(1)

Politica europeană în domeniul radionavigației prin satelit urmărește punerea la dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din programele Galileo și, respectiv, EGNOS. Fiecare dintre cele două infrastructuri este compusă din sateliți și dintr-o rețea de stații terestre.

(2)

Programul Galileo urmărește punerea în funcțiune și exploatarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. După cum au evidențiat Parlamentul European și Consiliul, sistemul realizat în cadrul programului Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create, contribuind, astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii.

(3)

Programul EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de radionavigație prin satelit existente (denumite în continuare „GNSS”), precum și a semnalelor recepționate de la serviciul deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira.

(4)

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat invariabil sprijinul deplin pentru programele Galileo și EGNOS.

(5)

Deoarece programele Galileo și EGNOS se află într-un stadiu avansat de dezvoltare implicând sisteme în etapă de exploatare, este necesar un instrument juridic specific, care să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța și securitatea, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare, precum și să promoveze utilizarea sistemelor.

(6)

Sistemele sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la o gamă largă de activități sociale și economice, inclusiv la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.

(7)

Programele Galileo și EGNOS constituie un instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – atribuirea celui mai important rol competitivității și viabilității”. Acestea sunt menționate, de asemenea, în comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”. Programele respective, a căror valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia și cetățenii Uniunii.

(8)

Un mare număr de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de radionavigație prin satelit. Autoritățile publice pot beneficia, de asemenea, de aceste sisteme în diferite domenii cum ar fi serviciile de urgență, poliția, gestionarea crizelor sau gestionarea frontierelor. Dezvoltarea utilizării radionavigației prin satelit aduce avantaje enorme economiei, societății și mediului înconjurător. Aceste avantaje socio-economice sunt defalcate în trei categorii principale: avantaje directe ce decurg din creșterea pieței spațiale, avantaje directe ce decurg din creșterea pieței din aval pentru aplicații și servicii bazate pe GNSS și avantaje indirecte ce decurg din apariția unor noi aplicații în alte sectoare, sau a unor transferuri de tehnologie către acestea, conducând la noi oportunități de piață în alte sectoare, creșteri ale productivității pe ansamblul sectorului și avantaje publice generate de reducerea poluării sau de niveluri îmbunătățite de siguranță și securitate.

(9)

Prin urmare, este important ca Uniunea să sprijine dezvoltarea de aplicații și servicii bazate pe sisteme. Acest lucru va permite cetățenilor Uniunii să beneficieze din plin de avantajele ce decurg din sisteme, asigurându-se, totodată, menținerea încrederii populației în programele Galileo și EGNOS. Instrumentul adecvat de finanțare a activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea aplicațiilor bazate pe GNSS este Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare (denumit în continuare „Orizont 2020”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Totuși, o parte foarte specifică din amonte a activităților de cercetare și dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu prezentul regulament, în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Cu toate acestea, o asemenea finanțare nu ar trebui, să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor.

(10)

Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze daune semnificative societății moderne și să ducă la pierderi pentru mulți operatori economici. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii, a statelor sale membre și a cetățenilor acesteia. Prin urmare, ar trebui să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, dezvoltarea, desfășurarea și exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor Galileo și EGNOS în concordanță cu practicile standard.

(11)

Programul Galileo cuprinde o etapă de definire care a fost finalizată, o etapă de dezvoltare și de validare până în 2013, o etapă de desfășurare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o etapă de exploatare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020. Primii patru sateliți operaționali au fost construiți și lansați în etapa de dezvoltare și validare, întreaga constelație de sateliți ar trebui finalizată în etapa de desfășurare, iar completarea ar trebui să aibă loc în etapa de exploatare. Infrastructura terestră aferentă ar trebui dezvoltată și utilizată în mod corespunzător.

(12)

Programul EGNOS se află în etapa de exploatare, după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și, respectiv, în martie 2011. În limita constrângerilor tehnice și financiare și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de sistemul EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe asociate la programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Totuși, o astfel de extindere la alte regiuni ale lumii nu ar trebui finanțată din creditele bugetare alocate programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311 /2013 al Consiliului (3) și nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii la toate teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

(13)

Conceptul inițial al serviciului privind siguranța vieții al Galileo, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a fost modificat pentru a se asigura interoperabilitatea cu alte GNSS, pentru a se răspunde în mod eficace necesităților utilizatorilor serviciului privind siguranța vieții și pentru a se reduce complexitatea, riscurile și costurile infrastructurii necesare.

(14)

Pentru a maximiza utilizarea serviciului privind siguranța vieții al EGNOS, acesta ar trebui să fie oferit fără taxe de utilizare directe. De asemenea, Serviciul public reglementat al Galileo (PRS) ar trebui oferit în mod gratuit următorilor participanți la PRS, în sensul Deciziei nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5): statele membre, Consiliul, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”) și agențiile Uniunii autorizate în mod corespunzător. Absența costurilor nu ar trebui înțeleasă ca aducând atingere prevederilor privind costul funcționării unei autorități PRS competente, astfel cum este prevăzut în Decizia nr. 1104/2011/UE.

(15)

În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice.

(16)

Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor Galileo și EGNOS, este necesar să se prevadă că Uniunea deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor respective. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Ar trebui să fie înțeles faptul că dispozițiile referitoare la proprietatea activelor necorporale stabilite prin prezentul regulament nu reglementează drepturile necorporale care nu sunt transferabile în temeiul legislației naționale relevante. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat necesar pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția părților terțe sau să dispună de acestea. În special, Uniunea ar trebui să poată transfera către părți terțe proprietatea sau poate concesiona drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile desfășurate în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Pentru a facilita preluarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programele Galileo și EGNOS și aparținând Uniunii, inclusiv pe plan economic și social.

(17)

Activele create sau dezvoltate în afara programelor Galileo și EGNOS nu sunt afectate de dispozițiile privind proprietatea stabilite în prezentul regulament. Totuși, aceste active ar putea, ocazional, să fie relevante pentru desfășurarea programelor. Pentru a încuraja dezvoltarea de noi tehnologii în afara programelor Galileo și EGNOS, Comisia ar trebui să încurajeze țările terțe să îi atragă atenția asupra activelor necorporale pertinente și, în cazul în care acestea ar fi avantajoase pentru programe, ar trebui să negocieze termeni cu privire la utilizarea corespunzătoare a acestora.

(18)

Etapele de desfășurare și exploatare a programului Galileo și etapa de exploatare a programului EGNOS ar trebui să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor Galileo și EGNOS fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare legate de potențialele obiective specifice ale statelor membre în cauză. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(19)

Pentru a garanta continuitatea și stabilitatea programelor Galileo și EGNOS și ținând seama de dimensiunea europeană a acestora și de valoarea lor adăugată europeană intrinsecă, este nevoie de finanțare suficientă și consecventă în cadrul perioadelor de planificare financiară. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării etapei de desfășurare a programului Galileo, precum și a etapelor de exploatare ale programelor Galileo și EGNOS.

(20)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 alocă maximum 7 071,73 milioane EUR în prețuri curente pentru finanțarea activităților legate de programele Galileo și EGNOS în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Pentru claritate și pentru a facilita controlarea costurilor, această sumă totală ar trebui defalcată pe categorii diferite. Cu toate acestea, în interesul flexibilității și pentru a asigura funcționarea armonioasă a programelor, Comisia ar trebui să poată realoca fonduri de la o categorie la alta. Programul activităților ar trebui să cuprindă, de asemenea, și protecția sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare la costurile serviciilor capabile să ofere o astfel de protecție ar putea fi finanțată din bugetul alocat programelor Galileo și EGNOS în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei maxime menționată mai sus și fixată prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. O astfel de contribuție ar trebui utilizată numai pentru furnizarea de date și servicii, și nu pentru achiziționarea de infrastructură. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea programelor Galileo și EGNOS, un pachet financiar care constituie valoarea de referință principală, în sensul punctului 17 al Acordului interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și buna gestiune financiară (7) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(21)

Ar trebui să fie specificate în prezentul regulament activitățile pentru care urmează să fie acordate credite bugetare ale Uniunii programelor Galileo și EGNOS pentru perioada 2014-2020. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare ale acestei etape, și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului rezultat din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau pregătitoare ale etapei de exploatare a programului respectiv, precum și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului EGNOS. Creditele ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite activități necesare pentru administrarea și atingerea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS, în special sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare ale elementelor fundamentale, precum chipset-urile și receptoare bazate pe Galileo, inclusiv, după caz, module de software pentru monitorizarea poziționării și integrității. Aceste elemente constituie interfața dintre serviciile oferite de infrastructuri și aplicațiile din aval și facilitează dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Dezvoltarea lor acționează ca un catalizator pentru maximizarea avantajelor socio-economice deoarece facilitează introducerea pe piață a serviciilor oferite. Comisia ar trebui să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a costurilor.

(22)

Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de exploatare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014 – 2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii, având în vedere activitatea serviciilor sau faptul că sistemele sunt în proprietatea Uniunii, în special pentru cazurile de funcționare defectuoasă a sistemelor. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(23)

De asemenea, ar trebui remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate pentru Orizont 2020, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor Galileo și EGNOS, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit. Comisia ar trebui să asigure transparența și claritatea în ce privește diferitele surse de finanțare pentru diferite aspecte ale programelor.

(24)

Ar trebui, de asemenea, ca veniturile generate de sisteme, provenite, în special din serviciile comerciale furnizate de sistemul instituit în cadrul programului Galileo, să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea parțială a investițiilor realizate în prealabil de aceasta, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(25)

Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor Galileo și EGNOS în trecut, ar trebui intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri și/sau întârzieri suplimentare, astfel cum a fost solicitat de Parlamentul European prin Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare (8) și prin concluziile Consiliului din 31 martie 2011 și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”.

(26)

Buna guvernanță publică a programelor Galileo și EGNOS necesită, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a responsabilităților și sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană (ESA), iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la cerințele operării sistemelor.

(27)

Dat fiind că Comisia reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor Galileo și EGNOS și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor respective și să își asume controlul general al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și să garanteze o distribuție clară a responsabilităților și sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și ESA. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, sarcini specifice. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(28)

Având în vedere importanța pentru programele Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre a sistemelor și impactul acesteia asupra securității acestora, stabilirea situării acestei infrastructuri ar trebui să fie una dintre sarcinile specifice atribuite Comisiei. Desfășurarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să continue să urmeze un proces deschis și transparent. Stabilirea situării unei astfel de infrastructuri ar trebui să se efectueze ținând seama de limitările geografice și tehnice asociate cu distribuirea geografică optimă a acestei infrastructuri terestre și prezența posibilă a unor instalații și echipamente existente adecvate sarcinilor relevante, precum și asigurând conformitatea cu nevoile de securitate ale fiecărei stații terestre și cu cerințele naționale în materie de securitate ale fiecărui stat membru.

(29)

Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9) în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și al executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor și de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă. De asemenea, ar trebui să contribuie la promovarea și comercializarea sistemelor, inclusiv prin stabilirea unor legături cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai serviciilor furnizate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, și ar trebui să strângă informații cu privire la cerințele și evoluțiile de pe piața radionavigației prin satelit. În plus, este necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, în special sarcinile legate de etapele de exploatare a sistemelor, inclusiv gestionarea operațională a programelor, promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit și promovarea dezvoltării elementelor fundamentale legate de programe. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, respectivele acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

Transferul responsabilității pentru sarcinile legate de gestionarea operațională și exploatarea programelor Galileo și EGNOS către Agenția GNSS European ar trebui să fie treptat și condiționat de finalizarea cu succes a unei examinări adecvate a transferului, precum și de disponibilitatea Agenției GNSS European de a prelua aceste sarcini pentru a asigura continuitatea programelor respective. Pentru EGNOS, acest transfer ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2014; pentru Galileo, se așteaptă ca acesta să aibă loc în 2016.

(30)

Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo, Uniunea ar trebui să încheie un acord de delegare cu ASE în care să stabilească sarcinile acesteia în etapa respectivă. În calitate de reprezentant al Uniunii, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia acest acord de delegare în termen de șase luni de la data aplicării prezentului Regulament. Pentru a permite Comisiei să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care ESA ar fi o agenție a Uniunii.

(31)

Pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui să încheie acorduri de lucru cu ESA, în care să stabilească sarcinile acesteia din urmă în dezvoltarea generațiilor viitoare de sisteme și în furnizarea de sprijin tehnic în raport cu generația actuală de sisteme. Acordurile respective ar trebui să fie conforme Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012. Ele nu ar trebui să includă rolul ESA în ceea ce privește activitățile referitoare la cercetare și la dezvoltarea tehnologică, și la etapele timpurii ale evoluției, precum și activitățile de cercetare referitoare la infrastructurile create în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Astfel de activități ar trebui finanțate în afara bugetului alocat programelor, de exemplu, prin fonduri alocate pentru Orizont 2020.

(32)

Responsabilitatea derulării programelor Galileo și EGNOS include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării Acțiunii comune 2004/552/PESC a Consiliului (10), care trebuie să fie revizuită pentru a reflecta adaptarea la evoluția programelor Galileo și EGNOS, la guvernanța acestora și la modificările Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene rezultate din Tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(33)

În aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu experții relevanți din statele membre în domeniul securității în ce privește chestiunile legate de securitate.

(34)

Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat, serviciul este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (11). Comisia ar trebui să asigure că SEAE este pe deplin asociat activităților sale în punerea în aplicare a sarcinilor referitoare la securitate în domeniul relațiilor externe. În acest scop, ar trebui să se acorde SEAE tot sprijinul tehnic necesar.

(35)

Pentru a asigura circularea în condiții de securitate a informațiilor, în cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament, reglementările de securitate pertinente ar trebui să ofere un grad de protecție a informațiilor UE clasificate echivalent celui asigurat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia Comisiei 2001/844/CE, CECO, Euratom (12) și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE a Consiliului (13). Fiecare stat membru se asigură că normele de securitate se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații clasificate UE referitoare la programele Galileo și EGNOS. Reglementările în materie de securitate ale ESA și Decizia din 15 iunie 2011 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (14) ar trebui considerate ca fiind echivalente cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE.

(36)

Prezentul regulament nu aduce atingere normelor existente și viitoare privind accesul la documente adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui înțeles ca impunând o obligație statelor membre de a ignora cerințele lor constituționale în ceea ce privește accesul la documente.

(37)

Pentru alocarea fondurilor Uniunii atribuite programelor Galileo și EGNOS, cu un plafon total pe care Comisia nu ar trebui să îl depășească, ar trebui să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contracte pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă relevantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(38)

Întrucât programele Galileo și EGNOS vor fi finanțate, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor respective ar trebui să respecte normele Uniunii privind achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să fie asigurată o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri de poziție dominantă sau a dependenței de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. În plus, dezvoltarea industriei europene ar trebui menținută și promovată în toate domeniile legate de radionavigația prin satelit în conformitate cu acordurile internaționale la care Uniunea este parte. Riscul executării deficitare a contractului sau al neexecutării ar trebui diminuat pe cât posibil. În acest scop, contractanții ar trebui să demonstreze sustenabilitatea executării contractului lor în ceea ce privește angajamentele asumate și durata acestuia. Prin urmare, autoritățile contractante ar trebui, după caz, să specifice cerințele legate de fiabilitatea aprovizionărilor și a furnizării de servicii.

În plus, în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de natură sensibilă, autoritățile contractante pot supune aceste achiziții unor cerințe specifice, în special în vederea asigurării securității informațiilor. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programelor și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedura competitivă de licitație.

(39)

Pentru o mai bună evaluare a costului total al unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări care face obiectul licitației, inclusiv a costului său operațional pe termen lung, ar trebui să se țină seama pe parcursul procedurii de achiziții, oricând acest lucru este adecvat, de costul total privind durata de viață utilă a produsului, a serviciului sau a lucrării care face obiectul licitației, prin utilizarea unei abordări bazate pe eficacitatea costurilor, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață, în cadrul unor achiziții bazate pe criteriul de atribuire cel mai avantajos din punct de vedere economic. În acest scop, autoritatea contractantă ar trebui să se asigure că metodologia destinată calculării costurilor pentru durata de viață utilă a unui produs, a unui serviciu sau a unei lucrări este în mod expres menționată în documentația de achiziție sau în anunțul de participare și că respectiva metodologie permite verificarea acurateței informațiilor furnizate de ofertanți.

(40)

Radionavigația prin satelit reprezintă o tehnologie complexă și în permanentă evoluție. Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, mai ales că acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung. Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de normele prevăzute prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de informații privilegiate privind activitățile legate de această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programele Galileo și EGNOS, prețurile de achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(41)

Este necesar să fie observat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor Galileo și EGNOS sau a serviciilor. Este de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre înființate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, precum și cu alte organisme și autorități de reglementare internaționale pentru a asigura că spectrul radio necesar sistemului instituit în cadrul programului Galileo este disponibil și protejat pentru a permite dezvoltarea și punerea în aplicare integrale ale aplicațiilor bazate pe acest sistem, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(42)

Având în vedere caracterul global al sistemelor, este esențial ca Uniunea să încheie acorduri cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în cadrul programelor Galileo și EGNOS, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a trata anumite chestiuni legate de securitate și taxe, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor Galileo și EGNOS. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul SEAE, al ESA și al Agenției GNSS European.

(43)

Este necesar să fie confirmat faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori externi. Alte entități implicate în guvernanța publică a programelor Galileo și EGNOS pot, de asemenea, să beneficieze de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament.

(44)

Uniunea are la bază respectarea drepturilor fundamentale și în special a articolului 7 și a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care sunt recunoscute în mod clar dreptul fundamental la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în cadrul programelor Galileo și EGNOS ar trebui să fie asigurată.

(45)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni de ordin administrativ și financiar în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(46)

Este necesar, de asemenea, să se asigure ca Parlamentul European și Consiliul sunt informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor, în special cu privire la gestionarea riscurilor, costuri, termene și performanță. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo publicată împreună cu prezentul regulament.

(47)

Comisia ar trebui să efectueze evaluări bazate pe indicatori conveniți pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS.

(48)

Pentru a garanta securitatea sistemelor și a funcționării acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește obiectivele de înalt nivel necesare asigurării securității sistemelor și a funcționării acestora. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(49)

Pentru a asigura condiții uniforme de executare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(50)

Având în vedere faptul că o bună guvernare publică necesită o gestionare uniformă a programelor Galileo și EGNOS, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „comitetul”) instituit pentru a oferi asistență Comisiei. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului sub rezerva restricțiilor în materie de securitate, în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții Agenției GNSS European, ai ESA, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(51)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume punerea în aplicare și exploatarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(52)

Întreprinderea comună Galileo instituită prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului (17) și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006. Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat.

(53)

Ținând cont de necesitatea evaluării programelor Galileo și EGNOS, de numărul modificărilor care trebuie efectuate în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și din motive de claritate și securitate juridică, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat,

(1)

Programul de acțiune multianual pentru domeniul fiscal aplicat înainte de 2014 a contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării între autoritățile fiscale în cadrul Uniunii. Valoarea adăugată a acestui program, inclusiv pentru protejarea intereselor financiare ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor a fost recunoscută de către administrațiile fiscale din țările participante. Provocările identificate pentru deceniul următor nu pot fi abordate dacă statele membre nu privesc dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ sau nu cooperează intens cu omoloagele lor. Programul Fiscalis, pus în aplicare de Comisie în cooperare cu țările participante, oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii în care să dezvolte respectivele activități de cooperare, și este mai rentabil decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea programului menționat prin instituirea unui nou program în același domeniu.

(2)

Programul stabilit în temeiul prezentului regulament, „Fiscalis 2020”, precum și succesul acestuia, sunt esențiale în actualul context economic și ar trebui să sprijine cooperarea în materie fiscală.

(3)

Se preconizează că activitățile din cadrul Fiscalis 2020, și anume sistemele de informații europene astfel cum sunt definite în prezentul regulament, acțiunile comune pentru funcționarii din administrațiile fiscale și inițiativele comune de formare profesională, vor contribui la îndeplinirea strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin consolidarea funcționării pieței interne, oferirea unui cadru pentru sprijinirea activităților de sporire a capacității administrative a autorităților fiscale și încurajarea progresului tehnic și a inovării. Prin asigurarea unui cadru care să cuprindă activitățile care urmăresc să sporească eficiența autorităților fiscale, să consolideze competitivitatea întreprinderilor, să promoveze ocuparea forței de muncă și să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor, Fiscalis 2020 va consolida în mod activ funcționarea sistemelor de impozitare din cadrul pieței interne, contribuind totodată la eliminarea treptată a barierelor și a distorsiunilor existente în cadrul pieței interne.

(4)

Sfera de aplicare a Fiscalis 2020 ar trebui să fie adaptată la necesitățile actuale pentru a viza toate impozitele armonizate la nivelul Uniunii și alte impozite în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața internă și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre.

(5)

Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, Fiscalis 2020 ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a țărilor potențial candidate și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate dacă sunt îndeplinite anumite condiții, iar prin participarea lor, țările respective sprijină numai activitățile din cadrul Fiscalis 2020 care urmăresc combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale și abordarea planificării fiscale agresive. Având în vedere rata tot mai pronunțată de interconectare a economiei mondiale, Fiscalis 2020 ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a invita experți externi să contribuie la activități în cadrul Fiscalis 2020. Experții externi, precum reprezentanți ai autorităților guvernamentale, operatori economici și organizații ale acestora sau reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ar trebui invitați numai în cazul în care contribuția lor este considerată a fi esențială pentru realizarea obiectivelor Fiscalis 2020.

(6)

Obiectivele și prioritățile Fiscalis 2020 țin cont de problemele și provocările identificate în domeniul fiscal în următorul deceniu. Fiscalis 2020 ar trebui să continue să joace un rol în sectoare vitale cum ar fi punerea în aplicare coerentă a dreptului Uniunii în domeniul impozitării, asigurarea schimbului de informații și sprijinirea cooperării administrative și consolidarea capacității administrative a autorităților fiscale. Având în vedere dinamica noilor provocări identificate, ar trebui pus mai mult accent pe susținerea luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. De asemenea, ar trebui acordată atenție reducerii sarcinii administrative a autorităților fiscale și a costurilor de asigurare a conformității aplicabile contribuabililor și prevenirii cazurilor de dublă impunere.

(7)

La nivel operațional, Fiscalis 2020 ar trebui să pună în aplicare, să funcționeze și să sprijine sistemele de informații europene și să susțină activitățile de cooperare administrativă, să consolideze aptitudinile și competențele funcționarilor din administrațiile fiscale, să sporească înțelegerea dreptului Uniunii în domeniul fiscal și să faciliteze punerea în aplicare a acestuia, precum și să sprijine îmbunătățirea procedurilor administrative și partajarea și diseminarea bunelor practici în domeniul administrativ. În realizarea acestor obiective ar trebui să se pună accentul pe susținerea luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive.

(8)

Instrumentele programului care se aplicau înainte de Fiscalis 2020 ar trebui suplimentate pentru a răspunde în mod corespunzător provocărilor cu care se vor confrunta autoritățile fiscale în următorul deceniu și pentru a ține pasul cu evoluția legislației Uniunii. Fiscalis 2020 ar trebui să acopere: controale bilaterale sau multilaterale și alte forme de cooperare administrativă, astfel cum sunt instituite în dreptul relevant al Uniunii privind cooperarea administrativă; echipe de experți; acțiuni de consolidare a capacității administrației publice prin care se oferă instruire specifică și specializată în domeniul impozitării pentru statele membre care se confruntă cu circumstanțe speciale și excepționale care justifică astfel de acțiuni specifice și, dacă este cazul, studii și activități comune de comunicare pentru a sprijini punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul impozitării.

(9)

Sistemele de informații europene joacă un rol vital în interconectarea autorităților fiscale și, ca atare, în consolidarea sistemelor fiscale din cadrul Uniunii și ar trebui, prin urmare, să fie finanțate și îmbunătățite în continuare în cadrul Fiscalis 2020. În plus, ar trebui să existe posibilitatea includerii în Fiscalis 2020 a unor noi sisteme de informații legate de domeniul fiscal, înființate în temeiul legislației Uniunii. Sistemele de informații europene ar trebui, dacă este cazul, să se bazeze pe modele de dezvoltare și pe o arhitectură IT partajate.

(10)

În contextul îmbunătățirii cooperării administrative la o scară mai largă și al sprijinirii luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, poate fi utilă încheierea de către Uniune a unor acorduri cu țări terțe pentru a le permite țărilor respective să utilizeze componentele UE aferente sistemelor de informații europene pentru a sprijini schimbul de informații în condiții de siguranță între acestea și statele membre în cadrul acordurilor fiscale bilaterale.

(11)

De asemenea, în cadrul Fiscalis 2020 ar trebui să se desfășoare activități comune de formare profesională. Fiscalis 2020 ar trebui să sprijine în continuare țările participante în consolidarea aptitudinilor și a cunoștințelor profesionale în domeniul impozitării prin intermediul unui conținut de formare profesională elaborat în comun și îmbunătățit care să vizeze funcționarii din administrațiile fiscale și operatorii economici. În acest scop, actuala abordare comună a formării profesionale în cadrul Fiscalis 2020, care s-a bazat în principal pe dezvoltarea formării online (e-learning) centralizate, ar trebui să se transforme într-un program complex de sprijin pentru formarea profesională în Uniune.

(12)

Fiscalis 2020 ar trebui să acopere o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (2).

(13)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a Fiscalis 2020, care să constituie cadrul de referință prioritar pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3).

(14)

În conformitate cu angajamentul Comisiei stabilit în Comunicarea privind revizuirea bugetului din 2010, de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, dacă activitățile preconizate în cadrul Fiscalis 2020 urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, resursele ar trebui să fie împărțite cu celelalte instrumente de finanțare ale Uniunii, excluzând totuși dubla finanțare.

(15)

Măsurile necesare pentru aplicarea financiară a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (5).

(16)

Țările participante ar trebui să suporte costurile aferente elementelor naționale ale Fiscalis 2020, care ar include, printre altele, componentele non-UE ale sistemelor de informații europene și orice curs de formare care nu se numără printre inițiativele comune de formare profesională.

(17)

Având în vedere importanța participării depline a țărilor participante la acțiunile comune, este posibilă stabilirea unei rate de cofinanțare de 100 % din costurile eligibile în ceea ce privește cheltuielile aferente deplasării și cazării, organizării de evenimente și diurnelor, atunci când acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii în totalitate a obiectivelor Fiscalis 2020.

(18)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri adecvate de-a lungul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni.

(19)

Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în vederea stabilirii programelor de lucru anuale. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(20)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui program multianual care să îmbunătățească funcționarea sistemelor de impozitare din cadrul pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre întrucât acestea nu pot asigura în mod eficient cooperarea și coordonarea necesare pentru îndeplinirea obiectivului menționat, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(21)

Comisia ar trebui să fie sprijinită de către Comitetul Fiscalis 2020 pentru punerea în aplicare a Fiscalis 2020.

(22)

Pentru a facilita evaluarea Fiscalis 2020, ar trebui instituit încă de la început un cadru adecvat de monitorizare a rezultatelor obținute prin Fiscalis 2020. Comisia, alături de țările participante, ar trebui să stabilească indicatori ajustabili și să fixeze valori de referință predefinite pentru monitorizarea rezultatelor activităților din cadrul Fiscalis 2020. Ar trebui efectuată o evaluare la jumătatea perioadei care să vizeze gradul de îndeplinire a obiectivelor Fiscalis 2020, eficiența acestuia și valoarea adăugată la nivel european. În plus, o evaluare finală ar trebui să analizeze impactul pe termen lung și durabilitatea efectelor Fiscalis 2020. Ar trebui să se asigure o transparență deplină prin întocmirea periodică de rapoarte privind monitorizarea și transmiterea de rapoarte de evaluare către Parlamentul European și Consiliu.

(23)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament, sub supravegherea autorităților competente din statele membre, în special a autorităților publice independente desemnate de statele membre. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie în scopul prezentului regulament, sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau transfer de informații efectuat de autoritățile competente ar trebui să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 95/46/CE, și orice schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie ar trebui să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(24)

Prezentul regulament înlocuiește Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9). Prin urmare, decizia respectivă ar trebui abrogată,

(1)

Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” în martie 2010 („Strategia Europa 2020”). Comunicarea a fost aprobată de Consiliul European din iunie 2010. Strategia Europa 2020 este o reacție la criza economică și are ca scop să pregătească Uniunea pentru următorul deceniu. Aceasta stabilește cinci obiective ambițioase privind clima și energia, ocuparea forței de muncă, inovarea, educația și incluziunea socială, care urmează să fie atinse până în 2020 și identifică factorii-cheie pentru creșterea economică, care vizează să facă Uniunea mai dinamică și mai competitivă. Strategia subliniază, de asemenea, importanța consolidării creșterii economiei europene, realizând în același timp un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor și al energiei, precum și coeziune socială. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) ar trebui să joace un rol esențial în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Faptul că IMM-urile sunt menționate în șase din cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 evidențiază rolul acestora.

(2)

Pentru a se asigura că întreprinderile, în special IMM-urile, joacă un rol central în realizarea creșterii economice în Uniune, care reprezintă o prioritate de vârf, Comisia a adoptat în octombrie 2010 o comunicare intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, care a fost aprobată de Consiliu în decembrie 2010. Aceasta este o inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020. Comunicarea stabilește o strategie care are ca scop să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin menținerea și susținerea unei baze industriale puternice, diversificate și competitive în Europa, în special prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru întreprinderi și prin consolidarea mai multor aspecte ale pieței interne, inclusiv serviciile de afaceri.

(3)

În iunie 2008, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică - Un «Small Business Act» pentru Europa”, care a fost salutată de Consiliul din decembrie 2008. „Small Business Act” (SBA) oferă un cadru cuprinzător de politică pentru IMM-uri, promovează antreprenoriatul și ancorează principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în legislație și politică cu scopul de a consolida competitivitatea IMM-urilor. SBA stabilește zece principii și prezintă acțiuni de politică și legislative pentru promovarea potențialului IMM-urilor de a se dezvolta și de a crea locuri de muncă. Punerea în aplicare a SBA contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Mai multe acțiuni pentru IMM-uri au fost deja prevăzute în inițiativele emblematice.

(4)

Până în prezent, SBA a făcut obiectul unei revizuiri, publicată în februarie 2011, pe baza căreia Consiliul a adoptat concluziile la 30 și 31 mai 2011. Revizuirea respectivă face bilanțul punerii în aplicare a SBA și evaluează nevoile IMM-urilor care activează în mediul economic actual, în care întâmpină tot mai multe dificultăți în a obține acces la finanțare și la piețe. Revizuirea prezintă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în primii doi ani de punere în aplicare a SBA, definește noi acțiuni pentru a răspunde provocărilor determinate de criza economică și semnalate de părțile interesate și propune moduri de îmbunătățire a adoptării și a punerii în aplicare a SBA, atribuind părților interesate un rol clar și plasând organizațiile de afaceri în prim-plan. Obiectivele specifice ale unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor ar trebui să reflecte prioritățile menționate în revizuirea în cauză. Este important să se asigure faptul că punerea în aplicare a unui astfel de program este coordonată cu punerea în aplicare a SBA. În special, acțiunile cuprinse în obiectivele specifice ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a celor zece principii sus-menționate și a noilor acțiuni identificate în procesul de revizuire a SBA.

(5)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (3) stabilește cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020. Acest cadru financiar multianual descrie modul în care vor fi atinse obiectivele de politică în ceea ce privește sporirea creșterii economice și a numărului de locuri de muncă în Europa și crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și mai ecologice, precum și a unei Uniuni mai vizibile pe plan internațional.

(6)

Pentru a contribui la consolidarea competitivității și a durabilității întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, pentru a sprijini IMM-urile existente, pentru a încuraja o cultură antreprenorială, precum și pentru a promova dezvoltarea IMM-urilor, progresul societății cunoașterii și dezvoltarea bazată pe o creștere economică echilibrată, ar trebui instituit un program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor („programul COSME”).

(7)

Programul COSME ar trebui să acorde prioritate sporită agendei de simplificare, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 8 februarie 2012 intitulată „O agendă de simplificare pentru CFM pentru perioada 2014-2020”. Cheltuielile realizate de Uniune și de statele membre pentru promovarea competitivității întreprinderilor și a IMM-urilor ar trebui să fie coordonate mai bine pentru a se asigura complementaritatea și a se îmbunătăți eficiența și vizibilitatea, precum și pentru a obține sinergii bugetare mai bune.

(8)

Comisia s-a angajat să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în programele de cheltuieli ale Uniunii și să dedice cel puțin 20 % din bugetul Uniunii unor obiective legate de climă. Este important să se asigure faptul că atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și prevenirea riscurilor sunt promovate în cursul pregătirii, conceperii și punerii în aplicare a programului COSME. Măsurile incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la promovarea tranziției către o economie și o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice.

(9)

Potrivit Deciziei 2001/822/CE a Consiliului (4), entitățile și organismele din țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile să participe la programul COSME.

(10)

Politica de competitivitate a Uniunii are ca scop punerea în aplicare a dispozițiilor instituționale și politice care să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Realizarea competitivității și a durabilității presupune capacitatea de a realiza și menține competitivitatea economică și dezvoltarea întreprinderilor în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă. O productivitate îmbunătățită, inclusiv în ceea ce privește resursele și energia, reprezintă sursa principală de creștere durabilă a veniturilor. De asemenea, competitivitatea depinde de capacitatea întreprinderilor de a profita din plin de oportunități precum piața internă. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-uri, care reprezintă 99 % din întreprinderile din Uniune, asigură două din trei locuri de muncă existente în sectorul privat și 80 % din locurile de muncă nou create și contribuie cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din Uniune. IMM-urile sunt un factor-cheie pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și integrarea socială.

(11)

În comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” se estimează că politicile care promovează o tranziție către o economie ecologică, precum politicile privind utilizarea eficientă a resurselor, eficiența energetică și combaterea schimbărilor climatice, ar putea genera peste cinci milioane de locuri de muncă până în 2020, în special în sectorul IMM-urilor. Ținând seama de acest lucru, acțiunile specifice din cadrul programului COSME ar putea include promovarea dezvoltării de produse, servicii, tehnologii și procese durabile, precum și promovarea eficienței resurselor, eficienței energetice și responsabilității sociale a întreprinderilor.

(12)

Competitivitatea s-a aflat în centrul atenției în cadrul elaborării politicilor Uniunii în ultimii ani, din cauza disfuncționalităților politice, instituționale și de piață care subminează competitivitatea întreprinderilor Uniunii, în special a IMM-urilor.

(13)

Prin urmare, programul COSME ar trebui să se ocupe de disfuncționalitățile pieței care afectează competitivitatea economiei Uniunii la nivel mondial și care subminează capacitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, de a concura cu întreprinderi similare din alte părți ale lumii.

(14)

Programul COSME ar trebui să se adreseze în special IMM-urilor, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (5). În cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile care reprezintă IMM-urile. O atenție deosebită ar trebui acordată microîntreprinderilor, întreprinderilor implicate în activități de artizanat, activităților independente, profesiilor liberale și întreprinderilor sociale. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție antreprenorilor potențiali, antreprenorilor noi, antreprenorilor tineri, antreprenorilor din rândul femeilor și altor grupuri-țintă specifice, cum ar fi persoanele în vârstă, migranții și antreprenorii care aparțin unor grupuri vulnerabile sau defavorizate din punct de vedere social, cum ar fi persoanele cu handicap, precum și promovării transferului de întreprinderi, întreprinderilor de tip „spin-off” și „spin-out” și acordării unei a doua șanse antreprenorilor.

(15)

Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor în a obține acces la finanțare, deoarece acestea luptă pentru a-și demonstra bonitatea și întâmpină dificultăți în a obține acces la capitalul de risc. Aceste dificultăți au un efect negativ asupra numărului și calității întreprinderilor nou create și asupra dezvoltării și ratei de supraviețuire a întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua societăți viabile în contextul unei succesiuni sau al unui transfer de întreprinderi. Instrumentele financiare ale Uniunii instituite în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) au o valoare adăugată dovedită și au adus o contribuție pozitivă pentru cel puțin 220 000 de IMM-uri. Valoarea adăugată sporită pentru Uniune a instrumentelor financiare propuse constă, printre altele, în consolidarea pieței interne pentru capitalul de risc, în dezvoltarea unei piețe financiare paneuropene pentru IMM-uri, precum și în remedierea disfuncționalităților pieței care nu pot fi soluționate la nivelul statelor membre. Acțiunile Uniunii ar trebui să fie coerente, consecvente și complementare instrumentelor financiare ale statelor membre pentru IMM-uri, să asigure un efect de pârghie și să evite denaturarea pieței, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a acțiunilor ar trebui să asigure adiționalitatea și să evite dubla finanțare prin resursele Uniunii.

(16)

Comisia ar trebui să acorde atenție vizibilității finanțării acordate prin intermediul instrumentelor financiare ale prezentului regulament, astfel încât să asigure faptul că disponibilitatea sprijinului din partea Uniunii este cunoscută și că sprijinul oferit este recunoscut pe piață. În acest scop, intermediarii financiari ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a preciza în mod explicit beneficiarilor finali faptul că finanțarea a fost posibilă datorită sprijinului acordat prin instrumentele financiare din cadrul prezentului regulament. Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri corespunzătoare, inclusiv crearea de sisteme online ușor de utilizat, pentru diseminarea în rândul IMM-urilor și al intermediarilor a informațiilor privind instrumentele financiare disponibile. Sistemele respective, care ar putea include un singur portal, nu ar trebui să fie o duplicare a sistemelor deja existente.

(17)

Rețeaua întreprinderilor europene (denumită în continuare „rețeaua”) și-a dovedit valoarea adăugată pentru IMM-urile europene în calitate de ghișeu unic pentru sprijinirea întreprinderilor, ajutând întreprinderile să își îmbunătățească competitivitatea și să analizeze oportunitățile de afaceri de pe piața internă și din afara ei. Simplificarea metodologiilor și a metodelor de lucru și asigurarea unei dimensiuni europene a serviciilor de sprijin în afaceri pot fi realizate numai la nivelul Uniunii. În special, rețeaua a ajutat IMM-urile să găsească parteneri pentru cooperare sau pentru transferul de tehnologie, atât pe piața internă, cât și în țările terțe, precum și să primească consiliere cu privire la sursele de finanțare ale Uniunii, la dreptul Uniunii, la drepturile de proprietate intelectuală și la programele Uniunii de încurajare a ecoinovării și a producției durabile. Aceasta a obținut, de asemenea, feedback cu privire la dreptul și standardele Uniunii. Know-how-ul său unic este deosebit de important pentru depășirea asimetriilor informaționale și pentru reducerea costurilor tranzacțiilor asociate cu activitățile transfrontaliere.

(18)

Este necesar un efort neîntrerupt în vederea optimizării în continuare a calității serviciilor și a performanței rețelei, în special în ceea ce privește cunoașterea și adoptarea ulterioară de către IMM-uri a serviciilor propuse, printr-o mai mare integrare a serviciilor de internaționalizare și de inovare, sporirea cooperării dintre rețea și părțile interesate de la nivelul IMM-urilor regionale și locale, consultarea organizațiilor-gazdă și o mai bună implicare a acestora, reducerea birocrației, îmbunătățirea sprijinului IT și sporirea vizibilității rețelei și a serviciilor acesteia în regiunile geografice acoperite.

(19)

Internaționalizarea limitată a IMM-urilor, atât în interiorul, cât și în afara Europei, afectează competitivitatea. Potrivit unor estimări, în prezent 25 % dintre IMM-urile din Uniune exportă sau au exportat la un moment dat în ultimii trei ani, în timp ce doar 13 % dintre IMM-urile din Uniune exportă în afara Uniunii în mod regulat și doar 2 % au investit în afara țării lor de origine. De asemenea, ancheta Eurobarometru din 2012 evidențiază potențialul neexploatat de creștere de care dispun IMM-urile pe piețele ecologice din interiorul și din afara Uniunii în ceea ce privește internaționalizarea și accesul la achizițiile publice. În conformitate cu SBA, care a făcut un apel la Uniune și la statele membre să sprijine și să încurajeze IMM-urile să profite de creșterea piețelor din afara Uniunii, Uniunea oferă asistență financiară mai multor inițiative, printre care Centrul pentru cooperare industrială UE-Japonia și serviciul de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală pentru IMM-uri din China. Valoarea adăugată a Uniunii este creată prin promovarea cooperării și prin oferirea unor servicii la nivel european care să completeze, fără a duplica, serviciile principale de promovare a comerțului ale statelor membre și care să consolideze efortul combinat al furnizorilor de servicii din sectorul public și din sectorul privat în acest domeniu. Aceste servicii ar trebui să includă informații privind drepturile de proprietate intelectuală, standardele, precum și normele și oportunitățile în materie de achiziții publice. Partea a doua a concluziilor Consiliului din 6 decembrie 2011 intitulate „Consolidarea punerii în aplicare a politicii industriale în întreaga UE”, referitoare la comunicarea Comisiei intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, ar trebui să fie luată în considerare în întregime. În acest sens, o strategie europeană bine definită referitoare la grupuri ar trebui să vină în completarea eforturilor naționale și regionale de a încuraja grupurile să atingă obiectivele de excelență și de cooperare internațională, ținând seama de faptul că gruparea IMM-urilor poate fi un mijloc-cheie de consolidare a capacității acestora de a inova și de a-și lansa activitatea pe piețele externe.

(20)

Pentru a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, statele membre și Comisia trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil. Trebuie să se acorde o atenție deosebită intereselor IMM-urilor, precum și sectoarelor în care acestea sunt cele mai active. De asemenea, inițiativele la nivelul Uniunii sunt necesare pentru a face schimb de informații și de cunoștințe la scară europeană, iar serviciile digitale pot fi deosebit de rentabile în acest domeniu. Astfel de acțiuni pot contribui la dezvoltarea unor condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri.

(21)

Decalajele, fragmentarea și birocrația nejustificată din cadrul pieței interne împiedică cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special IMM-urile, să profite din plin de avantajele oferite de această piață. Prin urmare, este absolut necesar un efort concertat din partea statelor membre, a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei în vederea eliminării deficiențelor legate de punerea în aplicare, de legislație și de informare. În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui, de asemenea, să coopereze în vederea reducerii și a evitării sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate impuse IMM-urilor. Acțiunile din cadrul programului COSME, singurul program al Uniunii axat în mod special pe IMM-uri, ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a acestor obiective, îndeosebi prin sprijinirea îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru întreprinderi. Verificările de conformitate și evaluările de impact finanțate în temeiul programului COSME ar trebui să contribuie la acest efort.

(22)

Un alt factor care afectează competitivitatea este spiritul antreprenorial relativ slab în cadrul Uniunii. Doar 45 % dintre cetățenii Uniunii (și mai puțin de 40 % dintre femei) ar dori să desfășoare activități independente, comparativ cu 55 % din populația Statelor Unite ale Americii și 71 % din cea a Chinei (potrivit anchetei Eurobarometru din 2009 privind spiritul antreprenorial). Conform SBA, ar trebui acordată atenție tuturor situațiilor cu care se confruntă antreprenorii, inclusiv înființării, dezvoltării, transferului de întreprinderi și falimentului (a doua șansă). Promovarea educației pentru antreprenoriat, precum și măsurile care sporesc coerența și consecvența, cum ar fi analiza comparativă și schimburile de bune practici, cresc valoarea adăugată a Uniunii.

(23)

Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori a fost lansat pentru a permite antreprenorilor noi și celor în devenire să dobândească experiență de afaceri într-un alt stat membru decât cel din care provin și, astfel, să își consolideze talentul antreprenorial. În ceea ce privește obiectivul de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale, Comisia ar trebui să poată lua măsuri pentru a ajuta noii antreprenori să își amelioreze abilitățile de dezvoltare a cunoștințelor, competențelor și atitudinilor lor în materie de antreprenoriat, precum și a capacității lor tehnologice și de gestionare a întreprinderilor.

(24)

Concurența la nivel mondial, schimbările demografice, constrângerile în materie de resurse și tendințele sociale emergente generează provocări și oportunități pentru diferitele sectoare care se confruntă cu provocări mondiale și sunt caracterizate printr-o pondere ridicată a IMM-urilor. De exemplu, sectoarele bazate pe proiectare trebuie să se adapteze pentru a profita de potențialul neexploatat al cererii mari de produse personalizate, creative, favorabile incluziunii. Deoarece aceste provocări sunt valabile pentru toate IMM-urile Uniunii din aceste sectoare, este necesar un efort concertat la nivelul Uniunii pentru a determina o creștere suplimentară, prin inițiative care să accelereze apariția de noi produse și servicii.

(25)

În vederea susținerii acțiunilor întreprinse în statele membre, programul COSME poate sprijini, la nivelul sectorial și transsectorial la care există un potențial semnificativ de creștere și de activitate antreprenorială și în special o proporție mare de IMM-uri, inițiativele care accelerează apariția de industrii competitive și durabile, bazate pe cele mai competitive modele de afaceri, pe produse și procese îmbunătățite, pe structuri organizaționale sau pe lanțuri de valori modificate. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, care a fost salutată de Consiliul din octombrie 2010, turismul este un sector important al economiei Uniunii. Întreprinderile din acest sector contribuie în mod direct cu 5 % din produsul intern brut (PIB) al Uniunii. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște importanța turismului și subliniază competențele Uniunii din acest domeniu. Inițiativele europene din domeniul turismului pot completa acțiunile statelor membre prin încurajarea creării unui mediu favorabil și prin promovarea cooperării între statele membre, în special prin intermediul schimbului de bune practici. Acțiunile pot include îmbunătățirea bazei de cunoștințe în domeniul turismului prin furnizarea de date și de analize și elaborarea de proiecte de cooperare transnațională, în strânsă cooperare cu statele membre, evitând în același timp aplicarea unor cerințe obligatorii pentru întreprinderile Uniunii.

(26)

Programul COSME indică acțiuni pentru atingerea obiectivelor, pachetul financiar total prevăzut pentru urmărirea acestor obiective, un pachet financiar minim pentru instrumentele financiare, diferitele tipuri de măsuri de punere în aplicare, precum și modalități transparente de monitorizare și de evaluare, precum și de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.

(27)

Programul COSME completează alte programe ale Uniunii, recunoscând în același timp că fiecare instrument ar trebui să funcționeze în conformitate cu propriile proceduri specifice. Astfel, aceleași costuri eligibile nu ar trebui să primească dublă finanțare. Pentru ca finanțarea din partea Uniunii să aducă valoare adăugată și să aibă un impact substanțial, ar trebui dezvoltate sinergii strânse între programul COSME, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8) ("programul Orizont 2020"), Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) ("fondurile structurale") și alte programe ale Uniunii.

(28)

Toate inițiativele și acțiunile relevante care fac obiectul programului COSME ar trebui să țină seama de principiul transparenței și al egalității de șanse între femei și bărbați. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți cetățenii ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare în aceste inițiative și acțiuni.

(29)

Acordarea de granturi IMM-urilor ar trebui precedată de un proces transparent. Acordarea acestor granturi și plata acestora ar trebui să fie transparente, lipsite de birocrație și în conformitate cu normele comune.

(30)

Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului COSME, un pachet financiar care constituie suma principală de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (10) pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(31)

Pentru a se asigura că finanțarea se limitează la combaterea disfuncționalităților politice, instituționale și de piață și pentru a evita denaturarea pieței, finanțarea din cadrul programului COSME ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat.

(32)

Acordul privind Spațiul Economic European și protocoalele la acordurile de asociere prevăd participarea țărilor în cauză la programele Uniunii. Participarea altor țări terțe ar trebui să fie posibilă, în cazul în care acordurile și procedurile indică acest lucru.

(33)

Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului COSME, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficient posibil, orientat către utilizatori, garantându-se în același timp securitatea juridică și accesibilitatea programului COSME pentru toți participanții.

(34)

Programul COSME ar trebui să fie monitorizat și evaluat, astfel încât să se permită efectuarea de ajustări. Ar trebui să se întocmească un raport anual cu privire la punerea în aplicare a acestuia, în care să se prezinte progresele înregistrate și activitățile planificate.

(35)

Punerea în aplicare a programului COSME ar trebui să fie monitorizată anual prin intermediul unor indicatori-cheie destinați evaluării rezultatelor și efectelor. Acești indicatori, care includ bazele de referință relevante, ar trebui să ofere o bază minimă pentru a evalua măsura în care au fost îndeplinite obiectivele programului COSME.

(36)

Raportul intermediar privind realizarea obiectivelor tuturor acțiunilor sprijinite în cadrul programului COSME, întocmit de Comisie, ar trebui să includă și o evaluare a ratelor scăzute de participare a IMM-urilor, dacă acest fenomen este sesizat într-un număr semnificativ de state membre. După caz, statele membre ar putea lua în considerare rezultatele raportului intermediar în elaborarea politicilor lor relevante.

(37)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe întreaga durată a ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, alocate în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(38)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei, în vederea adoptării unor programe anuale de lucru pentru punerea în aplicare a programului COSME. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Unele dintre acțiunile incluse în programul de lucru anual necesită coordonare la nivel național. În acest sens, ar trebui să se aplice articolul 5 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(39)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește suplimentarea indicatorilor, modificări aduse anumitor detalii specifice în legătură cu instrumentele financiare și modificări ale sumelor orientative care le-ar depăși pe acestea cu mai mult de 5 % din valoarea pachetului financiar în fiecare caz. Este deosebit de important ca în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(40)

Din motive de certitudine juridică și de claritate, Decizia nr. 1639/2006/CE ar trebui să fie abrogată,

(1)

Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” solicită crearea unui program unic în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, inclusiv aspectele internaționale din învățământul superior, reunind programul de acțiune din domeniul învățării pe tot parcursul vieții (denumit în continuare „Învățarea pe tot parcursul vieții”), instituit prin Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), programul „Tineret în acțiune” (denumit în continuare „Tineret în acțiune”), instituit prin Decizia nr. 1719/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), programul de acțiune „Erasmus Mundus” (denumit în continuare „Erasmus Mundus”), instituit prin Decizia nr. 1298/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), programul „ALFA III”, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și programele „Tempus” și „Edulink” pentru a asigura o mai mare eficiență, o concentrare strategică mai solidă și sinergii care să fie exploatate între diferitele aspecte ale programului unic. În plus, sportul este propus ca parte a acestui program unic (denumit în continuare „programul”).

(2)

Rapoartele intermediare de evaluare a programelor existente „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus” și consultarea publică privind viitorul acțiunii Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, precum și în domeniul învățământului superior au arătat o necesitate puternică și în anumite privințe în creștere pentru continuarea cooperării și a mobilității în aceste domenii la nivel european. Rapoartele de evaluare au subliniat importanța creării unor legături mai strânse între programele Uniunii și evoluțiile politicilor în domeniul educației, formării și tineretului, au exprimat dorința ca acțiunea Uniunii să fie structurată în așa fel încât să răspundă mai bine paradigmei învățării pe tot parcursul vieții și au solicitat o abordare mai simplă, mai ușor de utilizat și mai flexibilă pentru punerea în aplicare a unei astfel de acțiuni și încetarea fragmentării programelor de cooperare internațională în domeniul învățământului superior.

(3)

Programul ar trebui să se axeze pe accesibilitatea finanțării și pe transparența procedurilor administrative și financiare, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și a digitalizării. Raționalizarea și simplificarea organizării și a gestionării programului și acordarea unei atenții deosebite reducerii cheltuielilor administrative sunt, de asemenea, esențiale pentru succesul acestuia.

(4)

Consultarea publică privind alegerile strategice ale Uniunii pentru punerea în aplicare a noii competențe a Uniunii în domeniul sportului și raportul de evaluare al Comisiei privind acțiunile pregătitoare din domeniul sportului au furnizat indicații utile cu privire la domeniile prioritare de acțiune ale Uniunii, și au ilustrat valoarea adăugată pe care o poate aduce Uniunea în sprijinirea activităților care au drept scop generarea, împărtășirea și diseminarea experiențelor și cunoștințelor legate de diferite aspecte care afectează sportul la nivel european, cu condiția să vizeze în special sportul de masă.

(5)

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii definește strategia de creștere a Uniunii pentru următorii zece ani pentru a sprijini o asemenea creștere, stabilind cinci obiective ambițioase ce urmează a fi atinse până în 2020, în special în domeniul educației, unde obiectivul este de a reduce nivelurile de părăsire timpurie a școlii la un nivel sub 10 % și de a permite ca cel puțin 40 % din populația în vârstă de 30-34 de ani să fi finalizat învățământul terțiar sau unul echivalent. Acest lucru include, de asemenea, inițiativele sale emblematice, în special „Tineretul în mișcare” și „Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”.

(6)

În concluziile sale din 12 mai 2009, Consiliul a făcut apel la un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), stabilind patru obiective strategice pentru a răspunde la provocările care rămân în ceea ce privește crearea unei Europe bazate pe cunoaștere și transformarea învățării pe tot parcursul vieții într-o realitate pentru toți.

(7)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, programul promovează inter alia egalitatea între femei și bărbați și măsuri de combatere a discriminării bazate pe sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingere, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Este necesară extinderea accesului pentru a include membrii grupurilor dezavantajate și a celor vulnerabile, precum și luarea în considerare în mod activ a nevoilor de învățare speciale ale persoanelor cu handicap în punerea în aplicare a programului.

(8)

Programul ar trebui să includă o puternică dimensiune internațională, în special în ceea ce privește învățământul superior, nu numai pentru a spori calitatea învățământului superior european în urmărirea obiectivelor ET 2020 mai largi și atractivitatea Uniunii ca destinație de studiu, dar, de asemenea, pentru a promova înțelegerea între oameni și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a învățământului superior în țările partenere, precum și la dezvoltarea lor socioeconomică mai largă, stimulând inter alia „circulația creierelor”, prin acțiuni de mobilitate cu resortisanți ai țărilor partenere. În acest sens, finanțarea ar trebui pusă la dispoziție prin Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de asistență pentru preaderare (IAP) și Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țări terțe(IP). Fonduri ar putea fi puse la dispoziție și prin Fondul european de dezvoltare (FED), în conformitate cu procedurile aplicabile. Prevederile prezentului regulament ar trebui să se aplice în cazul utilizării acestor fonduri, asigurându-se totodată conformitatea cu regulamentele care instituie respectivele instrumente și respectivul fond.

(9)

În rezoluția sa din 27 noiembrie 2009 privind cadrul reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018), Consiliul a subliniat necesitatea de a considera toți tinerii ca resursă în cadrul societății și a căutat să faciliteze participarea lor la elaborarea de politici care îi afectează prin intermediul unui dialog structurat continuu între factorii de decizie și tineri și organizațiile de tineret la toate nivelurile.

(10)

Reunirea învățării formale, non-formale și informale într-un program unic ar trebui să creeze sinergii și să încurajeze cooperarea transsectorială între diferitele sectoare ale educației, formării și tineretului. În timpul punerii în aplicare a programului, nevoile specifice ale diferitelor sectoare și, dacă este cazul, rolul autorităților locale și regionale ar trebui luate în considerare în mod corespunzător.

(11)

Pentru a promova mobilitatea, echitatea și excelența studiilor, Uniunea ar trebui să instituie, ca un proiect-pilot, un mecanism de garantare a împrumuturilor pentru studenți, pentru a le permite acestora, indiferent de mediul lor social, să își obțină diploma de masterat într-o altă țară către care este deschisă participarea în program (denumită în continuare „țara din program”). Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți ar trebui să fie pus la dispoziția instituțiilor financiare care sunt de acord să ofere împrumuturi pentru studii de masterat în alte țări din program în condiții avantajoase pentru studenți. Acest instrument suplimentar și inovator pentru mobilitatea educațională nu ar trebui nici să înlocuiască vreun sistem actual de granturi sau împrumuturi care sprijină mobilitatea studenților la nivel local, național și la nivelul Uniunii, nici să împiedice dezvoltarea unui viitor sistem de acest fel. Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți ar trebui să facă obiectul unei monitorizări și evaluări atente, în special în ceea ce privește accesul său pe piață în diferite țări. În conformitate cu articolul 21 alineatele (2) și (3), ar trebui prezentat un raport interimar de evaluare Parlamentului European și Consiliului până cel târziu la sfârșitul lui 2017, în vederea obținerii de orientări politice cu privire la funcționarea în continuare a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți.

(12)

Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include soluționarea, dacă este posibil, a chestiunilor administrative care creează dificultăți în ceea ce privește obținerea vizelor și a permiselor de ședere. În conformitate cu Directiva 2004/114/CE a Consiliului (8), statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată.

(13)

Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” stabilește un cadru în care Uniunea, statele membre și instituțiile de învățământ superior pot coopera pentru mărirea numărului de absolvenți, îmbunătățirea calității educației și maximizarea contribuției pe care învățământul superior și cercetarea o pot aduce la sprijinirea economiilor și societăților statelor membre ca să iasă mai puternice din criza economică mondială.

(14)

Pentru a aborda mai eficient șomajul în rândul tinerilor în cadrul Uniunii, ar trebui acordată o atenție deosebită cooperării transnaționale între instituțiile de învățământ superior și profesional și întreprinderi, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a studenților și de a dezvolta competențele antreprenoriale.

(15)

Declarația de la Bologna, semnată de miniștrii educației din 29 de țări europene la 19 iunie 1999, a stabilit un proces interguvernamental care are ca scop să creeze un spațiu european al învățământului superior, care necesită un sprijin constant la nivelul Uniunii.

(16)

Rolul esențial pe care îl joacă educația și formarea profesională (EFP), prin contribuția pe care și-o aduc la realizarea mai multor obiective stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020 este larg recunoscut și definit în procesul reînnoit de la Copenhaga (2011-2020), având în vedere, în special, potențialul EFP în abordarea nivelului ridicat al șomajului din Europa, îndeosebi al șomajului în rândul tinerilor și al șomajului de lungă durată, prin promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții, prin combaterea excluziunii sociale și prin încurajarea cetățeniei active. Stagiile și uceniciile de calitate, inclusiv cele efectuate în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii, sunt necesare pentru a reduce discrepanța dintre cunoștințele dobândite prin educație și formare și aptitudinile și competențele necesare pe piața muncii, precum și pentru a spori capacitatea de inserție profesională a tinerilor.

(17)

Este necesar să se consolideze intensitatea și volumul cooperării europene între școli și al mobilității cadrelor didactice și cursanților, pentru a aborda prioritățile stabilite în Agenda de cooperare europeană pe plan școlar pentru secolul XXI, și anume, pentru a ameliora calitatea educației școlare în Uniune în domeniile de dezvoltare a competențelor și pentru a îmbunătăți echitatea și includerea în cadrul sistemelor și instituțiilor școlare, precum și pentru a consolida și oferi sprijin pentru meseria de profesor și conducerea instituțiilor școlare. În acest context, obiectivele strategice privind reducerea gradului de părăsire timpurie a școlii, îmbunătățirea performanței calificărilor de bază, și îmbunătățirea participării la educația și îngrijirea preșcolară și a calității acestora ar trebui să devină prioritare, la fel ca obiectivele care consolidează competențele profesionale ale cadrelor didactice și ale directorilor unităților de învățământ și care îmbunătățesc oportunitățile educaționale ale copiilor proveniți din familii de migranți și a celor cu un dezavantaj socioeconomic.

(18)

Agenda europeană reînnoită pentru învățământul pentru adulți inclusă în rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 are drept scop să permită tuturor adulților să își dezvolte și să își îmbunătățească aptitudinile și competențele pe tot parcursul vieții. Ar trebui acordată o atenție specială îmbunătățirii oportunităților de învățare ale unui număr mare de europeni slab calificați, în special îmbunătățind rata de alfabetizare și cea a competențelor numerice și promovând parcursuri de învățare flexibile și măsuri de acordare a unei a doua șanse la educație.

(19)

Acțiunea Forumului european al tineretului, a centrelor naționale de informare pentru recunoașterea academică (NARIC), a rețelelor Eurydice, Euroguidance și Eurodesk, a serviciilor de sprijin înființate la nivel național pentru acțiunea eTwinning, a centrelor naționale Europass și a birourilor naționale de informare din țările din vecinătate este esențială pentru atingerea obiectivelor programului, în special furnizând Comisiei informații regulate și actualizate referitoare la diversele domenii ale activității lor și prin intermediul diseminării rezultatelor programului în Uniune și în țările partenere.

(20)

Cooperarea în cadrul programului cu organizațiile internaționale în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, în special cu Consiliul Europei, ar trebui consolidată.

(21)

Pentru a contribui la dezvoltarea excelenței în studiile de integrare europeană la nivel mondial și pentru a răspunde nevoii din ce în ce mai mari de cunoaștere a procesului de integrare europeană și a evoluției sale, precum și de dialog pe această temă, este importantă promovarea, în acest domeniu, a excelenței în predare, cercetare și reflecție, sprijinind instituțiile academice, asociațiile active în domeniul integrării europene,și asociațiile care urmăresc îndeplinirea unui obiectiv de interes european prin intermediul Acțiunii Jean Monnet.

(22)

Cooperarea în cadrul programului cu organizațiile societății civile în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, la nivel național și al Uniunii, este deosebit de importantă pentru a crea un sentiment de apartenență în legătură cu adoptarea la scară largă a strategiilor și politicilor privind educația pe tot parcursul vieții și pentru a ține seama, la toate nivelurile, de ideile și preocupările părților interesate.

(23)

Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” stabilește ideile Comisiei pentru o acțiune la nivelul Uniunii în domeniul sportului, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona și propune o listă de acțiuni concrete pentru Comisie și statele membre în scopul de a consolida identitatea europeană a sportului în trei mari capitole: rolul sportului în societate, dimensiunea economică a sportului și organizarea sportului. Este necesar, de asemenea, să se ia în considerare valoarea adăugată a sportului, inclusiv a sportului autohton, și contribuția sa la patrimoniul cultural și istoric al Uniunii.

(24)

Este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă și pe voluntariatul în sport, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a activității fizice benefice pentru sănătate.

(25)

Mai buna transparență a calificărilor și competențelor și recunoașterea acestora și acceptarea extinsă a instrumentelor de asigurare a transparenței și de recunoaștere ale Uniunii ar trebui să contribuie la dezvoltarea educației și formării de calitate și să faciliteze mobilitatea în scopul formării pe tot parcursul vieții și în scopuri profesionale în întreaga Europă, atât între țări, cât și între sectoare. Deschiderea accesului la metode, practici și tehnologii utilizate în alte țări va contribui la îmbunătățirea capacității lor de inserție profesională.

(26)

În acest scop, este recomandată utilizarea extinsă a cadrului unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass), instituit prin Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), a Registrului European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR) și a Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA), instituită prin Recomandarea 2006/143/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), a Cadrului european al calificărilor (CEC), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 (11), a Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 (12), a Cadrului European de Referință pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională (EQAVET), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 (13) și a Sistemului european de credite transferabile (ECTS).

(27)

Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public și o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(28)

Este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor efectuate în cadrul programului și complementaritatea lor cu activitățile statelor membre, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu alte activități, în special cele în domeniul culturii și mass-mediei, ocupării forței de muncă, cercetării și inovării, industriei și întreprinderilor, politicii de coeziune și de dezvoltare, precum și al politicii de extindere și al inițiativelor, instrumentelor și strategiilor din domeniul politicii regionale și al relațiilor externe.

(29)

Programul este conceput pentru a avea un impact pozitiv și durabil asupra politicilor și practicilor din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Respectivul impact sistemic ar trebui să se realizeze prin diferite acțiuni și activități prevăzute în program, care vizează încurajarea schimbărilor la nivel instituțional și, dacă este cazul, inovarea la nivel de sistem. Proiectele individuale care urmăresc obținerea unui sprijin financiar din partea programului nu trebuie să aibă un impact sistemic, ca atare. Rezultatul cumulativ al acestor proiecte ar trebui să contribuie la realizarea acestui impact sistemic.

(30)

Gestionarea eficace a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupune elaborarea unor indicatori de performanță specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp și care reflectă logica intervenției.

(31)

Comisia și statele membre ar trebui să optimizeze utilizarea TIC și a noilor tehnologii pentru a facilita accesul la acțiunile din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Acestea ar putea include mobilitatea virtuală, care ar trebui să completeze, dar nu să înlocuiască, mobilitatea în scopul învățării.

(32)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (14).

(33)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului pentru funcționarea organismelor, Comisia ar trebui, în cursul fazei inițiale a programului, să poată considera ca fiind eligibile pentru finanțare costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin, chiar dacă acestea au fost suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

(34)

Este necesară stabilirea unor criterii de performanță pe care ar trebui să se bazeze alocarea fondurilor bugetare între statele membre pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale.

(35)

Țările candidate pentru aderare la Uniune și acele țări din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care fac parte din Spațiul Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii pe baza acordurilor-cadru, a deciziilor de asociere ale Consiliului sau a unor acorduri similare.

(36)

Confederația Elvețiană poate participa la programele Uniunii în conformitate cu acordul care urmează să fie semnat între Uniune și țara respectivă.

(37)

Persoanele fizice din țările și teritoriile de peste mări (TTPM) și organismele și instituțiile publice și/sau private competente ale unei TTPM pot participa la programe în conformitate cu Decizia Consiliului 2001/822/CE (15). Constrângerile impuse de îndepărtarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a TTPM ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a programului.

(38)

Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în comunicarea lor comună din 25 mai 2011 intitulată „Un nou răspuns la o vecinătate în schimbare”, au subliniat, printre altele, scopul de a facilita și mai mult participarea țărilor din vecinătate la acțiunile Uniunii de mobilitate și dezvoltare a capacităților în învățământul superior și deschiderea viitorului program de educație către țările învecinate.

(39)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului cheltuielilor, care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, sancțiuni. În timp ce nevoile de finanțare privind asistența externă ale Uniunii cresc, situația economică și bugetară a Uniunii limitează resursele disponibile pentru astfel de asistență. Prin urmare, Comisia ar trebui să caute cea mai eficientă și sustenabilă utilizare a resurselor disponibile, în special prin utilizarea unor instrumente financiare cu efect de levier.

(40)

Pentru a spori accesul la program, granturile acordate pentru sprijinirea mobilității persoanelor ar trebui adaptate în funcție de costul vieții și subzistenței din țara gazdă. În conformitate cu legislația națională, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxe sau contribuții sociale. Aceeași scutire ar trebui să se aplice organismelor publice sau private care acordă un astfel de sprijin financiar persoanelor în cauză.

(41)

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (16), timpul acordat activităților de voluntariat poate fi considerat cofinanțare sub forma unor contribuții în natură.

(42)

În comunicarea sa din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia a subliniat angajamentul său de a simplifica finanțarea din partea Uniunii. Crearea unui program unic privind educația, formarea, tineretul și sportul ar trebui să determine o simplificare semnificativă, raționalizare și sinergii în gestionarea programului. Punerea în aplicare ar trebui să fie simplificată în continuare prin utilizarea sumei forfetare, a costului unitar sau a finanțării forfetare, precum și prin reducerea cerințelor formale și birocratice pentru beneficiari și statele membre.

(43)

Îmbunătățirea punerii în aplicare și a eficienței cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, asigurându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.

(44)

Este important să se asigure buna gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare într-un mod cât mai eficient și mai accesibil, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.

(45)

Pentru a asigura o reacție rapidă la evoluția necesităților pe întreaga durată a programului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește dispozițiile referitoare la acțiunile suplimentare gestionate de agențiile naționale. Este deosebit de importantă realizarea de către Comisie a unor consultări adecvate în timpul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și în mod adecvat a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

(46)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se acorde competențe de executare. Competențele de executare respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(47)

Programul ar trebui să acopere trei domenii diferite, iar comitetul instituit în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie responsabil atât de chestiunile orizontale, cât și de cele sectoriale. Statele membre sunt competente să se asigure că trimit reprezentanții potriviți pentru a participa la reuniunile comitetului, în funcție de subiectele de pe ordinea sa de zi, iar președintele comitetului se asigură că ordinile de zi ale reuniunilor indică în mod clar sectorul sau sectoarele implicate și subiectele pentru fiecare sector care urmează să fie discutate în cadrul fiecărei reuniuni. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul intern al comitetului și în mod ad hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, ar trebui să poată fi invitați să participe la reuniunile comitetului ca observatori.

(48)

Este oportun să se asigure o închidere corectă a programului, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2014, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programelor precedente până la sfârșitul anului 2013.

(49)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea programului, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită amplorii și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(50)

Deciziile nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE ar trebui prin urmare abrogate.

(51)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,