/10 (ex NN 36/10, ex CP 163/09)] pus în aplicare de Regatul Spaniei pentru utilizarea televiziunii digitale terestre în regiunile îndepărtate și mai puțin urbanizate (cu excepția comunității autonome Castilla-La Mancha) (JO L 217, 23.7.2014, p. 52).
(5) Astra a contestat la Tribunalul de Primă Instanță din Santander rezilierea contractului (procedura nr. 1728/2009); la 23 decembrie 2011, tribunalul a decis că autoritățile din Cantabria trebuie să indemnizeze Astra pentru rezilierea nejustificată a contractului. Instanța nu a constatat nicio încălcare a contractului de către Astra, care să justifice rezilierea acestuia. În opinia instanței, decizia guvernului central de a pune în aplicare strategia națională pentru televiziunea digitală terestră a fost unul dintre motivele rezilierii contractului. A se vedea hotărârea 000313/2011 pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Santander.
(6) Licența include asignarea unei frecvențe pentru radiodifuziunea terestră.
(7) „Televiziunea prin internet” este un termen care se referă la transmisia semnalelor TV și video printr-o rețea de comunicații electronice, utilizând un protocol de internet.
(8) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Dividendul digital, sursă de beneficii sociale și creștere economică” [COM(2009) 586] a recomandat statelor membre să nu mai utilizeze banda de 800 MHz pentru servicii de radiodifuziune de mare putere și să aplice integral decizia UE privind armonizarea tehnică, începând cu o dată care urmează să fie convenită la nivelul UE.
(9) A se vedea, de exemplu, în cazul Franței: ajutorul de stat N 666/2009 – Modificarea schemei de ajutoare pentru televiziunea digitală terestră N 111/2006; în cazul Slovaciei: ajutorul de stat N 671/2009 – Trecerea la televiziunea digitală în Slovacia;în cazul Spaniei: ajutorul de stat SA.28685 [2011(NN)] – Recepționarea televiziunii digitale în Cantabria. Trebuie să se menționeze, de asemenea, că în zonele îndepărtate și mai puțin urbanizate din Spania care fac obiectul investigației (așa-numita „zonă II”) semnalul de televiziune nu poate fi întotdeauna furnizat prin intermediul platformelor de televiziune digitală terestră (TDT); din acest motiv, în unele zone s-a optat pentru transmisia prin satelit, atât în cazul transmisiei între stații, cât și în cazul transmisiei către unele locuințe (pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 2.2.2). În sensul prezentei decizii, toate aceste echipamente vor fi considerate, în continuare, terestre.
(10) Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7), în special articolul 6 alineatul (4).
(11) A se vedea Decizia Comisiei referitoare la ajutorul de stat SA.32619 – Compensarea daunelor cauzate ca urmare a eliberării benzii de frecvențe a dividendului digital (JO C 213, 19.7.2012, p. 41). Din cauza complexității reorganizării serviciilor și a utilizării spectrului, Spania a solicitat o derogare de la aplicarea articolului 6 alineatul (4) din Decizia nr. 243/2012/UE.
(12) 26 de canale naționale și 30 de canale regionale cu acces liber.
(13) […].
(14) Acesta stabilea pentru organismele de radiodifuziune private obligația de a acoperi până la data respectivă 96 % din populația situată în zonele lor de acoperire și, pentru organismele de radiodifuziune publice, obligația de a acoperi 98 % din populația situată în zonelor lor de acoperire. În zona I, organismele de radiodifuziune erau obligate să acopere cu servicii de televiziune digitală terestră aceste procente din populație și să suporte costurile digitalizării. În consecință, nu era necesar un ajutor de stat.
(15) http://www.televisiondigital.es/Documents/PlanNacionalTransicionTDT.pdf.
(16) Grupate ulterior în fazele I, II și III.
(17) http://www.boe.es/boe/dias/2008/03/06/pdfs/A13832-13834.pdf.
(18) Responsabilitatea adoptării deciziei privind distribuirea fondurilor pentru dezvoltarea benzii largi și digitalizarea televiziunii în zona II a revenit autorităților regionale.
(19) Acordurile-cadru au fost semnate de MIET și comunitățile autonome în cadrul planului Avanza.
(20) http://www.boe.es/boe/dias/2009/07/02/pdfs/BOE-A-2009-10972.pdf
(21) A se vedea, de exemplu, actul adițional pentru Andaluzia: http://www.boe.es/boe/dias/2009/10/28/pdfs/BOE-A-2009-17108.pdf
(22) În total, autoritățile au încheiat peste 600 de acorduri – acorduri-cadru, acte adiționale etc. – legate de extinderea acoperirii.
(23) Guvernul regional din Castilla-La Mancha a ajuns la concluzia că nu avea timpul necesar pentru a organiza o licitație publică în termenul prevăzut de Planul național de tranziție la TDT. Pentru comparație: anexa II – Studiu intern al JCCM privind punerea în aplicare a Planului național de tranziție la TDT în Castilla La-Mancha, p. 31.
(24) Guvernul regional din Castilla-La Mancha: Punerea în aplicare a Planului de tranziție la TDT în Castilla-La Mancha, Prezentare către Comisia Europeană, 27 octombrie 2010.
(25) Municipalitățile sunt proprietarii echipamentelor și au obligația de a plăti costurile de exploatare și întreținere în primii doi ani de funcționare.
(26) Acord de colaborare între JCCM și Primăria Caspueñas, p. 76.
(27) Pe baza acordurilor de transfer de echipamente de TDT, semnate la 17 mai 2013. În acest mod se garanta exploatarea și întreținerea echipamentelor de TDT după expirarea perioadei de 2 ani prevăzute în acorduri. Cu toate acestea, în cazul a 3 acorduri, Abertis a rămas proprietarul echipamentelor de TDT.
(28) Pentru modernizarea rețelele lor, municipalitățile au plătit până la 32,6 milioane EUR societăților TelecomCLM și Abertis.
(29) Acordurile de colaborare acoperă 2 ani de exploatare și întreținere. Suma se ridică la 4,5 milioane EUR pentru municipalități și la 2 milioane EUR pentru operatori. Studiu intern al JCCM privind punerea în aplicare a Planului național de tranziție la TDT în Castilla-La Mancha, p. 53.
(30) A se vedea, în special, hotărârile în cauzele: DVB-T Brandenburg, T-21/06, Germania/Comisia, Rep. 2009, p. II-197, punctul 69 și Mediaset SpA/Comisia, T-177/7, Rep. 2010, p. II- 2341.
(31) În cazul Castilla-La Mancha, autoritățile nu au susținut că măsura trebuie considerată SIEG. Aceasta nu îndeplinește nici criteriile Altmark, deoarece, printre altele, nu există un act de atribuire, beneficiarii nu au fost selecționați prin licitație deschisă și autoritatea nu a calculat compensația pe baza costurilor pe care o întreprindere bine gestionată le-ar suporta pentru prestarea serviciilor respective.
(32) În ultimele decenii, municipalitățile au construit stații de emisie analogice, care le aparțineau. Municipalitățile au primit finanțare publică pentru a digitaliza această infrastructură.
(33) Guvernul regional din Castilla-La Mancha, Prezentare către Comisia Europeană (cazul C24/2010) – Instalarea televiziunii digitale terestre (TDT) în zonele îndepărtate și mai puțin urbanizate din Castilla-La Mancha, transmisă la 6 iunie 2014.
(34) Această afirmație este însă contrazisă de documentele furnizate de Spania. De exemplu, articolul 7 din acordul de transfer de echipamente de TDT dintre TelecomCLM și JCCM menționează serviciile de TDT prestate de operator în zona II. Pe de altă parte, după cum se arată în considerentul 73, JCCM însuși a susținut că Abertis și TelecomCLM trebuie considerați operatori de rețea în zona II. Acest lucru este, de asemenea, în contradicție cu activitățile operatorilor descrise în considerentele 113-120.
(35) Dr. Julián Seseña „Extensión de la cobertura de la señal TDT en Castilla-La Mancha: Estudio comparativo socio-económico de opciones tecnológicas” (Extinderea acoperirii cu semnal TDT în Castilla-La Mancha: Studiu comparativ socioeconomic al opțiunilor tehnologice), septembrie 2008, studiu elaborat pentru guvernul regional din Castilla-La Mancha (JCCM).
(36) Pe de altă parte, JCCM susține că o defalcare a posteriori a costurilor comparative ar confirma concluzia potrivit căreia soluția terestră ar fi mai avantajoasă decât cea satelitară. Această defalcare completează studiile prezentate anterior Comisiei de către JCCM și arată că, deși investiția inițială corespunzătoare soluției terestre era ușor mai ridicată decât cea pentru soluția satelitară, începând din cel de-al patrulea an, soluția terestră ar fi mai eficientă din punct de vedere economic decât platforma oferită de Astra. Pentru acest calcul, JCCM a utilizat costurile previzionate indicate de Astra într-un Memorandum din 10 noiembrie 2011.
(37) În prezent, aproximativ 900 de operatori sunt înscriși în Registru.
(38) JCCM a decis să recurgă la transmisia prin satelit în localitățile slab populate din zona II, în cazurile în care nu exista o stație de emisie sau în care costul digitalizării infrastructurii terestre existente erau prea mare. Au fost semnate 100 de acorduri de colaborare cu municipalitățile, în urma cărora s-au instalat receptoare de satelit în fiecare locuință; această soluție era mai puțin costisitoare decât construcția unei noi stații de emisie.
(39) Motivul acestei excluderi era evitarea digitalizării unei stații care intra deja sub incidența obligației oficiale de acoperire cu servicii de TDT, impusă organismelor de radiodifuziune în zona I.
(40) O acoperire de 60 % a populației din regiune (caracterizată de anumiți parametri de transmisie) poate fi obținută cu 8-12 stații de emisie situate la periferia principalelor orașe din regiune. Radiodifusión nu are stațiile respective. Toate aceste stații de emisie ar fi făcut parte, în ultimii 10 ani, din planul oficial de acoperire al organismelor de radiodifuziune. Nicio administrație publică națională, regională sau locală nu ar fi avut însă în vedere digitalizarea stațiilor respective, întrucât acestea ar fi fost deja incluse în planul oficial de extindere a acoperirii cu servicii de TDT în regiune.
(41) JCCM a prezentat cu titlu de exemplu două acorduri semnate de Abertis.
(42) Punctul 22 din scrisoarea Abertis Telecom din 31 ianuarie 2011.
(43) Astra face referire la studiul său intern privind costurile, elaborat în noiembrie 2008 și depus împreună cu plângerea. Studiul compară costurile extinderii acoperirii prin ambele tehnologii – terestră și satelitară. Ipotezele studiului diferă de cele utilizate de autoritățile spaniole și de Abertis în mai multe privințe, printre altele și în ceea ce privește costurile antenelor parabolice și necesitatea de a achiziționa decodoare externe pentru recepția TDT. Concluzia studiului este că, pentru extinderea acoperirii, tehnologia satelitară nu este neapărat mai costisitoare decât tehnologia terestră.
(44) Abertis face referire la propriul său studiu de cost elaborat în ianuarie 2010 pentru a compara costurile de prestare a serviciilor de televiziune digitală în zona II, prin tehnologia de TDT și, respectiv, prin satelit. Conform acestui studiu, costul total de utilizare a tehnologiei de TDT s-ar ridica la 286 milioane EUR pe o perioadă de 10 ani, în timp ce costul total de utilizare a tehnologiei satelitare pentru aceeași perioadă ar atinge 532 milioane EUR.
(45) SA.28599 – C(2013)3204 final din 19 iunie 2013.
(46) O astfel de orientare se poate constata în documentele relevante ale guvernului central. În special acordurile-cadru semnate în decembrie 2008, denumite Acorduri-cadru de colaborare între Ministerul Industriei, Turismului și Comerțului și Comunitatea Autonomă […] pentru derularea Planului național de tranziție la TDT, prevăd o listă a activităților care urmează să fie finanțate de către autoritățile centrale și cele regionale pentru a se atinge o acoperire cu servicii de televiziune digitală, echivalentă cu acoperirea analogică existentă. Acestea se referă, pe de o parte, la stațiile de emisie existente, modernizate de organismele de radiodifuziune (stațiile TDT instalate în zona I), și, pe de altă parte, la „extinderea acoperirii”, respectiv la noile stații care vor trebui instalate pentru a asigura televiziunii digitale același grad de penetrare. Având în vedere că numai tehnologia TDT utilizează stații de emisie, pare clar că măsurile prevăzute vizează numai această tehnologie. Actele adiționale la aceste acorduri-cadru, semnate în perioada octombrie-decembrie 2009, se referă la finanțarea extinderii acoperirii. Acestea definesc „măsurile de extindere a acoperirii” referindu-se în mod expres numai la tehnologia terestră.
(47) În cadrul reuniunilor cu Comunitățile Autonome, MIET și-a precizat obiectivul de a asigura tranziția la TDT în zona II. Acest lucru este confirmat de o prezentare semnată de MIET, disponibilă la adresa http://www.fenitel.es/asamblea08/PONENCIAS/4SETSI.pdf, precum și de răspunsurile Comunităților Autonome la solicitările de informații ale Comisiei. În aceste răspunsuri, Comunitățile Autonome se referă în mod explicit la Planul național de tranziție adoptat prin Decretul regal 944/2005 și la Planul Avanza. A se vedea, de exemplu, răspunsul Comunității Autonome Extremadura: „În conformitate cu dispozițiile […] Decretului regal 944/2005 […] de aprobare a Planului tehnic național pentru televiziunea digitală terestră, care prevede punerea în aplicare a inițiativelor locale privind extinderea acoperirii cu servicii de TDT […]”.
(48) Deciziile Comisiei: N 622/2003 Digitalisierungsfonds Austria, C25/2004 DVB-T Berlin Brandenburg (considerentul 62), C34/2006 DVB-T Renania de Nord Westphalia (considerentul 83), C52/2005 Mediaset (considerentul 96).
(49) Cauza T-196/04, Ryanair Ltd./Comisia Europeană, Rep. 2007, p. II-2379, punctul 88
(50) A se vedea cauzele conexate T-443/08 și T-455/08: Freistaat Sachsen și Land Sachsen-Anhalt (T-443/08) și Mitteldeutsche Flughafen AG și Flughafen Leipzig-Halle GmbH (T-455/08)/Comisia Europeană, Rep. 2011, p. II-1311, punctul 115, în care Curtea declară că: „Faptul că o activitate nu este asigurată de operatori privați sau că nu este rentabilă nu sunt criterii relevante în cadrul calificării acesteia drept activitate economică […].”
(51) Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 4).
(52) Cauza C-364/92, SAT/Eurocontrol, Rec. 1994, p. I-43, punctele 19-30 și cauza C-113/07 P, Selex, Rep. 2009, p. I-2207.
(53) Cauza C-343/95 Calì & Figli, Rec. 1997, p. I-1547, punctul 22.
(54) Cauza T-155/04, Selex, Rec. 2006, p. II-4797, punctele 73-82, confirmată de hotărârea în cauza C-113/07, Selex, Rep. 2009, p. I-2307.
(55) După cum se arată în secțiunea 2.1.3, organismele publice de radiodifuziune au obligația de a avea o acoperire de 98 % și, prin urmare, trebuiau să acopere zona II cu mijloace proprii. În plus, canalele publice naționale de televiziune ale RTVE și canalele publice regionale sunt transmise prin rețele diferite. În timp ce canalele private folosesc semnalul rețelei cu frecvență unică (SFN), canalele publice utilizează rețeaua globală spaniolă (RGE). Ca urmare a acestor diferențe, instalațiile terestre ale celor două rețele necesită echipamente diferite.
(56) Radiodifusión ar fi putut solicita subvențiile regionale, deoarece, în calitate de operator local, transmitea semnalul organismelor de radiodifuziune naționale. Cu toate acestea, nu a fost prevăzută o licitație, în cadrul căreia toți operatorii potențial interesați să fie invitați să-și prezinte ofertele. Dimpotrivă, autorităților regionale le-a revenit sarcina de a lua inițiativa, de a identifica stațiile de emisie care transmiteau semnalul organismelor de radiodifuziune naționale și de a le oferi sprijin pentru digitalizare. În acest sens, Radiodifusión a declarat că, deși retransmitea semnalul de televiziune, nu a fost niciodată contactată de administrația publică pentru a discuta despre o posibilă finanțare a digitalizării rețelei sale.
(57) Conform acordurilor de transfer de echipamente de TDT, în unele cazuri, echipamentele achiziționate de TelecomCLM (cu fonduri de la JCCM) au fost returnate după doi ani de exploatare.
(58) […]
(59) După cum se arată în considerentul 24, Abertis domină piața transmisiei de semnale cu acces liber prin platforma terestră în zona I și, prin filiala sa Hispasat, în zona III. Prin extinderea acoperirii cu servicii de televiziune digitală terestră în zona II, transmisia la nivel național de semnale TV cu acces liber rămâne sub controlul Abertis. În viitor, intrarea Astra în zona II ar putea, de asemenea, să determine creșterea concurenței dintre platforme în zonele I și III. Pentru analogie, există numeroase studii care demonstrează beneficiile înregistrate, în termeni de scădere a prețurilor și creștere a calității serviciului, odată cu introducerea platformei satelitare pe piața de televiziune din SUA.Înainte de apariția tehnologiei satelitare, furnizorii de televiziune prin cablu beneficiau de o poziție de monopol în anumite zone geografice. Pentru comparație, a se vedea, de exemplu: Chenghuan Sean Chu, The effect of satellite entry on cable television prices and product quality, RAND Journal of Economics, Vol. 41, nr. 4, iarna 2010, pp. 730-764.
(60) C-52/05 – Decodoare digitale Italia (JO C 118, 19.5.2006, p. 10 și JO L 147, 8.6.2007, p. 1).
(61) În continuare se dau câteva exemple de întreprinderi care au câștigat licitațiile: Tredess este un producător de echipamente de transmisie digitală, aparținând grupului Televes, care produce și receptoare TV digitale prin satelit, antene și antene parabolice (Pentru comparație: http://www.tredess.com și http://www.televes.es). În mod similar: Mier (http://www.mier.es), Elecnor (http://www.elecnor.es/es.negocios.infraestructuras/telecomunicaciones) Itelsis, BTESA, Axion, Retegal, Itelazpi, Telecom CLM.
(62) În licitațiile din zona II pentru extinderea acoperirii se solicită, de obicei, soluții la cheie, care necesită asamblarea, instalarea și furnizarea mai multor componente (antenă parabolică, antenă, transmițător, receptor de satelit). În majoritatea cazurilor, soluția oferită a inclus echipamentul de recepție prin satelit a semnalului digital distribuit prin satelit de organismele de radiodifuziune.
(63) Autoritățile din Castilla-La Mancha nu au putut furniza niciun exemplu de ofertă depusă de alt operator de telecomunicații. Unele întreprinderi care instalează echipamente de telecomunicații au depus oferte, dar au fost excluse deoarece nu erau înregistrate ca operatori de telecomunicații.
(64) De exemplu, Antena 3, Cuatro, Telecinco, La Sexta, La Siete, Teledeporte, TVE, La2, Canal 24 horas.
(65) Analiza pieței de televiziune, prezentată de Spania în notificarea măsurii: Compensații pentru daune și prejudicii cauzate de liberalizarea dividendului digital în Spania, SA.32619 (2011/N).
(66) T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM)/Comisia Comunităților Europene, Rec. 2000, p. II-3207.
(67) COM(2002) 263 final, „eEuropa 2005: O societate informațională pentru toți”; COM(2003) 541 final, Comunicarea Comisiei privind trecerea de la radiodifuziunea analogică la cea digitală (trecerea la digital și renunțarea la analogic) și COM(2005) 204 final, Comunicarea Comisiei privind accelerarea trecerii de la radiodifuziunea analogică la cea digitală.
(68) A se vedea documentul o„Ajutoare de stat mai puțin numeroase și mai bine direcționate: Foaie de parcurs pentru reforma ajutoarelor de stat în perioada 2005-2009”, COM(2005) 107 final.
(69) A se vedea nota de subsol 68, COM(2003) 541 final.
(70) A se vedea, printre alte decizii, N622/03 Digitalisierungsfonds – Austria (JO C 228, 17.9.2005, p. 12); C-25/04 Introducerea televiziunii digitale terestre (DVB-T) în Berlin-Brandenburg – Germania (JO L 200, 22.7.2006, p. 14); C-24/04 Televiziunea digitală terestră în Suedia (JO L 112, 30.4.2007, p. 77); C-52/05 Decodoare digitale – Italia (JO L 147, 8.6.2007, p. 1); N270/06 Subvenții pentru decodoare digitale cu API – Italia (JO C 80, 13.4.2007, p. 3); N107/07 Subvenții pentru IdTV – Italia (JO C 246, 20.10.2007, p. 2); C-34/06 Introducerea televiziunii digitale terestre (DVB-T) în Renania de Nord-Westfalia (JO L 236, 3.9.2008, p. 10); SA.28685 Recepționarea televiziunii digitale în Cantabria – Spania (JO C 119, 24.4.2012, p. 1).
(71) A se vedea considerentul 132 din Decizia C-25/04 Introducerea televiziunii digitale terestre (DVB-T) în Berlin-Brandenburg – Germania (JO L 200, 22.7.2006, p. 14).
(72) COM(2002) 263 final, „eEuropa 2005: O societate informațională pentru toți”.
(73) COM(2003) 541 final, Comunicarea Comisiei privind trecerea de la radiodifuziunea analogică la cea digitală (trecerea la digital și renunțarea la analogic) și COM(2005) 204 final, Comunicarea Comisiei privind accelerarea trecerii de la radiodifuziunea analogică la cea digitală.
(74) COM(2005) 229 final, 1 iunie 2005.
(75) A se vedea nota de subsol 56.
(76) Hotărârea din 6 octombrie 2009 pronunțată în cauza T-8/06, FAB Fernsehen aus Berlin GmbH/Comisia, Rep. 2009, p. II-04293; hotărârea din 15 septembrie 2011 pronunțată în cauza C-544/09P, Germania/Comisia, nepublicată încă; hotărârea din 15 iunie 2010 pronunțată în cauza T-177/07, Mediaset SpA/Comisia, Rep. 2010, p. II-02341; și hotărârea din 28 iulie 2011 pronunțată în cauza C-403/10 P, Mediaset SpA/Comisia, nepublicată încă.
(77) A se vedea nota de subsol nr. 7.
(78) De exemplu, un studiu a oferit justificarea pentru alegerea unei anumite tehnologii de bandă largă; a se vedea Decizia N222/2006 a Comisiei – Ajutor pentru reducerea decalajului digital în Sardinia (JO C 68, 24.3.2007, p. 6).
(79) Regatul Unit a ales TDT pentru furnizarea serviciului de televiziune locală, pe baza unui studiu preliminar, efectuat de autoritatea sa de reglementare OFCOM, și a unei consultări preliminare a operatorilor de pe piață. Pe această bază, Comisia nu a insistat asupra organizării unei licitații neutre din punct de vedere tehnologic. SA.33980 (2012/N) – Televiziunea locală în Regatul Unit.
(80) A se vedea nota de subsol 34.
(81) Studiul are și alte deficiențe. De exemplu, nu explică suficient de ce se ia în considerare numai 2,85 % din populația regiunii Castilla-la Mancha, fapt care influențează eficiența costurilor celor două platforme.
(82) VAN ține seama de momentul efectuării plăților, și anume în prezent sau în viitor (veniturile/cheltuielile viitoare sunt actualizate). Simpla introducere a unui tip de actualizare mai degrabă conservatoare de 4 % micșorează diferența dintre costurile tehnologiilor terestră și satelitară.
(83) Dacă se iau în considerare cifrele actualizate, conform calculelor Comisiei, se obține o schimbare a scenariilor de costuri, respectiv o estimare optimistă de 36 466 648 EUR pentru modul prin satelit și de 60 542 411 EUR pentru modul terestru și o estimare pesimistă de 56 760 211 EUR pentru modul prin satelit și de 65 155 166 EUR pentru modul terestru. Aceste calcule se bazează pe trei elemente care completează studiul din Castilla-La Mancha: 1. luarea în considerare a abordării bazate pe VAN pentru costurile recurente cu un orizont de timp de zece ani; 2. numărul de noi stații de emisie necesare pentru a asigura acoperirea suplimentară preconizată; și 3. nivelul corectat al costurilor de exploatare și întreținere. Distincția între scenarii „optimiste” și „pesimiste” provine din studiul original din Castilla-La Mancha.
(84) Acesta prevede un procent de 15 % transmisie terestră, cu echipament suplimentar pentru eliminarea ecoului, și un procent de 15 % transmisie terestră cu ecou (pagina 34).
(85) De exemplu, Franța, Regatul Unit, Italia, Slovacia.
(86) După cum s-a subliniat în hotărârea pronunțată de instanța națională. A se vedea nota de subsol 5.
(87) A se vedea nota de subsol 11.
(88) http://stakeholders.ofcom.org.uk/consultations/second-coexistence-consultation/.
(89) Potrivit estimărilor Astra, numărul total de canale locale care emit în prezent nu depășește 415.
(90) Legea generală a telecomunicațiilor nr. 11/1998 din 24 aprilie 1998.
(91) Printre acestea se numără serviciile legate de apărarea publică și de protecția civilă, precum și de exploatarea rețelei de telefonie.
(92) Legea generală a telecomunicațiilor nr. 32/2003 din 3 noiembrie 2003.
(93) Articolul 2 alineatul (1) din această lege prevede că: „Telecomunicațiile sunt servicii de interes general, care se prestează în regim de concurență liberă”.
(94) Anexa II la Legea 32/2003 conține definiții precise și neutre din punct de vedere tehnologic ale „telecomunicațiilor” și „rețelei de comunicații electronice”. „Telecomunicații: orice transmisie, emisie sau recepție de semne, semnale, text, imagini și sunete sau informații de orice natură, prin cablu, unde radio, mijloace optice sau alte sisteme electromagnetice”. „Rețea de comunicații electronice: sisteme de transmisie și, după caz, echipamente de comutare sau de rutare și alte resurse, inclusiv elementele de rețea care nu sunt active, ce permit transportul semnalelor prin cablu, unde hertziene, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv rețelele satelitare, rețelele terestre fixe (cu comutarea circuitelor și a pachetelor, inclusiv internetul) și mobile, rețelele electrice în măsura în care se utilizează pentru transmisia semnalelor, rețelele utilizate pentru radiodifuziunea sonoră și televiziune și rețelele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informație transmisă”.
(95) Cauzele T-195/01 și T-207/01, Gibraltar, Rec. 2002, p. II-2309, punctele 109-111.
(96) Cauza C-70/72 Comisia/Germania, Rec. 1973, p. 813, punctul 13.
(97) Cauzele conexate C-278/92, C-279/92 și C-280/92 Spania/Comisia, Rec. 1994, p. I-4103, punctul 75.
(98) Cauza C-75/97 Belgia/Comisia, Rec. 1999, p. I-030671, punctele 64-65.
(99) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).
(100) Dacă, în cazuri individuale, Spania poate demonstra că a avut loc o licitație publică pentru furnizarea echipamentelor, această sumă s-ar exclude de la recuperare.
(101) Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5).
(102) Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, 14.5.1998, p. 1).
(103) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).
ANEXĂ
Informații privind sumele primite, cele care trebuie recuperate și cele deja recuperate
Identitatea beneficiarului |
Cuantumul total al ajutorului primit în temeiul schemei (*) |
Cuantumul total al ajutorului care trebuie recuperat (*) (Principal) |
Cuantumul total deja recuperat (*) |
|
Principal |
Dobânda aferentă recuperării |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(*) Milioane în moneda națională.
ORIENTĂRI
17.8.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 222/85 |
ORIENTAREA (UE) 2016/1386 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 2 august 2016
de modificare a Orientării BCE/2013/7 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2016/23)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 5.1, 12.1 și 14.3,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (2),
întrucât:
(1) |
Calitatea generală a datelor privind deținerile de titluri de valoare raportate de băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre a căror monedă este euro trebuie evaluată la nivelul datelor de intrare (titluri de valoare individuale), precum și la nivelul datelor de ieșire (atât individuale, cât și agregate). Pentru a asigura caracterul complet, exact și consecvent al statisticilor referitoare la deținerile de titluri de valoare, este necesar să se definească un cadru pentru managementul calității datelor (Data Quality Management – DQM). Cadrul DQM pentru statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare ar trebui să stabilească responsabilitățile BCN ale statelor membre a căror monedă este euro pentru calitatea datelor de ieșire privind deținerile de titluri de valoare și, după caz, pe cele ale operatorilor Bazei de date statistice privind deținerile de titluri de valoare a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), respectiv Banca Centrală Europeană (BCE) și Deutsche Bundesbank. |
(2) |
Procesul utilizat de BCN pentru verificarea datelor-sursă este critic pentru asigurarea calității datelor privind deținerile de titluri de valoare la nivel de intrare. De asemenea, schimbul de informații privind procedurile naționale poate ajuta BCN să își îmbunătățească propria organizare luând în considerare cele mai bune practici aplicate de omologii acestora. |
(3) |
Cadrul DQM pentru statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare ar trebui să includă obiective DQM, care reprezintă referințe pentru evaluarea calității datelor de ieșire, și indicatori DQM, care înregistrează măsura în care a fost îndeplinit un anumit obiectiv DQM. Acestea sunt necesare pentru a identifica și ierarhiza datele de ieșire care trebuie verificate pentru fiecare obiectiv DQM. De asemenea, cadrul DQM ar trebui să se bazeze pe praguri DQM care definesc nivelul minim al verificărilor care trebuie efectuate în raport cu un obiectiv DQM. Date fiind diferențele metodologice și practice în elaborarea datelor de referință, obiectivele DQM nu identifică întotdeauna erorile din datele de ieșire, putând identifica numai cazurile în care este necesară verificarea ulterioară a datelor de ieșire procesate. Astfel, atunci când operatorii Bazei de date statistice privind deținerile de titluri de valoare a SEBC pun întrebări BCN, BCN ar trebui să clasifice aceste întrebări și să răspundă în scris, într-un interval de timp corespunzător acestei clasificări. |
(4) |
În plus, Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) a fost modificat pentru a crește informațiile disponibile privind deținerile de titluri de valoare ale grupurilor bancare și pentru a solicita raportarea unor atribute suplimentare. Orientarea BCE/2013/7 (3) trebuie să fie și ea modificată, de vreme ce definește procedurile care trebuie urmate de BCN pentru raportarea către BCE. |
(5) |
Prin urmare, Orientarea BCE/2013/7 ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:
Articolul 1
Modificări
Orientarea BCE/2013/7 se modifică după cum urmează:
1. |
articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 Domeniul de aplicare Prezenta orientare stabilește obligațiile BCN de a raporta BCE statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), precum și un cadru pentru managementul calității datelor pentru aceste statistici, care urmărește să asigure caracterul complet, exact și consecvent al datelor de ieșire prin aplicarea consecventă a regulilor privind standardele de calitate pentru aceste date.”; |
2. |
articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 Definiții În sensul prezentei orientări, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), în absența unor dispoziții contrare, împreună cu următoarele definiții:
|
3. |
la articolul 3, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Obligațiile BCN de raportare cu privire la deținerile de titluri de valoare cu un cod ISIN pentru date sectoriale”; |
4. |
la articolul 3, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) BCN colectează și raportează BCE informații statistice cu privire la deținerile de titluri de valoare cu un cod ISIN furnizate de agenții raportori de date sectoriale, pe sistemul titlu cu titlu, în conformitate cu schemele de raportare din anexa I capitolul 1 partea 1 (tabelele 1-3) și partea 2 (tabelele 1-3) și cu standardele de raportare electronică prevăzute separat, pentru următoarele tipuri de instrumente: titluri de natura datoriei (F.31 și F.32), acțiuni cotate (F.511) și acțiuni/unități ale fondurilor de investiții (F. 521 și F.522). Obligațiile de raportare ale BCN acoperă poziții de sfârșit de trimestru și fie: (i) tranzacțiile financiare de sfârșit de trimestru pentru trimestrul de referință, fie (ii) date de sfârșit de trimestru sau de sfârșit de lună care sunt necesare pentru deducerea tranzacțiilor financiare, astfel cum este prevăzut la alineatul (2). BCN raportează și pozițiile de sfârșit de an, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (2b) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) în conformitate cu schema de raportare din anexa I partea 3 (tabelele 1 și 2). Tranzacțiile financiare sau datele necesare pentru deducerea tranzacțiilor financiare care sunt raportate BCN de agenții raportori efectivi în conformitate cu partea 1 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) sunt măsurate astfel cum este prevăzut în partea 3 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24). (2) BCN raportează BCE datele menționate la alineatul (1) pentru următoarele perioade de referință și în conformitate cu următoarele termene:
|
5. |
la articolul 3, alineatele (3), (4), (5) și (6) se elimină; |
6. |
se introduce următorul articol 3a: „Articolul 3a Obligațiile BCN de raportare cu privire la deținerile de titluri de valoare cu un cod ISIN pentru date de grup (1) BCN colectează și raportează BCE informații statistice cu privire la deținerile de titluri de valoare cu un cod ISIN furnizate de agenții raportori de date de grup, pe sistemul titlu cu titlu, în conformitate cu schemele de raportare din anexa I partea 2 (tabelele 1-3) și cu standardele de raportare electronică prevăzute separat, pentru următoarele tipuri de instrumente: titluri de natura datoriei (F.31 și F.32); acțiuni cotate (F.511) și acțiuni/unități ale fondurilor de investiții (F. 521 și F.522). Obligațiile de raportare ale BCN acoperă poziții de sfârșit de trimestru, astfel cum se prevede la alineatul (2). (2) BCN raportează BCE datele prevăzute la alineatul (1) până la închiderea celei de a 55-a zile calendaristice următoare sfârșitului trimestrului la care se referă datele. Prin derogare, BCE poate permite unei BCN să raporteze date până la închiderea celei de a 62-a zile calendaristice următoare sfârșitului trimestrului la care se referă datele. În astfel de cazuri, BCN transmite BCE o solicitare scrisă de acordare a unei derogări, care cuprinde:
În urma evaluării solicitării BCN, BCE poate acorda derogarea pentru perioada specificată și revizuiește anual necesitatea menținerii derogării.”; |
7. |
se introduce următorul articol 3b: „Articolul 3b Obligațiile generale de raportare ale BCN (1) Până în luna septembrie a fiecărui an, BCE comunică BCN datele exacte de transmitere a datelor ce urmează a fi raportate sub forma unui calendar de raportare pentru anul următor. (2) În ceea ce privește revizuirea datelor lunare și trimestriale se aplică următoarele reguli generale:
BCN transmit BCE note explicative care prevăd motivele revizuirilor semnificative. BCN pot, de asemenea, transmite în mod voluntar note explicative pentru orice alte revizuiri. (3) Cerințele de raportare prevăzute în prezentul articol fac obiectul următoarelor cerințe de raportare retrospectivă a datelor atunci când un stat membru adoptă euro după începerea aplicării prezentei orientări:
(4) Regulile contabile prevăzute la articolele 5, 5a și 5b din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) se aplică și în cazul raportării de date de către BCN în conformitate cu prezenta orientare.”; |
8. |
la articolul 4, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Metodele de raportare cu privire la deținerile de titluri de valoare fără un cod ISIN pentru date sectoriale”; |
9. |
la articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) BCN pot decide să raporteze BCE informații statistice care acoperă titlurile de valoare fără un cod ISIN deținute de instituții financiare monetare (IFM), fonduri de investiții (FI), societăți vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (SVI) și societăți de asigurare care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) sau deținute de custozi în numele: (i) unor clienți rezidenți care nu fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24); (ii) al unor clienți nefinanciari rezidenți în alte state membre din zona euro; sau (iii) al unor clienți rezidenți în state membre din afara zonei euro, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), care nu beneficiază de o derogare de la cerințele de raportare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24).”; |
10. |
la articolul 4, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Datele trimestriale sunt revizuite în conformitate cu articolul 3b alineatul (2) literele (a) și (b).”; |
11. |
se introduce următorul articol 4a: „Articolul 4a Metodele de raportate cu privire la deținerile de către IFM de titluri de valoare emise de deținători (1) BCN raportează BCE informații statistice care acoperă deținerile de titluri de valoare cu un cod ISIN emise de deținători și, la latitudinea fiecărei BCN relevante, dețineri de titluri de valoare fără un cod ISIN emise de deținători, deținute de IFM sub rezerva Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24). Obligațiile de raportare ale BCN acoperă poziții de sfârșit de trimestru. (2) BCN care raportează informații statistice în temeiul alineatului (1) respectă în acest sens regulile prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (a) și utilizează schemele de raportare prevăzute în anexa I partea 1 (tabelele 1, 2 și 5), precum și standardele de raportare electronică prevăzute separat. (3) Datele trimestriale sunt revizuite în conformitate cu articolul 3b alineatul (2) literele (a) și (b). (4) BCN transmit BCE note explicative care prevăd motivele revizuirilor semnificative. BCN pot, de asemenea, transmite în mod voluntar note explicative pentru orice alte revizuiri. În plus, BCN transmit informații privind reclasificările semnificative din sectoarele deținătorilor sau din clasificarea instrumentelor, atunci când sunt disponibile.”; |
12. |
se introduce următorul articol 4b: „Articolul 4b Obligațiile BCN de raportare cu privire la deținerile de titluri de valoare fără un cod ISIN pentru date de grup (1) BCN colectează și raportează BCE informații statistice cu privire la deținerile de titluri de valoare fără un cod ISIN furnizate de agenții raportori de date de grup, pe sistemul titlu cu titlu, în conformitate cu schemele de raportare din anexa I partea 2 tabelele 1, 2 și 4, și cu standardele de raportare electronică prevăzute separat. Obligațiile de raportare ale BCN acoperă poziții de sfârșit de trimestru, astfel cum se prevede la alineatul (2). (2) BCN raportează BCE datele prevăzute la alineatul (1) până la închiderea celei de a 55-a zile calendaristice următoare sfârșitului trimestrului la care se referă datele. Prin derogare, BCE poate permite unei BCN să raporteze date până la închiderea celei de a 62-a zile calendaristice următoare sfârșitului trimestrului la care se referă datele. În astfel de cazuri, BCN transmite BCE o solicitare scrisă de acordare a unei derogări, care cuprinde:
În urma evaluării solicitării BCN, BCE poate acorda derogarea pentru perioada specificată și revizuiește anual necesitatea menținerii derogării.”; |
13. |
la articolul 5 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
14. |
la articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) BCN verifică în mod regulat, cel puțin o dată pe an, îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolele 4, 4a și 4b din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) în ceea ce privește acordarea, reînnoirea sau anularea unei derogări.”; |
15. |
la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Consiliul guvernatorilor BCE identifică agenții raportori de date de grup prin folosirea metodelor și criteriilor prevăzute la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) pe baza datelor de la sfârșitul lunii decembrie a anului calendaristic precedent transmise BCE de BCN (denumite în continuare «date de referință») în scopul elaborării statisticilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) privind datele bancare consolidate pentru statele membre.”; |
16. |
articolul 8 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 8 Procedura de notificare a agenților raportori de date de grup (1) În numele BCE, BCN utilizează modelul de scrisoare din anexa II (denumit în continuare «scrisoare de notificare») pentru a transmite agenților raportori de date de grup din decizia Consiliului guvernatorilor adoptată în temeiul articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) o notificare cu privire la obligațiile de raportare ce le revin în temeiul regulamentului. Această scrisoare de notificare conține criteriile care justifică clasificarea entității notificate drept agentul raportor de date de grup. (2) BCN relevantă transmite scrisoarea de notificare agentului raportor de date de grup în termen de 10 zile lucrătoare BCE de la data adoptării deciziei Consiliului guvernatorilor, iar o copie a acelei scrisori este transmisă Secretariatului BCE. (3) Procedura descrisă la alineatul (2) nu se aplică în cazul notificării transmise agenților raportori de date de grup care au fost identificați de Consiliul guvernatorilor conform articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) anterior aplicării prezentei orientări.”; |
17. |
articolul 9 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 9 Procedura de revizuire de către Consiliul guvernatorilor (1) În cazul în care un agent raportor de date de grup notificat în temeiul articolului 8 transmite BCN relevante, în termen de 15 zile lucrătoare BCE de la primirea respectivei notificări, o solicitare motivată scrisă pentru revizuirea clasificării sale drept agent raportor de date de grup, BCN relevantă transmite această solicitare Consiliului guvernatorilor în termen de 10 zile lucrătoare BCE. (2) După primirea solicitării scrise prevăzute la alineatul (1), Consiliul guvernatorilor revizuiește clasificarea și comunică BCN relevante decizia sa motivată scrisă, în termen de două luni de la primirea solicitării; BCN respectivă transmite agentului raportor de date de grup decizia Consiliului guvernatorilor în termen de 10 zile lucrătoare BCE.”; |
18. |
la articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Înainte de a le transmite BCE în conformitate cu articolele 3, 3a și 3b, BCN se asigură că datele prevăzute la alineatul (1) îndeplinesc standardele statistice minime ale BCE prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), precum și orice alte cerințe prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24).”; |
19. |
articolul 11 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 11 Verificare (1) Fără a aduce atingere drepturilor de verificare ale BCE prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 2533/98 și (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), BCN monitorizează și asigură calitatea și fiabilitatea informațiilor statistice pe care le pun la dispoziția BCE și cooperează îndeaproape cu operatorii SHSDB ca parte a DQM general. (2) BCE evaluează aceste date în mod similar, în strânsă cooperare cu operatorii SHSDB. Evaluarea este efectuată în timp util. (3) La fiecare doi ani, BCE și BCN fac schimb de informații cu Comitetul de statistică al SEBC și, dacă este cazul, cu utilizatorii finali, cu privire la practicile, măsurile și procedurile aplicate în elaborarea datelor referitoare la statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare. (4) BCN asigură, verifică și mențin calitatea datelor referitoare la statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare prin utilizarea și aplicarea obiectivelor DQM, a indicatorilor DQM și a pragurilor DQM. Obiectivele DQM includ asigurarea următoarelor: (a) calitatea datelor de ieșire agregate; (b) consecvența datelor privind deținerile cu datele de referință; și (c) consecvența cu alte statistici. (5) Atunci când operatorii SHSDB pun întrebări BCN, operatorii ar trebui să clasifice aceste întrebări drept: (a) întrebări cu prioritate ridicată; (b) întrebări prioritare; sau (c) alte întrebări. BCN răspund la aceste întrebări în scris, într-un interval corespunzător acestei clasificări. (6) Datele din baza de date centralizată a titlurilor de valoare utilizate pentru statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare sunt verificate în conformitate cu Orientarea BCE/2012/21 (*). (*) Orientarea BCE/2012/21 a Băncii Centrale Europene din 26 septembrie 2012 privind cadrul de referință pentru managementul calității datelor pentru baza de date centralizată a titlurilor de valoare (JO L 307, 7.11.2012, p. 89).”;" |
20. |
anexa I se înlocuiește cu anexa I la prezenta orientare; |
21. |
anexa II se înlocuiește cu anexa II la prezenta orientare. |
Articolul 2
Producerea de efecte și punerea în aplicare
Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către BCN. Băncile centrale din Eurosistem asigură respectarea articolului 1 alineatele (1), (2) și (15) de la această dată. Băncile centrale din Eurosistem asigură respectarea articolului 1 alineatele (3)-(14), (16) și (17) din prezenta orientare de la 1 octombrie 2018.
Articolul 3
Destinatari
Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 2 august 2016.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(2) JO L 305, 1.11.2012, p. 6.
(3) Orientarea BCE/2013/7 a Băncii Centrale Europene din 22 martie 2013 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (JO L 125, 7.5.2013, p. 17).
ANEXA I
Anexa I la Orientarea BCE/2013/7 se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA I
SCHEME DE RAPORTARE
PARTEA 1
Deținerile de titluri de valoare pe sectoare, exclusiv deținerile băncilor centrale naționale
Tabelul 1
Informații generale și note explicative
Informații raportate (1) |
Atribut |
Status (2) |
Descriere |
||||
|
Instituția raportoare |
O |
Codul de identificare a instituției raportoare |
||||
Data transmiterii |
O |
Data la care datele sunt transmise către Baza de date statistice privind deținerile de titluri de valoare (SHSDB) |
|||||
Perioada de referință |
O |
Perioada la care se referă datele |
|||||
Frecvența raportării |
O |
|
Date trimestriale |
||||
|
Date lunare (3) |
||||||
|
O |
Tratamentul răscumpărărilor anticipate |
|||||
O |
Tratamentul dobânzii acumulate |
Tabelul 2
Informații privind deținerile de titluri de valoare
Informații raportate (4) |
Atribut |
Status (5) |
Descriere |
|||
|
Sectorul deținătorilor |
O |
Sectorul/subsectorul investitorului. |
|||
|
|
Societăți nefinanciare (S.11) (6) |
||||
|
Societăți care acceptă depozite, exclusiv Banca centrală (S.122) |
|||||
|
Fonduri de piață monetară (FPM) (S.123) |
|||||
|
Fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară (S.124) |
|||||
|
Alte societăți financiare (7) exclusiv societățile vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare |
|||||
|
Societățile vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare |
|||||
|
Societăți de asigurare (S.128) |
|||||
|
Fonduri de pensii (S.129) |
|||||
|
Societăți de asigurare și fonduri de pensii (subsector neidentificat) (S.128+S.129) (perioadă de tranziție) |
|||||
|
Administrația centrală (S.1311) (defalcare voluntară) |
|||||
|
Administrațiile statelor federale (S.1312) (defalcare voluntară) |
|||||
|
Administrațiile locale (S.1313) (defalcare voluntară) |
|||||
|
Administrațiile de securitate socială (S.1314) (defalcare voluntară) |
|||||
|
Alte administrații publice (subsector neidentificat) |
|||||
|
Gospodăriile populației exclusiv instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14) (defalcare voluntară pentru investitorii rezidenți, obligatorie pentru deținerile terților) |
|||||
|
Instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.15) (defalcare voluntară) |
|||||
|
Alte gospodării ale populației și instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14+S.15) (subsector neidentificat) |
|||||
|
Investitori nefinanciari exclusiv gospodăriile populației (doar pentru deținerile terților) (S.11+S.13+S.15) (8) |
|||||
|
Băncile centrale și administrația publică de raportat doar pentru deținerile statelor din afara zonei euro (S.121+S.13) (9) |
|||||
|
Investitori alții decât băncile centrale și administrația publică de raportat doar pentru deținerile statelor din afara zonei euro (9) |
|||||
|
Sector necunoscut (10) |
|||||
Țara deținătorului |
O |
Țara de reședință a investitorului |
||||
Sursa |
O |
Sursa informațiilor transmise cu privire la deținerile de titluri de valoare |
||||
|
|
Raportare directă |
||||
|
Raportare de către custode |
|||||
|
Raportare mixtă (11) |
|||||
|
Nu este disponibilă |
|||||
Funcția |
O |
Funcția investiției în conformitate cu clasificarea din statistica balanței de plăți |
||||
|
|
Investiții directe |
||||
|
Investiții de portofoliu |
|||||
|
Nespecificat |
|||||
Baza de raportare |
V |
Indică modul de cotare a titlului de valoare, ca procent sau în număr de unități |
||||
|
|
Procent |
||||
|
|
Unități |
||||
Monedă nominală |
V |
Moneda în care este exprimat codul ISIN, raportată când baza de raportare este egală cu procentul |
||||
Poziții |
O |
Valoarea totală a titlurilor de valoare deținute |
||||
|
|
La valoarea nominală (12). Numărul de acțiuni sau de unități de titluri de valoare sau valoarea nominală agregată (în moneda nominală sau euro), dacă titlul de valoare este tranzacționat în cantități și nu unități, cu excluderea dobânzii acumulate. |
||||
|
La valoarea de piață. Cantitatea deținută la prețul stabilit pe piață în euro, inclusiv dobânda acumulată (13). |
|||||
Poziții: din a căror valoare |
O (14) |
Cantitatea de titluri de valoare deținute de cei doi cei mai mari investitori |
||||
|
|
La valoarea nominală, conform aceleiași metode de evaluare ca și pozițiile |
||||
|
La valoarea de piață, conform aceleiași metode de evaluare ca și pozițiile |
|||||
Format |
O (12) |
Precizează formatul utilizat pentru poziții la valoarea nominală |
||||
|
|
Valoarea nominală în euro sau altă monedă relevantă |
||||
|
Numărul de acțiuni/unități (15) |
|||||
Alte modificări ale volumului |
O |
Alte modificării ale cantității de titluri de valoare deținute |
||||
|
|
Valoarea nominală în același format ca și pozițiile la valoarea nominală |
||||
|
La valoarea de piață în euro |
|||||
Alte modificări ale volumului: din a căror valoare |
O (14) |
Alte modificări ale volumului în cantitatea deținută de cei doi cei mai mari investitori |
||||
|
|
La valoarea nominală, conform aceleiași metode de evaluare ca și pozițiile |
||||
|
La valoarea de piață, conform aceleiași metode de evaluare ca și pozițiile |
|||||
Tranzacții financiare |
O (16) |
Suma achizițiilor minus vânzările unui anumit titlu de valoare, înregistrate la valoarea de tranzacționare în euro inclusiv dobânda acumulată (13) |
||||
Tranzacții financiare: din a căror valoare |
O (17) |
Suma celor mai mari două tranzacții în termeni absoluți efectuate de deținători individuali, conform aceleiași metode de evaluare ca și tranzacțiile financiare |
||||
Regimul confidențialității |
O (18) |
Regimul confidențialității pentru poziții, tranzacții, alte modificări ale volumului |
||||
|
|
Nu pentru publicare, restricționat doar pentru uz intern |
||||
|
Informații statistice confidențiale |
|||||
|
Nu este aplicabil (19) |
Tabelul 3
Deținerile de titluri de valoare cu cod ISIN
Informații raportate (20) |
Atribut |
Status (21) |
Descriere |
||
|
Cod ISIN |
O |
Cod ISIN |
Tabelul 4
Deținerile de titluri de valoare fără cod ISIN
Informații raportate (22) |
Atribut |
Status (23) |
Descriere |
|||
|
Indicatorul de agregare |
O |
Tipul de date |
|||
|
|
Date raportate titlu cu titlu |
||||
|
Date agregate (nu titlu cu titlu) |
|||||
Numărul de identificare al titlurilor de valoare/agregatelor |
O |
Numărul de identificare internă pentru titlurile de valoare fără cod ISIN și datele agregate privind deținerile de titluri de valoare |
||||
Tipul numărului de identificare a titlurilor de valoare |
O (24) |
Precizează numărul de identificare pentru titlurile de valoare raportate titlu cu titlu (25) |
||||
|
|
număr intern al băncii centrale naționale (BCN) |
||||
|
Committee on Uniform Security Identification Procedures (CUSIP) |
|||||
|
Stock Exchange Daily Official List (SEDOL) |
|||||
|
altul (de specificat în metadate) |
|||||
Clasificarea instrumentelor |
O |
Clasificarea titlului de valoare conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
|
|
Titluri de natura datoriei pe termen scurt (F.31) |
||||
|
Titluri de natura datoriei pe termen lung (F.32) |
|||||
|
Acțiuni cotate (F.511) |
|||||
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de piață monetară (F.521) |
|||||
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de investiții, altele decât cele de piață monetară (F.522) |
|||||
|
Alte tipuri de titluri de valoare (26) |
|||||
Sectorul emitentului |
O |
Sectorul instituțional al emitentului conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
Țara emitentului |
O |
Țara în care emitentul titlului de valoare a fost constituit legal sau are sediul |
||||
Valoarea la prețul curent (27) |
V |
Prețul titlului de valoare la finalul perioadei de referință |
||||
Baza prețului titlului de valoare (27) |
V |
Baza pe care valoarea la prețul curent este dată |
||||
|
|
Euro sau altă monedă relevantă |
||||
|
Procent |
|||||
|
Denumirea emitentului |
V |
Denumirea emitentului |
|||
Denumire scurtă |
V |
Denumirea scurtă a titlului dată de emitent, definită conform caracteristicilor titlului de valoare și orice alte informații disponibile |
||||
Data emisiunii |
V |
Data la care titlurile de valoare sunt transmise subscriitorului de către emitent în schimbul plății. Aceasta este data la care titlurile de valoare sunt disponibile pentru a fi transmise investitorilor pentru prima dată |
||||
Data scadenței |
V |
Data la care un instrument este răscumpărat |
||||
Soldul emisiunii |
V |
Soldul emisiunii convertit în euro |
||||
Capitalizare de piață |
V |
Ultima capitalizare de piață în euro disponibilă |
||||
Dobândă acumulată |
V |
Dobândă acumulată de la ultima plată a cuponului sau de la data de începere a calculării dobânzii |
||||
Ultimul factor de divizare |
V |
Divizări de acțiuni și multiplicări de acțiuni |
||||
Ultima dată de divizare |
V |
Data la care se aplică divizarea acțiunilor |
||||
Tip de cupon |
V |
Tip de cupon (fix, variabil, în trepte etc.) |
||||
Tip de datorie |
V |
Tipul titlului de valoare de natura datoriei |
||||
Valoarea dividendului |
V |
Valoarea ultimei plăți de dividende pe acțiune pe tipuri de valoare a dividendului înainte de impozitare (dividend brut) |
||||
Tip de valoare a dividendului |
V |
Valoarea nominală în moneda dividendului sau în număr de acțiuni |
||||
Moneda dividendului |
V |
Moneda ultimei plăți de dividende |
||||
Tip de securitizare a activelor |
V |
Tipul activului folosit pentru securitizare |
Tabelul 5
Deținerile de titluri de valoare emise de deținător
Informații raportate (28) |
Atribut |
Status (29) |
Descriere |
|||
|
Număr de identificare a agregatelor |
O (30) |
Numărul de identificare internă pentru datele agregate privind deținerile de titluri de valoare |
|||
Clasificarea instrumentelor |
O |
Clasificarea titlului de valoare conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
|
|
Titluri de natura datoriei pe termen scurt (F.31) |
||||
|
Titluri de natura datoriei pe termen lung (F.32) |
|||||
|
Acțiuni cotate (F.511) |
|||||
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de piață monetară (F.521) |
|||||
Poziții la valoarea de piață |
O |
Valoarea totală a titlurilor de valoare deținute. La valoarea de piață. Cantitatea deținută la prețul stabilit pe piață în euro, inclusiv dobânda acumulată (31). |
PARTEA 2
Deținerile de titluri de valoare pe grupuri cu obligații de raportare
Tabelul 1
Informații generale și note explicative
Informații raportate (32) |
Atribut |
Status (33) |
Descriere |
|||
|
Instituția raportoare |
O |
Codul de identificare a instituției raportoare |
|||
Data transmiterii |
O |
Data la care datele sunt transmise către SHSDB |
||||
Perioada de referință |
O |
Perioada la care se referă datele |
||||
Frecvența raportării |
O |
Date trimestriale |
||||
|
O |
Tratamentul răscumpărărilor anticipate |
||||
O |
Tratamentul dobânzii acumulate |
Tabelul 2
Informații privind deținerile de titluri de valoare
Informații raportate (34) |
Atribut |
Status (35) |
Nivelul raportării (36) |
Descriere |
|||
|
Identificatorul grupului cu obligații de raportare |
O |
G |
Cod standard care identifică în mod unic grupul cu obligații de raportare (37) |
|||
Tipul identificatorului grupului cu obligații de raportare |
O |
G |
Specifică tipul de cod utilizat pentru grupul cu obligații de raportare |
||||
LEI al grupului cu obligații de raportare |
O |
G |
LEI în conformitate cu Organizația Internațională de Standardizare (ISO) 17442 al grupului cu obligații de raportare |
||||
Identificatorul entității |
O |
E |
Cod standard care identifică în mod unic entitatea grupulului (37) |
||||
Tipul identificatorului entității |
O |
E |
Specifică tipul de cod utilizat pentru entitatea grupului |
||||
LEI al entității |
O |
E |
LEI în conformitate cu ISO 17442 al entității grupului |
||||
Țara de reședință a entității |
O |
E |
Țara în care entitatea a fost constituită legal sau are sediul |
||||
Denumirea grupului cu obligații de raportare |
O |
G |
Denumirea juridică completă a grupului cu obligații de raportare |
||||
Denumirea entității |
O |
E |
Denumirea juridică completă a entității grupului |
||||
Sectorul conducătorului grupului |
O |
G |
Sectorul instituțional al agentului raportor de date de grup conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
Sectorul entității |
O |
E |
Sectorul instituțional al entității grupului conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
Identificatorul întreprinderii-mame imediate |
O |
E |
Cod standard care identifică în mod unic entitatea juridică imediată față de care entitatea este o componentă dependentă din punct de vedere juridic (37) |
||||
Tipul identificatorului întreprinderii-mame imediate |
O |
E |
Specifică tipul de identificator utilizat pentru întreprinderea-mamă imediată |
||||
Tipul grupului |
O |
G |
Tipul grupului |
||||
|
Baza de raportare |
V |
E |
Indică modul de cotare a titlului de valoare, ca procent sau în număr de unități |
|||
|
Procent |
||||||
|
Unități |
||||||
Monedă nominală |
V |
E |
Moneda în care ISIN este exprimat, raportată atunci când baza de raportare este procentul |
||||
Format |
O (38) |
E |
Precizează formatul utilizat pentru poziții la valoarea nominală |
||||
|
|
|
Valoarea nominală în euro sau altă monedă relevantă |
||||
|
|
|
Numărul de acțiuni/unități (39) |
||||
Poziții |
O |
E |
Valoarea totală a titlurilor de valoare deținute |
||||
|
|
|
|
La valoarea nominală (38). Numărul de acțiuni sau de unități de titluri de valoare sau valoarea nominală agregată în moneda nominală sau euro, dacă titlul de valoare este tranzacționat în cantități și nu unități, cu excluderea dobânzii acumulate. |
|||
|
|
|
|
La valoarea de piață. Cantitatea de titluri de valoare deținute la prețul stabilit pe piață în euro, inclusiv dobânda acumulată (40) (41). |
|||
Emitentul face parte din grupul cu obligații de raportare (perimetru prudențial) |
O |
G |
Indică dacă titlul de valoare a fost emis de o entitate din același grup cu obligații de raportare în conformitate cu domeniul de aplicare al consolidării prudențiale |
||||
Emitentul face parte din grupul cu obligații de raportare (perimetru contabil) |
O |
G |
Indică dacă titlul de valoare a fost emis de o entitate din același grup cu obligații de raportare în conformitate cu perimetrul contabil al consolidării |
||||
|
Stadiul restructurării datorate dificultăților financiare și al renegocierii |
O |
G |
Identificarea instrumentelor restructurate datorită dificultăților financiare și renegociate |
|||
Data la care a fost constatat stadiul restructurării datorate dificultăților financiare și al renegocierii |
O |
G |
Data la care se consideră că s-a produs restructurarea datorată dificultăților financiare sau renegocierea, astfel cum este raportată sub atributul «Stadiul restructurării datorate dificultăților financiare și al renegocierii» |
||||
Stare de performanță a instrumentului |
O |
G |
Identificarea instrumentelor neperformante în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei (42) |
||||
Data la care a fost constatată starea de performanță a instrumentului |
O |
G |
Data la care se consideră că s-a stabilit sau s-a modificat starea de performanță, astfel cum este raportată sub «starea de performanță a instrumentului» |
||||
Stare de nerambursare a emitentului |
O |
G |
Identificarea stării de nerambursare a emitentului conform articolului 178 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
||||
Data la care a fost constatată starea de nerambursare a emitentului |
O |
G |
Data la care starea de nerambursare astfel cum a fost raportată la «Stare de nerambursare a emitentului» a intrat în vigoare sau a fost modificată |
||||
Stare de nerambursare a instrumentului |
O |
G |
Identificarea stării de nerambursare a instrumentului conform articolului 178 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
||||
Data la care a fost constatată starea de nerambursare a instrumentului |
O |
G |
Data la care starea de nerambursare astfel cum a fost raportată la «Stare de nerambursare a instrumentului» a intrat în vigoare sau a fost modificată. |
||||
Standard de contabilitate |
O |
G și E |
Standardul de contabilitate utilizat de agentul raportor |
||||
Valoare contabilă |
O |
E |
Valoarea contabilă, în conformitate cu anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 Suma în euro. Sumele exprimate în monedă străină ar trebui să fie convertite în euro la cursul de schimb de referință al euro corespunzător publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), de exemplu cursul mediu la data de referință. |
||||
Tip de depreciere |
O |
E |
Tip de depreciere |
||||
Metodă de evaluare a deprecierii |
O |
E |
Metoda prin care este evaluată deprecierea, dacă instrumentul este supus deprecierii în conformitate cu standardele de contabilitate aplicate. Se face distincție între metodele colective și metodele individuale. |
||||
Cuantumul deprecierilor cumulate |
O |
E |
Suma deducerilor aferente pierderilor deținute pentru sau alocate instrumentului la data de referință. Acest atribut se aplică instrumentelor care fac obiectul deprecierii în temeiul standardului de contabilitate aplicat. Suma în euro. Sumele exprimate în monedă străină ar trebui să fie convertite în euro, la cursul de schimb de referință al euro corespunzător, și anume cursul mediu publicat de BCE la data de referință. |
||||
Surse de grevare cu sarcini |
O |
E |
Tipul de tranzacție prin care expunerea este grevată cu sarcini, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014. Activul va fi considerat ca fiind grevat cu sarcini în cazul în care a fost constituit drept garanție reală mobiliară (gajat) sau dacă face obiectul oricărei forme de acord de garantare, de colateralizare sau de îmbunătățire a calității creditului oricărui instrument din care nu poate fi retras în mod liber. |
||||
Clasificarea contabilă a instrumentelor |
O |
E |
Portofoliu contabil în care instrumentul este înregistrat în conformitate cu standardul de contabilitate aplicat de către agentul raportor |
||||
Portofoliu prudențial |
O |
E |
Clasificare ca expuneri în portofoliul de tranzacționare și din afara portofoliului de tranzacționare. Instrumente în portofoliul de tranzacționare astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 86 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (43). |
||||
Modificări cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit |
O |
E |
Modificări cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit în conformitate cu partea 2.46 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 Suma în euro. Sumele exprimate în monedă străină ar trebui să fie convertite în euro, la cursul de schimb de referință al euro corespunzător, și anume cursul mediu publicat de BCE la data de referință. |
||||
Recuperări cumulate de la nerambursare |
O |
E |
Suma totală recuperată de la data nerambursării. Suma în euro. Sumele exprimate în monedă străină ar trebui să fie convertite în euro, la cursul de schimb de referință al euro corespunzător, și anume cursul mediu publicat de BCE la data de referință. |
||||
Probabilitatea de nerambursare a emitentului |
O (44) |
G |
Probabilitatea ca un emitent să ajungă în stare de nerambursare în termen de un an, stabilită în conformitate cu articolele 160, 163, 179 și 180 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
||||
Pierdere datorată neîndeplinirii obligațiilor în condiții de declin economic |
O (44) |
G |
Raportul dintre cuantumul care ar putea reprezenta o pierdere aferentă unei expuneri în caz de nerambursare în condiții de declin economic pe parcursul unei perioade de 1 an și cuantumul care ar fi expus la risc în caz de nerambursare, în conformitate cu articolul 181 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
||||
Pierdere datorată neîndeplinirii obligațiilor în perioade economice normale |
O (44) |
G |
Raportul dintre cuantumul care ar putea reprezenta o pierdere aferentă unei expuneri în caz de nerambursare pe parcursul unei perioade de 1 an și cuantumul care ar fi expus la risc în caz de nerambursare |
||||
Pondere de risc |
O (45) |
G |
Ponderi de risc asociate expunerii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
||||
Valoarea expunerii (denumită și Expunere în caz de nerambursare) |
O |
E |
Valoarea expunerii după aplicarea factorilor de diminuare a riscului de credit și de conversie a creditului, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 Suma în euro. Sumele exprimate în monedă străină ar trebui să fie convertite în euro, la cursul de schimb de referință al euro corespunzător, și anume cursul mediu publicat de BCE la data de referință. |
||||
Abordarea privind modul de calcul al capitalului în scopuri prudențiale |
O |
E |
Identificarea abordării utilizate pentru a calcula valorile expunerilor ponderate la risc în sensul articolului 92 alineatul (3) literele (a) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
||||
Clasa de expuneri |
O |
E |
Clasa de expuneri în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 |
Tabelul 3
Deținerile de titluri de valoare cu cod ISIN
Informații raportate (46) |
Atribut |
Status (47) |
Nivelul raportării (48) |
Descriere |
Date de referință |
Cod ISIN |
O |
E |
Cod ISIN |
Tabelul 4
Deținerile de titluri de valoare fără cod ISIN
Informații raportate (49) |
Atribut |
Status (50) |
Nivelul raportării (51) |
Descriere |
|||
|
Număr de identificare a titlului de valoare |
O |
E |
Număr de identificare intern BCN pentru deținerile de titluri de valoare fără un cod ISIN raportat titlu cu titlu |
|||
Tipul numărului de identificare a titlurilor de valoare |
O |
E |
Precizează numărul de identificare pentru titlurile de valoare raportate titlu cu titlu (52) |
||||
|
|
|
Număr intern BCN |
||||
|
CUSIP |
||||||
|
SEDOL |
||||||
|
altul (53) |
||||||
Clasificarea instrumentelor |
O |
E |
Clasificarea titlului de valoare conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
|
|
|
Titluri de natura datoriei pe termen scurt (F.31) |
||||
|
Titluri de natura datoriei pe termen lung (F.32) |
||||||
|
Acțiuni cotate (F.511) |
||||||
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de piață monetară (F.521) |
||||||
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de investiții, altele decât cele de piață monetară (F.522) |
||||||
|
Alte tipuri de titluri de valoare (54) |
||||||
Sectorul emitentului |
O |
E |
Sectorul instituțional al emitentului conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
Țara emitentului |
O |
E |
Țara în care emitentul titlului de valoare a fost constituit legal sau are sediul |
||||
|
Identificatorul emitentului |
O |
E |
Cod standard care identifică în mod unic emitentul (55) |
|||
Tipul identificatorului emitentului |
O |
E |
Specifică tipul de cod utilizat pentru emitent |
||||
Denumirea emitentului |
O |
E |
Denumirea emitentului |
||||
LEI al emitentului |
O |
E |
LEI în conformitate cu ISO 17442 al emitentului |
||||
Sectorul NACE al emitentului |
O |
E |
Clasificarea contrapărților în funcție de activitățile economice ale acestora, în conformitate cu nomenclatorul statistic NACE a doua revizuire astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 (56) |
||||
Statutul entității |
O |
E |
Atribut suplimentar care acoperă informațiile privind statutul emitenților, inclusiv starea de nerambursare [precum și categoriile care descriu circumstanțele în care entitatea poate fi în stare de nerambursare în conformitate cu articolul 178 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013] și alte tipuri de statut ale părții, de exemplu, fuzionat, achiziționat etc. |
||||
Data statutului entității |
O |
E |
Data la care entitatea și-a schimbat statutul |
||||
Data emisiunii |
O |
E |
Data la care titlurile de valoare sunt transmise subscriitorului de către emitent în schimbul plății. Aceasta este data la care titlurile de valoare sunt disponibile pentru a fi transmise investitorilor pentru prima dată. |
||||
Data scadenței |
O |
E |
Data la care un titlu de valoare de natura datoriei este răscumpărat |
||||
Monedă nominală |
O |
E |
Moneda în care este exprimat titlul de valoare |
||||
Clasificarea primară a activelor |
O |
E |
Clasificarea instrumentului |
||||
Tip de securitizare a activelor |
O |
E |
Tipul activului folosit pentru securitizare |
||||
Statutul titlului de valoare |
O |
E |
Atribut suplimentar care permite identificarea statutului titlului de valoare, care poate indica dacă instrumentul este expirat sau nu, de exemplu, în stare de nerambursare, ajuns la scadență sau răscumpărat anticipat |
||||
Data statutului titlului de valoare |
O |
E |
Data la care se consideră că a apărut statutul titlului de valoare, astfel cum este raportată sub atributul «statutul titlului de valoare» |
||||
Arierate aferente instrumentului |
O |
E |
Valoarea agregată a principalului, a dobânzii și a oricăror comisioane scadente la data de referință, care este datorată în temeiul unui contract și care nu a fost plătită (restantă). Această sumă trebuie raportată întotdeauna. În cazul în care instrumentul nu era restant la data de referință, trebuie să se raporteze 0. Suma ar trebui raportată în euro. Sumele exprimate în monedă străină ar trebui să fie convertite în euro, la cursul de schimb de referință al euro corespunzător, și anume cursul mediu publicat de BCE, la data de referință. |
||||
Data arieratelor aferente instrumentelor |
O |
E |
Data la care instrumentul devine restant în conformitate cu partea 2.48 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014. Aceasta reprezintă cea mai timpurie dată la care instrumentul are sume restante la data de referință și trebuie raportată în cazul în care instrumentul este restant la data de referință. |
||||
Tipul de rang de prioritate al instrumentului |
O |
E |
Acesta indică dacă instrumentul este garantat sau nu, nivelul rangului de prioritate al acestuia și dacă este colateralizat sau nu |
||||
Amplasarea geografică a colateralului |
O |
E |
Alocarea geografică a colateralului |
||||
Identificatorul garantului |
O |
E |
Cod standard care identifică în mod unic garantul (57) |
||||
Tipul identificatorului garantului |
O |
E |
Specifică tipul de cod utilizat pentru garant |
PARTEA 3
Deținerile anuale de titluri de valoare de către societățile de asigurare
Tabelul 1
Informații generale și note explicative
Informații raportate (58) |
Atribut |
Status (59) |
Descriere |
|||
|
Instituția raportoare |
O |
Codul de identificare a instituției raportoare |
|||
Data transmiterii |
O |
Data la care datele sunt transmise către SHSDB |
||||
Perioada de referință |
O |
Perioada la care se referă datele |
||||
Frecvența raportării |
O |
|
Date cu raportare anuală |
|||
|
|
O |
Tratamentul răscumpărărilor anticipate |
|||
O |
Tratamentul dobânzii acumulate |
Tabelul 2
Informații privind deținerile de titluri de valoare
Informații raportate (60) |
Atribut |
Status (61) |
Descriere |
|||
|
Sectorul deținătorilor |
O |
Sectorul/subsectorul investitorului. |
|||
|
|
Societăți de asigurare (S.128) |
||||
Sursa |
O |
Sursa informațiilor transmise cu privire la deținerile de titluri de valoare |
||||
|
|
Raportare directă |
||||
|
Raportare de către custode |
|||||
|
Raportare mixtă (62) |
|||||
|
Nu este disponibilă |
|||||
Reședința entităților societății de asigurare (sediul principal și sucursale) |
|
Reședința entităților societății de asigurare (sediul principal și sucursale) |
||||
|
|
Rezidentă în țara unde se află sediul principal |
||||
|
|
Nerezidentă în țara unde se află sediul principal |
||||
|
|
Dacă nerezidentă în țara unde se află sediul principal, rezidentă în alte țări SEE, pe țară |
||||
|
|
Dacă nerezidentă în țara unde se află sediul principal, rezidentă în alte țări non-SEE |
||||
Baza de raportare |
V |
Indică modul de cotare a titlului de valoare, ca procent sau în număr de unități |
||||
|
|
Procent |
||||
|
|
Unități |
||||
Monedă nominală |
V |
Moneda în care este exprimat codul ISIN, raportată când baza de raportare este egală cu procentul |
||||
Poziții |
O |
Valoarea totală a titlurilor de valoare deținute |
||||
|
|
La valoarea nominală (63). Numărul de acțiuni sau de unități de titluri de valoare sau valoarea nominală agregată (în moneda nominală sau euro), dacă titlul de valoare este tranzacționat în cantități și nu unități, cu excluderea dobânzii acumulate. |
||||
|
La valoarea de piață. Cantitatea deținută la prețul stabilit pe piață în euro, inclusiv dobânda acumulată (64) |
|||||
Format |
V (65) |
Precizează formatul utilizat pentru poziții la valoarea nominală |
||||
|
|
Valoarea nominală în euro sau altă monedă relevantă |
||||
|
Numărul de acțiuni/unități |
|||||
Regimul confidențialității |
O |
Regimul confidențialității pentru poziții |
||||
|
|
Nu pentru publicare, restricționat doar pentru uz intern |
||||
|
Informații statistice confidențiale |
|||||
|
Nu este aplicabil |
|||||
|
Indicatorul de agregare |
O |
Tipul de date |
|||
|
|
Date agregate (nu titlu cu titlu) |
||||
Clasificarea instrumentelor |
O |
Clasificarea titlului de valoare conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
|
|
Titluri de natura datoriei pe termen scurt (F.31) |
||||
|
|
Titluri de natura datoriei pe termen lung (F.32) |
||||
|
|
Acțiuni cotate (F.511) |
||||
|
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de piață monetară (F.521) |
||||
|
|
|
Acțiuni sau unități ale fondurilor de investiții, altele decât cele de piață monetară (F.522) |
|||
Sectorul emitentului |
O |
Sectorul instituțional al emitentului conform SEC 2010 și Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) |
||||
Țara emitentului |
O |
Țara în care emitentul titlului de valoare a fost constituit legal sau are sediul |
||||
|
|
Țări din zona euro |
||||
|
|
Țări din afara zonei euro |
||||
|
|
Țări din afara Uniunii |
(1) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(2) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(3) Doar pentru poziții, dacă tranzacțiile sunt deduse din pozițiile lunare din SHSDB.
(4) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(5) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(6) Numerotarea categoriilor în prezenta orientare reflectă numerotarea introdusă prin Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1) (denumit în continuare «SEC 2010»).
(7) Alți intermediari financiari (S.125) plus auxiliarii financiari (S.126), plus instituțiile financiare captive și alte entități creditoare (S.127).
(8) Doar dacă sectoarele S.11, S.13 și S.15 nu sunt raportate separate.
(9) Pentru datele raportate de BCN din afara zonei euro, doar pentru raportarea deținerilor investitorilor nerezidenți.
(10) Rezident dintr-un sector nealocat din statul deținătorului; și anume sectoarele necunoscute ale statelor necunoscute nu ar trebui raportate. BCN trebuie să informeze operatorii SHSDB cu privire la motivele legate de sectorul necunoscut, în cazul unor valori relevante din punct de vedere statistic.
(11) Doar dacă nu se poate face distincția între raportarea directă și cea făcută de către custode.
(12) Neraportat dacă valorile de pe piață (și celelalte modificări relevante ale volumului/tranzacțiilor) sunt raportate.
(13) Includerea dobânzii acumulate este recomandată, pe principiul depunerii tuturor diligențelor în acest sens.
(14) Dacă o BCN raportează regimul de confidențialitate, acest atribut nu poate fi raportat. Valoarea se poate referi la cel mai mare investitor, în loc de cei doi cei mai mari investitori, pe răspunderea BCN raportoare.
(15) BCN sunt încurajate să raporteze valoarea nominală în număr de unități atunci când titlurile de valoare sunt cotate în unități în baza de date centralizată a titlurilor de valoare (CSDB).
(16) De raportat doar dacă tranzacțiile nu sunt derivate din pozițiile din SHSDB.
(17) De raportat doar pentru tranzacțiile colectate de la agenții raportori, neraportate pentru tranzacțiile derivate din poziții de BCN.
(18) De raportat dacă valoarea corespunzătoare a celor doi cei mai mari investitori pentru poziții, tranzacții, alte modificări ale volumului nu sunt disponibile/furnizate.
(19) De utilizat doar dacă tranzacțiile sunt derivate din poziții de BCN. În aceste cazuri regimul de confidențialitate va fi derivat de SHSDB, și anume, dacă pozițiile inițiale și/sau finale sunt confidențiale, tranzacția derivată este marcată drept confidențială.
(20) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(21) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(22) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(23) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(24) Nu este necesar pentru titlurile de valoare raportate pe bază agregată.
(25) BCN ar trebui să folosească de preferință același număr de identificare pentru fiecare titlu de valoare pe parcursul mai multor ani. În plus, fiecare număr de identificare a titlurilor de valoare ar trebui legat de un singur titlu de valoare. BCN trebuie să informeze operatorii SHSDB dacă nu se află în situația de a proceda astfel. Codurile CUSIP și SEDOL pot fi tratate drept numere interne BCN.
(26) Aceste titluri de valoare nu vor fi incluse în producerea de date agregate.
(27) Pentru calcularea pozițiilor la valoarea de piață din pozițiile la valoarea nominală.
(28) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(29) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(30) BCN ar trebui să utilizeze numerele de identificare predefinite convenite cu operatorii SHSDB.
(31) Includerea dobânzii acumulate este recomandată, pe principiul depunerii tuturor diligențelor în acest sens.
(32) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(33) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(34) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(35) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(36) G: Nivel de grup; E: Nivel de entitate. Când se aplică derogarea prevăzută la articolul 4a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), câmpurile de date referitoare la raportarea pe entități ar trebui raportate în conformitate cu normele naționale corespunzătoare stabilite de BCN care a acordat derogarea, asigurându-se omogenitatea datelor în ceea ce privește defalcările obligatorii.
(37) Identificatorul urmează a fi definit separat.
(38) Nu este raportat dacă sunt raportate valorile de piață.
(39) BCN sunt încurajate să raporteze valoarea nominală în număr de unități atunci când titlurile de valoare sunt cotate în unități în baza de date centralizată a titlurilor de valoare (CSDB).
(40) Includerea dobânzii acumulate este recomandată, pe principiul depunerii tuturor diligențelor în acest sens.
(41) Pentru titlurile de valoare fără cod ISIN, cantitatea totală de titluri de valoare deținute trebuie raportată la valoarea de piață, respectiv cantitatea deținută la prețul stabilit pe piață în euro, inclusiv dobânda acumulată. Aproximările alternative, de exemplu, valoarea contabilă, ar putea fi utilizate cu maximă diligență în cazul în care valoarea de piață nu este disponibilă.
(42) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).
(43) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(44) A se raporta în cazul în care se aplică abordarea bazată pe ratinguri interne pentru calculul capitalului reglementat sau dacă datele sunt disponibile pe altă cale.
(45) A se raporta în cazul în care nu se aplică abordarea bazată pe ratinguri interne pentru calculul capitalului reglementat sau dacă datele sunt disponibile pe altă cale.
(46) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(47) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(48) G: Nivel de grup; E: Nivel de entitate. Când se aplică derogarea prevăzută la articolul 4a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), câmpurile de date referitoare la raportarea pe entități ar trebui raportate în conformitate cu normele naționale corespunzătoare stabilite de BCN care a acordat derogarea, asigurându-se omogenitatea datelor în ceea ce privește defalcările obligatorii.
(49) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(50) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(51) G: Nivel de grup; E: Nivel de entitate. Când se aplică derogarea prevăzută la articolul 4a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), câmpurile de date referitoare la raportarea pe entități ar trebui raportate în conformitate cu normele naționale corespunzătoare stabilite de BCN care a acordat derogarea, asigurându-se omogenitatea datelor în ceea ce privește defalcările obligatorii.
(52) BCN ar trebui să folosească de preferință același număr de identificare pentru fiecare titlu de valoare pe parcursul mai multor ani. În plus, fiecare număr de identificare a titlurilor de valoare ar trebui legat de un singur titlu de valoare. BCN trebuie să informeze operatorii SHSDB dacă nu se află în situația de a proceda astfel. Codurile CUSIP și SEDOL pot fi tratate drept numere interne BCN.
(53) BCN ar trebui să precizeze în metadate tipul numărului de identificare utilizat.
(54) Aceste titluri de valoare nu vor fi incluse în producerea de date agregate.
(55) Identificatorul urmează a fi definit separat.
(56) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
(57) Identificatorul trebuie definit separat. Se utilizează LEI, dacă este aplicabil.
(58) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(59) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(60) Standardele de raportare electronică sunt prevăzute separat.
(61) O: atribut obligatoriu; V: atribut voluntar.
(62) Doar dacă nu se poate face distincția între raportarea directă și cea făcută de către custode.
(63) Nu este raportat dacă sunt raportate valorile de piață.
(64) Includerea dobânzii acumulate este recomandată, pe principiul depunerii tuturor diligențelor în acest sens.
(65) Neraportat dacă valorile de pe piață (și celelalte modificări relevante ale volumului/tranzacțiilor) sunt raportate.”
ANEXA II
Anexa II la Orientarea BCE/2013/7 se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA II
SCRISOARE DE NOTIFICARE ADRESATĂ AGENȚILOR RAPORTOR DE DATE DE GRUP
Notificarea clasificării conform Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) (1)
Prin prezenta vă informăm în numele Băncii Centrale Europene (BCE) că [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] a fost clasificat de Consiliul guvernatorilor BCE drept agent raportor de date de grup în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) și articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24).
Obligațiile de raportare ale [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] în calitate de agent raportor de date de grup sunt prevăzute la articolul 3a din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24).
Motivele clasificării drept «agent raportor de date de grup»
Consiliul guvernatorilor a stabilit că [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] se califică agent raportor de date de grup conform următoarelor criterii, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24):
(a) |
[denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] este conducătorul unui grup bancar, astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (10) și menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) sau este o instituție sau instituție financiară cu sediul într-un stat membru participant care nu face parte dintr-un grup bancar (denumită în continuare «entitate»), în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24); |
(b) |
[denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] îndeplinește următoarele criterii (2):
|
Sursele informațiilor care justifică clasificarea drept «agent raportor de date de grup»
BCE determină totalul activelor bilanțiere ale entităților sau grupurilor bancare din Uniunea Europeană pe baza informațiilor colectate de la băncile centrale naționale referitoare la bilanțul consolidat ale grupurilor bancare din statul membru relevant, calculate în conformitate cu articolul 18 alineatele (1), (4) și (8), articolul 19 alineatele (1) și (3) și articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3).
[După caz, explicații suplimentare cu privire la metodologia aplicată în cazul unor criterii suplimentare de includere aprobate de Consiliul guvernatorilor ar trebui incluse aici.]
Obiecții și revizuirea de către Consiliul guvernatorilor
Orice solicitare de revizuire de către Consiliul guvernatorilor BCE a clasificării [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] drept agent raportor de date de grup ca urmare a justificărilor prezentate mai sus trebuie soluționată în termen de 15 zile lucrătoare BCE de la primirea prezentei scrisori la [introduceți denumirea și adresa BCN]. [Denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] include motivele unei astfel de solicitări și toate informațiile justificative.
Data de început a obligațiilor de raportare
În lipsa oricărei obiecții, [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] trebuie să raporteze informații statistice în temeiul articolului 3a din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) de la [introduceți data de început a raportării, respectiv nu mai târziu de șase luni de la trimiterea scrisorii].
Modificări ale statutului entității notificate
Sunteți rugați să informați [denumirea BCN care efectuează notificarea] cu privire la orice modificare a denumirii sau a formei juridice a [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup], orice fuziuni sau restructurări și orice alte evenimente sau circumstanțe cu efect asupra obligațiilor de raportare ale [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] în termen de 10 zile lucrătoare BCE de la producerea unui astfel de eveniment.
În ciuda producerii unui astfel de eveniment, [denumirea juridică a agentului raportor de date de grup] va continua să facă obiectul obligațiilor de raportare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) până la comunicarea unor informații diferite în numele BCE.
Cu stimă,
[semnătura]”
(1) Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (JO L 305, 1.11.2012, p. 6).
(2) A se introduce criteriile relevante pe care conducătorul notificat al unui grup bancar le îndeplinește pentru a se califica drept agent raportor de date de grup, astfel cum a fost stabilit de Consiliul guvernatorilor.
(3) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).