24.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/1

(1)

Partea II titlul I capitolul II secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) prevede un program de încurajare a consumului de fructe și legume în școli și un program de distribuire a laptelui în școli.

(2)

Experiența dobândită în aplicarea actualelor programe pentru școli, împreună cu concluziile evaluărilor externe și cu analiza ulterioară a diferitor opțiuni de politică și a dificultăților sociale cu care se confruntă statele membre, duc la concluzia că este deosebit de important să se continue și să se consolideze cele două programe pentru școli. În actualul context de scădere a consumului de fructe și legume proaspete și de produse lactate, îndeosebi în rândul copiilor, precum și de creștere a numărului de cazuri de obezitate infantilă din cauza obiceiurilor de consum care tind să privilegieze produse alimentare cu grad înalt de prelucrare care, în plus, au de obicei un adaos mare de zahăr, sunt bogate în sare și grăsimi sau conțin o proporție ridicată de aditivi, ajutorul din partea Uniunii pentru finanțarea furnizării către copiii din instituțiile de învățământ a anumitor produse agricole ar trebui să contribuie într-o mai mare măsură la promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a consumului de produse locale.

(3)

Analiza diferitor opțiuni de politică indică faptul că o abordare unitară într-un cadru juridic și financiar comun este cea mai adecvată și mai eficace cale pentru îndeplinirea obiectivelor specifice urmărite de politica agricolă comună prin intermediul programelor pentru școli. O astfel de abordare ar permite statelor membre să obțină un impact maxim al distribuirii în limitele unui buget fix și să crească eficiența gestionării. Cu toate acestea, pentru a ține seama de diferențele dintre fructe și legume, inclusiv banane, față de lapte și produse lactate, și anume „fructe și legume destinate școlilor” și „lapte destinat școlilor”, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, și lanțurile lor de aprovizionare, anumite elemente, precum pachetele bugetare respective, ar trebui să rămână separate. Ținând seama de experiența acumulată cu programele actuale, participarea la programul pentru școli ar trebui să fie în continuare voluntară pentru statele membre. Luând în considerare diferitele modele de consum din statele membre, ar trebui ca statele membre și regiunile participante să aibă posibilitatea de a alege, în contextul strategiilor lor, produsele pe care doresc să le distribuie dintre produsele eligibile pentru a fi furnizate copiilor din instituțiile de învățământ. Statele membre ar putea lua în considerare și introducerea unor măsuri specifice în vederea abordării scăderii consumului de lapte în rândul grupului-țintă.

(4)

S-a identificat o tendință de scădere a consumului în special de fructe și legume proaspete și de lapte de consum. Prin urmare, este oportună concentrarea prioritară pe aceste produse a distribuirii în cadrul programelor pentru școli. Acest lucru ar contribui și la reducerea sarcinii organizaționale pentru școli și ar crește impactul distribuirii în cadrul unui buget limitat și ar fi în conformitate cu practica actuală, dat fiind faptul că aceste produse sunt cel mai frecvent distribuite. Cu toate acestea, pentru a respecta recomandările nutriționale cu privire la absorbția calciului și pentru a promova consumul unor produse specifice sau pentru a răspunde unor nevoi nutriționale speciale ale copiilor de pe teritoriul acestora, având în vedere problemele tot mai numeroase legate de intoleranța la lactoza din lapte, dacă deja distribuie lapte de consum sau versiunile fără lactoză ale acestuia, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie și alte produse lactate fără adaos de aromatizanți, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau cacao, cum ar fi iaurtul și brânzeturile, care au efecte benefice asupra sănătății copiilor. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie produse din fructe și legume prelucrate, dacă deja distribuie fructe și legume proaspete. De asemenea, ar trebui să se depună eforturi pentru a se asigura distribuirea de produse locale și regionale. În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor programului pentru școli și a obiectivelor enunțate în strategiile lor, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adăuga la distribuirea produselor menționate anterior anumite produse lactate și băuturi pe bază de lapte. Toate aceste produse ar trebui să fie pe deplin eligibile pentru ajutor din partea Uniunii. Cu toate acestea, în cazul produselor neagricole, numai componenta „lapte” ar trebui să fie eligibilă. Pentru a ține cont de progresul științific și a se asigura că produsele distribuite îndeplinesc obiectivele programului pentru școli, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește completarea listei de potențiatori de aromă excluși prevăzuți în prezentul regulament și definirea nivelurilor maxime de adaos de zahăr, adaos de sare și adaos de grăsime în produse prelucrate.

(5)

Sunt necesare măsuri educative însoțitoare care să sprijine distribuirea în scopul de a eficientiza programul pentru școli pentru ca aceasta să își realizeze obiectivele pe termen scurt și lung de creștere a consumului de produse agricole selectate și de formare a unei alimentații mai sănătoase. Având în vedere importanța lor, măsurile respective ar trebui să sprijine distribuirea de fructe și legume destinate școlilor și de lapte destinat școlilor. Ca măsuri educative însoțitoare, acestea reprezintă un instrument esențial pentru restabilirea unei legături între copii și agricultură și varietatea de produse agricole din Uniune, în special cele produse în regiunea lor, cu ajutorul, de exemplu, al experților în nutriție și al fermierilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de programul pentru școli, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a include, în măsurile lor, o varietate mai largă de produse agricole, precum și alte specialități locale, regionale sau naționale, cum ar fi mierea, măslinele de masă și uleiul de măsline.

(6)

Pentru a se promova obiceiuri alimentare sănătoase, statele membre ar trebui să asigure implicarea corespunzătoare a autorităților lor naționale responsabile din domeniul sănătății și al nutriției în elaborarea unei liste a produselor care să fie furnizate, sau autorizarea corespunzătoare a acestei liste de către autoritățile respective, în conformitate cu procedurile naționale.

(7)

În vederea asigurării utilizării eficiente și direcționate a fondurilor Uniunii și a facilitării punerii în aplicare a programului pentru școli, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește identificarea costurilor și a măsurilor care sunt eligibile pentru ajutor din partea Uniunii.

(8)

Ajutorul din partea Uniunii ar trebui alocat separat pentru fructele și legumele destinate școlilor și pentru laptele destinat școlilor, în concordanță cu abordarea voluntară a distribuirii. Respectivul ajutor ar trebui să fie alocat fiecărui stat membru ținând seama de numărul de copii cu vârste între șase și zece ani din statul membru respectiv și de gradul de dezvoltare a regiunilor din respectivul stat membru, astfel încât să se asigure că este alocat un ajutor mai mare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru insulele mici din Marea Egee și pentru regiunile ultraperiferice, având în vedere diversificarea agricolă limitată a acestora și imposibilitatea frecventă de a găsi anumite produse în regiunea vizată, ceea ce determină costuri mai mari cu transportul și cu depozitarea. În plus, pentru a permite statelor membre să mențină amploarea programelor lor actuale pentru laptele destinat școlilor și pentru a încuraja alte state membre să adopte programul de distribuire a laptelui, este oportun să se combine respectivele criterii cu utilizarea anterioară a ajutorului din partea Uniunii pentru aprovizionarea cu lapte și cu produse lactate destinate copiilor, cu excepția Croației, pentru care urmează să se stabilească o sumă specifică.

(9)

În scopul unei bune administrări și gestiuni bugetare, statele membre care doresc să participe la distribuirea produselor eligibile ar trebui să depună în fiecare an o cerere pentru ajutor din partea Uniunii.

(10)

Strategia națională sau regională ar trebui să fie o condiție pentru participarea unui stat membru la programul pentru școli. Orice stat membru care dorește să participe ar trebui să prezinte o strategie sub forma unui document care să acopere o perioadă de șase ani și care să prezinte prioritățile sale. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a-și actualiza strategiile în mod periodic, în special ținând seama de evaluările și de reevaluările priorităților sau ale obiectivelor și de succesul înregistrat de programele lor. În plus, strategiile pot conține elemente specifice legate de punerea în aplicare a programului pentru școli care vor permite statelor membre să realizeze eficientizarea gestionării, printre altele a cererilor de ajutor.

(11)

Pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru școli și pentru a spori vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește obligația statelor membre de a aduce la cunoștința publicului în mod clar sprijinul acordat de Uniune pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în ceea ce privește instrumentele publicitare și, dacă este cazul, identificatorul comun sau elementele grafice.

(12)

Pentru a asigura vizibilitatea programului pentru școli, statele membre ar trebui să explice în strategia proprie cum vor asigura valoarea adăugată a programelor lor, în special în cazul în care produsele finanțate în cadrul schemei Uniunii sunt consumate în același timp cu alte mese furnizate copiilor în cadrul unei instituții de învățământ. Pentru a se asigura că se atinge scopul educativ al schemei Uniunii și că aceasta este eficace, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la distribuirea produselor finanțate în cadrul schemei Uniunii în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile de învățământ și cu prepararea acestora.

(13)

Pentru a verifica eficacitatea programelor pentru școli în statele membre, ar trebui să fie finanțate de către Uniune inițiative de monitorizare și de evaluare a rezultatelor obținute, acordându-se o atenție specială schimbărilor pe termen mediu ale consumului.

(14)

Principiul cofinanțării pentru distribuirea de fructe și legume ar trebui eliminat.

(15)

Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze repartizarea competențelor regionale sau locale în cadrul statelor membre.

(16)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) ar trebui modificate în consecință. Pentru a ține seama de periodicitatea anului școlar, noile norme ar trebui să devină aplicabile începând cu 1 august 2017,

1.

Secțiunea 1 din capitolul II din titlul I din partea II se înlocuiește cu următorul text:

„Secțiunea 1

Ajutor pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu lapte și produse lactate

Articolul 22

Grupul-țintă

Schema de ajutor destinată îmbunătățirii distribuirii de produse agricole și a obiceiurilor alimentare ale copiilor vizează copiii care frecventează în mod regulat creșe, grădinițe sau instituții școlare de nivel primar sau secundar, care sunt administrate sau recunoscute de autoritățile competente din statele membre.

Articolul 23

Ajutor pentru aprovizionarea cu fructe și legume destinate școlilor și cu lapte destinat școlilor, pentru măsuri educative însoțitoare și costuri aferente

(1)   Ajutorul din partea Uniunii se acordă pentru copiii din instituțiile de învățământ menționate la articolul 22:

În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliul stabilește limitele pentru componenta de ajutor din partea Uniunii care acoperă măsurile și costurile menționate la primul paragraf literele (b) și (c) din prezentul alineat.

(2)   În sensul prezentei secțiuni:

(3)   Statele membre care doresc să participe la schema de ajutoare în temeiul alineatului (1) (denumită în continuare «programul pentru școli») și care solicită ajutorul corespunzător din partea Uniunii, acordă prioritate, ținând seama de circumstanțele naționale, distribuirii de produse dintr-unul sau din ambele grupuri care urmează:

(4)   În pofida alineatului (3), pentru a promova consumul unor produse specifice și/sau pentru a răspunde unor nevoi nutriționale speciale ale copiilor de pe teritoriul acestora, statele membre pot să prevadă distribuirea de produse dintr-unul sau din ambele grupuri care urmează:

(5)   În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor programului pentru școli și a obiectivelor enunțate în strategiile menționate la alineatul (8), statele membre pot completa distribuirea produselor menționate la alineatele (3) și (4) cu produsele enumerate în anexa V.

În astfel de cazuri, ajutorul din partea Uniunii este plătit numai pentru componenta «lapte» a produselor distribuite. Componenta respectivă nu trebuie să fie mai mică de 90 % din greutate pentru produsele din categoria I din anexa V și 75 % din greutate pentru produsele din categoria II din anexa V.

Nivelul ajutorului din partea Uniunii este stabilit de Consiliu pentru componenta lapte în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

(6)   Produsele distribuite în cadrul programului pentru școli nu conțin niciuna dintre următoarele:

În pofida primului paragraf din prezentul alineat, după obținerea autorizației corespunzătoare din partea autorității sale naționale responsabile din domeniul sănătății și al nutriției, în conformitate cu procedurile naționale, orice stat membru poate decide că produsele eligibile menționate la alineatele (4) și (5) pot să conțină cantități limitate de adaos de zahăr, adaos de sare și/sau adaos de grăsime.

(7)   În plus față de produsele menționate la alineatele (3), (4) și (5) din prezentul articol, statele membre pot prevedea includerea altor produse agricole în cadrul măsurilor educative însoțitoare, în special cele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) literele (g) și (v).

(8)   Ca o condiție a participării sale la programul pentru școli, un stat membru întocmește, înainte de participarea sa la programul pentru școli și, ulterior, din șase în șase ani, la nivel național sau regional, o strategie pentru punerea în aplicare a programului. Strategia poate fi modificată de autoritatea responsabilă cu elaborarea acesteia la nivel național sau regional, în special ținând seama de monitorizare și evaluare, precum și de rezultatele obținute. Strategia include cel puțin identificarea nevoilor care trebuie satisfăcute, clasificarea necesităților în funcție de priorități, grupul-țintă, rezultatele preconizate a fi obținute și, dacă sunt disponibile, obiectivele cuantificate care trebuie atinse în raport cu situația inițială și stabilește cele mai adecvate instrumente și acțiuni pentru realizarea obiectivelor respective.

Strategia poate conține elemente specifice legate de punerea în aplicare a programului pentru școli, inclusiv cele destinate simplificării gestionării sale.

(9)   În cadrul propriilor strategii, statele membre stabilesc lista tuturor produselor care urmează să fie furnizate în cadrul programului pentru școli, fie prin distribuire periodică, fie în cadrul măsurilor educative însoțitoare. Fără a aduce atingere alineatului (6), statele membre asigură, de asemenea, implicarea corespunzătoare a autorităților lor naționale responsabile din domeniul sănătății și al nutriției în elaborarea respectivei liste, sau autorizarea corespunzătoare de către autoritățile respective a acelei liste, în conformitate cu procedurile naționale.

(10)   Pentru eficientizarea programului pentru școli, statele membre prevăd, de asemenea, măsuri educative însoțitoare, care pot include, printre altele, măsuri și activități care vizează restabilirea unei legături între copii și agricultură prin intermediul unor activități, cum ar fi vizitele la ferme, și prin intermediul distribuirii unei mai mari varietăți de produse agricole, după cum se menționează la alineatul (7). Respectivele măsuri pot, de asemenea, să fie destinate educării copiilor cu privire la aspecte conexe, cum ar fi obiceiurile alimentare sănătoase, lanțurile alimentare locale, agricultura ecologică, producția durabilă sau combaterea risipei alimentare.

(11)   Statele membre aleg produsele care urmează să facă obiectul distribuirii sau urmează să fie incluse în măsurile educative însoțitoare pe baza unor criterii obiective, care includ unul sau mai multe dintre următoarele: considerente de sănătate și de mediu, caracterul sezonier, soiul și disponibilitatea produselor locale sau regionale, acordând prioritate, pe cât posibil, produselor originare din Uniune. Statele membre pot încuraja în special achizițiile locale sau regionale, produsele ecologice, lanțurile de aprovizionare scurte sau beneficiile pentru mediu și, dacă este cazul, produsele recunoscute în cadrul sistemelor de calitate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

În cadrul strategiilor lor, statele membre pot lua în considerare acordarea de prioritate considerațiilor privind durabilitatea și comerțul echitabil.

Articolul 23a

Dispoziții financiare

(1)   Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, ajutorul din cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) nu depășește 250 de milioane EUR pe an școlar.

În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depășește:

(2)   Ajutorul menționat la alineatul (1) se alocă fiecărui stat membru ținând seama de următoarele elemente:

Pentru regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE, repartizările pentru statul membru vizat asigură un ajutor mai mare pentru regiunile respective, pentru a lua în considerare situația lor specifică în ceea ce privește aprovizionarea cu produse și pentru a promova o astfel de aprovizionare între regiunile ultraperiferice care sunt în proximitate geografică unele față de celelalte.

Repartizările pentru laptele destinat școlilor care rezultă din aplicarea criteriilor prevăzute în prezentul alineat asigură faptul că toate statele membre au dreptul să primească cel puțin o sumă minimă de ajutor din partea Uniunii pentru fiecare copil din grupa de vârstă menționată la primul paragraf litera (a). Respectiva sumă nu poate fi mai mică decât utilizarea medie a ajutorului din partea Uniunii pentru fiecare copil în toate statele membre în cadrul programului de distribuire a laptelui în școli care se aplica înainte de 1 august 2017.

Măsurile privind stabilirea repartizărilor orientative și definitive și realocarea ajutorului din partea Uniunii pentru fructele și legumele destinate școlilor și pentru laptele destinat școlilor sunt adoptate de către Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

(3)   Statele membre care doresc să participe la programul pentru școli depun în fiecare an o cerere de ajutor din partea Uniunii, precizând suma solicitată pentru fructele și legumele destinate școlilor și suma solicitată pentru laptele destinat școlilor pe care doresc să le distribuie.

(4)   Fără a depăși limita globală de 250 de milioane EUR prevăzută la alineatul (1), orice stat membru poate transfera, o dată pe an școlar, până la 20 % din una sau din cealaltă repartizare orientativă a sa.

Respectivul procentaj poate fi majorat până la 25 % pentru statele membre cu regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE și în alte cazuri justificate corespunzător, de exemplu atunci când un stat membru trebuie să abordeze o situație specifică a pieței din sectorul vizat de programul pentru școli, preocupările specifice ale acestuia legate de consumul scăzut al unuia sau al celuilalt grup de produse sau alte schimbări societale.

Transferurile pot fi făcute fie:

Transferurile menționate la al treilea paragraf litera (a) nu pot fi făcute din repartizarea orientativă pentru grupul de produse pentru care statul membru în cauză solicită o sumă care depășește repartizarea sa orientativă. Statele membre notifică Comisiei cuantumul oricărui transfer făcut între repartizările orientative.

(5)   Programul pentru școli nu aduce atingere altor programe naționale separate pentru școli care sunt compatibile cu dreptul Uniunii. Ajutorul din partea Uniunii prevăzut la articolul 23 poate fi utilizat pentru a extinde domeniul de aplicare sau eficacitatea oricărui program național pentru școli existent sau a oricărui program de distribuire la nivelul școlilor care furnizează fructe și legume destinate școlilor și lapte destinat școlilor, dar nu înlocuiește finanțarea acestor programe naționale existente, cu excepția distribuirii de mese gratuite pentru copii în instituțiile de învățământ. În cazul în care un stat membru decide să extindă domeniul de aplicare a unui program național pentru școli existent sau să îl facă mai eficace prin solicitarea de ajutor din partea Uniunii, acesta indică în strategia prevăzută la articolul 23 alineatul (8) modul în care se va realiza acest lucru.

(6)   Statele membre pot acorda, pe lângă ajutorul din partea Uniunii, un ajutor național pentru finanțarea programului pentru școli.

Statele membre pot finanța ajutorul respectiv prin intermediul unei taxe impuse sectorului vizat sau prin orice altă contribuție din partea sectorului privat.

(7)   Uniunea poate finanța, de asemenea, în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, măsuri de informare, publicitate, monitorizare și evaluare legate de programul pentru școli, inclusiv măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la obiectivele programului și măsuri conexe privind crearea de rețele care au drept scop schimbul de experiență și bune practici în vederea facilitării punerii în aplicare și a gestionării programului.

Comisia poate elabora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din prezentul regulament, un identificator comun sau elemente grafice pentru a spori vizibilitatea programului pentru școli.

(8)   Statele membre care participă la programul pentru școli aduc la cunoștința publicului, în incintele școlare sau în alte locuri relevante, implicarea lor în program și faptul că acesta este subvenționat de Uniune. Statele membre pot utiliza orice instrumente adecvate de publicitate, care pot include afișe, site-uri internet dedicate, materiale grafice informative și campanii de informare și de sensibilizare. Statele membre garantează valoarea adăugată și vizibilitatea programului Uniunii pentru școli în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile de învățământ.

Articolul 24

Competențe delegate

(1)   Pentru a promova obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor și pentru a se asigura că ajutorul acordat în cadrul programului pentru școli îi vizează pe copiii din grupul-țintă menționat la articolul 22, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește norme referitoare la:

(2)   Pentru a asigura utilizarea eficientă și direcționată a fondurilor Uniunii și pentru a facilita punerea în aplicare a programului pentru școli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate articolul 227 în ceea ce privește:

(3)   Pentru a ține cont de progresul științific, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește completarea listei de potențiatori artificiali de aromă prevăzuți la articolul 23 alineatul (6) primul paragraf litera (e).

Pentru a se asigura că produsele distribuite în conformitate cu articolul 23 alineatele (3), (4) și (5) îndeplinesc obiectivele programului pentru școli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 prin care se definesc nivelurile maxime de adaos de zahăr, adaos de sare și adaos de grăsime care pot fi permise de statele membre în temeiul articolului 23 alineatul (6) al doilea paragraf și care sunt necesare din punct de vedere tehnic pentru pregătirea sau fabricarea de produse prelucrate.

(4)   Pentru a promova gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru școli și pentru a mări vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin care să solicite statelor membre care participă la programul pentru școli să aducă în mod clar la cunoștința publicului faptul că primesc sprijin din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în legătură cu:

(5)   Pentru a asigura valoarea adăugată și vizibilitatea programului pentru școli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește normele referitoare la distribuirea de produse în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile de învățământ.

(6)   Ținând seama de necesitatea de a se asigura că ajutorul din partea Uniunii se reflectă în prețul la care produsele sunt disponibile în cadrul programului pentru școli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 prin care se solicită statelor membre să explice, în cadrul propriilor strategii, modul în care se va realiza acest lucru.

Articolul 25

Competențe de executare în conformitate cu procedura de examinare

Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile necesare pentru aplicarea prezentei secțiuni, inclusiv cele privind:

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).

(*)  Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16).”"

2.

Articolul 217 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 217

Plăți naționale pentru distribuirea de produse către copii

Statele membre pot efectua plăți naționale pentru furnizarea către copiii din instituțiile de învățământ a grupelor de produse eligibile menționate la articolul 23, pentru măsurile educaționale însoțitoare legate de astfel de produse și pentru costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (c).

Statele membre pot finanța plățile respective prin intermediul unei taxe impuse sectorului vizat sau prin intermediul oricărei alte contribuții din partea sectorului privat.”

3.

La articolul 225 se adaugă următoarele litere:

4.

Anexa V se înlocuiește cu următorul text:

24.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/11

(1)

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este conceput pentru a măsura inflația în mod armonizat în toate statele membre. Comisia și Banca Centrală Europeană (BCE) folosesc IAPC pentru evaluarea stabilității prețurilor în statele membre în conformitate cu articolul 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

Indicii armonizați sunt utilizați în contextul procedurii Comisiei privind dezechilibrele macroeconomice, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(3)

Statisticile privind prețurile cu un nivel ridicat de calitate și de comparabilitate sunt esențiale pentru cei responsabili cu politicile publice în Uniune, pentru cercetători și pentru toți cetățenii europeni.

(4)

Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) folosește IAPC drept indice pentru măsurarea îndeplinirii obiectivului SEBC privind stabilitatea prețurilor, în temeiul articolului 127 alineatul (1) din TFUE, care este deosebit de relevant pentru definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii în temeiul articolului 127 alineatul (2) din TFUE. În temeiul articolului 127 alineatul (4) și al articolului 282 alineatul (5) din TFUE, BCE urmează să fie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale.

(5)

Obiectivul prezentului regulament este de a stabili un cadru comun pentru dezvoltarea, producerea și difuzarea indicilor armonizați ai prețurilor de consum și a indicelui prețurilor locuințelor (IPL) la nivelul Uniunii și la nivel național. Cu toate acestea, nu este exclusă posibilitatea ca, în viitor, să se extindă aplicarea cadrului, dacă este necesar, la nivel subnațional.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului (4) a stabilit un cadru comun pentru construirea indicilor armonizați ai prețurilor de consum. Respectivul cadru juridic trebuie să fie adaptat la cerințele și la progresele tehnice actuale, îmbunătățind prin urmare, în continuare, relevanța și comparabilitatea indicilor armonizați ai prețurilor de consum și ale IPL. Pe baza noului cadru instituit prin prezentul regulament, ar trebui inițiate lucrări cu privire la un set de indicatori suplimentari privind evoluția prețurilor.

(7)

Prezentul regulament ține seama de agenda Comisiei privind o mai bună legiferare și, în special, de Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2010 intitulată „Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană”. În domeniul statistic, Comisia a stabilit ca prioritare simplificarea și îmbunătățirea mediului de reglementare în materie de statistici, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 10 august 2009 privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru deceniul următor.

(8)

IAPC și indicele armonizat al prețurilor de consum la o impozitare constantă (IAPC-IC) ar trebui defalcați în categorii ale clasificării europene a consumului individual pe destinații (ECOICOP). O astfel de clasificare ar trebui să garanteze faptul că toate statisticile europene referitoare la consumul privat sunt coerente și comparabile. Clasificarea ECOICOP ar trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu COICOP a ONU, care reprezintă standardul internațional pentru clasificarea consumului individual pe destinații și, prin urmare, ECOICOP ar trebui să fie actualizată în funcție de modificările aduse COICOP a ONU.

(9)

IAPC se bazează pe prețurile observate, care includ impozitele pe produse. Prin urmare, inflația este afectată de schimbările survenite la nivelul cotelor de impozitare a produselor. Pentru analiza inflației, precum și pentru evaluarea convergenței în statele membre, este necesar să se colecteze și informații privind impactul avut asupra inflației de modificările în materie de impozitare. În acest scop, IAPC ar trebui să fie calculați, în plus, pe baza prețurilor la cote constante de impozitare.

(10)

Stabilirea indicilor prețurilor pentru locuințe și în special pentru locuințele ocupate de proprietari (OOH) reprezintă un pas important în vederea îmbunătățirii în continuare a relevanței și a comparabilității IAPC. IPL reprezintă o bază necesară pentru elaborarea indicelui prețurilor OOH. În plus, IPL reprezintă un indicator important de sine stătător. Până la 31 decembrie 2018, Comisia ar trebui să pregătească un raport care să abordeze caracterul oportun al indicelui prețurilor OOH în vederea includerii în acoperirea IAPC. În funcție de rezultatele raportului respectiv, Comisia ar trebui să înainteze, dacă este cazul, într-un interval de timp rezonabil, o propunere de modificare a prezentului regulament în ceea ce privește integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC.

(11)

Informațiile provizorii timpurii privind IAPC lunari, prezentate sub forma unor estimări rapide, sunt esențiale pentru politica monetară din zona euro. Prin urmare, statele membre a căror monedă este euro ar trebui să transmită astfel de estimări rapide ale IAPC.

(12)

IAPC este conceput pentru a evalua stabilitatea prețurilor. Acesta nu este menit a fi un indice al costului vieții. Pe lângă IAPC, ar trebui inițiată o cercetare privind indicele armonizat al costului vieții.

(13)

Perioada de referință a indicilor armonizați ar trebui să fie actualizată periodic. Ar trebui stabilite norme privind perioadele de referință ale indicelui comune pentru indicii armonizați și subindicii lor, integrați la momente diferite în timp, pentru a se garanta faptul că indicii care rezultă sunt comparabili și relevanți.

(14)

Pentru a consolida armonizarea progresivă a indicilor armonizați ai prețurilor de consum și a IPL, ar trebui lansate studii-pilot pentru a evalua fezabilitatea utilizării de informații de bază îmbunătățite sau aplicarea de noi abordări metodologice. Comisia ar trebui să ia măsurile necesare și să identifice stimulentele corecte, inclusiv sprijinul financiar, pentru a încuraja astfel de studii-pilot.

(15)

Comisia (Eurostat) ar trebui să verifice sursele și metodele utilizate de statele membre pentru calcularea indicilor armonizați și ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a cadrului juridic de către statele membre. În acest scop, Comisia (Eurostat) ar trebui să întrețină un dialog periodic cu autoritățile statistice ale statelor membre.

(16)

Informațiile de fond constituie un element esențial pentru a evalua dacă indicii armonizați detaliați furnizați de statele membre sunt suficient de comparabili. În plus, transparența metodelor de elaborare și a practicilor utilizate în statele membre ajută toate părțile interesate să înțeleagă indicii armonizați și să îmbunătățească, în continuare, calitatea acestora. Ar trebui, prin urmare, să fie stabilit un set de reguli pentru raportarea metadatelor armonizate.

(17)

Pentru a asigura calitatea datelor statistice transmise de statele membre, Comisia ar trebui să facă uz de prerogativele și de competențele adecvate prevăzute la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(18)

Pentru a asigura adaptarea la modificările suferite de COICOP a ONU, pentru a modifica lista elementelor reglementate prin acte de punere în aplicare prin adăugarea de elemente pentru a se ține seama de evoluțiile tehnice ale metodelor statistice și pe baza evaluării studiilor-pilot, precum și pentru a modifica lista subindicilor ECOICOP pe care statele membre nu sunt obligate să îi producă, pentru a include jocurile de noroc în IAPC și în IAPC-IC, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(19)

În vederea asigurării comparabilității depline între indicii armonizați, sunt necesare condiții uniforme pentru aplicarea ECOICOP în scopul IAPC și al IAPC-IC; pentru defalcarea estimării rapide a IAPC furnizate de statele membre a căror monedă este euro; pentru defalcările indicelui prețurilor OOH și ale IPL; pentru calitatea ponderilor indicilor armonizați; pentru metodele îmbunătățite bazate pe studii-pilot efectuate pe bază de voluntariat; pentru metodologia adecvată; pentru normele detaliate privind rebazarea indicilor armonizați; pentru standardele privind schimbul de date și de metadate; pentru revizuirea indicilor armonizați și a subindicilor acestora; și pentru cerințele referitoare la asigurarea calității tehnice privind conținutul rapoartelor standard de calitate anuale, la termenul de transmitere a rapoartelor către Comisie (Eurostat) și structura inventarelor, precum și la termenul de transmitere a inventarelor către Comisie (Eurostat). Pentru a asigura astfel de condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(20)

În adoptarea măsurilor de punere în aplicare și a actelor delegate în conformitate cu prezentul regulament, Comisia ar trebui să aibă în vedere, după caz, rentabilitatea și să asigure că respectivele măsuri și acte nu impun o sarcină suplimentară considerabilă asupra statelor membre sau a respondenților.

(21)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unor standarde statistice comune pentru indicii armonizați ai prețurilor de consum și pentru IPL, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv.

(22)

În contextul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Comitetul Sistemului Statistic European a fost invitat să furnizeze orientări profesionale.

(23)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2494/95 ar trebui abrogat,

1.

„produse” înseamnă bunuri și servicii astfel cum sunt definite la punctul 3.01 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (SEC 2010);

2.

„prețuri de consum” înseamnă prețurile de achiziție plătite de gospodării pentru a achiziționa produse individuale prin tranzacții monetare;

3.

„prețurile locuințelor” înseamnă prețurile de tranzacționare a locuințelor achiziționate de gospodării;

4.

„prețuri de achiziție” înseamnă prețurile plătite efectiv de cumpărător pentru produse, inclusiv orice taxe, mai puțin subvențiile pe produse, după deducerea reducerilor față de prețurile sau taxele standard, excluzând dobânda sau costurile serviciilor adăugate în baza unor aranjamente de credit și orice costuri suplimentare eventuale suportate ca urmare a incapacității de plată în termenul specificat la momentul achiziției;

5.

„prețuri administrate” înseamnă prețurile care fie sunt stabilite direct, fie sunt influențate într-o măsură semnificativă de către administrația publică;

6.

„indicele armonizat al prețurilor de consum” sau „IAPC” înseamnă indicele comparabil al prețurilor de consum produs de fiecare stat membru;

7.

„indicele armonizat al prețurilor de consum la o impozitare constantă” sau „IAPC-IC” înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor de consum fără impactul variațiilor cotelor de impozitare a produselor înregistrate pe parcursul aceleiași perioade;

8.

„cota de impozitare” înseamnă un parametru de impozitare și poate reprezenta un anumit procentaj din preț sau un cuantum absolut al impozitului perceput pentru o unitate materială;

9.

„indicele prețurilor locuințelor ocupate de proprietar” sau „indicele prețurilor OOH” înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor tranzacțiilor cu locuințe noi în sectorul gospodăriilor, precum și ale altor produse și servicii achiziționate de gospodării în calitatea lor de locatari-proprietari;

10.

„indicele prețurilor locuințelor” sau „IPL” înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor de tranzacționare a locuințelor achiziționate de gospodării;

11.

„subindice al IAPC sau al IAPC-IC” înseamnă indicele de preț pentru oricare dintre categoriile clasificării europene a consumului individual pe destinații (ECOICOP), astfel cum se prevede în anexa I;

12.

„indici armonizați” înseamnă IAPC, IAPC-IC, indicele prețurilor OOH și IPL;

13.

„estimarea rapidă a IAPC” înseamnă o estimare timpurie a IAPC furnizată de statele membre ale căror monedă este euro, care poate fi bazată pe informații provizorii și, dacă este necesar, pe modelări adecvate;

14.

„indicele de tip Laspeyres” înseamnă indicele prețurilor care măsoară variația medie a prețurilor între perioada de referință a prețurilor și o perioadă de comparație, cu ajutorul unor cote ale cheltuielilor dintr-o perioadă anterioară perioadei de referință a prețurilor și în care cotele cheltuielilor sunt ajustate pentru a reflecta prețurile din perioada de referință a prețurilor.

Un „indice de tip Laspeyres” este definit după cum urmează:

Prețul unui produs se notează cu „p”, perioada de referință a prețurilor se notează cu „0”, iar perioada de comparație se notează cu „t”. Ponderile „w” sunt cote ale cheltuielilor dintr-o perioadă „b” anterioară perioadei de referință a prețurilor și sunt ajustate pentru a reflecta prețurile din perioada de referință a prețurilor 0;

15.

„perioada de referință a indicelui” este perioada pentru care indicele este fixat la 100 de puncte;

16.

„perioadă de referință a prețurilor” înseamnă perioada la care se raportează un preț din perioada de comparație; pentru indicii lunari, perioada de referință a prețurilor este luna decembrie a anului anterior, iar pentru indicii trimestriali, perioada de referință a prețurilor este cel de al patrulea trimestru al anului anterior;

17.

„informații de bază” înseamnă date care acoperă:

18.

„gospodărie” înseamnă o gospodărie a populației, astfel cum este menționată la punctul 2.119 literele (a) și (b) din anexa A la SEC 2010, indiferent de naționalitate sau de statutul de rezidență;

19.

„teritoriul economic al statului membru” înseamnă teritoriul economic menționat la punctul 2.05 din anexa A la SEC 2010, cu excepția faptului că enclavele extrateritoriale situate în interiorul granițelor statului membru sunt incluse, iar enclavele teritoriale situate în restul lumii sunt excluse;

20.

„cheltuielile monetare pentru consumul final al gospodăriilor” reprezintă acea parte din cheltuielile pentru consumul final efectuate:

21.

„modificare semnificativă a metodei de producție” înseamnă o modificare care este estimată să afecteze rata de creștere anuală a unui anumit indice armonizat sau o parte a acesteia, în orice perioadă, cu peste:

(a)

mai mică sau egală cu 0,1 puncte procentuale în medie de la un an la altul, față de un indice elaborat pe baza unei abordări metodologice din prezentul regulament, în cazul IAPC și al IAPC-IC;

(b)

mai mică sau egală cu 1 punct procentual în medie de la un an la altul, față de un indice elaborat pe baza unei abordări metodologice din prezentul regulament, în cazul indicelui prețurilor OOH și al IPL.

(i)

eșantionare și reprezentativitate;

(ii)

colectarea și prelucrarea datelor privind prețurile;

(iii)

înlocuirile și ajustarea calității;

(iv)

elaborarea indicilor;

(v)

revizuirile;

(vi)

indicii speciali;

(vii)

tratamentul aplicat produselor în anumite domenii.

(a)

pentru indicii lunari, începând cu indicele pentru luna ianuarie a anului care urmează perioadei de referință a indicelui;

(b)

pentru indicii trimestriali, începând cu indicele pentru primul trimestru al anului care urmează perioadei de referință a indicelui.

(a)

subindicii IAPC și ai IAPC-IC care reprezintă mai puțin de a mia parte din cheltuielile totale;

(b)

subindicii indicelui prețurilor OOH și subindicii IPL care reprezintă mai puțin de a suta parte din cheltuielile totale privind locuințele ocupate de proprietari și, respectiv, din totalul achizițiilor de locuințe.

(a)

15 zile calendaristice, pentru indicii pentru lunile februarie – decembrie, și de 20 de zile calendaristice, pentru indicii pentru luna ianuarie, de la sfârșitul lunii pentru care sunt calculați indicii; și

(b)

85 de zile calendaristice de la încheierea trimestrului pentru care sunt calculați indicii.

(a)

la data de 13 februarie a fiecărui an pentru indicii lunari;

(b)

la data de 15 iunie a fiecărui an pentru indicii trimestriali.

(a)

rapoarte standard de calitate referitoare la criteriile de calitate prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(b)

inventare actualizate anual conținând detalii cu privire la sursele de date, la definițiile și la metodele utilizate;

(c)

informații conexe suplimentare la nivelul de detaliere necesar pentru a evalua respectarea cerințelor în materie de comparabilitate și calitatea indicilor armonizați, dacă acestea sunt solicitate de către Comisie (Eurostat).

24.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/39

(1)

Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului (2) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (3). Din motive de claritate și de raționalizare, respectivul regulament ar trebui să se codifice.

(2)

Multe din țările în curs de dezvoltare cele mai sărace au nevoie urgentă de acces la prețuri abordabile la medicamentele esențiale pentru tratamentul bolilor transmisibile. Țările respective sunt puternic dependente de importurile de medicamente, deoarece producția acestora pe plan local este redusă.

(3)

Se impune fixarea unor prețuri diferite pe piețele țărilor dezvoltate și pe piețele celor mai sărace țări în curs de dezvoltare pentru a se asigura faptul că acestora din urmă li se furnizează produse farmaceutice esențiale la prețuri cu mult reduse. În consecință, aceste prețuri cu mult reduse nu pot fi considerate ca referință pentru prețul care trebuie plătit pentru aceleași produse pe piețele țărilor dezvoltate.

(4)

În majoritatea țărilor dezvoltate există instrumente legislative și de reglementare pentru a împiedica importul, în anumite circumstanțe, de produse farmaceutice, dar astfel de instrumente riscă să devină insuficiente, dat fiind că volume considerabile de produse farmaceutice la prețuri foarte reduse sunt vândute pe piețele celor mai sărace țări în curs de dezvoltare și, în consecință, interesul economic pentru deturnarea acestor produse spre piețe cu prețuri ridicate poate crește semnificativ.

(5)

Este nevoie ca producătorii de produse farmaceutice să fie încurajați să ofere volume semnificativ mai mari de astfel de produse la prețuri foarte reduse, garantând, prin intermediul prezentului regulament, că astfel de produse rămân pe piețele celor mai sărace țări în curs de dezvoltare. Donațiile de produse farmaceutice și produsele vândute în cadrul contractelor încheiate ca urmare a licitațiilor organizate de guverne naționale sau de organisme internaționale de achiziții publice sau în cadrul unui parteneriat convenit între producător și guvernul unei țări de destinație se pot încadra în aceleași condiții în domeniul de aplicare al prezentului regulament, dat fiind faptul că donațiile nu contribuie la îmbunătățirea accesului durabil la astfel de produse.

(6)

Este necesar să se stabilească o procedură care să identifice produsele, țările și bolile relevante pentru domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(7)

Prezentul regulament are ca obiectiv prevenirea posibilității ca produsele cu prețuri diferențiate să fie importate în Uniune. Sunt prevăzute derogări pentru anumite situații, cu condiția strictă să se asigure că destinația finală a produselor respective reprezintă una dintre țările enumerate în anexa II.

(8)

Fabricanții produselor cu prețuri diferențiate ar trebui să adopte pentru aceste produse o prezentare diferită pentru a ușura sarcina de identificare a acestora.

(9)

Ar trebui să fie reexaminate listele bolilor și țărilor de destinație care intră sub incidența prezentului regulament, precum și sistemele utilizate pentru identificarea produselor cu prețuri diferențiate, ținând cont, printre altele, de experiența dobândită în cadrul aplicării sale.

(10)

În ceea ce privește produsele care fac obiectul unor prețuri diferențiate și care sunt transportate în bagajele personale ale călătorilor și destinate uzului personal al acestora, ar trebui să se aplice norme similare celor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(11)

Atunci când produse cu prețuri diferențiate sunt confiscate în temeiul prezentului regulament, autoritatea competentă ar trebui să poată decide, în conformitate cu legislația națională și pentru a garanta că utilizarea prevăzută a produselor confiscate se face în beneficiul deplin al țărilor menționate în anexa II, ca acestea să fie puse la dispoziția acestor țări în scopuri umanitare. În absența unei astfel de decizii, produsele confiscate trebuie să fie distruse.

(12)

În scopul de a adăuga produse pe lista produselor care intră sub incidența prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în scopul de a modifica anexele la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu,

(a)

criteriile pentru definirea produsului cu preț diferențiat;

(b)

condițiile în care autoritățile vamale adoptă măsuri;

(c)

măsurile pe care le adoptă autoritățile competente din statele membre.

(a)

„produs cu preț diferențiat” înseamnă orice produs farmaceutic care este utilizat pentru prevenirea, diagnosticarea sau tratamentul bolilor, enumerate în anexa IV, și al cărui preț este fixat în conformitate cu una dintre modalitățile opționale de calcul indicate la articolul 3, verificat de Comisie sau de un auditor independent, în conformitate cu articolul 4, și care figurează pe lista produselor cu preț diferențiat, prezentată în anexa I;

(b)

„țări de destinație” înseamnă acele țări enumerate în anexa II;

(c)

„autoritate competentă” înseamnă o autoritate desemnată de un stat membru pentru a stabili dacă mărfurile confiscate de autoritățile vamale din statul membru respectiv sunt produse cu prețuri diferențiate și pentru a da instrucțiunile necesare, în funcție de rezultatul examinării.

(a)

reexportate spre țările de destinație;

(b)

plasate în regim de tranzit sau în regim de antrepozit vamal sau într-o zonă liberă sau în antrepozit liber, în scopul reexportării spre o țară de destinație.

(a)

fie un preț care să nu depășească procentul prevăzut în anexa III din media poderată a prețului franco fabrică pe care un producător îl facturează pentru același produs pe piețele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la data cererii; fie

(b)

un preț care să corespundă costurilor directe de producție ale unui producător, cu adăugarea procentului maxim prevăzut în anexa III.

(a)

numele produsului și ingredientul activ al produsului cu preț diferențiat, precum și informații suficiente care să permită verificarea bolii pe care o previne, o diagnostichează sau o tratează;

(b)

prețul propus, recurgând la una dintre modalitățile opționale de calculare a prețului prevăzute la articolul 3, cu detalii suficiente pentru a permite verificarea. În locul furnizării acestor informații detaliate, solicitantul poate prezenta și un certificat emis de un auditor independent, care să indice că prețul a fost verificat și corespunde unuia dintre criteriile prevăzute în anexa III. Auditorul independent este desemnat de comun acord de producător și de Comisie. Orice informație prezentată de solicitant auditorului rămâne confidențială;

(c)

țara sau țările de destinație în care solicitantul intenționează să vândă produsul respectiv;

(d)

numărul de cod bazat pe Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (5) și, după caz, completat cu subdiviziunile TARIC, pentru identificarea fără ambiguitate a mărfurilor respective; și

(e)

orice măsură luată de producător sau de exportator pentru a face ca produsul cu preț diferențiat să poată fi mai ușor distins de produsele identice oferite la vânzare în interiorul Uniunii.

24.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/53

(1)

Europol a fost înființată prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului (2) ca entitate a Uniunii finanțată de la bugetul general al Uniunii pentru a susține și a consolida activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în vederea prevenirii și a combaterii criminalității organizate, a terorismului și a altor forme grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre. Decizia 2009/371/JAI a înlocuit Convenția în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la înființarea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol) (3).

(2)

Articolul 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Europol trebuie să facă obiectul unui regulament adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară. De asemenea, articolul prevede instituirea procedurii de control al activităților Europol de către Parlamentul European, la care parlamentele naționale sunt asociate, sub rezerva articolului 12 litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și a articolului 9 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la TUE și la TFUE (denumit în continuare „Protocolul nr. 1”), cu scopul de a întări legitimitatea democratică și responsabilitatea Europol în fața cetățenilor Uniunii. Prin urmare, Decizia 2009/371/JAI ar trebui să fie înlocuită cu un regulament care să stabilească, printre altele, norme privind controlul parlamentar.

(3)

„Programul de la Stockholm – o Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora” (4) invită Europol să evolueze și să devină un centru pentru schimbul de informații între autoritățile care asigură respectarea aplicării legii din statele membre, un furnizor de servicii și o platformă pentru serviciile de respectare a aplicării legii. Pe baza unei evaluări a funcționării Europol, îmbunătățirea în continuare a eficacității sale operaționale este necesară pentru realizarea respectivului obiectiv.

(4)

Rețelele infracționale și teroriste la scară largă reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității interne a Uniunii, precum și a siguranței și bunăstării cetățenilor săi. Evaluările disponibile privind amenințările arată că grupurile infracționale devin din ce în ce mai mult poliinfracționale și operează transfrontalier. Prin urmare, este necesar ca autoritățile naționale de aplicare a legii să coopereze din ce în ce mai strâns cu omologii din alte state membre. În acest context, este necesar să se furnizeze Europol mijloacele necesare pentru a susține în mai mare măsură statele membre în prevenirea criminalității, efectuarea de analize și desfășurarea de anchete în întreaga Uniune. Această necesitate a fost confirmată, de asemenea, în evaluarea Deciziei 2009/371/JAI.

(5)

Prezentul regulament are drept obiectiv modificarea și extinderea dispozițiilor Deciziei 2009/371/JAI, și ale Deciziilor 2009/934/JAI (5), 2009/935/JAI (6), 2009/936/JAI (7) și 2009/968/JAI (8) ale Consiliului de punere în aplicare a Deciziei 2009/371/JAI. Având în vedere că modificările care urmează a fi aduse sunt substanțiale ca număr și natură, aceste decizii ar trebui, din motive de claritate, să fie înlocuite în integralitate în privința statelor membre care își asumă obligații prin prezentul regulament. Europol astfel cum este instituită prin prezentul regulament ar trebui să înlocuiască și să preia funcțiile Europol astfel cum a fost instituită prin Decizia 2009/371/JAI, care ar trebui, prin urmare, abrogată.

(6)

Întrucât criminalitatea gravă depășește adesea frontierele interne, Europol ar trebui să susțină și să consolideze acțiunile statelor membre și cooperarea dintre acestea în prevenirea și combaterea criminalității grave care afectează două sau mai multe state membre. Întrucât terorismul reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității Uniunii, Europol ar trebui să acorde asistență statelor membre pentru a face față provocărilor comune în această privință. În calitate de agenție a Uniunii de aplicare a legii, Europol ar trebui, de asemenea, să susțină și să consolideze acțiunile și cooperarea privind combaterea formelor de criminalitate care afectează interesele Uniunii. Printre formele de criminalitate care intră în sfera de competență a Europol, criminalitatea organizată se numără în continuare în cadrul domeniului de aplicare al obiectivelor Europol, întrucât, având în vedere amploarea, importanța și consecințele sale, aceasta necesită, de asemenea, o abordare comună din partea statelor membre. De asemenea, Europol ar trebui să ofere sprijin în prevenirea și combaterea infracțiunilor conexe săvârșite pentru a procura mijloacele necesare săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europol, sau pentru a săvârși astfel de acte, sau pentru a asigura impunitatea săvârșirii acestora.

(7)

Europol ar trebui să furnizeze analize strategice și evaluări privind amenințările pentru a acorda asistență Consiliului și Comisiei în stabilirea priorităților strategice și operaționale ale Uniunii în materie de combatere a criminalității, precum și în punerea în aplicare operațională a priorităților respective. La cererea Comisiei, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (9), Europol ar trebui, de asemenea, să efectueze analize de risc, inclusiv privind criminalitatea organizată, în măsura în care riscurile în cauză ar putea submina aplicarea acquis-ului Schengen de către statele membre. În plus, la cererea Consiliului sau a Comisiei, după caz, Europol ar trebui să furnizeze analize strategice și evaluări privind amenințările pentru a contribui la evaluarea statelor care sunt candidate la aderarea la Uniune.

(8)

Atacurile împotriva sistemelor informatice care afectează organisme ale Uniunii sau două ori mai multe state membre reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare în Uniune, în special având în vedere viteza și impactul acestora, precum și dificultatea de identificare a surselor acestora. Atunci când analizează solicitările Europol de a iniția o anchetă cu privire la un atac grav de presupusă origine infracțională împotriva sistemelor informatice, care afectează organisme ale Uniunii sau două ori mai multe state membre, statele membre ar trebui să transmită un răspuns Europol, fără întârziere, având în vedere că rapiditatea răspunsului este un element esențial pentru a aborda cu succes criminalitatea informatică.

(9)

Având în vedere importanța cooperării între agenții, Europol și Eurojust ar trebui să se asigure că se instituie modalitățile necesare pentru optimizarea cooperării lor operaționale, ținând cont în mod corespunzător de misiunile și de mandatele lor respective, precum și de interesele statelor membre. În special, Europol și Eurojust ar trebui să se informeze reciproc în permanență cu privire la orice activitate care implică finanțarea echipelor comune de anchetă.

(10)

Atunci când se înființează o echipă comună de anchetă, acordul relevant ar trebui să stabilească condițiile referitoare la participarea personalului Europol în cadrul echipei. Europol ar trebui să țină evidența participărilor sale în cadrul unor asemenea echipe comune de anchetă care vizează activități infracționale care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol.

(11)

Europol ar trebui să poată solicita statelor membre să inițieze, să efectueze sau să coordoneze anchete penale în cazuri specifice în care cooperarea transfrontalieră ar aduce un plus de valoare. Europol ar trebui să informeze Eurojust cu privire la astfel de solicitări.

(12)

Europol ar trebui să fie un centru pentru schimbul de informații în Uniune. Informațiile colectate, stocate, prelucrate, analizate și schimbate de către Europol includ date operative în materie penală, referitoare la informații cu privire la criminalitate sau la activitățile infracționale care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, obținute cu scopul de a stabili dacă au fost săvârșite acte infracționale concrete sau dacă ar putea fi săvârșite în viitor.

(13)

Pentru a asigura eficacitatea Europol ca centru pentru schimbul de informații, ar trebui să se prevadă obligații clare pentru statele membre de a furniza Europol datele necesare în scopul îndeplinirii obiectivelor sale. În punerea în aplicare a unor astfel de obligații, statele membre ar trebui să acorde o atenție specială furnizării de date relevante pentru combaterea infracțiunilor care sunt considerate priorități strategice și operaționale în cadrul instrumentelor de politică relevante ale Uniunii, în special prioritățile stabilite de Consiliu în cadrul ciclului de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și gravă. De asemenea, statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a furniza Europol o copie a schimburilor bilaterale și multilaterale de informații cu alte state membre referitoare la infracțiunile care se încadrează în obiectivele Europol. Atunci când furnizează Europol informațiile necesare, statele membre ar trebui să includă, de asemenea, informații cu privire la orice presupus atac cibernetic care afectează organismele Uniunii situate pe teritoriul lor. În același timp, Europol ar trebui să crească nivelul sprijinului pe care îl acordă statelor membre, astfel încât să consolideze cooperarea reciprocă și schimbul de informații. Europol ar trebui să înainteze un raport anual Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale cu privire la informațiile furnizate de fiecare stat membru în parte.

(14)

În vederea asigurării unei cooperări eficace între Europol și statele membre, în fiecare stat membru ar trebui să se înființeze o unitate națională (denumită în continuare „unitatea națională”). Unitatea națională ar trebui să fie punctul de legătură între autoritățile naționale competente și Europol, având, prin urmare, un rol de coordonare în ceea ce privește cooperarea statelor membre cu Europol și contribuind astfel la asigurarea faptului că fiecare stat membru răspunde solicitărilor Europol în mod uniform. Pentru a asigura un schimb de informații continuu și eficace între Europol și unitățile naționale și pentru a facilita cooperarea acestora, fiecare unitate națională ar trebui să desemneze cel puțin un ofițer de legătură atașat pe lângă Europol.

(15)

Luând în considerare structura descentralizată a unora dintre statele membre și necesitatea de a asigura schimburi rapide de informații, Europol ar trebui să fie autorizată să coopereze în mod direct cu autoritățile competente din statele membre, în condițiile definite de statele membre, informând în același timp unitățile naționale, la cererea acestora din urmă.

(16)

Ar trebui încurajată constituirea unor echipe comune de anchetă și personalul Europol ar trebui să poată face parte din acestea. Pentru a se asigura că această participare este posibilă în toate statele membre, Regulamentul (Euratom, CECO, CEE) nr. 549/69 al Consiliului (10) prevede că personalul Europol nu beneficiază de imunități atunci când participă la echipe comune de anchetă.

(17)

Este necesar, de asemenea, să se îmbunătățească guvernanța Europol, prin urmărirea obiectivului de creștere a eficienței și prin raționalizarea procedurilor.

(18)

Statele membre și Comisia ar trebui să fie reprezentate în cadrul consiliului de administrație al Europol (denumit în continuare „consiliul de administrație”) pentru a supraveghea cu eficacitate activitatea acestuia. Membrii și membrii supleanți ai consiliului de administrație ar trebui să fie numiți ținând cont de competențele lor manageriale, administrative și bugetare relevante și de cunoștințele lor privind cooperarea în domeniul aplicării legii. Membrii supleanți ar trebui să acționeze în calitate de membri în absența acestora.

(19)

Toate părțile reprezentate în cadrul consiliului de administrație ar trebui să depună eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor, pentru a asigura continuitatea activității acestuia. Toate părțile ar trebui să aibă drept obiectiv realizarea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în cadrul consiliului de administrație.

(20)

Consiliul de administrație ar trebui să aibă posibilitatea de a invita observatori fără drept de vot a căror opinie poate fi relevantă pentru discuții, inclusiv un reprezentant desemnat de grupul mixt de control parlamentar specializat (JPSG).

(21)

Consiliului de administrație ar trebui să i se acorde competențele necesare, în special cu privire la stabilirea bugetului, verificarea executării acestuia și adoptarea normelor financiare și a documentelor de planificare corespunzătoare, precum și adoptarea normelor pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în ceea ce privește membrii săi, instituirea unor proceduri de lucru transparente pentru luarea deciziilor de către directorul executiv al Europol și adoptarea raportului anual de activitate. Acesta ar trebui să exercite competențele de autoritate împuternicită să facă numiri în ceea ce privește personalul agenției, inclusiv directorul executiv.

(22)

În vederea asigurării unei funcționări cotidiene eficiente a Europol, directorul executiv ar trebui să fie reprezentantul legal și administratorul acestuia, acționând independent în îndeplinirea îndatoririlor sale și asigurând că Europol îndeplinește atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. În special, directorul executiv ar trebui să răspundă de elaborarea documentelor bugetare și de planificare înaintate consiliului de administrație în vederea adoptării unei decizii, precum și de punerea în aplicare a programului multianual și a programelor anuale de activitate ale Europol, precum și a altor documente de planificare.

(23)

În scopul prevenirii și combaterii criminalității care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor sale, este necesar ca Europol să dețină informațiile cât mai complete și mai actualizate posibil. Prin urmare, Europol ar trebui să fie în măsură să prelucreze datele pe care i le furnizează statele membre, organismele Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale și, în condiții stricte stabilite în prezentul regulament, părțile private, precum și date care provin din surse aflate la dispoziția publicului, pentru înțelegerea fenomenelor și a tendințelor infracționale, colectarea de informații cu privire la rețele infracționale și detectarea de legături între diferite infracțiuni.

(24)

În scopul îmbunătățirii eficacității sale în ceea ce privește furnizarea de analize precise privind criminalitatea către autoritățile competente din statele membre, Europol ar trebui să utilizeze noile tehnologii pentru prelucrarea datelor. Europol ar trebui să fie în măsură să detecteze rapid legături între anchete și moduri de operare comune ale unor grupuri infracționale diferite, să verifice încrucișat date și să aibă o imagine de ansamblu clară asupra tendințelor, garantând în același timp un nivel ridicat al protecției datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice. Prin urmare, bazele de date ale Europol ar trebui să fie structurate în așa fel încât să permită acesteia să aleagă cea mai eficientă structură informatică. De asemenea, Europol ar trebui să fie în măsură să acționeze ca prestator de servicii, în special prin asigurarea unei rețele securizate pentru schimbul de date, precum aplicația de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA), destinată să faciliteze schimbul de informații între statele membre, Europol, alte organisme ale Uniunii, țările terțe și organizații internaționale. Pentru a asigura un nivel ridicat al protecției datelor, ar trebui să se prevadă scopul operațiunilor de prelucrare și drepturile de acces, precum și garanții suplimentare specifice. În special, prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să se facă cu respectarea principiilor necesității și proporționalității.

(25)

Europol ar trebui să asigure alocarea unui scop specific tuturor datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul analizelor operaționale. Cu toate acestea, pentru a-și îndeplini misiunea, ar trebui să se permită Europol să prelucreze toate datele cu caracter personal primite pentru a identifica legături între mai multe domenii ale criminalității și anchete și Europol nu ar trebui să fie limitat la identificarea legăturilor în cadrul unui singur domeniu al criminalității.

(26)

În vederea respectării dreptului de proprietate asupra datelor și a protecției datelor cu caracter personal, statele membre, organismele Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui să fie în măsură să stabilească scopul sau scopurile în care Europol poate prelucra datele pe care le furnizează și să restricționeze drepturile de acces. Limitarea scopului este un principiu fundamental al prelucrării datelor cu caracter personal; în special, aceasta contribuie la transparență, securitate juridică și predictibilitate și este esențială mai ales în domeniul cooperării în materie de aplicare a legii unde, de obicei, persoanele vizate nu știu că datele lor personale sunt colectate și prelucrate și unde utilizarea datelor cu caracter personal poate avea un impact semnificativ asupra vieții și libertăților persoanelor fizice.

(27)

Pentru a asigura că datele sunt accesate numai de către persoanele care au nevoie de acces în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme detaliate privind diferite grade ale dreptului de acces la datele prelucrate de Europol. Normele respective ar trebui să nu aducă atingere restricțiilor în materie de acces impuse de furnizorii de date, întrucât principiul dreptului de proprietate asupra datelor ar trebui să fie respectat. Pentru a spori eficiența prevenirii și combaterii criminalității care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, aceasta ar trebui să notifice statelor membre informațiile care le vizează.

(28)

În vederea consolidării cooperării operaționale între agenții și, în special, în vederea stabilirii de legături între datele aflate deja în posesia diferitelor agenții, Europol ar trebui să acorde Eurojust și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) dreptul de a avea acces, pe baza unui sistem de tip răspuns pozitiv/negativ („hit/no hit”), la datele aflate la dispoziția Europol. Europol și Eurojust ar trebui să aibă posibilitatea de a încheia un acord de lucru care să asigure, pe bază de reciprocitate în cadrul mandatelor lor respective, accesul la toate informațiile furnizate în scopul verificării încrucișate în conformitate cu garanțiile specifice și de protecție a datelor prevăzute de prezentul regulament, precum și posibilitatea de căutare a acestora. Orice acces la datele aflate la dispoziția Europol ar trebui să fie limitat, prin mijloace tehnice, la informațiile care fac obiectul mandatelor respective ale acestor organisme ale Uniunii.

(29)

Europol ar trebui să întrețină relații de cooperare cu alte organisme ale Uniunii, autorități din țări terțe, organizații internaționale și părți private, în măsura necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

(30)

Pentru a asigura eficacitatea operațională, Europol ar trebui să fie în măsură să facă schimb de informații relevante de orice tip, cu excepția datelor cu caracter personal, cu alte organisme ale Uniunii, autorități din țări terțe și organizații internaționale, în măsura necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor sale. Întrucât societățile, firmele, asociațiile de întreprinderi, organizațiile neguvernamentale și alte părți private dețin cunoștințe de specialitate și informații cu relevanță directă pentru prevenirea și combaterea criminalității grave și a terorismului, Europol ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să facă schimb de astfel de informații cu părțile private. Pentru a preveni și a combate criminalitatea informatică, în ceea ce privește incidentele legate de securitatea rețelelor și a informației, în temeiul actului legislativ aplicabil al Uniunii care prevede măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune, Europol ar trebui să coopereze și să facă schimb de informații, cu excepția datelor cu caracter personal, cu autoritățile naționale competente în materie de securitate a rețelelor și a sistemelor de informații.

(31)

În măsura necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, Europol ar trebui să poată face schimb de date cu caracter personal relevante cu alte organisme ale Uniunii.

(32)

Criminalitatea gravă și terorismul au adesea conexiuni dincolo de teritoriul Uniunii. Prin urmare, Europol ar trebui să fie în măsură să facă schimb de date cu caracter personal cu autorități din țări terțe și cu organizații internaționale cum ar fi Organizația Internațională de Poliție Criminală – Interpol, în măsura necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

(33)

Toate statele membre sunt afiliate la Interpol. Pentru a-și îndeplini misiunea, Interpol primește, stochează și circulă date pentru a ajuta autoritățile competente de aplicare a legii să prevină și să combată criminalitatea internațională. Prin urmare, este adecvat să se consolideze cooperarea dintre Europol și Interpol prin promovarea unui schimb eficient de date cu caracter personal, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor cu caracter personal. Prezentul regulament ar trebui să se aplice transferului de date cu caracter personal de la Europol către Interpol, în special dispozițiile privind transferurile internaționale.

(34)

Pentru a garanta limitarea scopului, este important să se asigure că datele cu caracter personal pot fi transferate de Europol către organisme ale Uniunii, țări terțe și organizații internaționale numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea și combaterea criminalității care se încadrează în obiectivele Europol. În acest scop, atunci când se transferă date cu caracter personal, este necesar să fie asigurat faptul că destinatarul se angajează ca aceste date să fie folosite de către destinatar sau transmise mai departe către o autoritate competentă dintr-o țară terță numai în scopul pentru care acestea au fost inițial transferate. Ulterior, transferul în continuare al datelor ar trebui să aibă loc în conformitate cu prezentul regulament.

(35)

Europol ar trebui să fie în măsură să transfere date cu caracter personal către o autoritate a unei țări terțe sau o organizație internațională pe baza unei decizii a Comisiei care constată că țara sau organizația internațională în cauză asigură un nivel adecvat de protecție a datelor (denumită în continuare „decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”) sau, în absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, a unui acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului 218 din TFUE sau a unui acord de cooperare care să permită schimbul de date cu caracter personal încheiat între Europol și țara terță înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, anexat la TUE și la TFUE, acordurile respective continuă să producă efecte juridice atât timp cât nu sunt abrogate, anulate sau modificate în cadrul punerii în aplicare a tratatelor. După caz și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (11), Comisia ar trebui să poată consulta Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) înainte și în timpul negocierii unui acord internațional. În cazul în care identifică o necesitate operațională de cooperare cu o țară terță sau cu o organizație internațională, consiliul de administrație ar trebui să aibă posibilitatea de a propune Consiliului să atragă atenția Comisiei asupra necesității unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unei recomandări de deschidere a negocierilor privind un acord internațional, astfel cum se menționează anterior.

(36)

În cazul în care un transfer de date cu caracter personal nu se poate baza pe o decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau pe un acord internațional încheiat de Uniune sau pe un acord de cooperare în vigoare, consiliul de administrație, de comun acord cu AEPD, ar trebui să poată autoriza o serie de transferuri, în cazul în care condiții specifice impun acest lucru și cu condiția asigurării unor garanții adecvate. Directorul executiv ar trebui să poată autoriza transferul de date în cazuri excepționale pe baza unei analize de la caz la caz, în cazul în care este necesar un astfel de transfer, în condiții stricte specifice.

(37)

Europol ar trebui să fie în măsură să prelucreze date cu caracter personal care provin de la părți private și persoane private numai dacă respectivele date sunt transferate către Europol de către una din următoarele: o unitate națională în conformitate cu dreptul său intern; un punct de contact dintr-o țară terță; o organizație internațională cu care există o cooperare instituită printr-un acord de cooperare care permite schimbul de date cu caracter personal încheiat în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament; o autoritate a unei țări terțe; sau o organizație internațională care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE. Cu toate acestea, în cazurile în care Europol primește date cu caracter personal direct de la părți private și unitatea națională, punctul de contact sau autoritatea vizată nu poate fi identificată, Europol ar trebui să poată prelucra datele cu caracter personal respective doar în scopul identificării respectivelor entități, iar datele în cauză ar trebui șterse, cu excepția cazului în care respectivele entități retransmit respectivele date cu caracter personal în termen de patru luni de la data la care are loc transferul. Europol ar trebui să asigure prin mijloace tehnice că, în cursul respectivei perioade, aceste date nu sunt accesibile pentru prelucrarea în orice alt scop.

(38)

Ținând cont de amenințarea excepțională și specifică la adresa securității interne a Uniunii reprezentată de terorism și de alte forme de criminalitate gravă, în special atunci când sunt facilitate, promovate sau comise cu utilizarea internetului, activitățile pe care Europol ar trebui să le întreprindă pe baza prezentului regulament, care reies din punerea în aplicare de către Europol a concluziilor Consiliului din 12 martie 2015, precum și de îndemnul Consiliului European din 23 aprilie 2015 în legătură mai ales cu aceste domenii prioritare, în special practica corespunzătoare a schimburilor directe de date cu caracter personal cu părți private ar trebui să fie evaluată de Comisie până la 1 mai 2019.

(39)

Nu ar trebui prelucrată nicio informație care a fost obținută în mod clar cu încălcarea evidentă a drepturilor omului.

(40)

Normele privind protecția datelor în cadrul Europol ar trebui să fie consolidate și să se bazeze pe principiile pe care se întemeiază Regulamentul (CE) nr. 45/2001 pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Întrucât Declarația nr. 21 privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești, atașată la TUE și la TFUE, recunoaște natura specifică a prelucrării datelor cu caracter personal în contextul aplicării legii, normele Europol privind protecția datelor ar trebui să fie autonome, dar, în același timp, în concordanță cu dispozițiile altor instrumente relevante în materie de protecție a datelor aplicabile în domeniul cooperării polițienești în Uniune. Respectivele instrumente includ, în special, Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (12), precum și Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a Consiliului Europei și Recomandarea sa nr. R(87) 15 (13).

(41)

Orice prelucrare a datelor cu caracter personal de către Europol ar trebui să fie legală și echitabilă în raport cu persoanele vizate. Principiul prelucrării echitabile impune transparența prelucrării, permițând persoanelor vizate să își exercite drepturile care le revin în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, accesul la datele cu caracter personal ale acestora ar trebui să poată fi refuzat sau restricționat în cazul în care, ținând seama în mod corespunzător de interesele persoanelor vizate în cauză, un astfel de refuz sau restricționare constituie o măsură necesară pentru a permite Europol să își îndeplinească atribuțiile în mod corespunzător, să protejeze securitatea și ordinea publică sau să prevină criminalitatea, pentru a garanta că o anchetă națională nu va fi pusă în pericol sau pentru a proteja drepturile și libertățile unor părți terțe. Pentru sporirea transparenței, Europol ar trebui să facă public un document care să expună, într-o manieră inteligibilă, dispozițiile aplicabile referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal și la mijloacele disponibile persoanelor vizate pentru exercitarea drepturilor lor. De asemenea, Europol ar trebui să publice pe site-ul său o listă a deciziilor privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, a acordurilor și a acordurilor administrative referitoare la transferul de date cu caracter personal către țări terțe și către organizații internaționale. În plus, pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea sa față de cetățenii Uniunii, Europol ar trebui să publice pe site-ul său o listă a membrilor consiliului său de administrație și, după caz, rezumatele rezultatelor reuniunilor consiliului de administrație, după caz, respectând cerințele legate de protecția datelor.

(42)

Pe cât posibil, datele cu caracter personal ar trebui diferențiate în funcție de gradul lor de acuratețe și fiabilitate. Ar trebui să se facă diferența între fapte și evaluări cu caracter personal, pentru a asigura atât protecția persoanelor fizice, cât și calitatea și fiabilitatea informațiilor prelucrate de Europol. În cazul informațiilor obținute din surse aflate la dispoziția publicului, în special pe internet, Europol ar trebui, în măsura posibilului, să evalueze cu o atenție deosebită acuratețea acestor informații și fiabilitatea sursei acestora, pentru a face față riscurilor asociate cu internetul în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și a vieții private.

(43)

În domeniul cooperării în materie de aplicare a legii se prelucrează date cu caracter personal care se referă la diferite categorii de persoane vizate. Europol ar trebui să facă distincții cât mai clare posibil între datele cu caracter personal în ceea ce privește diferitele categorii de persoane vizate. Datele cu caracter personal privind unele persoane cum ar fi victime, martori, persoane care dețin informații relevante, precum și datele cu caracter personal privind minori, ar trebui să fie protejate în mod special. Europol ar trebui să prelucreze date sensibile doar dacă datele respective completează alte date cu caracter personal deja prelucrate de Europol.

(44)

Ținând seama de dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal, Europol nu ar trebui să stocheze date cu caracter personal mai mult timp decât este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor sale. Necesitatea continuării păstrării datelor respective ar trebui reexaminată în termen de cel mult trei ani de la începutul prelucrării inițiale a acestora.

(45)

Pentru a garanta securitatea datelor cu caracter personal, Europol și statele membre ar trebui să pună în aplicare măsurile tehnice și organizatorice necesare.

(46)

Toate persoanele vizate ar trebui să aibă dreptul de acces la datele cu caracter personal care le privesc, dreptul la rectificare dacă datele respective sunt inexacte și dreptul de a șterge sau a restricționa datele respective, dacă acestea nu mai sunt necesare. Costurile legate de exercitarea dreptului de acces la datele cu caracter personal nu ar trebui să reprezinte un obstacol în exercitarea în mod efectiv a respectivului drept. Drepturile persoanelor vizate și exercitarea acestora nu ar trebui să afecteze obligațiile care revin Europol și ar trebui să facă obiectul restricțiilor prevăzute în prezentul regulament.

(47)

Protecția drepturilor și libertăților persoanelor vizate impune o atribuire clară a responsabilităților în temeiul prezentului regulament. În special, statele membre ar trebui să răspundă de acuratețea datelor, de actualizarea datelor pe care le-au transferat către Europol și de legalitatea unor astfel de transferuri de date. Europol ar trebui să răspundă de acuratețea datelor și de actualizarea datelor puse la dispoziție de alți furnizori de date sau care reies din analizele proprii ale Europol. Europol ar trebui să se asigure că datele sunt prelucrate în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale și că sunt colectate și prelucrate într-un scop specific. Europol ar trebui, de asemenea, să se asigure că datele sunt adecvate, relevante, neexcesive în raport cu scopul în care sunt prelucrate, că sunt păstrate fără a se depăși timpul necesar în acest scop și că sunt prelucrate într-un mod care asigură securitatea corespunzătoare a datelor cu caracter personal și confidențialitatea prelucrării datelor.

(48)

Europol ar trebui să țină evidențe privind colectarea, modificarea, accesarea, dezvăluirea, combinarea sau ștergerea datelor cu caracter personal în scopul verificării legalității prelucrării datelor, al automonitorizării și al asigurării integrității și securității corespunzătoare a datelor. Europol ar trebui să aibă obligația de a coopera cu AEPD și de a pune la dispoziția acesteia, la cerere, registrele sau documentația, astfel încât acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării operațiunilor de prelucrare.

(49)

Europol ar trebui să desemneze un responsabil cu protecția datelor care să îi acorde asistență în ceea ce privește monitorizarea respectării prezentului regulament. Responsabilul cu protecția datelor ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească îndatoririle și atribuțiile în mod independent și cu eficacitate și ar trebui să i se furnizeze resursele necesare.

(50)

Structuri de supraveghere independente, transparente, responsabile și eficace sunt esențiale pentru protejarea persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Autoritățile naționale competente în materie de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal ar trebui să monitorizeze legalitatea datelor cu caracter personal furnizate de statele membre către Europol. AEPD ar trebui să monitorizeze legalitatea prelucrării datelor efectuate de către Europol, exercitându-și funcțiile în deplină independență. În această privință, mecanismul consultării prealabile reprezintă o garanție importantă pentru noile tipuri de operațiuni de prelucrare. Aceasta nu ar trebui să se aplice activităților operaționale individuale specifice, precum proiectele de analiză operațională, ci utilizării noilor sisteme IT pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și oricăror modificări substanțiale la acestea.

(51)

Este important să se asigure o supraveghere consolidată și eficace a Europol și să se garanteze că AEPD este în măsură să utilizeze cunoștințe de specialitate adecvate privind protecția datelor în domeniul aplicării legii atunci când își asumă responsabilitatea supravegherii Europol din punctul de vedere al protecției datelor. AEPD și autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să coopereze strâns în aspecte specifice care necesită implicare la nivel național și să asigure aplicarea coerentă a prezentului regulament în întreaga Uniune.

(52)

Pentru a se facilita cooperarea dintre ele, însă fără a se aduce atingere independenței AEPD și responsabilității acesteia de supraveghere a Europol pentru protecția datelor, AEPD și autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să se întâlnească periodic în cadrul Consiliului de cooperare, care, în calitate de organism consultativ, ar trebui să emită avize, orientări, recomandări și cele mai bune practici privind diferite aspecte care necesită implicare la nivel național.

(53)

Întrucât Europol prelucrează, de asemenea, date cu caracter personal neoperaționale, care nu au legătură cu anchete penale, cum ar fi datele personale privind angajații Europol, furnizorii de servicii sau vizitatorii, prelucrarea unor astfel de date ar trebui să facă obiectul Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

(54)

AEPD ar trebui să primească și să analizeze plângerile înaintate de persoanele vizate. Investigația inițiată în urma unei plângeri ar trebui să fie efectuată, sub rezerva unui control jurisdicțional, în măsura în care este adecvată în cazul respectiv. Autoritatea națională de supraveghere ar trebui să informeze persoana vizată cu privire la stadiul în care se află plângerea și cu privire la soluționarea acesteia într-un termen rezonabil.

(55)

Orice persoană fizică ar trebui să aibă dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei decizii a AEPD care o privește.

(56)

Europol ar trebui să se supună normelor generale privind răspunderea contractuală și necontractuală aplicabile instituțiilor, agențiilor și organismelor Uniunii, cu excepția normelor privind răspunderea pentru prelucrarea ilegală a datelor.

(57)

Pentru persoana fizică în cauză poate fi neclar dacă prejudiciul pe care l-a suferit în urma prelucrării ilegale a datelor este cauzat de acțiunea Europol sau de cea a unui stat membru. Prin urmare, Europol și statul membru în care s-a produs evenimentul care a generat prejudiciul ar trebui să fie răspunzători în solidar.

(58)

Concomitent cu respectarea rolului de control al activităților Europol al Parlamentului European la care parlamentele naționale sunt asociate, este necesar ca Europol să fie o organizație internă pe deplin responsabilă și transparentă. În acest scop, având în vedere articolul 88 din TFUE, ar trebui instituite proceduri de control al activităților Europol de către Parlamentul European, la care parlamentele naționale să fie asociate. Aceste proceduri ar trebui să facă obiectul articolului 12 litera (c) din TUE și articolului 9 din Protocolul nr. 1, care prevăd că Parlamentul European și parlamentele naționale urmează să definească împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii. Procedurile care urmează să fie instituite pentru controlul activităților Europol ar trebui să țină seama în mod corespunzător de necesitatea de a se asigura că Parlamentul European este pe picior de egalitate cu parlamentele naționale, precum și de necesitatea garantării confidențialității informațiilor operaționale. Cu toate acestea, modul în care parlamentele naționale își exercită controlul asupra guvernelor lor în ceea ce privește activitățile Uniunii ține de organizarea și de practicile constituționale proprii fiecărui stat membru.

(59)

Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”) și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (denumit în continuare „Regimul aplicabil celorlalți agenți”) stabilite de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (14) ar trebui să se aplice personalului Europol. Europol ar trebui să poată angaja personal din cadrul autorităților competente ale statelor membre ca agenți temporari a căror perioadă de serviciu ar trebui să fie limitată pentru a respecta principiul rotației, întrucât reintegrarea ulterioară a acestor membri ai personalului în serviciul autorității lor competente facilitează cooperarea strânsă între Europol și autoritățile competente ale statelor membre. Statele membre ar trebui să ia orice măsură necesară pentru a asigura că membrii personalului angajați în cadrul Europol în calitate de agenți temporari pot să revină în administrația publică națională de care aparțin, la încetarea raporturilor lor de serviciu în cadrul Europol.

(60)

Dată fiind natura îndatoririlor Europol și rolul directorului executiv, comisia competentă a Parlamentului European ar trebui să aibă posibilitatea de a-l invita să se prezinte în fața sa înaintea numirii, precum și înaintea oricărei prelungiri a mandatului său. De asemenea, directorul executiv ar trebui să prezinte raportul anual Parlamentului European și Consiliului. În plus, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să aibă posibilitatea de a-l invita pe directorul executiv să prezinte un raport privind modul în care și-a îndeplinit îndatoririle.

(61)

Pentru a garanta deplina autonomie și independență a Europol, ar trebui să se acorde acestuia un buget autonom, ale cărui venituri să provină în principal dintr-o contribuție de la bugetul general al Uniunii. Procedura bugetară a Uniunii ar trebui să se aplice în ceea ce privește contribuția Uniunii și orice altă subvenție care este suportată de la bugetul general al Uniunii. Auditarea conturilor ar trebui să fie efectuată de Curtea de Conturi.

(62)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei (15) ar trebui să se aplice Europol.

(63)

Având în vedere competențele lor legale și administrative specifice și aptitudinile lor tehnice de a realiza activități de schimb de informații, operații și anchete transfrontaliere, inclusiv în cadrul unor echipe comune de anchetă, și de a asigura facilități de formare, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să fie în măsură să primească granturi din partea Europol fără o cerere de propuneri, în conformitate cu articolul 190 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (16).

(64)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17) ar trebui să se aplice Europol.

(65)

Europol prelucrează date care necesită o protecție specială, întrucât conțin informații sensibile neclasificate și informații UE clasificate. Prin urmare, Europol ar trebui să stabilească norme privind confidențialitatea și prelucrarea unor astfel de informații. Normele privind protecția informațiilor UE clasificate ar trebui să fie în concordanță cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului (18).

(66)

Este oportun ca aplicarea prezentului regulament să fie evaluată periodic.

(67)

Dispozițiile necesare privind găzduirea Europol la Haga, unde își are sediul, și normele specifice aplicabile întregului personal al Europol și membrilor de familie ai acestora ar trebui stabilite într-un acord privind sediul. În plus, statul membru gazdă ar trebui să furnizeze condițiile necesare pentru funcționarea fără probleme a Europol, inclusiv școlarizare multilingvă de orientare europeană și conexiuni adecvate de transport, în scopul de a atrage resurse umane de înaltă calitate, care să provină dintr-o zonă geografică cât mai extinsă posibil.

(68)

Europol, astfel cum este instituită prin prezentul regulament, înlocuiește și succede Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI. Prin urmare, ar trebui să fie succesorul legal al tuturor contractelor acestuia, inclusiv contractele de muncă, obligațiile asumate și bunurile dobândite. Acordurile internaționale încheiate de Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI, și acordurile încheiate de Europol, astfel cum a fost instituit de Convenția Europol înainte de 1 ianuarie 2010, ar trebui să rămână în vigoare.

(69)

Pentru a permite Europol să îndeplinească în continuare atribuțiile Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI, la nivelul maxim al capacităților sale, ar trebui să se prevadă măsuri tranzitorii, în special în ceea ce privește consiliul de administrație, directorul executiv și personalul angajat în temeiul unui contract pe durată nedeterminată pentru membrii personalului local încheiat de Europol, astfel cum a fost instituit de Convenția Europol, cărora ar trebui să li se ofere posibilitatea de angajare ca membri ai personalului temporar sau contractual în temeiul Regimului aplicabil celorlalți agenți.

(70)

Actul Consiliului din 3 decembrie 1998 (19) privind Statutul personalului Europol a fost abrogat prin articolul 63 din Decizia 2009/371/JAI. Cu toate acestea, ar trebui să se aplice în continuare personalului angajat de Europol înainte de intrarea în vigoare a Deciziei 2009/371/JAI. Prin urmare, dispozițiile tranzitorii ar trebui să prevadă că contractele încheiate în conformitate cu respectivul statut al personalului rămân reglementate de acesta.

(71)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unei entități responsabile de cooperarea în materie de aplicare a legii la nivelul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(72)

În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, Irlanda a notificat intenția sa de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament.

(73)

În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și acesta nu i se aplică.

(74)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și acesta nu i se aplică.

(75)

AEPD a fost consultată și a emis un aviz la 31 mai 2013.

(76)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la viață privată protejate de articolele 8 și 7 din Cartă, precum și de articolul 16 din TFUE,

(a)

„autoritățile competente ale statelor membre” înseamnă toate autoritățile polițienești și alte servicii de aplicare a legii existente în statele membre care sunt responsabile, în temeiul dreptului intern, de prevenirea și combaterea infracțiunilor. De asemenea, autoritățile competente includ și alte autorități publice existente în statele membre care sunt responsabile, în temeiul dreptului intern, de prevenirea și combaterea infracțiunilor care țin de competența Europol;

(b)

„analiză strategică” înseamnă toate metodele și tehnicile de colectare, stocare, prelucrare și evaluare a informațiilor în scopul sprijinirii și elaborării unei politici privind criminalitatea care contribuie la prevenirea eficientă și efectivă a criminalității și la combaterea acesteia;

(c)

„analiză operațională” înseamnă toate metodele și tehnicile de colectare, stocare, prelucrare și evaluare a informațiilor în scopul sprijinirii anchetelor penale;

(d)

„organisme ale Uniunii” înseamnă instituții, organisme, misiuni, oficii și agenții înființate prin TUE și TFUE sau în baza acestora;

(e)

„organizație internațională” înseamnă o organizație de drept internațional public și organismele lor subordonate, sau orice alt organism care este înființat printr-un acord încheiat între două sau mai multe țări sau în baza unui astfel de acord;

(f)

„părți private” înseamnă entități și organisme instituite în temeiul dreptului unui stat membru sau al unei țări terțe, în special societăți și firme, asociații de întreprinderi, organizații fără scop lucrativ și alte persoane juridice care nu sunt menționate la litera (e);

(g)

„persoane private” înseamnă toate persoanele fizice;

(h)

„date cu caracter personal” înseamnă orice informație privind o persoană vizată;

(i)

„persoană vizată” înseamnă o persoană fizică identificată sau identificabilă, o persoană identificabilă fiind o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare sau un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice identității fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale ale persoanei respective;

(j)

„date genetice” înseamnă toate datele cu caracter personal referitoare la caracteristicile genetice ale unei persoane care au fost moștenite sau dobândite și care oferă informații unice privind fiziologia sau sănătatea persoanei respective, astfel cum rezultă în special în urma unei analize a unei mostre de material biologic recoltate de la persoana în cauză;

(k)

„prelucrare” înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea;

(l)

„destinatar” înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau oricare alt organism căruia îi sunt divulgate datele, fie că aceasta este sau nu o parte terță;

(m)

„transfer de date cu caracter personal” înseamnă comunicarea de date cu caracter personal, puse la dispoziție în mod activ, între un număr limitat de părți identificate, expeditorul permițând în deplină cunoștință de cauză sau în mod intenționat ca destinatarul să aibă acces la datele cu caracter personal;

(n)

„încălcarea securității datelor cu caracter personal” înseamnă o încălcare a securității, care duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate în alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea;

(o)

„consimțământul persoanei vizate” înseamnă orice manifestare a voinței liberă, specifică, în cunoștință de cauză și lipsită de ambiguitate, prin care persoana vizată acceptă, printr-o declarație sau printr-o acțiune afirmativă fără echivoc, ca datele sale cu caracter personal să fie prelucrate;

(p)

„date administrative cu caracter personal” înseamnă toate datele cu caracter personal prelucrate de Europol, cu excepția datelor care sunt prelucrate în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3.

(a)

infracțiunile săvârșite pentru procurarea mijloacelor necesare săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europol;

(b)

infracțiunile săvârșite în vederea înlesnirii sau a săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europol;

(c)

infracțiunile săvârșite pentru a asigura impunitatea persoanelor care săvârșesc acte aflate în sfera de competență a Europol.

(a)

colectează, stochează, prelucrează, analizează și face schimb de informații, inclusiv informații operative în materie penală;

(b)

notifică fără întârziere statelor membre, prin intermediul unităților naționale instituite sau desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2), orice informație și orice legătură între infracțiuni care le vizează;

(c)

coordonează, organizează și pune în aplicare anchete și acțiuni operaționale pentru a susține și a consolida acțiunile autorităților competente ale statelor membre, efectuate:

(d)

participă la echipe comune de anchetă și propune înființarea lor în conformitate cu articolul 5;

(e)

furnizează statelor membre informații și sprijin analitic în legătură cu evenimente internaționale majore;

(f)

elaborează evaluări privind amenințările, analize strategice și operaționale, precum și rapoarte generale asupra situației;

(g)

dezvoltă, transmite și promovează cunoștințe de specialitate în ceea ce privește metode de prevenire a criminalității, proceduri de anchetare, metode tehnice și criminalistice și oferă consiliere statelor membre;

(h)

sprijină activitățile de schimb de informații, operațiile și anchetele transfrontaliere ale statelor membre, precum și echipele comune de anchetă, inclusiv prin furnizarea de sprijin operațional, tehnic și financiar;

(i)

asigură formare de specialitate și asistă statele membre la organizarea formării, inclusiv prin oferirea de sprijin financiar, în cadrul domeniului de aplicare al obiectivelor sale și în conformitate cu resursele bugetare și de personal de care dispune, în coordonare cu Agenția Uniunii Europene pentru formare în materie de aplicare a legii (CEPOL);

(j)

cooperează cu organismele Uniunii instituite în baza titlului V din TFUE și cu OLAF, în special prin schimburi de informații și prin furnizarea de sprijin analitic în domeniile care sunt de competența acestora;

(k)

furnizează informații și sprijin pentru structurile și misiunile UE de gestionare a crizelor instituite în baza TUE în cadrul domeniului de aplicare al obiectivelor Europol stabilite la articolul 3;

(l)

dezvoltă centre ale Uniunii specializate în combaterea anumitor tipuri de criminalitate care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, în special Centrul european de combatere a criminalității informatice;

(m)

sprijină acțiunile statelor membre de prevenire și combatere a formelor de criminalitate enumerate în anexa I care sunt facilitate, promovate sau săvârșite prin intermediul internetului, inclusiv, în cooperare cu statele membre, semnalarea conținutului online prin care se facilitează, se promovează sau se săvârșesc aceste forme de criminalitate furnizorilor de servicii online în cauză pentru ca aceștia să examineze voluntar compatibilitatea conținutului online semnalat cu termenii și condițiile proprii.

(a)

ar contraveni intereselor esențiale ale siguranței statului membru în cauză; sau

(b)

ar pune în pericol reușita unei anchete în curs sau siguranța unei persoane.

(a)

furnizează Europol informațiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale, inclusiv informații referitoare la formele de criminalitate a căror prevenire sau combatere este considerată prioritară de către Uniune;

(b)

asigură comunicarea și cooperarea eficace cu Europol a tuturor autorităților competente relevante;

(c)

crește gradul de informare cu privire la activitățile Europol.

(d)

în conformitate cu articolul 38 alineatul (5) litera (a), asigură conformitatea cu dreptul intern în cazul transmiterii informațiilor către Europol.

(a)

ar contraveni intereselor esențiale ale siguranței statului membru în cauză;

(b)

ar pune în pericol reușita unei anchete în curs sau siguranța unei persoane; sau

(c)

ar divulga informații referitoare la organizații sau la activități specifice ale serviciilor de informații în domeniul securității naționale.

(a)

un consiliu de administrație;

(b)

un director executiv;

(c)

dacă este cazul, alte organisme consultative instituite de consiliul de administrație în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (s);

(a)

adoptă în fiecare an, cu majoritatea de două treimi a membrilor săi și în conformitate cu articolul 12, un document care conține programul multianual și programul anual de activitate pentru anul următor ale Europol;

(b)

adoptă, cu majoritatea de două treimi a membrilor săi, bugetul anual al Europol și exercită alte funcții în ceea ce privește bugetul Europol, în temeiul capitolului X;

(c)

adoptă un raport anual de activitate consolidat privind activitățile Europol și îl transmite, până la data de 1 iulie a anului următor, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale. Raportul anual de activitate consolidat este făcut public;

(d)

adoptă normele financiare aplicabile Europol în conformitate cu articolul 61;

(e)

adoptă o strategie internă antifraudă, proporțională cu riscurile de fraudă, ținând seama de costurile și beneficiile măsurilor care urmează să fie puse în aplicare;

(f)

adoptă norme pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în ceea ce îi privește pe membrii săi, inclusiv în legătură cu declarația de interese a acestora;

(g)

în conformitate cu alineatul (2), exercită, în ceea ce privește personalul Europol, competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți (denumite în continuare „competențe de autoritate împuternicită să facă numiri”);

(h)

adoptă norme corespunzătoare de executare pentru a asigura punerea în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor;

(i)

adoptă norme interne privind procedura de selecție a directorului executiv, inclusiv norme privind componența comisiei de selecție, care să asigure independența și imparțialitatea acesteia;

(j)

propune Consiliului o listă scurtă de candidați pentru posturile de director executiv și directori executivi adjuncți și, dacă este cazul, propune Consiliului să prelungească mandatul acestora sau să îi elibereze din funcție, în conformitate cu articolele 54 și 55;

(k)

stabilește indicatori de performanță și supraveghează activitatea directorului executiv, inclusiv punerea în aplicare a deciziilor consiliului de administrație;

(l)

numește un responsabil cu protecția datelor care acționează independent din punct de vedere funcțional în îndeplinirea sarcinilor sale;

(m)

numește un contabil care face obiectul Statutului funcționarilor și al Regimului aplicabil celorlalți agenți și care acționează independent din punct de vedere funcțional în îndeplinirea îndatoririlor sale;

(n)

instituie, după caz, o structură de audit intern;

(o)

asigură luarea măsurilor adecvate în urma concluziilor și a recomandărilor rezultate din rapoarte și evaluări de audit interne sau externe, precum și din investigațiile efectuate de OLAF și de AEPD;

(p)

definește criteriile de evaluare pentru raportul anual în conformitate cu articolul 7 alineatul (11);

(q)

adoptă orientări prin care precizează procedurile de prelucrare a informațiilor de către Europol, în conformitate cu articolul 18 și după consultarea AEPD;

(r)

decide cu privire la încheierea de acorduri de lucru și administrative în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) și respectiv, cu articolul 25 alineatul (1);

(s)

decide, ținând cont atât de cerințele operative, cât și de cele financiare, asupra instituirii structurilor interne ale Europol, inclusiv a centrelor specializate ale Uniunii menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (l), la propunerea directorului executiv;

(t)

adoptă regulamentul său de procedură, inclusiv dispoziții privind atribuțiile și funcționarea propriului secretariat;

(u)

adoptă alte norme interne, după caz.

(a)

administrarea curentă a Europol;

(b)

întocmirea de propuneri adresate consiliului de administrație în ceea ce privește instituirea structurilor interne ale Europol;

(c)

punerea în aplicare a deciziilor adoptate de consiliul de administrație;

(d)

elaborarea proiectului de program multianual și de program anual de activitate și prezentarea acestora consiliului de administrație, după consultarea Comisiei;

(e)

punerea în aplicare a programului multianual și a programului anual de activitate și prezentarea către consiliul de administrație a unui raport cu privire la punerea în aplicare a acestora;

(f)

pregătirea de proiecte corespunzătoare de norme de aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor;

(g)

elaborarea proiectului de raport anual consolidat privind activitățile Europol și înaintarea acestuia, spre adoptare, consiliului de administrație;

(h)

elaborarea unui plan de acțiune în urma concluziilor rapoartelor și evaluărilor de audit interne sau externe, precum și a rapoartelor de investigație și a recomandărilor în urma investigațiilor desfășurate de OLAF și AEPD și prezentarea unui raport privind progresele înregistrate către Comisie, de două ori pe an, precum și în mod periodic către consiliul de administrație;

(i)

protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin efectuarea de controale eficace, fără a aduce atingere competenței de investigare a OLAF, și, dacă se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite necuvenit și, după caz, prin sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

(j)

elaborarea unui proiect de strategie internă antifraudă a Europol și înaintarea acestuia, spre adoptare, consiliului de administrație;

(k)

elaborarea proiectului de norme interne pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese privind membrii consiliului de administrație și prezentarea acestuia consiliului de administrație spre adoptare;

(l)

elaborarea proiectului de norme financiare aplicabile Europol;

(m)

elaborarea proiectului de situație a estimărilor de venituri și cheltuieli ale Europol și execuția bugetului acestuia;

(n)

sprijinirea președintelui consiliului de administrație în pregătirea reuniunilor consiliului de administrație;

(o)

informarea periodică a consiliului de administrație cu privire la punerea în aplicare a priorităților strategice și operaționale ale Uniunii în materie de combatere a criminalității;

(p)

executarea altor atribuții în temeiul prezentului regulament.

(a)

de către statele membre, în conformitate cu dreptul intern al acestora și cu articolul 7;

(b)

de către organisme ale Uniunii, țări terțe și organizații internaționale, în conformitate cu capitolul V;

(c)

de către părți private și persoane private, în conformitate cu capitolul V.

(a)

verificare încrucișată pentru identificarea conexiunilor sau a altor legături relevante dintre informații, referitoare la:

(b)

efectuarea de analize strategice sau tematice;

(c)

analize operaționale;

(d)

facilitarea schimbului de informații între statele membre, Europol, alte organisme ale Uniunii, țări terțe și organizații internaționale.

(a)

pentru fiecare proiect de analiză operațională, directorul executiv definește scopul specific, categoriile de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate, participanții, perioada de stocare și condițiile de acces, de transfer și de utilizare a datelor vizate și informează consiliul de administrație și AEPD în acest sens;

(b)

datele cu caracter personal nu pot fi colectate și prelucrate decât în scopul proiectului de analiză operațională specificat. Atunci când se constată că datele cu caracter personal pot fi relevante pentru un alt proiect de analiză operațională, prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal respective se permite doar în măsura în care prelucrarea ulterioară este necesară și proporțională, iar datele cu caracter personal sunt compatibile cu dispozițiile stabilite la litera (a) care se aplică celuilalt proiect de analiză;

(c)

doar personalul autorizat poate accesa și prelucra datele aferente proiectului relevant.

(a)

formelor de criminalitate care intră în sfera de competență a Europol; și

(b)

altor forme de criminalitate gravă, astfel cum este prevăzut în Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului (22).

(a)

o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu articolul 36 din Directiva (UE) 2016/680 conform căreia țara terță sau un teritoriu sau un sector de prelucrare din țara terță respectivă sau organizația internațională în cauză asigură un nivel adecvat de protecție (denumită în continuare „decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”);

(b)

un acord internațional încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în temeiul articolului 218 din TFUE care furnizează garanții adecvate în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor;

(c)

un acord de cooperare care permite schimbul de date cu caracter personal încheiat înainte de 1 mai 2017 între Europol și țara terță sau organizația internațională respectivă în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI.

(a)

necesar pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane;

(b)

necesar pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate, în cazul în care legea statului membru care transferă datele cu caracter personal prevede acest lucru;

(c)

esențial pentru prevenirea unei amenințări imediate și grave la adresa siguranței publice a unui stat membru sau a unei țări terțe;

(d)

necesar, în cazuri individuale, în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării sancțiunilor penale; sau

(e)

necesar, în cazuri individuale, pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță legat de prevenirea, investigarea, identificarea sau urmărirea penală a infracțiunilor sau de executarea unei anumite sancțiuni penale.

(a)

unei unități naționale, în conformitate cu dreptul intern;

(b)

unui punct de contact al unei țări terțe sau al unei organizații internaționale cu care Europol a încheiat înainte de 1 mai 2017 un acord de cooperare care permite schimbul de date cu caracter personal în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI; sau

(c)

unei autorități a unei țări terțe sau unei organizații internaționale care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție astfel cum este menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament sau cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE.

(a)

transferul este, în mod cert, în interesul persoanei vizate și fie consimțământul persoanei vizate a fost exprimat, fie circumstanțele permit o prezumție clară a acestui consimțământ; sau

(b)

transferul este absolut necesar pentru a preveni săvârșirea iminentă a unei infracțiuni, inclusiv terorismul, care intră în sfera de competență a Europol; sau

(c)

transferul datelor cu caracter personal aflate la dispoziția publicului este strict necesar pentru îndeplinirea atribuției prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (m) și sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

necesar pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane; sau

(b)

necesar pentru protejarea intereselor legitime ale persoanei vizate; sau

(c)

esențial pentru prevenirea unei amenințări imediate și grave la adresa siguranței publice a unui stat membru sau a unei țări terțe; sau

(d)

necesar, în cazuri individuale, în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor din sfera de competență a Europol; sau

(e)

necesar, în cazuri individuale, pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță legat de prevenirea, investigarea, identificarea sau urmărirea penală a unei infracțiuni specifice din sfera de competență a Europol.

(a)

unei unități naționale, în conformitate cu dreptul intern;

(b)

unui punct de contact al unei țări terțe sau al unei organizații internaționale cu care Europol a încheiat, înainte de 1 mai 2017, un acord de cooperare care permite schimbul de date cu caracter personal în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI; sau

(c)

unei autorități a unei țări terțe sau unei organizații internaționale care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție astfel cum este menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (a) sau cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE.

(a)

prelucrate în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale;